Alimentatia pacientului prin sonda nazo-gastrica

Alimentarea bolnavilor trebuie facuta, daca este posibil, pe cale naturala. Sunt insa cazuri in
care nu este posibil si este necesar ca alimentele sa fie introduse in organismul bolnavului
prin mijloace artificiale, adica prin sondaj gastric.
Sondajul nazogastric reprezinta introducerea unui tub polietilen (sonda Einhorn) prin
cavitatea nazala in stomac.
Introducerea alimentelor in stomac folosind sonda nazogastrica se face la pacientii
inconstienti, cu tulburari de deglutitie, negativism alimentar, intolerant sau hemoragii
digestive. Deasemenea, se face la pacientii operati pe tubul digestiv sau glandele anexe si la
cei cu stricturi esofagiene si ale cardiei, care impiedica patrunderea bolului alimentar din
cavitatea bucala in stomac. Sondajul gastric se va executa in camerade tratamente, bolnavul
fiind in pozitia sezand.
Materialele si instrumentele necesare:- Sonda gastrica, sonda Einhorn, sonde din polietilen-
Palnie, tub de cauciuc- Solutie de cocaina 2%- Glicerina sau ulei de vaselina pentru
lubrefiere- Leucoplast - Seringi- Tava medicala, musama- Manusi de unica folosinta - Ratia
de alimente - Scaun cu speteaza Spalarea mainilor trebuie sa se faca dupa urmatoarele
modalitati:-indepartarea bratarilor, inelelor
-folosirea sapunului lichid si frecarea insistenta a mainilor-folosirea apei in abundenta
Uscarea trebuie sa se faca cu material de unica folosinta (a se evita folosirea prosoapelor de
uz comun)-inainte de a se folosi robinetele este bine sa fie curatate.
Pregatirea psihica a pacientului: Asistenta medicala va explica pacientului procedura si pasii
pe care trebuie sa ii urmeze, dar si necesitatea ei. I se va cere consimtamantul, apoi va fi rugat
sa coopereze, pentru prevenirea unor complicatii.
Pregatirea fizica: Tehnica se face in camera de tratamente, sau salonul pacientului. Bolnavul
va fi asezat in pozitie sezanda, pe un scauncu spatarul drept. La nevoie, daca bolnavul este
inconstient sau nu isi poate pastra pozitia sezanda, sondajul se va efectua in decubit lateral
stang cu capul inclinat la spate. Bolnavul va fi imbracat cu un sort sau acoperit cu un material
impermeabil.
Tehnica: Asistenta se va spala bine pe maini apoi va imbraca manusile de unica folosinta.
Sonda va fi bine lubrefiata, pentru a favoriza alunecarea. Asistenta se aseaza in dreapta
pacientului; cu mana stanga fixeaza capul bolnavului , tinandu-l intre mana si torace, iar cu
mana dreapta apuca extremitatea rotunda a sondei si o introduce intr-una din nari panaajunge
in nazofaringe. Bolnavului I se va servi putina apa si va inghiti de mai multe ori pentru a
impinge sonda mai departe. Daca bolnavul este inconstient, asistenta va impinge sonda mai
departe, cu blandete, cautand sa invinga rezistenta usoara. Ajunsa in stomac, sonda se
fixeaza bine la nas cu o bucata de leucoplast. Inainte de administrarea alimentelor se extrage
cu o seringa continutul gastric de staza. Se vor folosi amestecurile preparate pentru
alimentarea pe sonda, lipside de grunji sau alte conglomerate care ar putea infunda sonda; nu
are nici o importanta gustul mixajului. Alimentele trebuie sa fie bine mixate si incalzite la
temperatura corpului. La capatul sondei se ataseaza seringa cu care se va administra mizajul
de alimente. Cantitatea nu trebuie sa fieniciodata mai mare de 500 ml. Intrarea alimentelor
trebuie sa fie lenta. Pacientul va fi intrebat daca simte vreun discomfort in timpul tehnicii.
