Studiu de caz - jocul didactic in activitatea prescolarilor

TABLOUL COPILULUI:
Copilul nascut in anul 2015, a venit la gradinita la varsta de 3 ani si 7 luni, cu un nivel de dezvoltare sub normal, diagnosticat cu imaturitate
comportamentala, deficit ponderal si de statura, dislalie polimorfa.
La intrare in gradinita, nivelul de inteligenta era sub normal, avand un Q.I.de 65.
Capacitatea de memorare era redusa, neputand memora nici poezii foarte scurte.
Atentia era instabila, dar prezenta sensibilitate pentru activitati cognitive elementare.
In gandire prezenta dificultati de a opera, analiza si sintetiza, facand cu greu fata unor operatiuni elementare de clasificare si comparare,
reusind sa sorteze obiecte doar dupa unul sau doua criterii.
Adaptarea la mediul gradinitei si la grupul de copii s-a facut cu greutate din cauza dificultatilor in comunicare.

EXAMENUL SOMATIC:
La nivelul organelor de simt nu erau probleme deosebite. Din punct de vedere al motricitatii avea un echilibru ortostatic de baza, mergea
echilibrat, statea intr-un picior cateva secunde, sarea peste obstacol mic, arcunca, apuca.
Motricitatea fina era slab dezvoltata. Avea deprinderi sumare de autoservire.

EXAMENUL PSIHOPEDAGOCIC:
Avea capacitate slaba la efort in special la concentrare. Obosea repede si refuza participare la jocuri si activitati, necooperand cu educatoarea.
Nu raspundea logic la intrebari simple din cauza emotivitatii exagerate si a neancrederii in fortele proprii. Afisa o mimica crispata, dar
manifesta multumire cand era laudat si apreciat.
Copilul prezenta o intarziere de aproximativ doi ani fata de varsta cronologica, necesitand incadrarea lui intr-un program special de formare si
recuperare.

PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT:

