FACULTATEA DE LITERE SI FILOSOFIE

- fl3313CUIFirEITTI,-

I. A. CANDREA

GI° I.

111,111{A

- 1932 -
www.dacoromanica.ro
 20 ianuarie 1932.

" A foot odatli ca niciodatA...", aga it i

inoepe bunioul eau bunica firul povestirei pe

care o epune nepoteilor. $I nu oredeti o& ackeas-

t/i expresie stereotipli, intrebuinVatli de povesti-

torul remit:, este speoifio6 romIneason pentruol o

gIsim la toate popoarele; nu exist& ,popor la oa..

re sti nu o gasim. Astfel, Franoesii igi inoep po-

vestirile cm" it y avait une foie .1', Italie-

nii cu " era una volta..", Unguril: "volt, hen)

volt..." etc).

Nu vti mai dau ci alte exempla, pentru oa sg. ye-

deti oI aoeastet formulli initial o intrebuintpazI

toate popoarele,dela oele mai inapoiate pinA la
oele mai Ina- ,
www.dacoromanica.ro
 4.

intate pe soara civilisatiunei. Bs, aiureadup1 oum

pomenegta Sebillot-oa gi la noi, se intrebuineaz1
unele rormule care dao4 nu sint ridioole, prim lip -
ea for de seriositate, preteaz1 is ris; sint formu-
la cornice, In care povestitorul &rata dela inosput

cli, nici el nu erode o singtirli vorb. din oele oe ne

spume. SI ne endim is inoeputul basmelor noastre

aga oum ni 1-a relevat Ispiresou:

"A root ()data Oa nioi odatI, cA de n'ar ri

nioi nu war povesti, de oind rXcea plopu-
gorul pare gi rAchita miogunele;de oind se
bliteau urgli in coadtt; de oind se luau lu-
pii qi mleii de gitode se snrutautinfrnin-
du.se; de oind se potoovea purioele ou no-
ugzeci de floe de fier gi s'arunoa in slays
cerului, de ne adueea povegti;
De ()Ind soria musoa pe perete,
Mal einoinos oine nu erode."
P.Ispiresou: Legendele sau bas-
mole nominilor,p.3.
Formula de ralul aoestora se gAseso is toate popoa-
rele,deoarace inaugi eel ce povestegte iqi dA soma

01 nu pcate oracle in destIgurarea rantastioX__Area-

11 a basmului, in supra-naturalul pe oare-1 intil.

www.dacoromanica.ro
 b.

nim la tot pasul in oursul povestirei. Zicind des-

rAgurare rantastich, supranatural, imi inoblpui oh

dv. nu ,ounoagteii nisi un basm gi, deoi, se impune

sA analishm -pe sourt- aotiunea basmului, looul un-

de ea BO dearlgoarh. gi personagiile basmelor.

APtiunea basmului se_pe_treoe inLIUMS. slbhoare 0

aoeeagi cu lumea in care trhim noi,degi ghsim in ea

elemente oe apartin domeniului supranatural. Astral,

vom gAsi acele grAdini cu pomi de argint eau aurou

flori oe vorbeso intro eleprom ghsi poduri de ara-

mh,argint sau aur, care simt oind tree pesteseun om

rhu on un om bun; vom ghat palate din aceleagi me-
tale etc. etc.

°push lumei albe este lumea neagrh, thrimul gela-

lalt, care se ghsegte in rundul phmintului,in care

intri printr'o groaph adinc&sau printr'o pegterh,

ou ajutorul fringhiilor de sate gi sate de oot4i --

sau intr'o phdure intunedoash ou oodri uria.virsau

in fundul marilor, la oaphtul phmintului on undo

www.dacoromanica.ro
 6.

"qi-a inttircat draoul copiii". Vom intilni in bas-

me 01 luoruri mitice: paduri ale otiror Frunze se

elating, cind treoe cineva prin ele qi isopacii se

outremurg. de indat& oe cslog oineva, Pk% vole,

lor, prin ele; puluri Cu apl vie qi pep& moart5..

Natura insliqi in basme e personifioatti.: Boarelt

qi luna sint Myrtle vii ;oopacii vorbeso eu Vet

rrumoqiglarile se fao zinevvinturile,bruma,ge.,

rul eint,personirioate, vbrbeeo intro ele; ziva

qi noaptea do asemenea qi atitea altele.Stiti cg

in basme adeseori muntii se bat cap in cap O. nu-

mai la anumite zile ale anplui se °presto qi atunoi

eroul basmului prorita ca sit treaa. printre ei.

Sintem,deol,in plin' mnimism.

Personagiile basmelor pint filntge umane peete

care domneso impAratii qi imptirAtese, ale ottror

domnit4e sint indr&gostite mai totdeauna de Feti-

frumoqi. Moqnegii, babele, oiobanii etc. nu lip-

seso, dupirs. aum nu lipseso nioi zinele,ielelepur-

www.dacoromanica.ro
 7.

sitoarele c.a. Dintre fiintele monstruoase basmele

sint populate de uriaai. pitioi, aApotiunipoameni pe

jumAtate animal pi jumAtate om ("jumAiate de om oA,

lare pe jumAtate de iepure schlops.), smei...--aiol

sint nevoit a,fac o parantesA: majoritatea folklo-

riptilor au sustinut cgt 4meilAlLreint fiinte umane,

confundindu.i uneori au bAlaurii. Intr4.14 luorare,

recent apArutA, a mea iatA cum am definit peul:

"PiintA fabulossA,de care pomenesa basmele
noastrepavind.ahipul pi apuaAturiie de oms
trupul acoperit de pAr pi o Goad& solzoasa;
est& de o mArime uriaplipare o putere extra-
ordinarA, dar e aam slab de mints; loompte
impreunA au alti smei, frati de ai lui, in
palate sau in cetAti apezate in munti eau
in aodri depipmai adesea pe tArimul c61A,
lalt;smeii umblA totdeauna la vinat pe mo-
pille lor, cAlari pe cai nIsdrAvaniou ai-
te mai multe inimi, care ii inptiinteazA ,

de apropiersa unei primejdii; ipi anuntA

totdeauna sosirea aaasA asvirlind, dela o
depArtare de eiteva mile, buzdusanul eel
greu care, dupA ce se izbepte de poart4,
Bare pe mash, pi se aaat5J langur in auiul
din perete; se Ives() uneori oamenilor in
chip de vint sau de nor negru,mai ales
oind yin slt cure cite o fat& de impArat,
pe flare o scap. apoi FAt-frumos,dupA es
omoarA pe rApitor.w
I.A.GANDREA: Dict.enoicap.ilus.1466.

www.dacoromanica.ro
 8.

Reese de aoi et, smeul trebue olaeat prints fiin-tfele

umane care populeaz6 lumea basmelor.

Inohizind paranteea, adaug ogl. mai glasim in basme

arapi,oare nu trebueso oonfuhdaIei Cu Atabii,jidovi,

care nu trebue oonfundalti au EvreiiA ei fiind nitlte

flints uriace, inzestrate Cu o putere berouleant.x)

Pe ling/ aoestea se mai vorbeqte, foarte adesea
in chip batj000ritor, In basmele noastre de Tigani,

dupti oum foarte des ne intilnim cu figurile lui PA-

calf, 0 Tindall. Oeva mai tirziuou aparitia elemen-

tului erectin in basme, glsim pe Dumnezeu plimbindu-

-se pe plmint insotit de Isus Oristos, sf.Petre on

Maioa Domnului etc. toti in Chip de oameni. Tot un
element erecting oars Joao/ un rol deosebit in bae-

meoste neouratul sau diavolul.

Notati bine al, numind aoeste filritte umane din

x) Iidovii aint riint4e imprumutate de basmele noas-

tre din basmele slave in ears aceste flints, ea
0 in basmele noastre de altfel, sint nigte uri-
aqi ou-puteri extraordinare, care fac luoruri ce
treg postewputerile omului obillnuit;.oa origins
vezi vol. tidovinalcomp,bg.lida (pl.zidovel= r
vreupuriEva.
www.dacoromanica.ro
 9.

lumea basmelor, nu am rtiout nioi o oategorie de

basme,degi gtiti, of avem direrite oategprii de

basme; unele in oars supranaturalul este elemen.

tul predominant, altele in oars supranaturalul

lipsegte aproape Cu totul, reduoindu,se la sim.

le intimplArioare nu au himio nerireso in elf).

Mi,am dat sama de aceastti diferen'tfiere,dar nu

am Mout-o aoum neriind soopul nostru,pentru mo-

ment,aoestaloi evider4ierea personagiilor din
lumea basmelor.

Am inviratprArd, al, le epuisAm, direrite ri-

inte urnane De oare le gAsim in basme; OS, vedem

aoum oe animals intilnlm?

Gleam cal n5Adrtmani, oare sint prietenii ge-

lilor-trumogi saU at direritor eroi ai basmului)

eisim lupipporoi mistretitursi4cerbiovuliuri e-

normitoorbissoorpilogriptoroaioe qi,in stirvit,

balauri. Deeolaid sioi car o parantesApoa el ve.

dem oe sint balaurii gildaoa ii putem deosebi

www.dacoromanica.ro
 10.

de smei. IatA cum am definit bAlaurul in "Diotiona-

rul ilustrat",apArut de curind:
"Animal fantastic care, in inohipuirea po-
porului are forma unui carpe intraripgtva-
coperit ou solzi aurii; are mai multe cape-
te (3,7 eau char 12) qi a multime de limb/
amoutite; gura e a2a de mare, most monatrul
sboarA ou o faloM in cer qi una in pAmint qi
poate inghiti dintrPodatA voinici inarmati,
eau cerbi cu °cannel locuepte cu deomebire
in apA, mai adesea in fundul unei tintini
qi nu 1asM as is apA dinteinsavatarA &Ion.
i se dA cite o fatA ca s'o mAnince"

Prin urmare nu vedem acs nimie omeneso aqa oum

am vazut in ameu; bAlaurul e o fiint6 din lumea
animalA. Un profesor din. MUnchen a sustinut cL
bAlaurul nu e altoeva.deoit o reminiscent) a ani-

malelor care au trait oindva pe pAmint. Dar putem

BA ne inohipuim GA e'a transmis prin traditieldin

generatie in generatif, oaraoteristioele unui ani-

mal dintroc epoo6 in care omul nu apAruse? RAapun-

sul e evident negativ pArerei de mai suspfArA sA

mai intrAm in alto ohestiuni de detaliu.