Dupa administrarea alimentelor se vor adauga si 30 mm de apa, pentru a curate sonda. Dupa
terminarea alimentatiei, sonda se inchide cu capacelul de la capat. Se va alege alimentatia
prin sonda nazo-gastrica atunci cand se iveste necesitatea ca sonda sa ramana pe loc un timp
mai indelungat( 10-20 minute, cateva ore sau chiar zile), deoarece sonda gastrica nu poate fi
suportata de bolnavi mai mult de cateva minute.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica: Pacientul va fi asezat intr-o pozitie comoda. Se urmareste
daca apar greturi, varsaturi, balonari, crampe sau diaree. Sonda se va indeparta cand se va
termina indicatia de alimentare artificial sau la intervalele stabilite de medic ( 2-3 zile sondele
de cauciuc; 4-7 zile sondele si polietilena). Sonda ramasa pe loc va fi mobilizata pentru a fi
evitata lezarea mucoasei. Asistenta va verifica daca pacientului i-a disparut sau I s-a diminuat
senzatia de foame. Reorganizarea locului de munca: Se vor indeparta manusile si
materialele folosite in containerele speciale. Se spala mainile. Incidente, accidente: -pacientul
prezinta greata, varsaturi-pacientul prezinta leziuni la nivelul mucoasei nazale si uscaciunea
mucoasei bucale-pacientul prezinta tuse si semne de sufocare-incolacirea sondei in cavitatea
nazala- necesita retragerea sondei si reinceperea operatiei-patrunderea sondei in caile
respiratorii – retragerea sondei imediat.
Alimentarea activa
In functie de starea generala, pacientul mananca singur, fara ajutor, alimentele oferite, in
salon sau sala demese, la masa sau la pat.)
Pregatiri
- materiale - tava, tacamuri, farfurii, servetele, cana pentru supa, pahar de apa, fete de masa,
cosulet de paine)
Conditii de mediu
- a) sala de mese
- curatenia, aerisirea, se aran!eaza estetic pe mese mici ($ persoane), tacamurile,paharele,
cana de apa, sevetelele, flori, numarul regimului; - se creeaza o atmosfera cat mai intima; - se
anunta bolnaviisa vina la masa; - se invita sa se spele pe maine.
Servirea mesei - se servesc felurile de mancare pr rand
- se ridica imediat vesela folosita
- nu se ating alimentele cu mana
- se observa daca pacientul a consumat alimentele in intregime, daca nu, se solicita motivul si
se iau masuri de inlocuire
- se transporta vesela la oficiu
- se aeriseste si se curata sala de mese
-b) conditii de mediu in salon, la masa
- se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativapetitul pacientului (tavita, scuipatori,
plosca); - se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentru ceilalti; - sepregateste
masa pacientului: se aseaza fata de masa curata, tacamuri, cana de apa, servetele, sarea (dupa
caz); - seinvita pacientul sa se spele pe maini; - pacientul este a!utat sa se aseze la masa; -
asistenta imbraca halatul de protectie,isi prinde parul sub boneta, se spala pe maini.
-c) alimentarea activa in salon, la pat: - se pregateste salonul ca si pentru alimentarea lamasa;
- se aseaza pacientul in pozitie confortabila, semisezand sau sezand cu a!utorul rezematorului
de pat sau pernei;- se prote!eaza len!eria de pat cu musama; - se aseaza peste musama un
lighean, i se ofera pacientului sapunul si i setoarna apa sa se spele; - i se ofera prosopul sa-si
stearga mainile; - se indeparteaza materialele folosite
- se adapteaza masa speciala la pat, acoperita cu fata de masa sau o tava acoperita cu
servetel, se aseaza pegenunchii pacientului, peste patura acoperita cu aleza
- se aseaza in !urul gatului un prosop
- asistenta imbraca halatul de protectie
- se spala pe maini si serveste masa la fel ca la masa, in salon
-d) alimentarea activa, la pat in decubit lateral stang:
- se aseaza pacientul in decubit lateral stang,cu capul spri!init pe o perna; - se spala pe maini;
- se prote!eaza len!eria de pat cu o aleza, iar cea a bolnavului cu unprosop curat
- se aseaza tava pe marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului; - se servesc
alimentele pe rand, sevor taia cele solide
- lichidele se servesc in cani speciale cu cioc sau cu a!utorul unor tuburi transparente, curate,
fierte
- se ridica vesela utilizata, se indeparteaza materalele folosite, se spala pacientul pe maini
Alimentarea pasiva
Pacientului i se introduc alimentele pe gura.
