Sunteți pe pagina 1din 10

‹Testament, j.

Olt, 12 aprilie [1591—1600]›


Vĭ ime oca. i sna. i stgo. i sta. troițĭ nerazdelima, amin.
Scriș eu, călugăriţa Mariia, la vreamea de-apoi, cumu m-am înfrăţit cu Drăghici şi cu Giurgi
pre toate moşiile şi pre ţigani şi pre tot ce am avut. Cine va rămînea de noi să ţie toate moşiile [...]
[a]m rămas eu, călugăriţa Mariia, după moartea lor [...] vară-mea Dragnei. Deci m-[a]u [că]utat ea
şi purtat pre munţi şi am fost slabă şi neputearnică şi nimini de rudele meale nu m-a grijit, ci m-au
căutat Dragna şi pos‹telnicul› Dima. După aceaia, eu las toate moşiile mele şi toate bucatele şi toț‹i›
ţiganii în mîinile Dragnei şi ale poştei‹ni›cului Dimei, că ei m-au căutat pînă la moarte. Ci le-am
lăsat lor şi feciorilor lor şi nepoţilor lor, cine se va aleage d‹e› ei. Iară alalte rude cine am, nimini să
n-aibă lucru cu bucatele meale şi cu ţiganii miei după moartea mea, că nimini nu m-au căutat la
vreame de slăbiciunea mea şi la vreame de fugă. Iară ia m-au căutat. Deci am ‹u›n frate de tată pre
nume Du‹mi›tru şi las să-i dea Dragna o ţigancă pre nume Şuchiia, iară alte rude ale meale, nimini
să n-aibă nici [u]n lucru, că nu m-au căutat. Iară Drăghici şi Giurgi şi Dragna m-au căutat în 20 de
ani.
Iară cine va sparge to[cm]eala mea să fie blăstema[t] de 3[18] iž vĭ Ni[keja] şi fie cu Iuda şi
cu Ariia. Să lase cum am zis eu.
Şi [...] de Coteana şi Stanciul Pribeagu şi Stoica şi Drăghici [...] şi Dumitraşcu de
Coteniţa şi banul Crîst[iia]n de Coteana. Şi să ziceţi cum aţi auzit. Şi să ştie toț‹i› oaminii că
aceşt‹i› ţigani sînt zeastre de la mumă-mea.
Pis msța. ap. 12 dni.

‹Testament, j. Ilfov, 1595—1625›


Scris-am eu, Negre, fratele Nedei, pentru să se ştie că m-au fost robitu tătarîi. Dece amu
scăpat de la tătari tăiatu şi plenu de vi‹e›rmi, dece m-au căutatu frate-miu Nedea şi m-au spălatu
pînă la vreame de moarte, dece amu lăsatu eu cu sufletul miu ce iaste partea mea de ocină den
Frumuşani să fie la mîna frăţine-miu, Nedei, pentru să mă slujască şi să mă pomenească de toate de
ce va trebui. Aşa amu lăsatu eu cu sufletul miu la moartea mea şi amu pus şi mărtorie: popa de
Budeşt‹i› şi Pădure şi Toaderu şi Stan Zoril‹ă› şi Ivan şi Paraschiva şi Drag‹o›mir. Iară carile se va
scula să ia ocina de la frate-miu Nedea, să fie blăstemat de 318 de ot‹e›ți şi să n-aibă unde veni
după mene. Şi să ştie totu omul că nu sîntu datoriu nece unui om, fără de Radului Mînzului 8
costande, că acumu-i vreamea de apoi.
Şi amu scris eu, Grama de Budeşt‹i›.

‹Zapis de danie, Rîmnic, j. Vîlcea, 27 martie 1594›


Vŭ imĕ. oța i sna i stgo. dha. Amin.
Adecă eu, ierei popa Anghel, făcut-am aceasta ‹a› mea scrisoare ca să fie de mare credinţă
la mîna nepotu-miu Anghel din [Olă]neşti cum să să ştie că, nefăcîndu eu coconi de trupul miu şi
nerămîindu nime de noi, nici frate, nici nime, fără numai de nepotu-miu Anghel din Ol‹ă›nești.
Socotit-am dintru ini[m]a mea şi am dat toată partea mea de moşie din Sărăcineşti, oarecît să va
afla de preste tot hotarul şi cu cumpărătura ce-am cumpărat, ca să-i fie moşiea lui şi ficiorilor lui,
nepoţilor, strenepoţilor, ca să-m‹i› fie şi mie pomeana şi p‹ă›rinţilor mie‹i›. Şi am dat şi cărţile
de moşiie la m‹î›na ne[p]otu-miu, lu Anghel, denaintea părintelui episcupului Teofil şi a mulţi
boiari. Iară cine s-ară scula, oricarele din neamul nostru, să nu aibă treabă cu această moşiie ci o
am dat nepotu-miu, lu Anghel, şi să fie afurisit şi anatima de 318 sti. oți. iž sut vŭ Nechia şi s‹ă›
aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Leamnele şi piietrile să p[u]trezască, iară trup[u]l
a[celu]ia să stea tŭm pînă în judecată. Şi pentru credinţa mi-am pus mai jos iscălitura, ca să
să crează, şi peceate.
Pi. msța. mrt. 27 dili vă leat 7102.
Ierei popa Anghel.
Teofil, episcop rŭbničeski.
Şteful post‹elnic› mărt‹urie›.
Radul Holbescul, mărt‹urie›.
Voico cel bătrîn, mărt‹urie› ot Rîbnic.
Eu, pop‹a› Iano, mărturie.