Acest program porneste de la premisa ca nevoile copiilor cu dizabilitati sunt identice cu ale celorlalti copii: de exemplu, de a avea prieteni, de a
fi inclusi in grup, de a fi iubiti.
Programul are la baza metode si strategii centrate pe copil, in functie de particularitatile sale individuale, pentru a crea un mediu favorabil
invatarii si integrarii in societate.
Am avut ca scop valorificarea potentialului fizic si psihic al copilului in vederea integrarii lui in activitatea de tip prescolar cat si in grupul de
copii.Ca urmare, am folosit metode de cunoastere, individuale si de grup: observatia, analiza activitatilor la care a participat, convorbirea si
testele.
 Obiectivele pe termen lung au fost: dezvoltarea exprimarii orale; intelegerea corecta a semnificatiei structurilor verbale; dezvoltarea
expresivitatii si creativitatii; educarea trasaturilor de vointa si caracter; formarea atitudinii pozitive fata de sine si ceilalti.
Obiectivele pe termen scurt au fost: sa participe activ la discutii si activitati in grupuri mici; sa comunice cu colegii si educatoarea; sa intrebe si
sa rsspunda la intrebari; sa-si dezvolte abilitati practice prin rezolvarea sarcinilor propuse.
Astfel, in activitatile concrete de invatare am inceput prin utilizarea unor procedee de lucru mai simple (de exemplu, sa deseneze un fruct prin
unirea punctelor), am acordat atentie proiectarii pasilor de efectuat atat sub aspectul transmiterii de cunostinte, cat si sub aspectul formarii
operatiilor mintale – urmarind accelerarea treptata a progresului invatarii, asgurand trecerea gradata de la secvente cu sarcini usoare la secvente
cu sarcini mai dificile:
a) mai intai i-am propus desenarea fructului unind punctele pe fisa apoi dupa model si, in final, desenarea fructului din imaginatie;
b) la activitatile de joc didactic l-am antrenat la inceput in manipularea jucariilor si mai putin in respectarea regulilor de joc, ajungand cu
timpul sa cunoasca si regulile si sa le respecte si pe acestea.
Venind in sprijinul nevoii de comunicare am inceput un program de corectare a vorbirii, utilizand in toate momentele zilei, la inceputul
jocurilor alese, la intalnirea de dimineata, in activitatile de educare a limbajului, in conversatia libera si chiar la plimbare.
Planul de interventie a cuprins un complex de procedee de valorificare maxima a jocurilor, a ariilor de stimulare, a tuturor spatiilor din
gradinita – prin care a fost influentata in mod pozitiv dezvoltarea fizica, intelectuala, afectiva, senzoriala si sociala a copilului.
Programul de interventie pentru corectarea si dezvoltarea vorbirii si comunicarii a cuprins:
c) dezvoltarea aparatului fono-articulator si de corectare a pronuntiei prin:
jocuri de rostire de onomatopee: sarpele (consoanele s-s), liniste (s-t), albinuta (z-z insotite de miscari de brate), vantul/furtuna (j-j-j insotite de
miscari de brate si de trunchi), e frig (brr), catelusul maraie (mrrr), suna ceasul (trr);
jocuri de rostire ritmica a unor recitative scurte: Rica nu stia sa                    zica/Rau, ratusca, ramurica;
jocuri cu rostire de cuvinte paronime: cos-cos; bara-para; loc-soc; sare-zare;
framantari de limba: Sase sasi in sase saci; Mos, mos cocolos/Vino iute toarna-n cos
d) exercitii pentru corectarea si dezvoltarea auzului fonematic:
,,Telefonul fara fir”, „Deschide urechea bine”, ,,Ce ai auzit?” (rostite in soapta);
jocuri didactice pentru recunoasterea cuvintelor: ,,Traseaza tot atatea liniute orizontale cate cuvinte are propozitia sugerata de desen”.
e) exercitii pentru formarea capacitatii de comunicare:
jocuri didactice pentru formare de propozitii dupa jetoane, imagini
,,Spune ceva” (pentru propozitia simpla);, Mai spune ceva” (pentru propozitia dezvoltata);
jocuri de citire de imagini:,, Spune ce vezi”;
activitati de lectura dupa imagini si tablouri:,,Ce ne aduce Mos Craciun?”; ,,Familia mea”; ,,La munte”; ,,La mare” s.a.;
activitati de convorbire libera:,,Ce stii despre?”;
povestiri create de copii, repovestiri dupa povestile audiate.
f) exercitii pentru formarea capacitatii de analiza;
g) jocuri pentru despartirea in silabe:,,Jocul silabelor”, „Deseneaza atatea liniute cate silabe are cuvantul rostit”;
h)dezvoltarea memoriei;
i) activitati de memorizare pe diverse teme (anotimpuri, evenimente etc.).
Am avut in vedere si faptul ca modelul oferit copilului are mai mare importanta – de aceea l-am pus in situatia sa ma urmareasca cand ii
vorbesc, asezandu-ma in apropierea sa, privindu-l, adresandu-ma grupului in care el se gaseste.

ROLUL PARINTILOR IN CONSILIERE:

Am antrenat parintii, in crearea de oportunitati pentru valorificarea experientelor dobandite de acestia in educarea copiilor.
I-am cooptat in programul de educatie a parintilor, Educati asa!” desfasurata la nivelul comunei noastre, unde, prin participare la cele sapte
intalniri in care au fost vizate teme majore de educatie, i-am determinat sa acorde copilului o atentie sporita, sa-i inteleaga nevoile si trebuintele,
sa-i influenteze cu tact si rabdare comportamentul. Apreciindu-l, laudandu-l pentru faptele bune, parintii au invatat ca, stimuland copilul pentru
a obtine o imagine pozitiva fata de sine, ii pot modela caracterul, si prin efortul comun familie-gradinita il vor putea ajuta sa scape de inhibitii,
ii vor usura integrarea cu succes in viata sociala.
Studiind indeaproape acest caz am alcatuit un tabel comparativ al dezvoltarii limbajului copilului in decursul celor trei ani de cand
frecventeaza gradinita.