1) Scop: - vor fi hraniti bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati, adinamici, in stare grava
si cei cu usoare tulburari dedeglutitie.
2) Pregatiri: - materiale: - tava, farfurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, sevet de panza,
cana de supa, tacamuri
- asistenta: - imbraca halatul de protectie
- aseaza parul sub boneta
- se spala pe maini
- pacient: - se aseaza in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit
dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia; - se protejeaza lenjeria
cu un prosop curat; -se protejeaza pacientul cu un prosop in jurul gatului; - se adapteaza
masuta la pat si se aseaza mancarea astfel incat sa vada ce i seintroduce in gura.
3) Servirea mesei: - asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna
- verifica temperatura alimentelor (pacientii in stare grava nu simt temperatura si nici gustul
alimentelor
- ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
- supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale
pacientului; - acesta va fi sters la gura; - se aranjeaza patul
- se indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav pot conduce la
formarea escarelor; - schimba lenjeria daca s-a murdarit
- acopera pacientul si aeriseste salonul
- strange vesela si o duce la oficiu
DE STIUT: - se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei, asigurandu-l de contributia
alimentelor in procesul vindecarii
- se ofera pacientului cantitati nu prea mari, deoarece ar putea sa le aspire, neputand sa le
inghita
DE EVITAT: servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci; - atingerea alimentelor care au
fost in gura pacientului.
Principii de alimentare ale pacientilor inapetenti
Scop: - observarea apetitului urmareste descoperirea si combaterea inapetentei sau anorexiei
bolnavului
- apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticului unor afectiuni;
- astfel bolnavii cu:
-cancer gastric refuza carnea de vaca
- in hepatita epidemica- faza preicterica refuza grasimile
- polifagia indica un diabet zaharat
- apetitul preferential in cazul unor carente ale organismului (gravide)
Pentru conbaterea anorexiei sau inapetentei, se vor avea in vedere urmatoarele:
- se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimentele de
regim incomparatie cu cele preferate
- se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de prescriptia
medicala
- servirea mesei se va face intr-un cadru cat mai estetic
- se servesc alimentele in portii mici, pentru a nu provoca senzatia de plenitudine, numai la
simpla vedere, a cantitatilor mari
- mesele se servesc la intervale mici
- pentru eliminarea senzatiei de greata, lichidele se servesc reci, acidifiate cu lamaie, intr-o
variatie cat mai mare
 - nu se administreaza alimente hiperzaharate - provoaca senzatia de plenitudine si provoaca
diareea
-laptele in canatitate mai mare de 1 l provoaca greata, diaree
-albuminele supradozate (branza) provoaca meteorism si accentueaza inapetenta
- la bolnavii complet inapetenti, senzatia de sete va fi exploatata si l-i se vor oferi elemente
nutritive sub forma lichida: laptele, sucurile de fructe vor fi imbogatite cu praf de lapte,
cacao, galbenus, preparate de zahar, zeama delamaie sau portocale
- bulionul de legume va fi imbogatit cu unt, branza, faina, galbenus de ou, cacao
- in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine, daca ele nu disperseaza usor
si nu modofica gustul sau mirosul alimentelor
- se asigura necesitatile calorice, prin administrare de preparate lichide hipercalorice
- la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida repartizata in 3 - 5 mese
- asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de alimente consumata si sa calculeze valoarea
calorica pentru a se putea orienta in privinta acoperirii necesitatilor zilnice ale bolnavului
- va urmari ca bolnavul sa consume doar alimente conform prescriptiei medicale
Alimentarea artificiala
Definitie: introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mi!loace artificiale.