Oontinuindoeti, vedem care mint isprAvile eroi-

www.dacoromanica.ro
 11.

for basmului. Adeseori gnsim lupte ale retildp-fru.

mogi cu monqtri; eroii strnbat tinuturi neonloate

de piolor de om; gnseso Gees, ce e perdut gi oeea

ce un om de rind nu ar fi putut on gnseason; aduc

inapoi fetele rhpite 4e smei on bnlauri; soot 1u.
na gi soarele din ghiarele bAlaurilor gi be arunon
iar pe cer; fao en tigneason izvoare in loouri lip-
site de app,; apoi, diferiti eroi se metamorfoseain

in mugte, albino etc. gi assault& sfaturile smeilor

pe care apoi ii dovedeso in lupte.

Toate &costa isprAvi eroii be fac Cu ajutorul zi-

nelor on al animalelor reounosontoare. Stitt,
din basmele pe care le-ati oitit, on un blt-irumos

treoind pe lingn un furnioar nu-1 strivegte gi th

loo sa-1 oaloe 41 000legte; atunoi impArnteasa fur-

nioilor igi eooate o aripngi 1-o dew Spunindu-i en

o aprinda atunoi oind va avea nevoe de ea. Situ, o

mreanI, pe care g.eind -o sbntindu-se pe usoat a a-

runoat-o in apt, fi d& un soli ou ajutorul Onruia,

www.dacoromanica.ro
 12.

in cas de nano, va chema peptii pi-I va scApa dela

vreun nAcaz co a dat poste capul lui.

Pe ling& aceasta,mai s1nt alutati de cai nazdrtivani,

care ii. srItueso tot timpul ce au de r3 cut.

Adesecri sint alutati de riinlie monstruoase; Is un

rlftinziltt, care inghite 99 de cuptoare de pins O.

tot nu se satur6,de un SetiTh, care desrunda butos-

Joie pi is inghite oonlinutul dintr'odat6 pi tot nu

se saturl, eau de ochil6, de SrarmA,piatr4, Strimb6
lemne etc.,care se uneso Cu mAt-trumos ca sa,1 aju,
te in interprindrea grea pe care pi-a luat-o aeupra

sa. Un ajutor apr3ciabil is sint pi talismanele,

obiectele nolitoare de minuni, reduse la un biciu,

cu care dacii plesnepte pe eineva fl transrorma in

stana de piatrAysau o caciultt, care purtata 11 La..

ce invieibil on armele (busduganul,palopul etc.)

de care se serves° pi care tao ca optile impart',

tegti dupla= sift, inoremeneason pi atitea altele.

Daca un povestitor a putut sa suns, cine slut

www.dacoromanica.ro
 13.
eroii basmului, isprAvile care le iao g.a. apoi, el

nu poate sA ne speoitioe looul undo se petreoe avta-

unea si tiinaui Rind nft_metram, Ati vA zut in of) at

preoisarea: povestea s'a petreout intro tiArA oare-

,

care,,unde $i -a in/lAroat draoul oopiii sau,peste 9

Oft gi noun, mAri;oind se luau lupii de git ou mis-

ts

ii ci se sArutau infrnindu-se. Sint diferite tor-

mule in basmele altor popoare acre aratA GA aminti-

rea deepre epooa in oars s'a petreout aotdunea s'a

cters ou desAvirgire din mintea oamenilor; e aga de

indepArtat timpul aoela inoit nime nu gi-1 mai pos.

to aduoe aminte."E o veohe poveste..." spun Breto-

nii,ca i Australienii gi alVA.
Intrebat un povestitor, oind s'a petreout outare
lucru din basm4/4 va rAspunde: "intr'o vreme oind

pisioile umblau Cu pantofi; "oind glinile aveau din-

tin -- cum incep basmele slave -.sem "Cind g4ina o-

ua prin clonIr on prin ghiare!t etc. In oursul poves-

tirei von glsi adesea astiel de impreoisiuni de timp:

www.dacoromanica.ro
 14.

copiii nUdr5vani arena inte4p. an, aft alit 1119 0

la 3 ant qtiu mai multe dealt un blirbat q.a.m.d.

TO aqa de putin este preoisat qi spaViul. Looul un-

tie se desflqoarti aotfiunea este "pests noun !Art qi

noun Oriu,sau *impnratia lui Verde-impArat,oare e

x)
la cap/itul pAmintului" etc.

Pe lingn acestea numerals fatidioe as intiIneso

toarte des in basme; predominn mai ales numerele 3,

7,9 ai 12 Tatn1 are de obloei 3 teoiori eau 3 Fete;

eroul basmului snvirqeqte 3 isprtivi eau, daon race

o singurn ispravn, inoearon de 3 on /Ann sn izbu_
tease,; oapetele Wilaurului sint in deoblte 7 la

numnr; iar 12 este numnrul retelor de imp rat, al

zinelor etc.

Am VItzutopinn aoum, care e aotiunea basmului, lo-

oul undo se petreee, timpul it care se desfnqoari,

eroii care o snwirqeso.

Sn vedem aoum oe este badmul? Multi folkloriqti

x)Ventru 'Want notiunea de Nspatiu" este foarte
relativn. Daon fl intrebi uoit e de departs outs-
re satY" Sti rnspundesuo fuggy, de cal" ,eau "oit a-
runoi cu piatran eto,
www.dacoromanica.ro
 15.

oonfunda "basmul" ou "legends ". Cel mai hernia oule-

gator de basme,P.Ispiresou, gi-a intitulat Goiania

sa "Legendele eau basmele Rominilor", oeea oe denotA
Olt pentru dinsul, basmele i legendele, sint aoelaqi
luoru.

"Basmul" este o povestire a unor intimplari inohi-

pultevoe nu au nisi a bash, istorioa, pe oind "legen-

ds" se baseaza pe un rapt istorioppastrat prin tra-

di is pi alterat,in oursul timpurilor, de imaginatiia

popular.
fabolnd aoeasta deosebire intre "basm" gi ttlegen,

da",noi nu) rte Tom. ooupa de legende,oi numai de

basme.

Printre tale dintii ooleotii de basme este aceea

a lui OhaPles Perrault.Les oontes de ma tArs d'Oye,

publioata In anul 1697. Pe acea vreme preoouparea

de basme apnea as ceva neseriostoopilareso ea, de
aoeia, Perrault publioa ooleotia as sub riumele riu-

lui eau. Abia mai tirziu, la 1813, wind g atti ja-

www.dacoromanica.ro
 16.

cob gi Wilhelm Grimm publio5, vestits for 'ooleatie,

preoouptirile 'folklorigtilor imcep sA tindX spre

un spop gtiintific. Oercetlrile gi Culegerile de

mai tlrziu ofere un bogat material comparatW,din
care se vede c3 basmele din colectia fratilor Ja-

cob ci Wilhelm Grimm nu apar numai la Germanioi

gi la alto popoare; s'a vzut apoi off, intro dip:I-

ritele elements din basmele diferitelor popoare

sint asemMnAri isbitoare, ceea ce 1-a nout pe
Reinhold ghler 85. soriepla 1865,urmlitoarele:

" Si l'on considers dans son ensemble la masse

des r4oits europeens quo nous poss4donspouis'a-
percoit bient8t quo dans un seul,pays sont re-
iativement rares, macs quo des recite d'un con-
tenu easentiellement identique se rencontrent
dans des regions tree eloignes les-unes des au-
tress par exemple, tel r4cit se raoonte en Ewe-
pe et en Transylvania, tel autre en Lithuania et
a Naples... On pourait presque dire quo oelui
qui a lu le reoueil des treres Grimm, ou quelque
autre coleotion partioulieremerit riche, paruaxem-
plelle reoueil des °mites norvegiens d'Asbjorn-
sen et Moe, trouvera dans les autree collections
de oontes europtiens peu de chores vraiment neuves
in "Weimarer Beitrige zur Literatur and Kunst"
Plecindu-se dela aoeste asemAnAri isbitoare intro mo.

www.dacoromanica.ro
 17.
tivele diverselor basme s'a o.utat en se explioe

gi originea basmelor emitindu-se diferite teorii,

de care ne vom ocupa in leotiuneaviitoare.

X+X

I.A.CAVDREA: Lumea basmelor 2

www.dacoromanica.ro
 3 februarie 1932.

Spuneam 'Gotta treoutg og indatg dupg apart -

tiatin anul lleo1;, a oolectiei de basin(' a fratilor
Grimm, ceroetgrile gtiintifioe in coeastg directie
inoep in toate rile. Dupg astfel de publioatii,

lumen ctiinWio5, e uimitg de asemgnarea pe care

o constatl intro diferitele elemente ale basmelor
din tinuturile cele mai indepartate.

Tratii Grimm, in special Wilhelm .-cgoi el isol-

lecte prerata ,- in a doua editie a oolectie1 lor,

publioatg dupg oitiva ani, oonstatind asemgnarea

uimitoare intro motivele diverse alp basmelor ger-

mane gi ale basmelor altor popoare, smite prima

teorie ou privire la originea basmelor. E teoria

www.dacoromanica.ro
 19.

indo-eurooean5,. artnA. eau arian. care susIfine ogo,

dup4 oum limbile europene sint rAmAgitele prerXoute

in deoursul veaourilor ale unei singure limbi vorlei.
to in.Asia gi numita limba ario5., tot astrel basins-

le sint rAmAsitA-nAstrate prin tradiItie, din tesau.

rul de povestiri, ale unui popor, oare, in oursul a-

nilor, s'a r&spindit in toate partile ajungind gi

in Europa.

Timp de 50 de ani aoeast6. teorie. care a &At

o multime de adegt(i_,, a root admiell Cu toate el ea

presenta unele laoune. Da05. frald1 Grimmoin. diver-

sole elemente pe care le-au glisit in basmele ger-

mane, au putut reounoacte, ioi-solo, site un ele-

ment din mitologia grego-aatin on din mitologia

direritor popoare arioe, putem not admite el toa-
te motivele baamelor europene sint o rnmtigilitt din

epoca in care wream de a face ou un singur popor,

ou poporul aria? Sigur o13, nul

Pe de ann. parte, teoria fratilor Grimm Viol,

www.dacoromanica.ro
 20.

tuegte prin faptul on nu dine swan deoit de elemen-

tele basmelor romarelor indo.eurogene, ezoluzind
pe Cele ale altor popoare primitive gi, in tine,

teoria for nu atribue nioi un rol imaginatiei gi

fantesiei creatoare a poporului.

Impotriva aoestei teoria se ridio., ou 50 de

ani mai tirziu, Benfey, carappleoind dela ultimo-

le oeroetAri asupra limbei gi literaturei sansort-

x)
te, emite teoria oft toate basmele 15i au originea

in India de unde s'au rnspindit in toaALlumeaprie

pe (sale oral ,,la inceput, tie prin traduceri scri-

m), mai tirzid.