COPIL CU DEFICIENTE
La 3ani=500 cuvinte
La 4 ani=100 cuvinte
La 5 ani=1750 cuvinte
La 6 ani=2250 cuvinte
COPIL NORMAL DEZVOLTAT
La 3 ani=1000 cuvinte
La 4 ani=1750 cuvinte
La 5 ani=2750 cuvinte
La 6 ani=3500 cuvinte
Un copil normal dezvoltat foloseste, potrivit masuratorilor standard, la varsta de 3 ani 800/1000 de cuvinte; la 4 ani foloseste 1800/2000
cuvinte; la 5 ani 2300/3000 cuvinte; iar la 6 ani 3500 cuvinte.
Copilul studiat provenit din familia saraca si cu dizabilitati, folosea la 4 ani 800/1000 cuvinte; la 5 ani 1800/2000 cuvinte, la sase ani intre
2000/2500 cuvinte-unele fara a le cunoaste sensul exact. Acestea arata dezvoltatea ascendenta a capacitatii de utilizare a limbii pe masura ce
copilul a fost supus sistematic influentelor programului de recuperare promovat pe niveluri de varsta, incepand de la grupa mica si pana in
prezent.
Se remarca o crestere masiva a vocabularului activ intre 4 si 5 sni cand fecventa la grupa a fost foarte buna a asimilat un volum mare de
cuvinte – 800/1000 intr-un an scolar, ceea ce il apropie de nivelul standard.
Intre 5si 6 ani ritmul de asimilare a fost mai lent deoarece copilul a traversat o perioada cu probleme de sanatate, lipsind o perioda mai mare de
la gradinita
 CONCLUZII:
Acordand o atentie aparte acestui copil cu nevoi speciale am reusit sa facilitez integrarea lui in grupa de copii, adaptarea la mediul gradinitei si,
implicit, participarea lui activa la activitatile instructiv-educative si la jocurile desfasurate in grupa de prescolari.

STUDIU DE CAZ

Plan de interventie personaliza

Numele si prenumele copilului: 
Data nasterii:
Domiciliul: 
Nivelul grupei: Invatamant prescolar
Data aplicarii: 
Psihodiagnostic: - usor retard psihic
exprimare orala greoaie si defectuoasa
tulburari de comportament
dificultati in perceperea componentelor spatiale si temporale.
Starea de sanatate: relativ buna,
Domeniul de intrventie: educational
Informatii educationale
Comportament cognitiv:
- Copilul are minime reprezentari despre mediul inconjurator corespunzator varstei si nu are capacitatea de a observa sistematic;
- Volumul limbajului este sarac, se exprima greoi, are tulburari de pronuntie;
- Gandirea se manifesta doar in cazuri concrete, intuitive;
- Atentia este slab dezvoltata.
Comportament psihomotric
- Dezvoltare fizica corespunzatoare varstei;
- Cunoaste schema corporala;
- Intampina dificultati in orientarea spatiala;
- Are deprinderi de igiena personala si colectiva bine formate.
Relatii sociale:
- Este politicos cu personalul gradinitei;
- Este un copil sociabil, dornic sa se joce cu cei din jur dar are nevoie de multa afectivitate;
- Are uneori crize de nesiguranta;
- Este sociabil, colaboreaza cu colegii de grupa.
Obiective pe termen lung:
- Ameliorarea pronuntiei si dezvoltarea exprimarii orale;
- Dezvoltarea operatiilor gandirii si a calitatii acesteia;
- Recuperarea lacunelor datorate handicapului usor de care sufera;
- Exersarea capacitatii de orientare spatiala si temporala;
- Educarea comportamentului civilizat.

Domenii de interventie recomandate:

Limbaj si comunicare
Cogntiv
Psihomotor
Structura programului de interventie personalizat