Procedee: - sonda gastrica sau intestinala
- gastrostoma
- pe cale parenterala
- clisma
Scop: - hranirea pacientilor inconstienti
- cu tulburari de deglutitie
- cu intoleranta sau hemoragii digestive
- operati pe tubul digestiv si glandele anexe
- cu structuri esofagiene sau ale cardiei
- in stare grava
- negativism alimentar
1. Alimentarea prin sonda gastrica
a) Pregatire:
- materiale: - de protectie: - aleza, prosoape
- sterile: - sonda Einhorn sau Faucher
- seringi de 5 - 10 cm
- pensa hemostatica
- nesterile: - palnie, tavita renala
- bulion alimentar (sa nu aiba grunji, sa fie la temperatura corpului, sa aiba valoare calorica)
- pacient:
-psihic- se informeaza pacientul si i se explica necesitatea tehnicii; - este rugat sa respecte
indicatiile din timpul sondajului
-fizic-se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza, cu spatele cat mai drept
-se protejeaza cu sortul de caiciuc sau material plastic
-se indeparteaza proteza dentara (la nevoie); - se aseaza tavita renala sub barbie pentru a
capta saliva
b) Introducerea sondei:
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- imbraca sortul de cauciuc
- isi pune manusile sterile
- umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea in faringe si esofag
- se aseaza in dreapta bolanvului si ii fixeaza capul cu mana stanga, tinandu-l intre mana si
torace
- prinde cu mana dreapta extremitatea rotujita a sondei ca pe un creion
- cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si introduce capatul sondei pana la
peretele posterioral faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa
inghita; - prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac (la
marcajul 40 - 50 cm citit la arcada dentara)
- verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului cu seringa; - se fixeaza sonda
c) Alimentarea propriu-zisa
- in caz de staza gastrica, se aspira continutul si se face spalatura gastrica
- se aseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 400 - 500 ml pana la 800
ml, incalzit la temperatura corpului; - se introduc apoi 200 - 300ml apa si o cantitatea mica de
aer pentru a goli sonda
-se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar
putea fi aspirate, determinand o complicatie grava - pneumonia de aspiratie
- se extrage atent sonda
DE STIUT: - la pacientii inconstien si, cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati
mai mult timp pe aceasta cale,sonda se introduce endonazal
- sondele de polietilen se mentin mai mult de 3 - 4 zile, cele de cauciuc maxim 7 zile fiind
traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
- ratia zilnica se administreaza in 2 - 3 doze foarte incet, de preferinta cu aparatul de perfuzat
utilizand vase izoterme
2. Alimetarea prin gastrostoma
Gastrostoma
E deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda
in cazul in care calea esofagiana este intrerupta.
In cazul stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice, cand
alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele
vor fi introduse in organism prin gastrostoma.
In stoma este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse cu o
seringa sau palnie, iar alimetarea se face la fel ca prin sonda gastrica. Alimentele se introduc
in doze fractionate, la intervale obisnuite, incalzite la temperatura corpului. Cantitatea
introdusa o data nu va depasi 500 ml.
Dupa introducerea alimntelor sonda se inchide, pentru a impiedica refularea lor.
Tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric ce se prelinge adesea pe
langa sonda; -regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector
si antimicrobian, pansata steril cu unpansament absorbant.
3. Alimetarea prin clisma
Asigura hidratarea si alimetarea pentru timp scurt.
Deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe doar solutii
izotonice, substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie.
Alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura, cu solutie Ringer, glucoza 5% cu rol
hidratant; - in locul irigatorului se foloseste un termos.
4. Alimentarea parenterala
Se face cu substante cu:
- valoare calorica mare
- pot fi utilizate direct de tesuturi
- nu au proprietati antigenice
- nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor
Pe cale i.v. pot fi introduse solutii izo sau hipertone (glucoza 10 - 20 - 33 - 40 %; fructoza 20
%, sol. Dextran,hidrolizate proteice).
 Alimentarea se face dupa calcularea necesarului de calorii / ore si a ratiei de lichide in care
pot fi dizolvate principiile nutritive.Nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau
solutii glucozate si proteice. Alimentarea parenterala se face ca si hidratarea. Ritmul de
administrare difera de la 50 - 100 ml / ora, dupa natura si concentratia preparatului, starea
pacientului.