Si aceastli teorie,care ski -a g.sit multi adepti

pe acea vreme --intro oars ci pe reputatii fol.

klorigti Reinhold Kdhler ci Emm.Uosquin .-eufere

adoesagi observatie ca gi teoria fratilor Grimm,

x) oranz bopp ici publioase uramatioa oomparatI

a limbilor indo-eUropene (sansoritatzendlogrea-
onplatinalgermann...),iar Bentley insugi traduce
in germann area oomoarn de basme gi tabula indi-
ene,care e Pantsohatantra.

www.dacoromanica.ro
 21,

anume og se gregegte avindu-se In vedere numai bas-

mole indiene gi exoluzindu-se basmele oelorlalte po-

poare.

In timpul din urmg insl teoria lui Benfey, numi-

tg si indianist6. a eurerit o eerie de observatii
din partea folklorigtilor, etnografilor gi isntropo-

logilor, care rgoind oeroetgri Minutioase la toate

popoarele, oulte gi semi-oultes, au oonstatat asemX,

ngri izbitoare intro elementele basmelor dirt Miro.

pa gi cola ale altop popoare; mai mult s'a oonsta-
tat off, la Egipteni,ou uri mlleniu gi oeva inainte

de oompunerea PantBohatantrAei, A'au ggsit basme a-

semAngtoare ou eels din India pi dela alto popoare.

Pleoindu-se dela aoeste oonstatgri se emite teoria
antropologiog a basmelorsteorie adoptatg de mai to
folklorigtii in ,ziva de astgzi. Basmul nu mai e un
imprumut de la Indieni, basmul nu mai e un produs
al popoarelor primitive ariene, oi e un produs spon-
tan alai, dinoolo: attires. pretutindeni el aoeluiasi

www.dacoromanica.ro
 22.

spirit simplist al omului primitiv, al omului din

prima faesd. a oivilisatfiunei sem mai bine din primul

stadiu al vii$tei lui pe pAmint. Aoeleagi concepIiii

deepre naturA, luoruri gi fiinte, aceeagi interpre-

tare a faptelor, aoeeagi imaginatiune, aoeeaci fan-
tesie o putem intilni in mod independent la popoare

care n'au venit nici odatA in atingere gi a oreeze

astral motive identioe pe care le intilnim in basme-

le de pe intreg globul pAminteso. Am zis motive gi

,nu baame intregi. Unul e'motivul altul e basmul.Mo-

tivul a materialul, oArAmida, varul etc. din care

se oonstruegte olAdirea numitA basm. Basmul e fm-

br completA aloAtuitA din storA, EqA,nas-

turi eta-. Aoelagi motiv poate fi identio is Hoten-

toVi gi is Siberieni, is Pieile-rogii din America

*i is loouitorii din Tara-de-foo. Basmul ins% In

intregimea luioe un oomplex de diferite motive gi

nioiodatA ...afarl de °soul unui imprumut dovedit

dela un popor la altul nu yam, intilni is douA

www.dacoromanica.ro
 23.

popoare care n'au venit nioiodatg in atingere,doug

basme abeolut identiCe.

Cu alte ouvinte, Bustin adeptii acestei teorii,

og mintea omeneasog in faea ei primitivg e una gi
aceeaqi pretutindeni qi oeea ce se poate nagte in
mintea unuia mai tirziu se poate nagte gi in mini
tea altuia, fgrg an fi foot vre-o atingere intro
ei. Bungoarg, in toate ooleotiile de basme ggsim
urmgtorul motiv: un carpe, sau o.broasol care se

insoarg sau se mgritg cu un feoior sau o fatA de

imp .rat; noaptea igi arunog inveliqul qi devine

un flgogu sau o zing frumoasgpiar dimineatg,oind

se sooalg igi reia pielea soirboaset gi trAegte a.

ga ping ce o vrgjitoare eau un om de bins sfgtu.

egte pe reoiora eau fate, de impgrat sA is poste

noapte gi sg ardg inveliqui ci atunoi acel garpe,

on broasog devine om oa toti oamenii.
'west motiv este roarte rgspindit, v dau numai
olteva popoare la care it ggsim. FArg IA mai in-

www.dacoromanica.ro
 24.

silt, aminteso oil la not intilnim acest motiv foarte.

des. Apoi, in unele basme polonese e vorba de o bro4

vrtijitA, oars tusese o printesA, IA al °Arai sot,du-

pA ce i-a are pieleastrebue s'o gnseascl. In alt basm

polones (Malinovski) mama asvirle pielea de vacs, in
ouptor, iar fats, trebue, cu inolltaminte de fier, a-

jutatl de lunA, soars 91 vint, 850.91 Viseasel ootul.

Intr6. ca gisetreas5. la nevasta printului dela care

cumpara dreptul de a petrece trei nopti in camera a-

oestuia.

In alto basme francesetbroasca vrAjitl e o prints-

el (Sebillot,Oontes,I,9.
In Africa oriental4pla tribul bafwa, Pitonu1 se in-
troduse in oolibI el dormi. Pa cinddormeapo fatA se

introduso in oolibl 91 zieet "Vreau el fiu nevasta

pitonului." Sarpele lugt rata ci deveni sotul el.

Intr'o noapte pe oind dorms, fate se dectepta 91

vlzu o earpele Lei lapadase pielea ci as Mouse om.

Atunal lugt lute pielea 91 o aruncl in 1°00 de arse.

www.dacoromanica.ro
 25.

A doua zi dimineata oind pitonul se decteptlipiqi ego.

utrt pielea dar n'o glei. De atunei carpele rtimase

om ea tots oamenii. (E.Kootz-KretsehmerAie Satwa,

11,1).97-98').

Ce leetturrt poate e. rietoe contact IA fi foot

intre popoarele europene qi cele din Africa pentiu

ea EA, eisim exact actelagi motiv oi la unele ri is

alteleT Oar& indoia15. cr, nu putem vedea nici un

contact intre /west° popoare atit de indepkrtate

intre ele ci explioatia aparitiei exact a scelu-

iagi element al la unele ci la altele trebue oX,

utat& in ooneeptia antropologiell in eensul cat di-

ferite motive s'au nAsout spontan 'pi independent

atit la not eit qi la Afrioani ci din astiel de

motive s'a asout basmuippentru oa basmul e for-
mat din mai mune motive legate intre ele prin i-
maginatia direrttfilor poveetitori. Baemul nu e un

ointec care stielli aibtt un singur autor anonim qi

care eiroulI oristalisat intr'o form& anumitrt ea-

www.dacoromanica.ro
 - 26.
re ohiar daon e modificattoprin oiteva elements noun,
totugi poate fi reoonstruit in forma lui primitivn,
basmul e insI o ingrnmndire de elements diverse ci

de aceia nu'vom gnsi un basm identia absolut is mai

multo popoar'si :*.emul,produs al imaginaVoi,est6A p.

vestit de fieoare in felul lui, motive diverse din

alte basme vin adesea sI se adauge la basmul pe care

11 povestegte gi-1 altereazn astiel ou deeIvircire.

Qu toate aoestea gi basmul, cep gi ointeoul, este

produsul unui singer autor, dar nu mai are stabi-

litatea pe care o are o buoatn in versuri.

Oam aoeasta estesin lint largo teoria antropo-
logioI admisn de majoritatea savan-0.1or.

AOUM de.ourind ea emis o alts, teoria, sguduitoa-

re prin indrIsneala ei gi,din aoeastli caul .,nu outs-

zAm s ne pronuqnm asupra ei inch.. E vorba'de teoria

geologului german Edgar Daoque dela universitatea din

MUnOhens El susl(ine on basmele sint produsele oreeru-

lui omsneso dintrio spoon in oars nu exists rdvoit un

www.dacoromanica.ro
 27.

mlinunohi de oameni; deoi el puns existena,omului in

legAturgt ou animalele fantaetioe care au trAit in e-

pooa eecundar0.. Pleoind de aei,Daoque orede o5. mon-

ctrii i bILlaurii din basme nu sint altoeva decit a-

quae animate extraordinar de marl. ou care omul a tri

it in aceeaqi epoo6., pentru ea altrel nu ar ri pu-
tut avea cunovtintil de ele.

Aoestea sint teoriile emiee pink, aoum asupra ori-

ginei basmelor ci dintre care °ea. mai aproape de a-

devArul qtiintlifio este, dupti oum ati vUut, teorift

antropologic6.

X+ x

www.dacoromanica.ro
 10 februarie 1932.

Incepem asttai analisa propriu zisX a basme-

lor, care oonsttl, in analisarea personagiilorpa lu-

mei in dare ele se micoi qi mijloaoele de oars dia.

pune eroul basmulul pentru a duos la indeplinire

isprWrile sale.

Daoti examinam bLismelesvom vedea ott majorita-

tea for inoep ou uA Post odatn un imparat *i o im-

pAraeas6". Din eels 41 de basme publioate de Ispi-

resou --pentru orl, in analisa basmelor vom lua oa

punot de pleoare ooleottia lui, deci nu e *tiinO.fie

editatA -- 31 inoep Cu uA lost odatA.un impgrat ci

o impArliteasAusiar oelelalte 10 vorbeso in onrsul

povestirei de aoeete personagii.

www.dacoromanica.ro
 29.

De ce aceast6, predileotie pentru KimpgratuAli limpti-

r5.teasn"? De (re nu se intrebuinIleazI "dden","TOd4",

"oral." eto.,oind e ctiut on. not dela Aurelian in-

ooaoe nu am mai avut impIraIfiv

lat& explioatfia pe oare am dat-o in oursulatiout

aoum oitiva ani, "Raporturi intro limb& pi oultUr1"::

"Termenul IMPERATOR a fost adoptat de impArattii

roman' cu inoepere dela Uaesar pi a oontinuat en

designeze pe det(inXtorii puterei supreme in impe-

rial roman pint la snrimarea aoestuia, ba pi mai
tirziu, a zost purtat mult5, vreme de imphreitii Bi-

zant#ului. In domenlul romanio de Apus, ouvintul nu

a 1lLsat nioi o urm5, in graiul porbrului, WWI ou-

vintele: !Emmy (ir.), imperatore (it.) eto.sint

savante eau semi..- savante, dup5. cum tot savante sint

pi numele de 145 (it.), roi (rr.) eta.

Numai in Romania de xasarit, gAsim rormele rom.

'rat (rg1.12Ellrat) qi alb. mbret, pastrate in

graiul poporulai i. transnie din generatie is ge-

www.dacoromanica.ro
 30.

neratie, dq aoeia oare in Peninsula baloaniott, au

auzit de IMPERATOR, au ounoscut puterea eau isprA-

vile lui, au avut sA se buoure sau BA sufere in ur-
ma indulgentei sau strAgnioiei autoritAtei sale.Ni-
'oleri °a in Peninsula baloaniot, numele de IMPERATOR,

nu putea ti mai ounosout, oloi nioAeri oa aoi popo.

rul nu era ptitruns sau, mai bine, ooplegit de atot-

puternioia stApinitorului tArei, denumit imperator,

oars detinea atit puterea civil,, oit gi oea mill-

tart ci religioasA.