Limba si comunicare
Obiective Metode si mijloace de realizare Perioada de Criterii de evaluare Metode si
timp instrumente de
evaluare
Sa recunoasca toti copii din grupa; Jocul “Deschide urechea bine”; 1-15 oct Identifica si numeste Orale,
Sa cunoasca numele tuturor copiilor, Exercitii de pronuntie si dezvoltare a toti copiii Incurajarea si
a doamnei educatoare auzului fonematic Periodic stimularea
Sa recunoasca vecinatatile salii de Vizita in gradinita si la grup vecina. 2-3 zile Identifica si numeste Deplasare prin
clasa Dialogul Oct locurile cerute gradinita
Sa numeasca grupele vecine (mare,
pregatitoare).
Sa recunoasca anotimpul, Exercitii de exprimare corecta a 26 oct-21 nov Exprima corect Aprecieri verbale
caracteristicile specifice. obiectelor si lucrurilor din imaginea (4 sapt) denumirea obiectelor si
Sa denumeasca culorile data si identificare a culorilor si lucrurilor cerute, singur
caracteristice. obiectelor sau cu ajutor
Sa recunoasca parti componente ale Exercitiile de identificare a partilor 28 sept-23 Exprima singur sau cu Aprecieri
corpului omenesc; corpului omenesc si de exprimare nov ajutor stimulatoare.
Sa denumeasca partile componente corecta. (4 sapt) Arata
ale corpului omenesc, simturile Singur sau cu ajutor.
Sa numeasca membrii familiei sale. Joc de rol “De-a mama si de-a tata”, 28 sept- Identifica membrii Aprecieri verbale,
Sa cunoasca putine informatii despre “De-a fratii”, “De-a bunicii” etc 9 nov familiei, ii numeste acordarea de
fiecare membru Exercitii de dezvotare a vocabularului singur din fotografii stimulente
Periodic
Sa recunoasca ocupatiile oamenilor Jocul “Sa-mi povestesti despre Mai Numeste si imita Aprecieri verbale si
Sa denumeasca meseriile oamenilor meserii”, “Sa faci si tu ca el”. singur sau cu ajutor. stimulente
Exercitii de exprimare corecta Meseriile
Sa recunoasca animale pasari, sa le Jocul “Ograda cu pasari”, “Ferma de Ianuarie, Recunoaste si Incurajari,
denumeasca. animale”, “Animalele padurii”. februarie denumeste singur sau stimulente;
Exercitii de exprimare corecta. cu ajutor Primeste siluieta
Periodic unui animal la locul
potrivit

Domeniul cognitiv

Sa numere corect crescator 1-3. Jocul “Cosul cu jucarii” Nov, Numara cu ajutor Aprecieri verbale
Exercitii de numarare Dec jucariile din cos acordarea de
stimulente
Sa observe plantele din imagini. “Jocul “Gradina cu flori”, “Gradina Nov Observa, recunoaste Incurajari verbale,
Sa recunoasca plantele cerute cu zarzavaturi”. Aprilie si numeste cu ajutor primeste bulina in
cateva din plante piept

Exercitii de identificare si
recunoastere
Sa aranjeze figurile geometrice. Jocul “Foc si apa” Dec Gaseste si numeste Aprecieri verbale
Sa recunoasca forma geometrica Gaseste triunghiul colorat Ian figura ceruta singur
ceruta sau culoarea. Exercitii de corectie a pronuntiei. sau cu ajutor
Periodic
Sa invete o poezie de Mos Craciun. “Il asteptam pe Mos Craciun” 1-15 dec Repeta dupa Participarea active la
Exercitii de memorare educatoare, dupa serbare