Zapis de cumpărare, Bolboşi, j. Gorj, 25 august 1576›


Cum să să ştie că au cumpărat Stănilă vornicu[l] [i] [br]ati ego Cîrste di la fraţi‹i› lor,
anume Dan, Stoica, Brătien, Stanciul, Ivan şi [S]tan, ‹Dan cel› mic, Ion Suveţul, din Matca
Gurei, pi la moara lu Dobrin, pe după gruiul casălor, pîn gura casălor, în zos, la Poeana Babei, în
Gura Fînului, la Cornu şi în Zîlţ pe den faţă den Mat‹ca› Gurei, la stupina lu Dobrin, la teiul cel
mar‹e›, deasupra de hălăşteu, faţa în jos pe la cer, pe de deal de varniţă pînă în Gura Puiului . Dici,
iară în Zilţ, nime treabă [s]ă nu aibă den neamul acestor oameni ce sint mai sus scris, f‹ă›ră numai
Stănil‹ă› vornic şi frate-său, Cîrste. Şi mărturie Brătiean şi Ion şi Pătru Stan i Drăgoi. Şi am scris
această scrisoare în casa popei St[o]iei ot Bolboşi şi scris eu, popa Pătru ot Sura. Pis mĭs av 25
d. şi Pătru mărturie, leat 7084. Pusu-ne-am şi degetul mai jos.
Dan, Stoica, Brătien, Stanciul, Ivan, Stan, Dan cel mic, Ion Suveţul, Bădsor ot Bolboș, mărturie.
Eu, Redei ot Sura, mărturie.

‹Zapis de vînzare, Brăhăşeşti — j. Galaţi, 4 aprilie 1577›


Adecă eu, Petrea Brahăş, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al meu cum am fostu
cumpărat o parte de ocină, din sat din Brăhăşeşti, de unde au fostu ş[e]dzindu Cudrea, din
giumătate de sat, a cincea parte, ce s-a aleage partea Anuşcăi şi a fratelui ei, Măteiu, şi eu o am
vîndut lui Dumitru Teahni şi femeei sale, Teclei, dereptu doao sute şi treidzeci de florinţi bani
tătărăşti, ca să-i hie lui ocină şi moşie, în veaci, neclătit‹ă›.
Şi în tocmala ne-au fostu Ona suliţaşul şi Burnar spătărel şi Cociubă de-acolea şi
mulţi oamini buni. Şi eu, Ştefan diiacul, am scris şi pre mai mare credinţe ne-am pus şi
peceţile ca să se ştie.

‹Zapis de împărţire, j. Maramureş, 24 mai 1593›


Facem de scire tuturoru cui se cuvine a sci de rindu acestu lucru, precum in anulu acesta
1593, msa. mai 24, inaintea nostră mai josu scrişi, s-au alegăduitu Pop Tămaş din Rogoz cu şogoru
seu Mihai Dumitru, cu impărţiastina iosaguriloru intr-acesta chip, precum mai josu va urma: care
unde se tie, că avendu Pop Lazar din Budesci care şi in Rogoz [ . . . ]
4 feciori şi o fată ce au chiemat Marie; feciori: 1 Grigoriu, 2 Tămaş, 3 Nicolae, 4 Vasilie
şi a 5 fată Marie, pre care o au datu in Borşa la loculu M ă [ . . . ] Nemeş Mihai Dumitru şi loculu
din Borşa şi din Vişao şi din Moisii i se vine intr-acesta chip precum Pop Lazar au avut muiere pre
Domna Malina fata Simi, sora cu Grad, cu Găvrilă, cu Jonaş şi cu Georgie, şi feciorii a lui Pop
Lazar au muritu in tabără şi au remas v. şi fata; si iosagulu l-au impărtitu in 3, adecă lui Grigore au
venitu partea in Lapuşulu de sus; lui Tămaş şi fetei ii Marie in Rogoz şi in Maramoreş in Budesci şi
in Vişao şi in Moisii şi in Borşa, şi au impărţitu aşă că Tămaş cu fata se şi impartă in doua in totu
loculu cu munţi cu totu, căci Pop Tămaş cu şogoru seu Mihai Dumitru au petrecutu şi bătrinii şi
multu s-au chieltuitu cu vrajba ce au avutu cu muierea [ . . . ] pirendu-se pentru iosaguri si inaintea
[ . . . ] totu amendoi au umblatu; şi aşă s-au invoitu, că de aru remăne careva fără săminţiă cealaltu se
i lasă iosagulu se nu se confişcuiască; si care aru vre se strice acesta impărtiaştină se puie [ . . . ]
şi tot asă se fie impărtitoriu iosagulu precum mai sus s-au arătatu, şi au fostu la alegădaşulu acesta:
1 Domnu fisolgabir Iodi Mihai; 2 Nemes Maros Ianos din Cohe; 3 Simon Grad din Vişo; 4
Grad Vesian; 5 Petru Balea; 6 Vlad Ion, 7 Pop Lazar din Vişo de Josu; 8 Petru Donca din
Şaio; 9 Dancuş Dumitru din Jeud; 10 Nicolae Dragumir de Dragomirfalva; 11 Simon Ostaş;
12 Ioan Velad din Silisna; 13 Vasilie Sima de Sacialu; 14 Coman Dan din Moisii; 15 Coman
Ilieş; 16 [ . . . ] Gergel de Vişeu de Sus; 17 Rednic Vasilie din Julesci; 18 Borodi Matei din
Sirbi; 20 Bud Jonaş din Budesci; 21 Domnu Pop Mihai din Budesci, fecioru lui Pop Luca; 22
Marinca Ştefan; 23 Domnu Pop Stefan din Saraso; de cătră slavită varmegie trimis spre acestă
impărtiaştina veşnica intre mai sus pomeniţi Nemeş Pop Tămaş şi Mihai Dumitru şi [...] prin
protopopulu locului Petru […]