Si aoum se nagte intrebarea: Putea oare un astfel

de termen BA se perpetueze in mintea $i '£n graiul

populatiunilor dela nordul DunArei, undo s'a Busti-

nut, gi se mai Bustine de oftre unit, oA ar fi lea-

&gnu' natiunekrominei Era oars ou putintA oa'popu

din provinoia romanisatA a Daoiei, pArAsite in voia
soarteiin anul 275, dupA retragerea legiunilor ro-
mane, BA pAstreze in amintirea for ci en transmitA,
din tatA in flu gi din neam in neam urmagilor,aoest

termenspe oars trebuiau neaparat sA,1 uite,dupA oum,

www.dacoromanica.ro
 31.

in mod inevitabil, se uitr orioe termen 4epresentind

onoIfiune cure dispare cu timpul din mintea sae de

dinaintea ochilor cuiva, ti deapre care pu se mai
vorbeqte nisi odat.Y
PArAsilii de oei care ii adusese in aceste loouri

indepErtate, nevoit1i s& bejen&reaso& prin muntispre

a ri feriti de jafurile ci de salb&tecia nAvAlitori-

lor, duoind o viatA mai mult nomad, ca p&stori, pu7

teau oare populatiunile dela stinga Du/Arai sA,qi a-

minteascAldupn oiteva zeoi de generatii,

o& tara for fusese odatn ci odat& sub st4pi-

nirea unui IMPERATOR ql an pIstreze cu sfinIfenie

anintirea despre un,impnrat, oind vedem ol in Apus,

deci poput4iunile au dus o vialf& relativtihnit&,
au avut mai &defile& prilejul sa. audX pomentnd a:west

title al stnpinitorului imperlului, n'au mere pin&

aoolo Trott s4-1 pnstreze numelef

tact, ear fl nici un element de oonvingere"... qi
sint muLte ot /eagAnul Umbel romine trebuc cu-

www.dacoromanica.ro
 32.

tat la dreapta Dunrel, singur aoest argument ar Si

deajuns oa BA dArime toate obieotiunile aoelora ca-
re Bustin teoria oontrara.w

Vream sts. dovedeso.prin aoest oitat ok0.0trarea

termenului de ,i2m1,5rat,, in graiul poporului,eate sx-

plicabilgt prin transmiteree, lui din generatie in ge-

neraie, deoi prin traditie.

Iatli de co intilnim atit de des in basmele noas-.

tre vorbindu,se de impArali,impArAtese, feoiori' de

impArat qi fete de imparat:

Dar, in basmele noastre, impAratul ci impArAtea.

sa nut4tdeauna oopii. Uum ei,insg, au nevoe de un

mootenitor care ea perpetueze fie amintirea lor,fie
sLi continue traditia domnlei lor, apeleazA la fel oi

fel de mijloaoe (vrlijigrarmeoe,rueloiuni etc.) oa

x)
FA sib& urmaoi.

In coleotia de basme a lui Ispiresou .-pe care,

oum am opus, o vom lua ca basli a studiului nostru.

X) In oiteva basme glsim qi oameni din popor care
vor ou orioe chip sA aibn. oopii ol de aosia,ca of
impAratfii,reourg qi el la tel of fel de mipoaoe.
www.dacoromanica.ro
 33

conotatam ot,din cele 40 de basmelin 11 imparatul

gi imparateasalmogul qi-baba etc. nu au copii qi

numai mai tirziu prin diferite vrttji gi rugA,
ciuni eau prin "indurarea lui Dumnezeu"--dobindeso

un oopil (de pilda in basmele: "Tinerete fttrA-b5,-

trineIge gi via far% de moarte","A/eodor imp.arat",

"Voinicul eel cu cartea in mina nascut""Omul de

piatr6","Voinicul cel far6 de tata","George eel

vtteaz","Zina munIiilor","Ootoqmanul neadrAvanl"Fi-

ul vin&torulur:LuceafArul de ziu& gi luceafArul

de noapteeto.).
Vorbind de imp6,ratii gi impAratese etc. care au

cite un singur oopil, este interesant sa vedem de

citei copii se vorbegtepin general, in basme.Am
zut c uneori e vorba de un singur ocTil (basmele

citate)salteori.au o singurgt fate. (Voinicul cel

f.g.r5. de tats....) on o fat gi un bniat ("Oopiii

v5duvului gi epurele,vulpea,lupul qi ursul"). In

alto basme (bunUarli "Fata moqului °ea cuminte")

I.A.OANDREA: Lumea basmelor 3

www.dacoromanica.ro
 34

gnsim douA fete,dar nu din aceeasi pgrinti: una e

a moqului qi alta a babel. Numnrul copiilor mai des

intilnit in Imams este trelpfie en gnsim trei fete,

fie trei blieti (vezi de.exemplu: "Broasoa testoa-

s cea fermecatV,"Ileana Simziana",Porcul cel fer-

mecat",*Cei trei frati dornici" etc.). In basmul

"Cele dounsprnzebe fete de imp .rat ci palatul cel

fermecat" impAratul si ImpArnteasa au 12 fete.iar,

in "Fate Cu pieze rele' au 12 feciori $1 o fatn,ca-

re e piaza rea a cases . In "rata snraoului Cea i.

stealin" nu se pomenecte num!trul copiiloroi se sp4-

ne On "oamenii aveau o spuzn de copii".

Trebuie et% i adnugnm o in unele basme ("pou-

frumos cu pArul de sur","Fra-frumos ou carita de

itioll","Dunnre voinicul") copilul nu e nnscut de

imptirnteasn sau de baby., of e adus eau gnsit in-

tr'un cosciug pe un lac sau in marginea unui ri4

q.a.m.d.

Finn acum am Azut en personagiile basmelor le

www.dacoromanica.ro
 35

formeaa imptirati pi impArlitese Cu cite unul,doi eau

trel copii; rar intilnim cite doisprezece eau un nu-

mAr nepreoieat.

Personagiile baBmelor nu sint ins, numai impAra-

tii *i imparatesele,oi Ri alte persoane de altil con-

ditie social,. Aetfel gAsim basme in care spar oar

meni simpli,dupa oum g6sim unele in care se vorbegte

de argintarilcArora impAratul le RI, 86. facA virts10.

nite,olopte on pui de aur, gAsim vinAtorisglaim a-

poi hoti eau tilhari etc. Aci trebuie s. dau o ex-

plimqie: in basme hotitul eau tilhAritul nu e ace/0-

tit ca ceva detestabil,ci as o meserie,o indeletni-

cire ca on care alto!! Aetfel in basmul "Hotul de

impArat" se spune cA un fecior de implirat dup3i ce

inv5.ase toate megtegugurile din lume invatM gi me-

gtegugul hoteso.

* Voronoa in "Credintele pi.superstitiile poporului

romin" consaorrt zeci de pagini oredintelor poporului
despre hotit din care reiese c Rominul nu privegte
cu desconsiderara pe cei ce se indeletnicesc cu fu-
ratul; gi cam aoelapi fel de a privi hotia it gAsim
la toate popoarele.

www.dacoromanica.ro
 38

Gitind diferitels ooleotcii de baeme ne frapea-

zt un luoru qi anume: personagiile basmelormin ge-

neral, nu au flume. Dacgt Be vorbewte de un impnrat

el nu se ohiamn Ion,Nioulae etc.,ci eel molt Verde-

Ropu-Imptirat etc. Eroul basmului,de obioei, e nu-

mit Pnt-frumos sau ou un nume neobiinuit (Aleodor,

Prislea,DunAre etc.) in nisi un oas ou un nume co-

mun. Intr'un singer basm ("George eel viteaz ") de

Ispiresou gnsim numele oomun oreqtineso de George,

ins, trebuie en ptim ca aoesta e un basm savant ca-

re a pntruns la not din folklorul german.

Cam aoestea slut personagiile basmelor.

Ce faceau aoeete personagiipin deosebi impnra-

till?

Iatn ce ne spun in aceastA privint t un basm:

"A fost odatn un impArat.Acel impArat mare pi

puternio blituse pe totdi impnrqii de prin pre-
jurul lui pi-i supusese,inoit Igi intinse bo-
tarele impArniei sale pe unde a inIgnroat dra-
cul oopiii *i totji impdra ii oei bAtutdi erau
datori a-i da un fiu d'al for ca sA-i slujea-
son cite zece ani".
Ispiresou: Legendele ....p.18.

www.dacoromanica.ro
 37

BAgati de seam.: acieeaqi obsouritateoacelaci

vaglaceeaqi lipsI de precisie peate tot; a foot

odatA un impArat tunde?poind?,cum it chemaY etc.

nu se spune nimic.

GAsim uneori ins . qi in baem reminisoeqe isto-

rice pe care adeseori be putem fixa cu preoisie.A-

stfelochiar in citatul de mai sus vedem cA impAra-

tii invingi erau indatorati BA trimitA invingAto-

rului un fiu 'tare sA,1 slujeascA zece ani. Se tie

cA not in repetate rinduri eram sill i 05. trimitem

Turcilor ca ostateoi feoiori de down eau de boier,

pentru ea acestia
,
sA fie in sigurantA de vre-o e-

ventualA riftscoalA.

Prin urmare, am fi tentalti s vedem in aoeastA

precisare o moth luatA din istoria rei,din epooa

in care suzeranitatea turceasoM se manifests, asupra

noastA.

Cum domneau impAratii? Cum se purtau cu supucii

lor?

www.dacoromanica.ro
 38

RAspunsul ni -i vor da urmAtoarele oitate din

basme:

"..el domni ou dreptate ci cu frica 1ui Dum-

nezeu,00rotind pe cei sgraoi ci neasuprind
pe nimenioi domneso Oi azi de n'or fi mu-
rit".
Ispiresou: Legendele...p.44.

"Ts:41,UL lumea era multAmitA de domnirea saoi

oamenii se fAleau oA le-au foot dat de sus
ca ea trAiascA sub domnia sa".

Ibid.,p.56.

Cu oe se ocupau impAratii?
Am vLzut (p.36) el indeletnicites cea mai de

samA a impAratului stain luptele ou veoinii sgi,fa-

III de care trebuie sg-pi apere impArAVia on chiar

sn ci-o mIreascA. Pe ling& acestea el as mai-00111A

ou treburile statului,pentru care -011e sfaturi Cu

sfetnioii sAi. In timpul liber se 0=0. ou vingtoa-

Tea etc.