Alimentarea prin gastrostoma

♦ deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in
cazul in care calea esofagiana este intrerupta
♦ in cazul stricturilor esofagiene , dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice , cand
alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica ,
alimentele vor fi introduse in organism prin gastrostoma
♦ in stoma, este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse cu
ajutorul unei seringi sau prin palnie
♦ respectandu-se aceleasi principii se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca in cazul
alimentatiei prin sonda gastrica
♦ alimentele vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite , dupa orarul de
alimentatie al pacientilor , incalzite la temperatura corpului
♦ cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 ml
♦ dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica refularea acestora
♦ tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prelinge
adesea pe langa sonda , provocand uneori leziuni apreciabile
♦ de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector si
antimicrobian, pansata steril cu pansament absorbant
Alimentarea prin clisma
♦ se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp
♦ deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai solutii
izotonice, substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie
♦ alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47‰ cu rol
hidratant
♦ v.pregatirea si efectuarea clismei
♦ in locul irigatorului se foloseste un termos
Alimentarea parenterala
Materile necesare
–dezinfectante – alcool iodat
–materiale pentru punctia venoasa
♦ de protectie-perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza;
♦ pt. dezinfectia tegumentului tip I (cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul
timp de 30 de sec.)
♦ instrumentar si materiale sterile – seringi si ace de unica folosinta(se verifica integritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea si diametrul acelor) – in functie de scop;
pense, manusi chirurgicale, tampoane
♦ alte materiale-garou sau banda Esmarch, fiole cu solutii medicamentoase, solutii
perfuzabile, tavita renala
-perfuzor = trusa de perfuzie (ambalat de unica intrebuintare)
-pompa de perfuzie automata-cu reglare programata a volumului si ratei de flux
-robinete cu doua sau mai multe cai
-branula(cateter i.v.)
-fluturas
-benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) si a tubului perfuzorului de pielea
bolnavului
Se face cu substante care:
♦ Au valoare calorica ridicata
♦ Pot fi utilizate direct de tesuturi
♦ Nu au proprietati antigenice
♦ Nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor
Ø Pe cale i.v. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone : glucoza 10-20-33-40% , fructoza
20% , solutie dextran , hidrolizate proteice
Ø Planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii / 24h si a ratiei de
lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive
Ø Nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau sol. glucozate si proteice
Ø Alimentarea parenterala se face ca si hidratarea
Ø Ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului,
de la 50ml/h la 500ml/h

Tipuri de diete si regimuri alimentare

A. Ce este alimentul?
- Activitatile biologice, intelectuale si fizice ale omului se desfasoara printr-un consum de
energie, si de aceea alimentatia are un rol foarte important, alimentul fiind sursa necesara de
energie ce asigura nutrientii necesari constructiilor si modificarilor celulare.
B. Scopul alimentatiei
- repausul si crutarea unor organe, apare si sisteme;
- echilibrarea eventualelor functii deficitare / exagerate ale organismului;
- in cazul unor tulburari functionale ale glandelor endocrine sa actioneze ca factor
compensator;
- indepartarea unor produsi patologici de pe peretii intestinali.
! - Regimul alimentar trebuie sa asigure aportul optim de nutrienti dar sa tina cont si de
alimentele disponibile si de preferintele pacientului.
!! - Dieta difera in functie de afectiune, si uneori poate fi diferita chiar si la aceeasi boala in
functie de stadiul la care se afla.
Tipuri de regimuri
1. Regimul hidric
- este indicat in gastrita acuta, pancreatita, ulcer in faza dureroasa, gastroenterite, diaree, si
primele zile postoperator
- consta in administrarea de lichide limpezi - apa fiarta si racita, ceai neiindulcit sau indulcit
cu zaharina, supa strecurata., suc de fructe strecurat, zeama de orez administrat in doze mici
(100 ml/ora) si se creste doza progresiv.