‹Mărturie, j. Argeş, 16 iunie 1595›


Scriș eu, popa Ştefan, acestor oameni anu‹me› Voicăi, mumei lu Stan, să se ştie că, dec-au
murit Stan, iară Voica, muma lu Stan, au împărţit ocina Istroiese‹i› cu Oance, feciorul Istroiese‹i›,
şi cu Radu‹l›, de au împărţit ocina în trii părţi: doa părţi Oancei şi Radu‹lui›, iară una Voicăi,
mumei lu Stan. Şi întîiu au luat locul în Prisacă şi Vale Gruiului şi Secătura Vlad‹u›l‹u›i şi
Secătura lu Dragomir, şi Gherghelăul şi Mnacile şi Pogoruşul şi Agros şi Lazul şi Tritele,
Cărpenişul şi şăzutul casei a trie. Şi mărturii: de Turburea, Opre Vîjga şi Stan Butescul şi
Stanciul Arsene şi Stoian, de Berindeşt‹i›, pop‹a› Caica şi Micul şi Drăghiciu şi Ţigănel.
Pis msța. iunie, 16, vă leat 7103.

‹Dovadă, Sibiu, noiembrie 1599 — septembrie 1600›


Io, banu Calotă, dau în ştire că ieu 100 de sabii de cetate Sebi‹iu›lu[i] în sama l‹u›i vodă.
Să pletească [...] [d]ajde cetă‹ț›ei să de [...] […]eru săbieru [...] şi bani [...]
Și sabi[il]e le duce Mate izba șe la S‹t›rehaie dărăba‹n›țiloru.

‹Act de hotărnicie, j. Vrancea, 21 iulie 1592›


Izivodu dinu gura lu Ionu Baduli, pe unde au mersu cu chiciorăle de au arătatu pe unde
au cositu tată-său, anume să să ştie.
De la vale despre Doroftie, di unde să începu Tufele de vale lîngă pîrîu şi trage în Bobeică,
în Bolovanu şi dinu Bolovanu trage spre Hrejde, chezişu, cam pe chescu, înnu mijlocu grochi într-
altu bolovan şi trage în capulu Blăniluru de la vale şi e drumulu la dalu pîră în capul Blăniloru, de
la vale şi trage pe chiscu la pîruu Ursului, în Papură, în Arcaciul lui Buture. Şi aş-au mărturisitu
Ionu Badulie că au apucatu pe tată-său stepeni[n]du şi s-au întî‹m›plat şi omini streini anume:
Iule 21, 7100
Eu, Ionu a Făti mic.
Eu, Ivanu a lui Tudoru.
Eu, Ionu dascalu, amu scrisu cu zisa lu Ionu Badulu.
‹Împuternicire, Bozen, februarie — 28 mai 1593›
/1/
Iavu Io Peturu voda am fostu dom de ţara Mulduvai şi în Țara Muntenescu.
Marturusescu cu ceasta carte mele teriia mele, cumu i-am dat teriia a lui jupuni Anton Burăni se
ghirăiascu, se sicheri, se tocmesche, se fache cumu ştii ma‹i› bine panturu ceasta pera cu Giva a
Ragozei şi altele tirabele de pura şi de nevoia nosturu, undu-i va tibui şi nainte sivintu pape şi
nainte cistit ‹îm›parat cherăştinescu şi naintele cistit dom Herţec Ferdinaru şi nainte al
/2/
dom cherăştinescu şi iară va ghirăi sicheri-va.
Luna g‹he›an., 20 zil‹e›, 503 gal.