Murind impAratul,trebuie MoutI alegerea unui

inloeuitor oaretin basme, se face in ohipuri dife-

te de cola din lumea rea16. Astral in basmul "Cei

www.dacoromanica.ro
 39

trei fratii imparaI(in (Ispirescou) alegerea e fleutg

de un porumbelvee sboara pe sus pi se apeazg. pa ea-

pulaeeluia cc, trebuie st fle impgrat

"....alegerea se face aam:

Dreggtorii cei marl tau tug parumbel alb nevino-

vat,i1 inearcg Cu. aordele foarte frumoase, Cu
tot felul de feIe,i1 arum/ in sus al pe nine
s'o lgsa porumbelul,p'acela it face impgratul
lor.Pe locul hotgrit se adunase incg pipink, a nu
se face i luma l qi
s' iarbA,
de nu se mai putea mipea; *i bltrinul cu eopiii
abia ggsirg pi ei un coltigor 14 o parte de un-
de sg se poatg uita ai ei./1"apuogra sfi se alleze
bine pi auzirg un sunet de bucium.Atunoi se fig,
cu o tgeere de se auzia nausea sbirngind. Toatg
lumea Linea ochii tint, sus.
Aruncindu-se porumbelul in vIzduhvacesta oco-
li pe d'asupra lumttsi vent de se puse drept pe
capul isglatului eelui mai mare.
Fiii de imp .rats pi de boieri ears venisera
cu gind d'a fi aleaitincepurg. a striga eg nu
se poate,s greaall,nu e bun de impgratoi alto-
leppi cerurtt ca sit facg, o a doua incercare.
Se inAltA dar porumbelul de a doua org;ci de
astg dat21,fgal. flied un ()col veni pi se puse pe
capul Miatului.Inc& cdatg strigarA fiii boie-
rilor ea nu se poate,pi cerurg. a trela incerea-
re. Iarg. pe bgiat it bAgarg, intr'un sac $i -1
duserli depart() de lume.
La a trela inAltare porumbalul,dupg. co filf5:i
puItin pe d'asupra /oaulul pe undo eta bgiatul
naintetiai is eborul ai se duce de se puree toe-
mai pe sac,
Atunef toatg, lumea strigg. intr'o unire ea a-

www.dacoromanica.ro
 40

testa este impAratul lor. I1 sooaserA dart.

din sac 0-1 dueler& de-1 agezargt pe tron,
in sunetul buciumelor al surlelor gi al
strigntelor de buourie ale multimei aduna-
te."

Acest fel de alegere este rar gi numai rind im-

pAratul nu are urmagi.and ins& el are copii atunoi

alegerea se face dintre acegtia,dar nu dupA obioeiul

ce se urmeazt in lumea realtoadicA alegerea nu se va

race, in persoana fiului oelui mai mareoci se alege

mai totdeauna fiul cel mai micoa fiind mai vrednic

gi mai Yiteaz deolt fratii lui.

Oam acestea putem spune,in linii foarte largi,

deepre fmp ira i ca personagii ale basmelor.

Ti oe privegte fiii de impArat. trebuie solwa'

nem ca daot e unul singur apoi acela este eroul ba-

smuluiiar daoA sint trei sau mai multi eroul este
cel mai mio dintrp ei.

ToIci feoiorii de impArat trebuie sA gtie carte,

pe care ei nu o inva ca ceilal.ti Copii,01 ceea oe

altii invatA in 10-15 ani ei invAkintetua upi,

www.dacoromanica.ro
 41

IatI cliteva citate din basme care ne vor °dittos.:

"De.cee oregtea Copilul d'aceia se fAcea mai iste

tai mai indrIsnelf.Il dederti pe la gooli gi filoso-
fii,gi, taate invAtAturile pe care altei oopii le
invlitSu intrlun an,e1 le invAtda intro luny...."
Ispiresou:op.oit.,pag.7.

"DupA ce Be mAritil puss de tnvA/A carte. El era

aqa de silitor inoit Be mirsu daso.lii de dinsul
cum de invAta aqa repede. Celace Inv taceilalti
oopii intr'un an,01 invAtia intro sAptAminA. A-
junsese sA nu mai alb& ce 65,1 dea sA inveqe."
n 245
Ibid .2,.___,

AcelSqi motiv apare in'basmele "nt-frumcs eel rtt-

tAcit","Aleodor impArat" de Ispirescu,"Petres Pat -

frumos" de Sbierea etc.

Ina ,pe ling carte multA, feciorii de impArat

trebuie s8. tie "s5, rasuceascA buzduganu1,85. mi-

nuiascA sabia au virtute qi 95. cAlAreasciA ca un

zmeu paraleu", trebuie ert fact', ante de vita jie ca

sA tie fala tAtIlui gaup pentru cA sint gi fii de

impArat unIzurogiptembeli gi deguohialii" oars &-

duo rugine pArinWor.

Indeletnioirile fetelor de ImpArat sent de alt,

www.dacoromanica.ro
 42

nature.; ele trebuie /urbligt nu forma. cu sculou rho-

*
boiul; sh stie toaroe.coase.tese*eto.- Trebuie 0A
gtie apoi s& ghteasch. buoate bune,ou un ouvint a,

ouniu&sat toate indeletutoirfle oe le reclamM- gospo-

dhria tines oaser

S vedem scum cum ne sint_Presentate.diferitAte

personagii ale basmelor sub raportul fisikoa in-

f4igara
In general,in balms erofi sau oelelalte persona-
gii ne slut schitate in trheAturi vagivnepreoise.

Implratul este,de obioei, un bAtrin "malt la stet",

bine Mout,mlisurat la vorbh gi la fapth, feoiorul

impAratului e un tinh.r chips*, adeseori frumoe oa

soarele,iar fate de impArat tinhrk_gi ea gi mai tot

deauna de 0 frumsete laxit0are.

* intoomai ca qi jupinitmle Domnilor nogtrioare se

indeletniceau ou torsulocusutul Vestitul eta.
**
"Intr'una din wile ea igi g&ti bucate.singurh, qi
gedea la, mash °Ind doi din ceilaitfi fii de imp .rat
venirg, e. o vazh.ezurA deal ou to ii gi minoarh.
Atit de mult plhour& &castors buoatele,Indit Igi
linOeau buzele gi degetele °Ind minoau."
Iepiresou: op.oit.32.

www.dacoromanica.ro
 43

ExemplificArile, au oltate din basme, sint in a-

coast& privintt& :carte numeroase *i ne esteimposi-

bil a le evidentia,ohiar numai in mAsur& restrinet.

www.dacoromanica.ro
 17 februarie 1932

Continuind,vom vorbi despre familia eroului.

Se pomeneste adesea in basins de ptirlmIll 41 ae

fratdii eroului. Tata gi mama, fie (35. sint impft-

rations muncitori,au mai adesea un rol neinsem-

nat ci nu apar de multe on dealt la inceputul

basmuluipspre a arAta al out fecior sau fatX e

acela sau aceea despre care se se va vorbi mai

departs. Imp5ratul sau imprfLteasa, perechea de

muncitori sau W.gani, au de cele mai multe on

trei feciori Emu trei fete, rar gapte, foarte
rar doisprAzece. In toate casurilepori-care ar

fi numatul ion, totdeauna cel mai mic e eroul.

Cind sint in numAr de trei --trei fre4i bine in.-

www.dacoromanica.ro
 45

oei doi fralti net marl fto pe rind in-

oeroarea de a izbuti in inVoeprindere,dar nu i-

zbuteso gi atunci oel miomadesea pipernioit, 11-

rit, slab, ajunge sA duo& la bun sfirgit ceea

ce fratii lui mai marl n'au putut Bet ieprAvea-

soa. In unele oasuri, fratiii mai marl ajutA pe

eel mio in aotoiunea intreprinsA pig., la un mo-

ment date) oind vAdvinsA, ogaoesta izbutegte BA

stivirgeasoa oeea oe ei nu au putut devin dugma-

nii fratelui for mai micocautA BA se soape de el

gi sA-gi atribuie for izbinda.

In alto baste se vorbegte de doi frati care

seaman, a7a de mult,incit toatA lumea ii is pe

unul drept altul 'au de doi freqi care, dacA nu

BeamAnA intru totul unul ou altul, Faint nAscu-W.

in aoeeagi zipin urma unor leaouri luate de ma-

mole lor,dintre care .una e impArAteasA,iar oea-

lalt6 o simplA slujnio6, bucAtAreasgt sau tiganA.

Sint foarte numeroase basmele in care impArA,

www.dacoromanica.ro
 48

teasatneputind avea oopii, apeleaztt la fel gi fel

de mijloaoe ca vrajitrugoiuni eto.(vezi gi p.

32.)-- numai sa sib . urmaci. Astfel,fie off, minin-

cg). dintr'un mAr vrjit, on dintr'un pegte mira-

oulos, din oare gustgt gi bucAtXreasa sau slujnioa,

ea rAmine (oa gi cele oe au gustat) inshroinatrt.

Iri basmul "MAr gi Or" (Ion Pop-Reteganul: PO-

vegti ardelenegti,IV) impArnteasa gi buo6tAreasa,

care a gustat din pegtele pe oare trebuia 01,1 gA,

teascA,naso in aoeeagi zi doi oopii, oe se asemK,

nau intre ei atit de mult inoit nu era chip 96.-i

deosebegti pe unul de aliul.ImArateasa,de teamA

85. nu i se sohimbe feciorul ei Cu al buoUnresei,

"infierA ou un fier rogu pe MAr (aga it ohema pe

feciorul ei) la mina dreaptA,ca sg-1 poatA ounoa-

gte".

In loo de frate sau de fraW., eroul are in al-

to basme una sau mai multe eurori. AoesteatrApite

de smei pi duse pe tarimul celllaltosint soapate

www.dacoromanica.ro
 47

apoi de fratele for pornit sA le (mute. Mai adesea

tatal gi mama eroului cu greu ii. destAinuesc soarta

nenorocit6 a eurorilor lui gi cind acesta se hot5,-

regte 86 piece sale scape, .1aorimile parinilor

lull care -1 roaggt sl nu-gi pule oapul in primejdie

gi 25,1 lase la bXtrineIe nix& pie de mingilere,nu

ii indulogeazA de loo ci el pornegte s-71 ajungA
scopul. Astfel,intr'un basm, e vorba de un fecior
de impgrat care o vede pe mama-sa tot suptirat6 gi
Intreab5, ee are? Ea nu vrea eO-i spule.Feeiorul a-

flIvinsgt pe alts °Ai, ca a mai avut nigte surori

mai marl. ca el gi atunci spun mamei sale o Vrea

B5. mai sug6 odatA trtel gl pontru asta 86 pule ti-

-ca sub prag; ea il ascultA; el dt. atunoi drumul

pragului gi mama de.durere marturisegte Co s'a in-

timplat cu surorile lui. In urma acestei mgtrturi-

siri feoiorul pleacgt in cAutarea surorilor.