Sa asculte, sa cante colinde
romanesti traditionale
Sa observe si sa cunoasca
mijloacele de transport
Sa participe la o activitate in clasa,
in mod direct
- Sa recunoasca componentele
spatiale sis a se orienteze
adecvat.
Sa perceapa componentele
temporale care vizeaza ritmul
miscarilor.
parinte, spune singur
sau cu ajutor
Activitate practica: “Ascultam si Dec Invata sac ante Incurajari verbale
cantam colinde” impreuna cu ceilalti
copii
“Cu ce calatorim” Mai Observa, atinge si Incurajari verbale
Dialogul denumeste jucariile
Explicatia singur sau cu ajutor
“Si eu vreau sa fiu laudat” -joc Aprecieri verbale
Domeniul psihomotric
Exercitii si locuri de miscare ce 4 sapt Corectitudinea si Observarea
vizeaza: rapiditatea reactiilor comportamentului;
a) directia: inainte/inapoi la comenzi; Chestionarea orala pentru
Sus/jos; stanga/dreapta - Identificarea si constientizarea pozitiilor
b) distanta: aproape/departe precizarea corecta a spatiale;
c) pozitiile fata de obiecte: langa, pe pozitiilor spatiale ale
sub. obiectelor folosite in Aprecieri stimulative;
Jocuri de cautare a unor obiecte joc; Intreceri
asezate in diferite pozitii spatiale; - Recunoasterea si
Rezolvarea unor fise cu sarcini de denumirea unor Analiza produselor
orientare spatiala. pozitii spatiale ale activitatii (modul de
obiectelor din rezolvare a fiselor)
imagini.
- Exercitii effectuate pe loc si in 4 sapt Raspunde corect Analiza modului cum
deplasare cu respectarea duratei, motric la urmatoarele respecta durata, tempoul,
tempoului, intensitatii. comenzi: “Mergi cat intensitatea in timpul
- Exercitii si jocuri de miscare cu dureaza melodia”, executarii miscarilor;
utilizarea onomatopeelor si a “Alearga mai repede”, - Aprecieri verbale;
versurilor ritmate:” Cioc-boc, treci “Paseste mai rar”, - Incurajari;
la loc”, “Unu-doi, unu-doi/Faceti “Mergi usor pe - Stimulente.
toti la fel ca noi!” varfuri”, “Bate pasul”
- Executa miscari la
ritmul indicat.
 Date semnificative despre componenta familiei:
Nu are surori sau frati. Conditiile de locuit sunt bune, desi locuieste la sat are o camera separata, acces la televizor. Provine dintr-o familie
organizata, copilul locuind impreuna cu parintii si bunicii. Mama si tata petrec foarte putin timp cu copilul avand un program foarte incarcat la
serviciu.
Prezentarea problemei: Copilul nu poate pronunta corect unele sunete: r, s, l, z, j, b, c; nu poate sa povesteasca, sa-si exprime ideile pentru a fi
inteles. De multe ori vrea sa-mi spuna ceva si nu-l inteleg dar insista, se chinuie pentru a se exprima si pronunta corect. Din cauza greselilor de
pronuntie o parte din copii rad de el, moment in care se retrage, refuzand sa mai comunice.
Date medicale: Copilul este bine dezvoltat din punct de vedere fizic, fara probleme grave de sanatate.
Date psihologice: Perceptia este complexa; memoria este buna; imaginatia reproductiv –creativa; limbajul-vocabular redus, exprimare foarte
greoaie.
Copilul este puternic exteriorizat, energic, vioi, vorbaret, impulsiv, nestatornic.
Date pedagogice: La activitati este atent, participa activ, cu interes mai ales daca este apreciat, laudat. Se integreaza usor in grupurile de copii,
este sociabil, stabileste usor relatii, pana in momentul in care cineva (un coleg de grupa) il tachineaza, ii scoate in evidenta defectele de
pronuntie, de exprimare.
Modul de manifestare a subiectului in activitatea didactica:
Prezinta interes pentru majoritatea activitatilor dar se plictiseste repede si cere sa faca altceva sau pleaca pur si simplu sa se joace. Ii plac foarte
mult jocurile de miscare si cele distractive cat si sa picteze. Este foarte atent atunci cand primeste informatii noi insotite de planse si imagini
mai ales despre animale.
Aspecte particulare ale cazului:
Ii place foarte mult la gradinita, nu a avut probleme de adaptare (se supara atunci cand se termina programul).
In cadrul jocurilor este un foarte bun executant, bineinteles prefera rolul de lider. Are o atitudine foarte deschisa fata de mine ca educatoare si
multa incredere. Este gelos atunci cand iau in brate alti copii. Daca-l abordez atunci, imi spune sa-l las in pace. In relatiile cu copii este deschis
dar, copiii uneori il necajesc razand de el din cauza pronuntiei (il ingana) si atunci se retrage din grup. Nu are atitudini agresive de respingere
fata de colegi.
Nevoi ale subiectului:
Nevoia de pronuntare corecta a sunetelor.
Nevoia de exprimare corecta pentru a putea sa-si exprime ideile, si nevoia pentru a se intelege si comunica usor cu cei din jurul sau.
Nevoia de afectiune- copilul are nevoie sa fie iubit si sa creada ca doamna educatoare pe el il iubeste cel mai mult.
Nevoia de o imagine mai buna, pentru a-si invinge retinerea de la orice activitate, pentru a-si invinge timididatea si pentru a capata incredere in
fortele proprii.

Modalitati de a raspunde acestor nevoi:

Pentru nevoia de a pronunta corect sunetele se fac exercitii pentru gimnastica buzelor, obrajilor, limbii, maxilarelor. Se fac si jocuri exercitiu:
copilul tremura, catelul latra, creanga se rupe, canta ca mine, oprim calul, pasarea zboara, fa ca mine, sforaitul calului. Exercitii de pronuntare a
sunetelor, framantari de limba, exercitii pentru corectarea auzului fonematic (chemam pisica, ce ai auzit), jocuri, exercitii de emitere (suiera ca
mine), imitarea onomatopeelor.
Pentru nevoia de comunicare si exprimare corecta se fac jocuri didactice de pronuntare a cuvintelor, formulare de propozitii, despartire in
silabe, citire de imagini, activitati de lectura dupa imagini, de memorizare. Corectarea pronuntiei se face intr-un mod obisnuit, in orice moment
al zilei dar avand grija sa nu-l stresez in legatura cu tulburarea sa. Se fac activitati in care il incurajeze sa povesteasca, sa comunice cu cei din
jur.
Pentru nevoia de afectiune trebuie sa-i arat ca este iubit si apreciat in fiecare moment petrecut in gradinita. Pe aceasta port discutii cu bunicii si
cu parintii.
Pentru nevoia de o imagine mai buna, pentru a-si invinge timiditatea si pentru a capata incredere in fortele proprii discut cu copilul pentru a-l
convinge sa se exprime liber, sa se manifeste firesc si sa persevereze in a pronunta sunetele si cuvintele. Trebuie convins sa nu-i fie frica sa
vorbeasca si sa comunice ce doreste, sa intrebe atunci cand cauta un raspuns. Deasemenea am discutat si cu ceilalti copii pentru a avea un
comportament adecvat fata de el, sa-l corecteze fara a-i crea discomfort afectiv. Port discutii cu bunicii si cu parintii pentru a repeta cu el orice
cuvant, vorbind clar tot timpul, cerandu-i sa se priveasca fata in fata si la acelasi nivel cu el. Deasemenea le-am cerut sa nu-l mai lase la
televizor copilul fiind dependent de mic de acest lucru. In cadrul gradinitei copilul primeste o atentie deosebita din partea mea atribuindu-i rolul
principal, sa conduca un joc, sa coordoneze activitatea de la centru, dar am avut grija sa nu cada in extrema dezmierdului.

Strategii utilizate in dezvoltarea motivatiei pentru invatare:

Una din strategiile utilizate este promovarea in gradinita a spiritului de echipa. Copilul trebuie incurajat in tot ceea ce face, trebuie recompensat
pentru fiecare succes si in cazul unui esec, copilul trebuie sa-i simta pe colegi si educatoare alaturi de el.
Trebuie sa i se arate progresele facute, sa i se trezeasca curiozitatea pentru ceea ce trebuie sa invete. Exigenta ridicata, recompensele si
activitatiile extrascolare sporesc motivatia. Pedepsele trebuie sa se evite.
Se insista ca exercitiile de logopedie sa fie facute de un logoped.
Copilul trebuie corectat in permanenta (pronuntia, exprimarea); cand cineva i se adreseaza trebuie sa vorbeasca rar si clar.
Nu trebuie sa se piarda nici un moment in care putem sa-i spunem ca-l iubim si-l apreciem in tot ceea ce face.

Evolutia subiectului:
In urma strategiilor aplicate a reusit sa pronunte corect unele sunete, mai putin pe “r”. Dar a intervenit pe parcurs obisnuinta de a nu pronunta
corect, sau comoditatea si cand se grabea sa-mi spuna ceva spunea incorect. Imi vine acum in minte; era de Craciun si repetam poeziile pentru
serbare. El imi spune poezia “Multi topii” la care eu m-am uitat la el si l-am intrebat daca imi da voie sa recit si eu odata poezia lui. Bineinteles
ca m-a lasat. De aceasta data, fiind bine dispusa am inceput sa repet poezia, dar sa o pronunt ca el.” Multi topii”, la care s-a uitat la mine si mi-a
zambit. Am continuat poezia fara a pronunta corect sunetele. La un moment dat s-a oprit si mi-a spus “Nu spui bine!”
- De ce? Si tu tot asa reciti, inseamna ca o fii bine, cum spui tu. Atunci a mai recitat poezia inca o data, dar de aceasta data a fost corect. Intr-
adevar inainte sa pronunte cuvantul copilul a facut o pauza, s-a gandit, dar a pronuntat corect. Cred ca de aici avem multe de inteles: a invatat
sa-si sustina punctul de vedere, sa se faca inteles si mi-a demonstrat ca poate pronunta corect unele sunetele daca vrea si are rabdare.
 In ceea ce priveste lipsa parintilor din viata lui, un exemplu elocvent imi vine in minte din timpul pregatirilor pentru ziua de 8 Martie. La
gandul ca mama este fiinta cea mai draga ne-am jucat un joc in care am cerut fiecarui copil sa-mi spuna de ce o iubeste pe, am numit eu
persoanele care am crezut ca sunt importante in viata copilului. Pe el l-am intrebat de bunica, bunicu, mama. El mi-a raspuns:
“-O iubesc pe bunica pentru ca ma imbraca ca sa vin la gradinita, imi face cacaoa, imi face baie si ma si cearta cand fac rele.”
-“Eu il iubesc pe bunicu pentru ca ma plimba cu bicicleta’
-“Mama ma duce in parc si la mec”
In legatura cu nevoia de afectiune poate, mai mult ca sigur am reusit sa-l fac sa creada ca-l iubesc mai mult decat pe ceilalti copii, dar eu cred
ca lipsa parintilor nu poate fi suplinita in totalitate de grija sau interesul educatoarei.
Concluzii:
Programul de interventie personalizat presupune colaborarea in echipa, formata din educatoare, psiholog, logoped, familie, toti cei implicati in
activitatile desfasurate de copil pe parcursul unei zile, pentru a sustine si integra colpilu in comunitate.
In urma interventiilor educative, am reusit sa realizez un progress favorabil prin ameliorarea tulburarilor de limbaj. Aceasta a fost un factor de
favorizare a dobandirii achizitiilor specifice varstei copilului.