‹Mărturii în procesul lui Petru Şchiopul, Polonia, februarie — 1 septembrie 1593›


/1/
Mărtoriile: întîi de aceastea au mărturisit.
Eu, Lucaș Stroici logofătul ce am fostu, şi Ieremia Mohila dvornicul şi Enachi Simon
grecul şi Bati Ambrosis şi Semion Mohila păharnicul mărturisim că toţi domnii moldoveneşti,
aşijdere şi munteneşti carii iau spre domnie, sîmtu dători a plăti toate dătoriile acelora domni ce le
stau în locu, au-s scoşi den Poartă, au morţi, au ieşiţi de bunăvoie den domnie, neîntrebîndu nemică
de dătorii ca acealea, de unde să fie făcute, au dereptu treaba ţărîei, au întru treaba sa. Cu acela chip
şi Aron vodă plăteaşte tuturor dătornicilor.
2. Iarăș mărturisim că vama ţărîei Moldoveei pururea să înceape dentru august 15 dzile şi
să ţine prespre anu, iară pînă într-avgust 15 dzile pînă sup amiadzădzi şi mai multu nice un vameș
nu poate a o cumpăra fără de un anu. Într-acela chip, fost-au dată şi lui Duminecă şi soţiei sale,
Givei.
De aceastea doauă mărturii făcut-au şi Costantin Corniiathu şi Anton Conforti şi Bogdan
Armanul, iară deosebi de noi.
/2/
3. A treia, iară mărturisim că beglerbec au venit sup Teghinea ai 1589 şi de acolo au
tremis pre Mustafa aga al său şi pre sangeagul de Tighinea la Sneatin şi au lovit pre Sneatin, 8
septevrie, de au prădat Sneatinul. Atunce au fost vameș Alexa şi Manea şi au ţinut ei pînă la anul, la
avgust 15, ce au fost ai 1590, şi de-aciia atunce, den avgust 15, au început a ţinea vama Dominecă
şi cu Giva şi au ţinut prespre acel anu pînă la avgust 15, carele au fost în 1591 de ai. Şi după că au
datu lor vama Dominecă şi Giva în doauă – trei luni, au însoţitu cătră sine pre Manea grecul, să le
fie soţie. Şi într-acela anu ce au ţinut ei vama, fost-au pace prespre toată vreamea şi de s-au împlut
anul vamei lor avgust 15, domniia-sa Pătru vodă au ieşit den ţară, avgust 19, în ai 1591.
De aceasta au făcut mărturie şi armeanii, osebi de noi.
4. A patra, iară mărturisim că iaste obiceaiu în ţara Moldoveei şi aşea au tocmală
domnii cu vameşii ca, dentr-o 150000 de oi, ce să iau de a dzeacea domneşti, să nu se ia vamă, iară
de nu vor agiunge aceaia samă, dători-s vameşii a plăti şi a împlea acea samă, de o oaie cîte 3 aspri
pînă a se împlea 150000 de oi.
/3/
Iară de vor treace de 150000 de oi mai pre desupra, vameşii au a lua cîte 3 aspri de o oaie de la
neguţători, în partea sa.
De aceaste patru mărturii amu făcut noi mărturie, cîţi simtem mai sus scrişi.
5. Eu, Ureache logofătul cel mare a lui Aron vodă şi Ghiorghie pîrcălabul şi Jora
pîrcălabul şi Simion vistiarnicul şi Toader Veaveriţă secretariul şi Ionaşco uricariul, într-aceaia
vreame toţi fiindu dirăgătorii şi slujile lui Aron vodă, mărturisim că Dominecă de Giordzu, fiindu
în locul său însuş cu sine, şi Luţiian de Raguza în locul Givei, şi Jupan în locul Manei, fiindu toţi de
bunăvoie lăsaţi şi aleşi, după ieşitul lui Pătru vodă den Moldova, strîns-au toate rămăşiţele sale de
vamă, aşea de boi şi de vaci, ce au rămas, septevrie 8, ca şi de oi ce-au rămas, octovrie 26, după
obiceaiul şi tocmala cea bătrînă; întru care rămăşiţe de vamă ale sale nice o strîmbătate n-au avut,
nice de la Aron vodă, nice de altucineva,
/4/
ce tot deplinu au scos şi au strînsu. Cătră aceaia iară mărturisim: cîte pecetluituri au arătatu a
dumisale, a lui Pătru vodă, toate s-au ţinut în samă, cum întru nemică ei nice o strîmbătate n-au
avut. Şi aceasta ispravă şi samă toată s-au isprăvit pren mînule meale, ca, prespre cela ce-am fost
într-aceaia vreame lăsat, să fiu mai mare într-acea domnie, dentru dzisa lui Aron vodă.
Aceasta mărturie amu făcut osebi de la aceşti boiari.
Într-această coală sîmtu 5 mărturii izvodite.
Cos.