Rroina basmului are adesea doult surori care ii

devin ducmane din invidie cA cea mai mioX dintre

www.dacoromanica.ro
 48

ele a ajuns la'o treaptli. mai inaltgt, fie cd a lu-

at-o impAratul de nevast6, fie c. a devenit soteia

unui boier mare. .

IatA desvoltarea acestui motiv in basmul "Cei

doi copii cu p.rul de our ". (I.Pop-Reteganul,II):

"Odat6 imparatul a mars la mustrgt cu cAtanele

pe oimp.ImpAratul era imbrAcat ca un general.
Pe oimp culegeau cinep tl. trei surori.Fetele a-
celea, necunosoind pe imparatul,nici o. se cu-
getau ca el sti. fie pe aci."

Atunci fata cea mai mare zise:

"De :ear lua pe mine diregAtorul impAratului,

toat& curtea i-au Atura-o au o pitA".
Oea mijlocie gr&i:

"De m'ar lua pe mine soriitorul impAratului,

toatA curtea i-o aq imbrtica au un fus de tort".

Iar cea mai mic6,"care intrecea in frumsee pe

celalalte surori ale ei, qi care era ca luna in-

tre otele ou pAr galbin ca aurul," zise pi, ea:

"Pe mine de m'ar lua insu*i impAratul,i-ap fa-

ce doi fetei-logofet(1 ou pArul de aur,o fetA,
qi un fecior, ca ci care in lume n'ar mai fi
oopii omenti sa-i intreacA in frumse'W".

www.dacoromanica.ro
 49

ImpAratul, care le auzi, o is de iotie pe cea mai

mica,iar pe oelelalte lemma lust "direlpitorul" ti

"scriitorul" impAratului.

Dar Dole douft surori mai marl au ajune Oi fie

nemultAmite gi "se oludau boat ziva pentruol au

ajuns s fie supuse surorei for mai midi". Dugm5,

nia Cu care o prigonesc &castes o face pe Doti&

impAratului OS. fie oropsit5. de so Sul ei. La sfir-

git /ma, cInd sint date is ivealtt Coate unelti-

rile lorp'ele sint aspru pedepsite, iar impAratul

"Azu in genunchi Inaintea sotiei gi o 26110, de

iertare,s6rutindu,i minile".

Acelagi motiv it gAsim in "Doi feti-logofeti

ou pArul de aue(I.G.Sbierea: Poveoti poporale

rominecti,1888),in "Ingirote mArgarits" (Ispi-

resout op, nit.) eta.

OInd eroul basmului este ool mai mic dintre

frati el se cleKtareste totdaaalla ou fats cea

mai mioli dint te fetele imparatului gi tot cu

I.A.CABDREAs Lumea basmelor 4

www.dacoromanica.ro
 50

cea mai mic5. se cAsAtorecte cind eroul e singur in

basm, rind :fare al*ai fratfi gi aceasta mai ales

in baamele in care FAt-trumos e un om din popor,un

voinic ales sau un cioban.

Motivul poate fi urmlrit in basmele: "CiobAna-

gul cel iste..","Poveste VirAneasoA", "Tinerete

fttrA bAtrinete..." (Ispiescu: op.cit.)," MintA,

creatiA,Busuioc..", "SucnA,MurgAn (Sbierea: lucr.

cit.) etc.

TatAl in basme igi iubecte totdeauna copiii.

Cind e Imp ,rat, grijile rAzboiului gi administra-

rea impArniei it fac adesea sa uite cA a venit

vremea sl,gi mnrite fetele. Atunci apare eroul

basmului, un voinio din popor care printr'o pil-

dA megtegugitA ii aduoe aminte de datoria lui de

pArinte. ImpAratulourirat la inceput de aceastA

indrAsnealgt, se potolegte gi se gindegte la mA,

ritigul lor. Das& tatal in basme igi dubegte co-

piii totdeauna, nu totdeauna acelagi lucru as

www.dacoromanica.ro
 51

intimplA ou mama. Adesea. in relosie eau din al-

ts motive, ea igi persecutA copiii qi-i gonegte

de acasA (cf. "Mama cea rea",Reteganul,IV).Mai a-

les se intimplA,lucrul acesta, cind mama e vitro-

gA gi in deosebi oindaduce qi ea in oash un co-

pal propriu al ei, de eels mai multe on o fatA.

ats, aceasta a mamei vitrege, departs de a avea

darurile, frumsefeea ci bunItatea de outlet a fe-

tei bArbatului,ei, va unelti impreunA ou mamh-sa

in toate ohipurile ca sA,i faoA oeleilalte vialfA

amarA gi s'o alunge in cele din urmA din cash.Ao-

0.unea for rAufAcAtoare se desfAgoarA in tot lun-

gul basmului, dar in cele din urmn, dreptatea apa-

re gi ele sint pedepsite aga cum merits. Aduoeti-

vh aminte de basmele ou Sf'.Vineri sau Sf.DumineoM

in care fata cea bunt gi harnicA e rAsplAtitA cu

o ladA de aurliar, cealaltA e rAsplAtitA ou o la-

dA ou gerpi gi cu tot felul de lighioabe, care o

mininoA ci pe ea gi pe mama ei.

www.dacoromanica.ro
 52

Prietenii si dusmanii eroulri. Printre prietenii

eroului care it ajuta ea duos la bun efirgit inter-

, princlerea see putem mentiona:

1. Plinio omenesti (un Prate bunun prieten devotat

eta. of."Mar qi Par", "Afin gi Dafin" etc.);

2. Fiinlie omenegti ou puteri supranaturale (nazdra,

vans),oa Ochilti,Pasarila,Sfarma-Piatra. etc.

3. Fiinte lattice (zine) 'sau personificari ale sile-

lor saptaminei (Sf.Dumineol,SfOrineri etc.) sau0in

sfirgit, numele vintului, lunei, soarelui etc.

4. Animale (in special un cal nazdravan care -ci in,

sologte stapinul .tot timpul,sau un lup nazdravanpun

oineoun ure, un iepure etc.); in aceasta categoric,

o menttune spec:tall o au aca zisele animale reeuno-

soatoftre (mamifere,pasari, pegti, insects eta. ),ca-

re, eo.pate de Fat-frumos dintr'o primejdie oareca,

re, ii eteu in ajutor in momentele grele prin oars
uneori tweets treo in sawtryirea intrOpriderei ce
qi-a lust-0 asuprs-41. Aoestora be vom consacra un

www.dacoromanica.ro
 53

capitol deosebit in studiul nostru.

Dupmanii eroului. FIt-frumos nu are numai prie-

tent, ci are *J. duqmani *i inc. foarte numeroqi. A-

cectia cauta prin toate mijloaoele sn-1 stinghere-

so& in interpriderea lui i vor adesea sA.i rApuie

capul. Printre ei putem oitas

1. Fiinle omeneqti (ingiqi fra. ii lui, omul rotu,

spinul (cf."Lupul ou cap de fier",Reteganul,II0

21 Flinetie monstruoase eau ou puteri supranaturale

(Statu-Palm5., BarbA,00t, smelt tine rgutlioloase,

vr54itoare etc.).

3. Animale monstruoase (gheonoaie,balaur etc.).

www.dacoromanica.ro
 2 martie 1932.

Vom vorbi astAzi despre animalele care apar

in basme,despre rolul pe care it joactl. aceste a-

nimale in basme in leg5,turtt cu eroul basmului.

Dintre animal°, cel care joacrt eel mai insem-

nat rol este c a 1 u 1. Aproape nu este basin in

care eroul el nu fie intovnrngit de calul snu

zdrrman; eroul basmului nu poate face nimic fArK

ajutorul gi sratul calului sAu.

Pentru ducerea la bun sfirgit a unei intsvin-

deri, eroul basmului nu plead, la drum cu on -ce

cal,qi igi alege un cal nnzdrAvan. Alegerea lui

as face,in general,prin doug. mijloace:

1 F6t-frumos igi incearca puterile cu toti caii

din grajdul eau herghelia t6talui sAu si alege pe

www.dacoromanica.ro
&cola pe care nu 1-a putut trinti /a pAmint:

"Fitt-frumos se duse in grajaurile impAratului

unde erau cei mai frumogi cal din toatA im-
pArAtiatca sA-ci aleagA unul; dart cum punea
mina ski apuca pe cite unul de coadA it trin-
tea ci astfel to-t(i caii cAmnrA. In sfirgitta-
proape cind era sA ias4, i*i mad aruncA ochli
odatA prin grajd ci, zArind Ibtroun colts un
cal rApoigos gi bubosog Blab, se duse la din-
sul: iar °Ind puse mina pe Goads lui,el ici
intoarse capul gi zise:
Ce poruncegti,stApine? Multfumeso lui Dum-
nezeu cA mi-a ajutat sA ajung ca IA mai pue
mina pe mine un voinic.
i inepenindu-gi picioarele, rAmase drept
ca luminarea. Atunci F.t- frumos ii spune ce
avea de gind BA fact...."
Ispirescu: op.cit. 7-8.
Tot calul cel mai jigArit; mai "rApoigos", mai

"bubos" este ales de FAt-frumos gi in basmele:

"Ileana Sim4iana" din oo/eTla Ispirescu, "Gra-

iasa zinelor"de I.Pop-Reteganul etc.

FAt-frumos merge in graIl au, o tavA plink,

cu jAratec; acela dintre cai,care se va apro-

pia gi va ingbii cu lAcomie jarul,acela va fi

predestinat BA inso'teeascA gi SA ajuta pe Frit-

frumos.

www.dacoromanica.ro
 56

In basmul "Cr5dasa zinelor" (Reteganul,II):

"...feoiorul lug 0 troc4A cu ovAll pi una
La troaca cu o-
ou jar pi plea& c6tr5. stave.
vIsul ar fi trae stays intreagA, iar la cea
ou jar veni foarte incet o mAroaga,de gin-
deal WS, o eX cad& de slabs.. SE tilt& lung fiul
de impArat Gum mirIoaga imbuca de ou 1Moomie
din jar, dar nu zise nimic, gindea ima in
mintea sa; dacA m voi duce cu sohiloada asta,
nu_stau bun 05. o sA ajung departe; numai im-
pre jurarea o5. minca foe it ftiou s4 nu oreaz4
ob. mama -ea l'ar fi pAottlit. Calul ins6 10. ri-
dioM oapul pi zise: "Drag domnul :nevus ptiu ce
gindecti, dar nu to tame, bun e Dumnezeu pi
bun/i mints /gi-a dat de m'ai (Mutat, gatA,te de
tale, dar ping. atunoia mai di.-m un vrav bun de
jar s. m eatur, apoi iMi poruncepte oum sA
mergf ca yintulpori oa gindul."
Tot la fel e ales calul pi in basmul "Ileana

Simziana" (Iepireaou): i se d.5. calului "orz fiert

in lapte duloe... pi pe fiecare zi o banitA, de

Arateo", dupl care oalul "se scuturtt °data pi se

fliou frumosp-gran oa un pepene pi sprinten oa o oá-

prioara "(of. aoelapi motiv in "Crgdasa zineloredin

Reteganul,II).