2. Regimul hidrozaharat
- este alcatuit din ceai indulcit, sucuri de fructe cu zahar, supe limpezi de legume, limonada,
zeama de orez indulcita
- vor fi asigurati 2-3 litri de lichide ce vor fi administrati in functie de pierderi la 2-3 ore si
este indicat in gastrita acuta, colecista acuta, debutul hepatitei acute si primele zile
postoperator.
3. Regimul hipoproteic
- aportul recomandat de proteine este de 0.6-0.8 g/kg corp/zi, procentul mai mare avandul
cele de origine animala
- limitarea alimentelor bogate in proteine - carne, lapte, albus de ou, produse lactate, fasole,
soia, ciuperci
- consta in limitarea alimentelor bogate in proteine ( carne, lapte,albus de ou, produse lactate,
fasole, bob, linte, mazare, ciuperci, soia). - aportul recomandat de proteine 0,6- 0,8 g/kc/zi, va
- echivalenta proteica se face astfel: 5gr proteine= 1ou = 25 gr carne = 15 gr brinza = 60 gr
piine = 40 gr paste fainoase = 75 gr orez = 200 gr cartofi
- acest tip de regim este indicat la pacientii cu insuficienta renala cronica, nefropatii
glomerurale, ciroza hepatica decompensata
4. Regimul hiposodat
- o lingura de sare contine 6 grame de sare, iar aportul obisnuit in dieta este de 9-12 g pe zi,
dar se recomanda un consum de 3-6 g/zi.
- in cazul acestui regim se impune un aport de sare sub 2-3g/zi minim necesar de 1.1-2 g/zi
- aportul obisnuit de sare in dieta – 9-12g/zi, consumul recomandat de sare fiind de 3 -6 gr/zi.
Consumul minim necesar este de 1,1 -2,0 gr/zi. - regimul hiposodat consta in limitarea
aportului de sare la sub 2 -3 g/zi - evitarea alimentelor bogate in sare - conserve, mezeluri,
brinzeturi sarate, carne afumata, bulion de legume, snaks-uri, muraturi, mustar, supa la
conserva
- regimul este indicat la pacientii cu insuficienta renala acuta si cronica, glomerulonefrita cu
insuficienta cardiaca, sindrom nefrotic, nefropatii cronice, la pacientii hipertensivi, cu
insuficienta cardiaca si cardiopatii valvulare decompensate, sau la cei care prezinta ciroza
hepatica decompensata si edeme
5. Regimul comun
- este un regim rational de crutare pregatit dietetic ce va respecta aportul optim de nutrienti,
continand produse de origine atat animala cat si vegetala.
- produsele din cereale integrale si uleiurile vegetale se recomanda a fi consumate la
majoritatea meselor;
- fructele pot fi consumate zilnic dar nu exagerat pentru a evita cresterea ponderala.
- alaturi de fructe oleaginoase precum nuci, alune, arahideeste indicat consumul de legume de
2-3 ori pe zi (fasole, mazare, bob, linte)
- pe cat posibil reducerea consumului de paine alba, cartofi, paste fainoase, unt si dulciuri
- se evita carnea grasa, carnea rosie, recomandata fiind cea de pui, peste, alaturi de oua si
lactate ce vor fi consumate zilnic;
- se va face o repartitie de 4-5 mese pe zi impunandu-se respectarea orelor fixe de masa
pentru crearea si intretinerea reflexelor stimulatoare ale secretiilor iar ultima masa se va lua
cu 2-3 ore inainte de culcare, pentru a asigura digestia si odihna pe timpul noptii
6. Regimul pentru rectocolita ulcerohemoragica
- in functie de evolutia bolii alimentele sunt introduse treptat repartizate in 5-6 mese/zi,
scopul acestui regim fiind de "crutare intestinala"
- sunt contraindicate alimentele bogate in fibre, grasimile prajite, produsele zaharoase, acide
si piperate, bauturile gazoase
-pe toata durata regimului se urmareste asigurarea unui aport caloric adecvat dar totodata
mentinerea bilantului hidroelectrolitic
- alimentele permise in acest timp de regim sunt -carne de pasare, vitel, vaca fripta, tocata,
peste slab, sunca presata slaba, peste slab fiert sau fript, oua fierte tari, telemea desarata, paste
fainoase, biscuiti, paine prajita, supe de legume,sucuri de fructe fara acid, unt crud, ulei crud
- pacientii pot primi si piure de cartofi in cantitati mici doar daca este bine tolerat de
organism
- regimul acesta este indicat la pacientii care prezinta rectocolite ulcerohemoragice acute sau
cronice ( toxice,parazitare,infectioase), sau la cei cu boala Crohn
7. Regimul Diabet
- diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin cresterea valorii concentratiei de glucoza
in sange si dezechilibrarea organismului ceea ce impune terapia medicala nutritionala
- dieta este personala fiecarui pacient tinandu-se cont de varsta, sex, activitate fizica, greutate,
tipul de diabet zaharat si tratamentul indicat
- sunt asigurate toate principiile nutritive in cantitati cat mai apropriate de cele recomandate
individului sanatos
- este necesar respectarea unei liste ce cuprinde alimentele interzise si alimentele ce vor fi
cantarite.