‹Înştiinţare, Braşov, 20 iunie 1587›


Să să ştie această carte, cum au venit neşte boiari de la Ţara Făgăraşului [ . . . ] den Vad şi
Ilie den Şinca şi Stoica den Copăcel şi [S]tan şpanul şi [ . . . ] den Veneţie şi Neagoie den Grid şi
Neagoie den Şinca şi Aldea den [ . . . ]nulie. Aceşti boieri, ei a‹u› venit cu carte de la Miclăuș diiac
cu [ . . . ] la jupînul Hîrj‹il› Lucaci, judeţul den Braşev, şi la svat, cum-ai zice la 12 [ . . . ] rugat
pentru neşte oameni, ce-au fos‹t› uciș‹i› pre 1 secui den Sătcele, ce [ . . . ] pre alţi i-eu fos‹t› vătămat.
Ei s-eu rugat domnilor pre pace, ca să nu fie m[ . . . ] moarte, ce să plătească cu bani, iar domnii, ei
au iertat pentr[u] [ . . . ] domnilor de la Făgăraş. Şi pentru rugăciunea celor boiari ce sînt [ . . . ] şi
într-aceaia aceştia boiari s-au băgat de sînt şi chezaș, ca să dea [ . . . ] 6 0 de flor‹inţi› pentru mortul
şi pentru cei oameni vătămaţi şi iar 60 f‹lo›r‹inţi› birşag. Şi această ucidere se-au făcut în sat în
Şer[caie] de Rusalii, iar vinovaţii sînt anum‹e›: Bădilici den Mîndra şi [...] Stoica Stoiasa şi pre
Şerban şi Cr‹i›stian şi Stan Pătraşco, toţi d[ . . . ] și Roman de Sătcele şi Mihai, iar den Mîndra. Şi
într-aceaia d[ . . . ] lăudat şi cu rău pre Şercaie şi pre dărăbanţi. Iar aceşti boiar[i] [ . . . ] scriș mai sus,
ei se-au băgat chezaș cum de-acum nainte nu se va scorni [ . . . ] de acest lucru şi pentru pizma, ce
vor fi cu frăţie bun[ă], [ . . . ] vecinătate bună aceştii ţărî a Bîrsei şi vor fi tot [ . . . ]. Aceasta să să
ştie.
Pis msța. jun, 20 dn.
Se az pop Iane ispisah.

‹Socoteale de venituri şi cheltuieli, Transilvania, noiembrie 1599 — septembrie 1600›


/1/
Să se ştie venitul ce-au venit îm mîna lu Dumitrachi vist‹iar›:
Sibiiul....................................tal‹ere›.............................15000
Braşovul................................tal‹ere›............................12000
Seghişvar...............................tal‹ere›...............................5000
Mediiaș..................................tal‹ere›...............................5000
Aniud....................................tal‹ere›...............................1000
Orlaș......................................tal‹ere›..............................1000
Sacsebeș................................tal‹ere›................................1000
Cluj, Raț Giurgiu....................tal‹ere›................................6000
Ot Ghiulaf, Raț Giurgiu..........tal‹ere›................................2000
Ot jupaniţ‹a›Crîştov................tal‹ere›................................1000
Ot jupaniţ‹a› Cocoș Işfan........talere..................................1000
Ot Turi Ianăș............................tal‹ere›................................500
Ot Turda...................................tal‹ere›...............................1000
Bistri[ţ]a...................................tal‹ere›...............................5000
Stoica vist‹iar›..........................tal‹ere›...............................25000
Isar ot Braşov...........................tal‹ere›...............................[4]333, ban‹i› [20].
Sava arm‹aş›.............................tal‹ere›...............................5900
Dej............................................tal‹ere›................................800
Arar Freanţi..............................tal‹ere›................................1500
Ot voievod, Stoica vist‹iar›......tal‹ere›................................700
Ot voievod, Mihaiu căm‹ăraș›..tal‹ere›................................906, ban‹i› 80.
Vel-post‹elnic›, de pre baie......tal‹ere›................................1000
Braşov radi vama......................tal‹ere›................................2000
De pre 30 de suliț‹e› cu fiiar‹ă›..tal‹ere›...............................13
Čin vŭs kup................................tal‹ere›................................95653/2/
Să se ştie lafe ce am dat den vistierie: [lu]nă – Cazacii toţ‹i›: Branetschi, Valeavschi,
Otcesalschi, Răstopcea, kon 2917: laf‹ă› tal‹ere› 14585; mas tal‹ere› 1235.
Cazaci pedestri 18 şi ce-au fost rămas Stoica vist‹iar› lip‹să› la cazaci ce-au venit cu el,
tal‹ere› 144.
[l]un‹ă› – Ungri Macou Gherghel căp‹i›tan, kon 916 laf‹ă› tal‹ere› 4780; mas lor tal‹ere›
454, fără Chi[ș] [...]
[...] Moldovean‹i› Mîrzea i Anghelachi căp‹i›tan‹i›, şi lipsa Lupului hot‹nog›, kon 1452,
laf‹ă› tal‹ere› 14870; mas lor tal‹ere› 542.
[…] Sîrbii Petco i Necula căp‹i›tan‹i›, kon 1650, laf‹ă› tal‹ere› 16500; mas lor tal‹ere› 510,
fără Mihaiu.
[...] lun‹ă› – Beaşlii sîrbi Marco hot‹nog›, kon 40, laf‹ă› tal‹ere› 400, mas tal‹ere› 30.
2 lun‹i› – Dărăbanţii Jivco Roș, Mirda Ianăș, Nedelco, Radul căp‹i›tan‹i›, dor‹obanți›
4000, laf‹ă› tal‹ere› 25948.
1 lun‹ă› – Dărăbanţii Jivco Negrul, Miclăuș căp‹i›tan‹i› i Dumitru hot‹nog›, dără‹banți›
2010, laf‹ă› tal‹ere› 6535.
1 lun‹ă› – Tunarii lu voievod şi ai lu craiu şi daraban‹i› de la poart‹ă›, laf‹a› lor tal‹ere›
592.
Dărăban‹i› ungri ce se-au dus cu Turi Freanţi, dără‹banţi› 200, laf‹ă› tal‹ere› 721.
Gibri Gaşpar şi Ivan Brancovic, kon 120, laf‹ă› tal‹ere› 655; mas lor cu trăm tal‹ere› 132.
Comişei, stegar‹i›, sichireaș‹i› ot tun, satargii, Marco vraci, croitorul [...], sichireaș‹i› ot
leagăne, laf‹a› lor tal‹ere› 2147.
Lafe mărunte, lafa lor fac tal‹ere› 2019.
Čin lafe vŭs kup, tal‹ere› 92799.
Şi cheltuiala măruntă pre treaba lu voievod, tal‹ere› 2834.
Čin vŭs kup: lafe i chelt‹uieli›, tal‹ere› 95633.
Ost u vist‹iar› as‹pri› 2040.