In interprinderea p9 care o are de indeplinit

Fat-frulgat4- calul tata anroaDo tamkpeummi tut, AitStu-

www.dacoromanica.ro
 57

itor al stIpinului slu:

"Daoh. vei merge cu mine,ii zise calul, habar

81 n'ai; nu-W. trebuie pe nimeni. Te voi sluji
cum am slujit pi pe tat&-thu. Numai BA mn, a-
soulW ("Ileana Simzeana",Ispiresou).
"Fata asoulta cu toate urechile pi f.ou preoum
o invnIga calul, flindon. vhzu ea oh. teats in-
vMturile lui ii ies in bine pi din ouvintul
lui nu se abhteat (Ibid.).
Acelagi motiv in basmul "FEt-frumosou pnrul
de aur" (Ispirescu):

"B iatul Nigh la cap toate zisele oalului pi

de cite on avea cite ceva greu de fnouttche--
ma oalul pi-i de ajutor."'

Sint imprejurari in care oalul nu poate'sh-5i

ingioeasog. stgpinul; atunci el e 15,sat undevalin

ingrijirea ouiva pi F6t-frumos pleaoh numai cu

friul pi, cind are nevoie de cal, souturh triul

pi oalul apare imediat:

"Drag dommAul.meu, ia-mi friul din cap pi-1

pure bine pi cind vei avea lipsh de mine, nu-
mai souturA friul, a5 eu voiu fi la tine."
In alto imprejurhri in unele basme, Pat-fru-

mos nu are cal, dar posedh un friu care i-a font

www.dacoromanica.ro
 58

dat de entre un btnevoitor ci din careoscuturin-

dui-1, apare un cal:

ft... atunoi igi aduse aminte de vorbele bntri-

nului gi se Ali in pod unde glei friu1;11 sou-
turn, qi Jean on veni un goimulean aripat *i
stind lnainte..." ("TInt-frumos Cu pnrul de
aur",Ispirescu).

Tot astfel, in basmul1F6t-frumos Cu oarita de

stiolgt" (Ispiresau) dup6. ce "bgiatul soutur6 fri-

U1 apare un armnsar cu Base aripi."

Deducetei din oele spuse pink. aici asupra ca-

Iului og in basme ace3t animal e nnzdrnvan: tie

totul oe a fostgi totul ce va fi, niciodatn nu

va sfrttui pe rn-frumos sit fao4 un pas grecit.In

casuri rare el ezitL:

cind znri o costts de aur, opri calul

. gi
11 intrebn dace, este bine sn. o ia, ori sg. o
lase locului. Calul Ii epuae:de o vei lua, to
vei (Ai; de nu o vei lua, iarngi to vei oni;
dar mai bine este et o iei. eata o luX,o bAgn
in sin gi pleon. Inainte" ("Ileana Simziana" I-
spiresou).

I.Pop-Reteganul in basmul "Dreptatea gi strim-

bILtatea" vorbegte de un cal golomonar:

www.dacoromanica.ro
 59

"Aoum gapte ani a Mat iapa popii un minz,dar

minzul e golomAnar gi oum s'a ivit el pe lume,
in satul unde s'a ivit ci unde trniegte au se-
cat de tot izvoarele".

Reteganul face confusie intre solomonar pi nn,

,zdrNvan. plomonarii, de fapt, slut nigte fiinte

omenegti care au o putere extraordinarn (deslAn-

tuie furtuni ci uragane, aduo *i alungn grindina,

aduo ploi sau seoetn etc. etc.) cigtigatn prin
oitirea unei oartioici ce se afIn numai la colomo-

narul cel mai bntrin. ySolomonarii (de importa-tie

oriental., de la impnratul Solomon),adion oameni

foarte invatateipoare gtiu totul, au pntruns gi

inbredintiele poporului care vede in ei fiinte ex-

traordinare, atotgtiutoare. Cum exist& o deosebi-

re evidentn intro golomonar gi nnzdrAvan gi cum

nu gnsim oalul nradrnvan deoit in aoest basm,cre-

dem on. Reteganul a Mut o oonfusie, age cum am

opus mai sus.

In unele basme, calu1, mn afar, de ruterea lui

ngtzdrtvanrt, are ci puteri miraouloase. BunnoarA,

www.dacoromanica.ro
 60

poste sA dea afar& dintr'inaul galbeni.Aetfelpin

basmul lui Reteganu1,4Ganul Tigaftul, Dumnezeu dA,

unui Tigan un cal inv4indu-1 sn.i ZioA:

Soump cal Gologani
Din Ardeal Taleri lati
DA-mi bani Galbeni spAlai
yi atunoi oalul yews, tot felul de galbeni din el,

din ()are poi folosi oiti vreai,iar oeilalt1i alt

rAminlii ya eorbi iar,daoA vei zioe:
Soarbe banii 0e-au rAmas
Gologanii Iar pe nas.

Trebuie sA mai observAm oA in basme call nu

au splinA on rinzA. DupA oreditAa poporu/ui da-
c6 alergi mult orapA rinza, plesneqte splina ri

cum, in basme, oalul trebuie sA duct pe ?At-fru-

mos "oa gindul", on "oa, vintul",nu poste sA ai-

bA splinA.

Intr'un balm de Ispireacu, "Ileana Simzana",

oalul nu are splinA.

Altecri, sca cum gAsim in basmul FAt-frumos

ztilogit" (Reteganul,I), oalul are mai multe

www.dacoromanica.ro
 61

ze pentru ea in casul &X-i orapA vre-una sii aibe

altele de reservI.

Vedelgi, f.r 05. fi dat toate exemplele din ba-

sme, rolul important pe care 11 joacA acest animal

in basme.

Un alt animal care apare gi el desiul de des in

baemele noastre este a a_p r a . Ea apare_inen nu-

mai ea brnnitoare a ,prunatatai rARit fArIVamI:

"Prinpreajma locului aaeluia trAia un pustnio,

intro vAgnungL.Acel pustnic area o caprA gi el
duprs sufletul lui. Ea venea totdeauna spre a
se ad .pa la apiLele cele limpezi ale fintinei. Intr
Intr'una din zile, plaaind pe ioi pe oolea, se
apropie de stuful cu flori. Cum date do covil,
se duse lingA dinsul, incepu sA-1 IlngA i. sA-1
apropie ugerul de gurita copilagului. Aoesta
cum simtivineepU at sugA gi supse pinn use se
slturA bine gi aga dor prince capra de copil,
in oit o lunA de zile, nu se despArti de el.*
("George oel viteazr,Ispiresau)
L e u 1 spare, In basme, ca animal trimis de

Drumnezeu sA cape groapa unui pustnio. I1 gasim a-

ga dar, in doug, basme de Ispireecu ("Pat -frums6 Cu

oarita de stiolA" gi "Fist-frumos au plrul do sur")

care dealtfel se aseamAn1 Intro ale.

www.dacoromanica.ro
 62

Alt animal mamifer pe care it intilnim in basme

este oerbulpin care se preface F.t- frumos

atunoi oind bea apA dintr'o urmA de oerb. In basmul

"Cerbul" (Reteganul,I) sora eroului igi sfAtuecte

fratele, care vrea cu orice chip BA bea dintr'o ur-

mA de cerb:

"Nu bea,frate dragA, cA 'ndatA ce beai, to fa-

ce Dumnezeu oerb gi mari nAoazuri vor veni po-
ste noi,c .vor nAvAli pugcagii peste tine ci
to vor impugoa."

Frateleairion, nu o asoult1 gi bea ap6; inda-

tá se preface insA in cerb.

P i s i o a joaoArgi es un rol destul'de in-

semnat in basme gisin special, in basmul "Cotog-

man nAzdrAvan", care e cunosout de toatA lumea:

unui copil orfan nu-i rAmAsese nimic dela pArin-
tii s.i, ca avere, deoit un eotogman. Aoest 00-

togman,oare era nAzdrAvan, face ea aoest copil

orfan gi sArao sA ajungA impArat; aoeasta pentru
cA mioul copil 1-a ingrijit gi hrAnit cit a foe,
neajutorat.

www.dacoromanica.ro
 63

Soroafa are in basme un- rol coreepunzA,

tor infnigerei ei; niciodatgl, ea nu va fi ajutoa-

rea eroului, el va fi totdeauna asooiata dusmanu,

lui aoeatuia, in special asooiata smeului. In ba-

emul "Poveste OrAneaso5P (Ispireecu) puterea u-

nui smeu este inohisA intr'o soroaf54

"Puterea mea, zise el, st5. intro ecroaf ca-

re Be US:I/nests oit e ziulica intr'o lgoovi-
Tte da lapte duloe. In soroafli este un spurs,
in spurs o prepelitti, ?i in prepeliV. sent 3
viermi.Acestia aunt puterea mea."

In alt basin ("Voinioul cel rasa de tat4") Ispi-

rescu ne vorbegte de o soroafg care trAieste pe

sub Omint gi al ottrui puroel a bun de leac.

Pe line, aoestea mai apar in baame lilieoi,goa-

reci, bufnit,e si alto animate in care uneori se

intruchipeaza, duhuri, neourate. Asa, intr'un basin

din Ispiresou ("Voinioul cel ou cartea in mina,

nAsout") este vorba de un copil cAruia i-au pre-

zis ureitoarele c la vireta de 15 ani va fi rd.-

pit de duhuri neourate. Tatal oopilului aude in,

www.dacoromanica.ro
 64

sl prezicerea ursitoarelor cipoind copilul im-

plinepte 15 ani, strings poporul in biseriCA

unde improunn cu preotul se roagli lui Dumnezeu

pentru alun garea duhurilor neourate. A doua

searA insA, copilul este r/pit chiar din mijlo-

cul poporului de cAtre un cAlugAr care se inal-

IA Cu el in vAzduh. Copilul insA,citepte din

cartea cu care se nAscuse in mint pink, oe cAlu-

grul ii dA drumul pe paMint.

Am vorbit pinA arum de animalele mamifere
care apar'in basme; in leotiunea viitoare vom
vorbi de pAsttri.

www.dacoromanica.ro
 9 mPrtie,1932.