CONCLUZII

Am dorit ca prin aceasta lucrare sa scot in evidenta idea de schimbare a educatiei pe directia unei educatii pentru toti, a unei educatii de
calitate, pentru toti copiii. Aceste idei se pot cel mai bine realiza pornind de la gradinita, materializarea lor observandu-se tot mai mult in
practicile zilnice ale multor educatoare care isi exercita profesia cu dariure. Imi este din ce in ce mai clar ca intelegerea educatiei pentru toti nu
poate fi realizata fara o schimbare a perceptiilor, imaginilor si ideilor traditionale despre educatie si ca valoarea unui om este data de unicitatea
sa, de ceea ce reprezinta el prin particularitatile, caracteristicile si competentele pe care le are, dar si de modul in care este integrat social,
apreciat de comunitatea si societatea din care face parte.
Este de la sine inteles ca, fiecare om are dreptul de a beneficia de sprijin pentru formarea si integrarea lui sociala si individuala, cu atat mai
mult cand este vorba de copii care au dreptul de a se dezvolta si forma cat mai adecvat pentru a-si construi unicitatea si a participa la identitatea
sociala si culturala din care face parte.As putea spune ca educatia pentru toti se defineste ca:
educatie de calitate
eficienta
responsabilitate
pluridisciplinaritate
process complex
strategie de respectare a drepturilor
evidentierea a valorii individuale umane
Atunci cand vorbim de educatia pentru toti copiii ne referim la programe de educatie cat mai incluzive, adica programe care sa asigure accesul
si participarea tuturor, valorizand diversitatea si acordand importanta fiecarui copil in parte. O idee de baza in asigurarea educatiei incluzive
este prevederea conform careia toti copiii trebuie sa invete impreuna iar educatia incluziva inseamna sprijin si educatie pentru toti, grija si
atentie pentru fiecare. Imi place sa cred ca orice gradinita si orice educatoare se poate adapta usor nevoilor si particularitatilor copiilor iar
centrul preocuparilor sa fie acela de a oferi ocazii de invatare si dezvoltare fiecaruia in parte, pentru ca fiecare copil este important. Atunci cand
vorbim despre educatie incluziva in gradinita ne gandim in primul rand la copiii cuCES dar nu este suficient sa ne referim la aceasta categorie
de copii cu atat mai mult cu cat educatia incluziva evita orice forma de ierarhizare si de etichetare a copiilor.
Unii copii au nevoie sa fie sprijiniti pentru ca au caracteristici, particularitati,
Stiluri de invatare si ritmuri de dezvoltare diferite de ale celorlalti.
Pentru a putea desfasura o educatie pentru toti trebuie sa tinem seama de urmatoarele principii:
Viitorul societatii depinde de modul in care crestem si educam azi toti copiii.
Pentru dezvoltarea viitoare a societatii este nevoie sa valorizam si sa sprijinim fiecare copil.
Fiecare copil este unic.
Diversitatea copiilor, determinata de particularitatile fiecaruia de dezvoltare si de apartenenta la medii socioculturale variate, nu este o piedica
in educatie, ci o resursa de invatare si dezvoltare pentru toti.
Fiecare copil este important pentru familia lui, dar si pentru intreaga societate.
Fiecare copil poate invata.
Fiecare copil are dreptul la educatie si la sprijin adecvat pentru a participa la procesul educativ.
Pentru procesul educational este esentiala folosirea adecvata a resurselor. In educatie indentificam resurse materiale, umane, metodologice si
spirituale.
Educatia pentru toti este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare educatoare in parte, de responsabilatatea si implicarea tuturor ca ea sa
devina o realitate din care fiecare sa invete si sa se dezvolte.
Nu intamplator printre valorile morale ale poporului nostru se numara omenia, nu intamplator inteligenta populara a nascocit formule ca” om
de omenie”,” un om si jumatate”, ci pentru ca exista in preocuparea familiei si a scolii romanesti ideea ca omul este om prin sine, alaturi si
pentru ceilalti.
Scopul nostru - al gradinitei, al familiei si al societatii – este acelasi: sa educam copiii in sensul omeniei, generozitatii, receptivitatii pentru
durerile si bucuriile celor din jur. Am incercat sa cultiv parintilor copiilor ideea ca prin respectul infuzat copilului fata de fiinta omeneasca, de
lumea inconjuratoare, de natura, din constiinta apartenentei lor la colectivul si societatea careia ii apartinem, se formeaza o societate care poate
fi mai buna, daca noi, fiecare in parte vom fi mai buni, asa cum atrage atentia prof. Zoe Dumitrescu Busulenga: “Sa-i invatam meseria de om”.
Deasemenea am incercat sa le spun ca singura investitie de valoare, niciodata falimentara, pe care o familie o poate face pentru copil, este
investitia pentru mintea si sufletul copilului.
Peste ani, ii vom intalni pe actualii prescolari, adulti angrenati in structuri sociale, economice, politice, culturale si abia atunci vom vedea
roadele muncii noastre. Daca ei vor fi la inaltimea aspiratiilor noastre asta va fi rasplata noastra. Daca nu va fi asa, suferinta va fi tot a noastra,
care vom fi datori fata de constiinta profesionala si cea de parinte sa stabilim unde, ce, cat am gresit.
Imi doresc ca educatoare sa formez generatii cu suflet frumos incat peste ani sa pot spune:

Am albit. Copiii mei au crescut.

Dau timpul inapoi, la pasii de-nceput.
Au fost doar muguri, le-am dat soare,
Si si-au deschis in suflet floare!
Le-am dat lumina de la stele
Au invatat sa lumineze ca si ele!
Le-am aratat izvorul clar, curat,
Si-au invatat sa aiba suflet ne-ntinat
I-am dus in munti sa vada inaltimea,
Si cerul de aproape, sa-i simta limpezimea
De gand curat, de suflet bun si cald,
Sa isi doreasca zborul lin si inalt!
Le-am aratat si macii din campie
Ca sa iubeasca-aprins sa invete si sa stie,
Le-am aratat si spinii, ce durerosi pot fi!
In viata n-avem parte numai de bucurii
Le-am aratat si lanul de aur ce da paine
Sa-nvete sa o imparta cu cel sarac de bine
Le-am aratat bogatul cu multe avutii
Dar fara de prieteni e trist singur sa fii!
I-am invatat sa fie cu roade darnic pom,
I-am invatat sa-nvete sa fie mereu OM!

BIBLIOGRAFIE

A.Mateias; ,,Pedagogie pentru invatamantul preprimar”, E.D.P., Bucuresti,2003

Cerghit Ioan;    ,,Didactica” , Editura P.R.A. , Bucuresti , 1994
C. Cucos (coord.); ,, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice”, Editura Polirom, Iasi,1998
Cojocaru Ioana; ,,Influentele jocului didactic in procesul instructiv-educativ   
Iucu Romita, Manolescu Marin ; ,,Pedagogie” , Bucuresti , 2000
Kieran Egan, Stefan Popoenici; ,,Educatia elevilor hiperactivi si cu deficit de atentie”, Editura Didactica Press, 2007
Popescu E.; ,,Pedagogie prescolara”, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1995
Verzea Emil; ,,Omul, jocul si distractia” , Editura Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1978
Voiculescu E. ; ,,Pedagogie prescolara” ,Editura Aramis ,Bucuresti, 2001
Verza F. ; ,,Introducerea in psihopedagogia speciala si asistenta sociala”, Ed Fundatiei Humanitas, 2002