‹Chitanţă, Transilvania, 24 februarie 1600›


Scriș eu, jupan Bărcan, mar‹e› vist‹iar›, al meu răvaș să se ştie cum au dat bistriceanii
lu Calmadi căpitanul şaptezeci şi şase de bucăţi de caragiu; ci să oprea‹s›că de ici nainte den bir, iar
răvaşul meu să le fie în seamă. Într-alt chip să nu fie!
Pis fev 24 dni.

‹Catastif, Mănăstirea Uniata, 4 noiembrie 1588›


/1/
Ai 7097, noie., 25 zili. Ce iasti bucate manastiri Galatai, se ştii.
/2/
V‹ă› l‹ea›to. 7097, msța. noev. 4.
Cice catastih de la manastire de la Galata, să să ştie de veşmintele beserecei şi de arjintu şi
de covoare şi de banii şi de cai şi de cară şi de tot dobitocul şi de toate bucatele, cîndu au fostu
egumen Anastasie, de ş-au dat sama la Caraghiuzeal stolnic şi toate aiastea s-au dat la mîna lui
Ghervasie dechiiului.
12 covoare de demultu; 2 păreţiiară de demult; 4 covoare scumpe noaă; 2 albe şi doao
roşii; 16 covoare de la voievodă; 1 covor roşii de la Dragomir dvornika;
/3/
1 covor albu de la Mitrea dvornic; 1 covor verde de la un ceauş; 1 covor galbăn de la
hetman; 1 covor de la Bîrlădanul; 1 covor albu de la Corştină; 1 covor albu de la Slavţig; 1 covor
roşiu de la Costandin stolnicul; 1 covor roşiu, Brut postelnicul; 9 covoare de la boiarii; 1 otgheal de
zarba de la stolnicul Costandin; 1 otgheal de la Dragomir; 1 pilota pe‹s›triţa de la Dragumir; 1 faţa
de perina iară de la Dragomir; 1 cerga vînat‹ă› de la Dragomir; 3 peşchir de la voievodi; 1 peşchir
de la Rustam; 1 masa de la Rostam iară; 5 mease de la voievodi, iară; 52 tepsie de la voievoda; 4
tepsie de la Dragomir; 25 talgere cu doaă tocure de rame de la voievodă; 8 talgere de plum‹b› de la
Costantin stolni‹c›; 23 de căldăre; 4 gratie; 2 pirostii; 4 căldare mare de bere;
/4/
1 toc cu 12 talgere de la logofătul cel mare; 6 svreadele; 4 hîrleaţe; 9 fiere de ferestre; 2 cuie mare
de car; 4 mai micii; 2 cîrlige de magherniţ‹ă›; 3 sacure; 1 tigai; 1 sinie mare. Cice de veşminte
besearecei şi de carţii: 1 tetrăvanghel ferecate; 2 chivote de argintu; 2 cădelniţe de-argintu; 2 că‹r›ţi
cu cănafi și cu măhreme albii; 1 potir de argintu cu discos cu dzveazdă şi cu lingure de ‹a›rgintu; 2
sveaşnice de argintu; 1 panaghiiar de argintu; 1 talgir de pet hlĕbi de ‹a›rgint; 1 icoana pantocrator
ferecat‹ă›; 1 icoana săpată şi ferecate; 1 canafi mare ce iaste sup policandru scumpu şi cu
margaritar; 1 tepsie de argintu de coliva; 1 cruce ferecate şi sapate;
/5/
1 cruce gălbăna numai la codiţa ferecate; 1 cruce albă neferecată; 1 icoana moschicescu ce iaste
asupra dverei țrska; 1 icoana moschicească şi foa‹r›te frumoase, Preacista; 1 icoana Preacista şi cu
Fiul; 1 iconostas; 2 sveaşnice mare de areme; 1 praxeu; 1 anghiriate; 1 triod, mitar, fariseiu; 1
triodpenticostar; 3 psaltire; 12 mineaie; 1 tipic; 1 ceasloveţi; 1 moliteavnic; 7 liturghi‹i›; 2 cărţi de
cîntare; 1 carte a praznicului; 2 tetruvanghele neferecate; 1 aeru tot sîrma; 1 tetruvanghel puţinel
ferecat de la Bîrlădan; 1 zlatoust sfetii Feodor; 1 lesviţă şi sti. Ifrim; 1 biblie.
Veşmintele besearecei: 1 țrska cosută cu sîrmă; 2 poale de sîrma la icoane şi cu 50 de
canafi;
/6/
1 patrafir de sîrma cu 12 nasturi şi cu 6 canafi; 1 aorar de sîrma cu 4 canafi; 1 păreache de năracleţe
de sîrma şi cu obraze; 1 poale de icoane de zarba pro margine c-urşinicu negru; 3 dvere de zarba
albastre şi cu rotele de aur; 1 zaveasă de zarba şi cu florile albe de fir; 2 zavease, ce sîntu mai