- Alimente interzise - zahar, miere de albine, sucuri de fructe, fructe uscate, dulciuri cu zahar,
struguri, bauturi alcoolice dulci, grasimi animale
- Alimente care se cantaresc - paine, paste fainoase, produse lactate, lapte, branza, legume
uscate (fasole, mazare), orez, cartofi, legume (ceapa, morcov, telina, patrunjel), fructe
proaspete
- vor fi 3 mese principale si 2-3 gustari
-acest tip de regim mai are cateva particularitati in cazul pacientilor carora este necesar
controlul consumului cantitatii de sare(hipertensivi), proteine (diabet zaharat complicat cu
nefropatie diabetica) si la cei cu diabet zaharat decompensat
8. Regimul Ulcer
- dieta aceasta este indicata in cursul perioadei dureroase a ulcerului si se urmareste un
program strict.
- in primele 3 zile este recomandat consumul de lapte neecremat cu adaos de frisca sau
smantana 1500-2000 ml/zi in cantitati mici la interval de 2 ore
- tot in primele zi se vor consuma supe mucilaginoase, creme de lapte si ou;
- alimentatia se imbogateste treptat prin introducerea supelor strecurate de orez, grisului cu
lapte, painii albe, piureurilor de legume
- dupa 7 zile se introduce in alimentatie carnea fiarta, branza de vaci, casul proaspat, supa de
zarzavat, fainoase cu lapte, biscuiti
- alimentele nerecomandate pacientilor cu ulcer cronic sint laptele batut, iaurtul, brinzeturile
fermentate, ouale ferte tari sau prajite, maioneza, carnea si pestele gras, conservele,
afumaturile, supele de carne in care carnea a fost pusa la fiert de la rece. - in afara episoadelor
dureroase se pot folosi majoritatea alimentelor, pregatite dietetic pentru a nu irita mucoas
gastrodudenala. Vor fi permanent interzise condimentele (piper,ardei iute, boia, hrean, chili,
usturoi), prajelile si legumele ce contin celuloza dura ( ceapa, telina, ridichii).
9. Regimul Giovanetti
- consta in reducerea consumului de alimentate bogate in proteine si este indicat la pacientii
cu insuficienta renala acuta sau sindrom nefrotic
- este contraindicat prelungirea regimului mai mult de sapte zile pentru a nu induce
hipoproteinemie prin declansarea proceselor de autofagie
- cantitatea de proteine nu trebuie sa depaseasca 20 grame si este furnizata de albusul de ou,
acesta continand proteine cu valoare biologica ridicata si un aport de aproximativ 2000 calorii
10. Regimul Kempner
- este un regim desodat si este indicat in insuficienta cardiaca congestiva clasa IV NYHA
- pacientul trebuie sa consume orez, fructe si dulceata la fiecare masa
11. Alimentatia enterala
- acesta este un regim special, fiind indicat doar la pacientii care nu se pot alimenta din cauza
unor tulburari de deglutitie sau care au suferit interventii chirurgicale in sfera buco-maxilo-
faciala sau ORL (otorinolarinologie)
- alimentele se administreaza pacientului cu ajutorul unei sonde oro/nazogastrica