1 Loc, locuire, limitare: Heidegger, Bachelard, Lefebvre, Merleau-Ponty (Concepte ale

fenomenologiei în arhitectură)

Scopul seminarului este rememorarea terminologiei folosite în anul anterior în legătură cu fenomenologia
arhitecturii, în raport cu care se va constitui ulterior corpusul de termeni de filosofie contemporană a spaţiului.
Conceptul de loc va fi vizitat şi în formele în care el a fost recuperat de teoria arhitecturii, mai cu seamă la
Norberg-Schulz şi la Frampton.

Bibliografie:
Heidegger Originea operei de artă
Construire, Locuire, Gândire
Întrebarea cu privire la tehnică
Norberg Schulz Genius Loci
K.Frampton Regionalismul critic

2 Heterotopii, heterotopoi, heterotopologie; panoptikon, simulacru-pastişă-colaj (Concepte

ale post-modernităţii în arhitectură)

Termenii introduşi în seminarul al doilea provin din vocabularul folosit cu privire la spaţiul construit în cărţile lui
Michel Foucault şi, prin extensie, în filosofia postmodernă

Heterotopoi – locuri diferite sau “altfel de spaţii” (în trad. Bogdan Ghiu)
Heterotopologia – ştiinţa locurilor diferite, sau a alterităţii aplicate spaţiilor
Heterotopiile – forme de utopii în care aşezarea este la fel de “diferită” – are acelaşi grad de alteritate în raport
cu spaţiile/locurile “normale” - ca şi societatea pe care o găzduieşte înlăuntrul său.
Panoptikon – clădirea închisoare propusă de R. Bentham şi în care deţinutul este/se simte supravegheat în
permanenţă din turnul central. Termenul a fost folosit şi comentat pe larg în Naşterea închisorii de M.Foucault şi
revine cu insistenţă în criticile postmoderne aduse arhitecturii locuirii colective şi, în general, societăţii la finalul
modernităţii.

Simulacru-pastişă-colaj şi, în general, tehnicile compoziţionale ale postmodernităţii revin în formule

asemănătoare în literatură, arte plastice şi arhitectură.

Baudrillard Sistemul obiectelor

Foucault Naşterea închisorii
Leach Rethinking architecture
Anestetica
Charles Jencks The Language of Postmodern Architecture
Lyotard Condiţia postmodernă

3 Khora-Opere chorale; parergon, indecidabile (Concepte ale deconstrucţiei în arhitectură)

Khora – ţinut, teren, teritoriu, prin extensie spaţiu la Platon şi Aristotel; khora este şi mumă sau doică a spaţiilor
în Timaios; khoros (forma masculină) apare în opera lui Homer ca ring de dans, spaţiu de bătălie, loc de întâlnire
şi luare a deciziilor; a revenit în deconstrucţie ca termen-cheie pentru înţelegerea şi chiar proiectarea locurilor
publice.

Opere chora le (Chora L Works) lucrare comună Derrida Eisenman pentru La Villette din Paris. Conceptul de
chora este extins pentru a include şi semnificaţia de cor (polifonie a vocilor care proiectează şi, ulterior, care
folosesc spaţiul; ca polifonie/coprezenţă a straturilor co-existente pe un sit etc.)

Parergon – termenul apare în Adevărul în pictură a lui J.Derrida în definirea ramei tabloului ca limită
permeabilă/traversabilă a acestuia. Prin extensie, este vorba despre o definire mai laxă a termenului de limită aşa
cum este el întâlnit la vechii greci şi, apoi, la Heidegger (peras).

Indecidabilele (pharmakon) – termen aristotelic preluat de Derrida şi, la noi, de A.Pleşu în Minima Moralia spre
a arăta modul în care contextul induce valoarea unui obiect, care, în sine, este “neutru”, la fel cum pharmakon în
catităţi infinitezimale este medicament, pentru ca în doze mari să fie otravă. Un indecidabil discutat de Derrida în
Despre ospitalitate este termenul de hostis (gazdă şi oaspete).
Derrida Despre ospitalitate
Khora
Chora L Works
Why Peter Eisenman writes such good books
Adevărul în pictură

4 Rizom, spaţiu lis/striat, Bigness, (Concepte ale deconstrucţiei arhitecturale)

În acest seminar sunt introduşi termenii care, din filosofia lui Giles Dleuze şi Felix Guattari au trecut în teoria
arhitecturii. De asemenea, sunt discutate cele cinci teoreme despre Bigness propuse de Rem Koolhas pentru
înţelegerea arhitecturii contemporane.

Deleuze (&Guattari) Diferenţă şi repetiţie

O mie de platouri
Introducere în filosofie
Koolhas Delirious New York
S,M,L, XL