presusu de praznice şi de molenii, de ceatma roşii şi cu rotele de fir; 1 procoveţ de tratapodu de
zarba albu şi cu floare şi pre margine adamască vearde; 1 procoveţ de ivanghelie de acelaş vigu şi
pre margine adamască vearde şi cu 4 cănafi; 1 procoveţi de zarba şi cu florile albi şi pre margine de
atlaz muşchi, cu patru cănafi; 2 procoveţi de zarba dentr-acelaş vigu, pre margine urşinicu negru şi
cu optu canafi; 1 dvere mare, ce stă între stîlpi, de ceatma roşie cu rotele; 2 poale ce stau în tindă
între stîlpi de adămăscă cu obraze; 2 poale de ceatma roşii cu ţinte de firu;
/7/
4 poale de icoane de adamască roşii, ce sîntu în toate zile; 3 dveri de adamască roşii; 2 zavesi mai
presusu de praznice, de adamască, roşi‹i›; 1 zaveasă de taftă albastră; 1 tratapod de adamască
galbăna cu floare albe; 4 procoveţe de adamască fără canafii; 2 procoveţe de atlaz albastră; 4
şirince de taftă albastră pestre icoane; 3 dveri de benic roşii şi cu ţinte de auru; 4 poale de adamască
galbeni şi cu floare albe şi pre margine atlazu muşchii; 1 procoveţ de cetma roşii şi cu floare şi pre
margine atlaz albastru.
Cice veşmintele preuţeşti: 3 feloane de adamască, albe; 1 felon de atlaz, roşii; 1 felon
de adamască albastră; 1 felon de adamască mohorîtă; 1 felon de adamască vearde, de la
Rostan aga; 1 felon de zarba, de la stolnicul Costandin;
/8/
3 stihare de adamască, cu obraze şi cu floare; 2 stihare verdzi, de atlaz; 1 stihar de adamască
galbăna; 1 stihar de adamască, cu obraze albe şi mohorîtă; 1 stihar de atlaz negru, de la
vladica Agafton; 4 feloane de cutni mohorîtă; 3 stihar de cutni mohorîtă; 2 feloane de cutne
albe; 1 stihar de cutni, albu; 1 antimis de atlaz roşii, cu slove de aur; 1 grobnicu de adamască
mohorîtă; 1 grobnic de urşinic roşii, dat de Dragomiri; 4 feloane de bogasiiu; 6 stihare albe
de bogasi; 4 patrafire de zarba, cîte cu 6 cănaf‹i›; 1 patrafir de adamască vearde, cu 6 canafi;
1 patrafir de adamască galbăna, de la Rostam; 3 aorar de zarba, cîte cu patru canafi;
/9/
5 perechi de naracliţe de zarba; 5 brîie de matase cu canafi; 4 brîie proaste; 2 brîie de matase;
7 patrafiră de adamască albastră și roşii şi negre; 3 aorar de adamască; 5 pereche de
narecleţe; 1 procoveţi de zarba, împregiur cu orşinicu negru, de la Zota spătaru; 3 dvere de
adamască vearde şi cu firu împregiur, cu atlaz roşi, 4 poale, iarăşi într-acelaş obraz, 1
tratapod, iară într-acele obraze; 1 procoveţe, iară într-acele obraz‹e›; 1 stihar de bogasiu albu
de la Costandin; 2 şirince bune, scumpe; 1 caftan cu 14 nasture de la Medeia.
Cice argintul dat de la Pătru voievodă: 2 cupe d-argintu, cu loaze poluite; 1 cupa mai
mica; 12 lingure d-argintu; 1 meadelniţa de arama;
/10/
1 umivalniţă; 1 ibric poleit; 1 sticla cu mur; 11 urice pren satele manastirei; 9000 as‹pri› bani
gata; 1 uric pusu zalog derep 3000 aspri; 8 de trătadzi de peteale de aur leşesc; 1 potir d-
arjintu, de la Radul ceaşnic; 1 cupa mică, de la Coste; 1 cupoc d-argintu, de la Costandin
stolnic; 1 inel de aur, iară de la Costantin stolnic; 1 cupa d-argintu, iară de la Rostam; 6000
as‹pri›, ce au dat banul Pătru dereptu sufletul tătîne-său, şi are a da 14000 aspri; 1 cupă d-
argintu, de la Dragomiri; 1 scafa d-argintu, iară de la Dragomir; 4 lingure d-argintu, iară de
la Dragomir.
Cice icoanele besearecei: 4 icoane mare; 17 icoane molenie;
/11/
17 praznice; 19 iconiţi în goră‹n›i, în poligandru; 32 de oaă şi de struţ şi de lemnu; 1 steag cu cruce
de arame; 12 făclăi scumpe.
Cice bucatele şi vinul şi de alte vase: 1 maje de morun; 1 berbenţe de ‹b›rîndze; 1 maje de
crap; 1 bute de miere; 1 jumatate de miere strede; 11 jumateţe de miere den Vîlceşti; 2 puţine de
poame murate; 18 stogure de fîn; 1 cant de fanina; 1 car mare de 4 cai; 2 cocii; 2 cuţite cu mîneare;
27 de pecerpele de lut; 444 de bucşi de fîntîna de oţel; 1100 drobi de sare;
/12/
52 de sape; 28 de buţi de vin de la Cotnar; 4 buţi de la Voroveşti; 8 putine de brîndză; 2 foi brîndză
de oi; 1 putine de unt.
Cice pîne şi fînul şi dobitocul de la Plopii: 5 stoguri de grîu de estimpu; 3 stogure de grîu
de anu; 3 stogure de orzu; 1 stog de sacar‹ă›; 1 stogu de malaiu; 40 stogure de fînu; 38 de boi mare;
44 de vacii mare; 23 de tretin‹e› vaci; 21 vacii înterţii; 7 buhaiiu; 22 de viţele; 18 de viţei; 12
bouleţi înterţi; 9 boulen‹i› tretini; 192; 10 cai patrari; 5 cai tretine;
/13/
5 caluşei strijiiaci; 5 iape strijiiacii; 12 iape tretine; 12 iape mare sterpe; 38 iape mare, însă cu
armasariul; 87; 762 de oi; 268 berbecii; 1030; 10 cai telegari; 2 cai negri la Vîlceşti; 9 cai, iară.
Cice bucatele de la Vîlceşti: 80 mirţe de grîu; 300 mirţe de sîrjiţă; 21 mirţe de hrişca; 60
mirţe de slad; 10 mirţe de malaiu; 2 stogure de madzare; 1 stog de bobu; 3 stogure de ovăs; 1 stog
de hrişca; 1 stog de orzu; 94 de stupii; 98 de oi; 20 de porcii.
/14/
Cice de la Teişoru: 61 stogure de fînu; 1 stogu de malaiu; 51 stogure de fîn de la
Hri‹ș›cani; 60 stogure la Petreşt‹i›, de fînu; 60 de stupi.
Cice de la Sadna: 80 de stupi; 20 de porcii; 2 stogure de sacară; 1 stog de hrişca; 1 stog de
madzar‹e›; 50 mirţe de malaiu; o povarne cu vase; 8 stogure de fînu; 1 stog şi giumatate de ovăsu la
Tămăşani.
Cice satele: Vîlceşti cu 5 mori şi cu 4 pio şi cu o ‹v›ultoare; Teişori cu halăşteiu; Hrişcani;
Plopi cu 2 hăleştei; Belceşti cu moara; Pizdeni cu 1 moară; Sadna cu 4 mori şi cu dou‹ă› pio şi cu o
vultoare şi cu podul îm‹b›lator;
/15/
Tămăşanii; Mihaileşti cu 3 mori; Voroveşti; Mînjăşti cu 1 moar‹ă›; Pătreşti; Mîndzeşti; Fîlfoieşti;
Draganeşti cu iazuri; Şiviţa cu 6 mori şi cu 100 porcii; 19 salaşi de ţigani; 10 fălce de vie la
Cotnariu; 5 falce de vie la Voroveşti; 1 falce şi giumatate la Iaşi; 200 stupi la Cîrnul Tudor,
deseatină de la Vaslui, însă numai au fostu 100 daţi de deseatină, iară acmu sîntu doaă; 50 de stupi
la Branişta; Tudor călugărul s-au da cu prisaca şi cu stupi şi cu tot dobitocul; şi de va întoarce
amintrilea, se fie lepădat de leaje.

‹Ordin de plată, Moldova, 15 mai 1590›


50000 aspri aibe a da toț, a-i da la Ştifan voda. Lui jupuni Cherşitov Buruti, se ştii. Ai
7098, mai 15.

‹Tabele cronologice, Moldova, 1587—1588›


/1/
De la Adam pînă la potop 2262 ai. De la Adam pînă la Avram 3332. De la Avram pînă au
ieşit jidovii den Eghipet 505, iară de la Adam pînă atunce 3837. De la ieşitul jidovilor pînă la Saul,
întîiul împărat jidovăscu, 547; iară de la Adam pînă la Saul 4384. De la Adam pînă la Alexandru
Machidon 5209. De la Adam pînă au născut Hristos 5500, iară pînă au pus Hristos pre cruce 5533.
De la învierea lu Hristos pînă la Costandin împărat 285, iară de la Adam pînă la Costandin 5843.
De la Adam pînă la Lăv împărat, feciorul lu Vasilie Machidon 6018. De la Adam pînă la Stefan,
împăratul sîrbăsc, 6856. De la Stefan pînă acmu 240. De toț, fac de la Adam 7096.
/2/
Adam, Ghidion.

S-ar putea să vă placă și