Am vorbit lectsiunea trecutg despre animalela

mamiftre care agar in basmo; astgzi vcm vorbi de-

spre pasA.r 71-
In basmelo noastre, ca pi ale altor popoaro

so vortegte foarte des despre un impg,rat

al pasgrilor sau despre c craiasg a

pasArilor-

Astral, in basmul "Lupul,cel_nlzarImar si

FU-frumos" publicat du Ispirescu, imp5ratul pa,

sArilor vine in grWina impgratului si furA mo,

role de aur; mul0.me do pasnici pgzegte grgdina

cu mgrul de aur gi totugi merele dispar; atunci,

feciorul cel mai mare al impgratulul t cgoi a,

I.A.CANDREA: Lumen, basmelor 5

www.dacoromanica.ro
 3

yea trei roagn pe tatAl-sAu sA-1 lase 135, pA-

zoaecA ele merele de aur. ImpAratul ii dA vole,

dar in zadar: merele au dispArut.Cere vole si fe-

-ciorul al dcilea, dar pneste pi el aceearli rugi-

ne pe care o pnise fratele sAu mai mare. In cele

din urmA, fiul eel mai mic roagA gi el pe impA,

rat sA fie lAsat qi el s pindeascA. Cind auzi,

impAratul rise, dar dupA multe rugAmintii se in-

duplecA gi ii dA gi lui vole, cu gindul 05, gi el

va pA-0. ca gi fra-WA lui. Si, cum se intimplA a-

proape totdeauna in baeme, fecicrul cel din ur-

ma reugegte ceea ce fratii lui mai marl nu izbu-

tirA. El reugegte sA afle cine e ho-V11 --impA,

ratul pasArilor-- pe care nu it poate ins. prinde,

pupa ce, a doua zi, aduce impAratului merele de

aur, se hotAregte sA piece in cAutarea hotului pe

care it rAnise. Merige el cale lungA, pink, ce ay

junge intr'o pAdure unde intilnegte un lup "groaz-

nic do R-ire gi cu fruntea de aramA". FAt-frumoa

www.dacoromanica.ro
 67

vrea &5.-1 sAgeteze, dar lupul se rovA sA-i crute

via -0 on,i va fi de folos vre.:.odat5. veciorul do

impArat it ascultA pi Ii spun ce cautA el. A-

tunci "lupul ii zise cA ho-V11 este impAratul

sArilor. OA el cind venia a fura merelevaduna pA,

sArile tole mai agere la Moor gi cu ele in stol

venia de le cillegea. CI, acea pasAre se aflA :1

imptiria dela marginea acestei pAduri. Ii mai

spuse cA toatA megepia se vaita de furturile ce
fAcea ea poamelor de prin grdini pi ii art cel
mai lesnicios gi mai apropiat drum pink, la ceta-

tea undo era impAratul pAsArilor, dindu-i $1 un

merigor, care-i va fi de mare folos cind se va

afla la vre-un necaz.

FAt-frum-61 ajunse la cetatea in care se

anti acea pasAre. Ceroti45. prin cetate gi i se

spuse cA impAratul locului o trine intr'o coli-

vie de our din grAdina sal

Ajutat de calul sAu FAt-frumos ajunpe in gr?i,-

www.dacoromanica.ro
 68

diva in care se afla colivia cu pasArea, dar

"Gind puss mina pe colivie,odatA -041A paeirea

gi cit at zice meiu se vAzu inconjurat de o
mull(ime de prIsAri., care mai miciscare mai marl.,
tfipind pre limbs lor. Si atita larmA fAcurA,
incit se degteptarA totsi slujitorii impArA,
tegti. Si viind in grAdinApgAsirA pe FAt-fru,
mos cu colivia in minA; gi pAsArile dindu-se
la el sA,1 sfigie, iar el apArindu-se."

BasMul continuA apoi ou diferitele isprAvi pe

care a trebuit BA is sAvirgeasoA eroul pentru a

x)
putea ajunge la.tinta doritA,
Am insistat cam mult asupra aoestui beam pentru

ca sA v daV. seama de rolul pe care 11 oaoli pa-

sarile in basme.

x) Acest motiv al "merelor furate" e foarte

spintit in basmele tuturor popoarelor. I1 g,sim
in mitologia greceasc4, undo e vorba de o grA.-
dinA, a Hespideloro in care merele de atir, pA,
zite de un balaur, sent furate de Hercule. Ace-
lapi motiv it gAsim in folklorul albanes,fran-
ces,croat,rutean, ruses° etc. La not motivul s-
pare in basmele: "Prislea pi merele de aur" (I-
spirescu), "Zina apelor cea de aue(Sebott),
"Portocalul pi bAlaurul" (Hera) etc. etc.
(cf.L.SAineanu,Basmele romine,424)

www.dacoromanica.ro
 69

In alto basme, bunAoarA "Arttpu9ca" de N.D.Pope-

sou,Carte de basme..., e vorba de un imp .rat al

ciocirlanilor, eau de un imp rat al porumbellor

(Fiul vinAtorului, de Ispirescu), iar in basmul

"Voinioul Parison" (I.Pop-Reteganu1) e vorba de

o orAiasA a pasArilor.

In basmul "PasArea mAiastrr de Ispirescu

e vorba, aga cum aratA ci titlul, de o pasAre mAia-

strA, adic nazdr6van6. Iat5, pe scurt con.W.nutul

basmului:

Un impArat, care avea trei feoiori, vrea sn zi,

deascA o mAnAstire de o frumset(e rar6; ajunge cu

ziditul pine, la turn, pe care nu-1 poate sfirgi,

deoareoe se surpa. DA veste in tarA BA vie cei mai

dibaci megteri oa sA zideascA turnul. Totul in za-

dar, nime nu poate sA,1 isprAveasoA. IntrZlo noap-

te impAratul viseazA oA daott va aduce pas Area mIt-

iastrA g1 o va ageza in turn, atunci biserioa se

va putea sfirgi. Cei trei feciori at impAratubit,

www.dacoromanica.ro
 70

cArora. tatAl le spusese visul, incearcA pe rind

BA aducA pasArea mAiastrA. Reugegte cel mai

mic, dar ceilalti frati, printr'o faptA uritA,

ajung sA aducA ei pasArea impAratului. In tole

din urmA, fapta color doi frati Mai mari e desco-

peritA gi ieBe la ivealA 06 cel care a gAsit pa-

sArea mAiastrA a fort feciorul cel mai mic.

Mai gAsim destule basme in care apare pas5.-

rea maiastrA (bunIoarA, in "Pe.trea gi vulpea" de

I.1161dArescu, Din gezAtori--basme--, sau in "se-

ra ci Fratele" de N.D.Popescu etc., char nu-mai

gAsim nici un basm in care se fie vorba de nepu-

tints, de a zidi o mAnAstire pink, ce nu vine pa-

sArea mAiastrA BA steal prin presents. cuibului

Eau, intr'ajutor. E un motiv --pe care il mai

gAsim in balada "YAnAstirea Argegului"-- pi Ca-

le trebuie sa fie o infiltratie streinA la noi.

Pin& acum, ati vAzut cA, ocupindu-ne de pa-

seri --gi nu mm analisat toate basmele in wire

www.dacoromanica.ro
 71

ele apar-- am vorbit numai despre apariiia pasAri-

lor, luind aceastA no-O.une ca nume generic; nu

am .specificat nisi un nume de pas re, ca vultur,

corb etc., care deasemenea apar foarte des.

Foarte des se vorbegte in basme despre vul-

turi- Astfel, in "Dreptate pi strimbAtate" de I.

Pop-Reteganul, e vorba de un om care a fost orbit

de tovarAgul sAu de drum; pArAsit de acesta el se

odihnegte sub un copac. Paste noapte auzi vorbind

trei pasAri. -AzdrAvane (vom vedea OA sint vulturi),

fiecare spunindu-i ce trebue sA fact pentru a-pi

recApAta vederea, pentru a se imbognU etc. Omul

fare aga cum 1-au sfAtuit pasArile pi-pi recap ,ti,

vederea gi ajunge eel mai bogat om din sat.Cel ca-

re it orbise, aflind de cele intimplate, veni la

dinsul pi-i ceru 86-1 orbeascA, crezind 05, *i lui

i se va intimpla ca gi tovarngului snu de altA da-

tA. Dar, cind se agezA la oruce gi-gi aptepta no-

rocul,

www.dacoromanica.ro
 72

"Cam pe la miezul noWi auzi pi el ceva vi-

jeitura in vint pi i se 0.ru, ea ceva s'a
lasat pi s'a agezat pe cruce.Tot vine cite-
o matahue, una dupa alta, vreme de o jumata-
te de ceas pi se tot apeaza pe cruoe, de se
cl tines crucea cu ele. Erau vulturii nazdrn-
vani, mai mori de foame. Nevoiagul de orb
nu-i vedea, oi-i auzea bine, cind se slobo-
ziau pe cruce gi oind incepurn a vorbi Cu
glas omeneac. Unul zicea: "Fra0.1or,care pe
uncle ati umblat, de cind ne-am despit gi
ce ati vlizut pi auzit, spune-tei-vn fiecare
pa a7iile, ca pi eu apoi va, spun ale mele".
Atunci alt gias se auzi raspunzindu-i: "Bu-
curossfrate, dar mi so pare, on pe aci pe
aproape este un om pacntos pi viclean care
ne spioneaza, haida-W. sa ne mintuim de el
apoi ne mai putem sfatui. La vorbele ace-
stea, nici din pupcn nu ieee gl,onIul mai
repode de cum se repezira, vulturii asupra
golanului de jos pi-1 sfar3iara cit a-i ba-
te in palmi pi intr'b minutes. -1 pi mincara,
de nu ramase nimic din el."

In basmul "bucna-Murga" (Sbiera-) vulturii a-

juta pe Fat-frumos in ispravile sale, pentru e5

acesta le-a promis trei stirvuri de smei. In "Fa-

ta babel pi a mcgneagului", tot de Sbiera., nicte
vulturi ajuta pe fata mogneagului sa culeagM un

sae de bob eto.

Nu mai inmulV.m exemplele, care ne-ar r?ipi

www.dacoromanica.ro
 73

1,rea mutt timpi ci trecem la o altg. pasgresca-

re apare iarngi foarte des in basme.

E vorba de corb,oare ajutg. pe erou pentru cxi

acesta ii dgduse nipte stirvuri do smei ca e5.

is minince (v. basmul "Nintg-Orea-0, Busuioc ci

Suong,Murga, de Sbierea) .

In "Aripa frumoasg," de I.Pop-Reteganul, corbul

ajutg pe erou in lupta lui cu smell, aducindu-i

apg, in clot.

In "Jei trei imp .raid" de Ispirescu intilnim

o plAnA oua in fiecare zi cite un ou de dia-

mant, incit,in scurt timp, omul se imbogni de nu

ii venia s creada.

Foarte adesea apar in basme porumbei al cg-

ror rol este totdeauna plgcut.

In basmul "Cei trei fraV. impAraIin (Ispirescu)

porumbei sint intrebuinai tentru alegerea im-

pgratului (vezi pi pag.38 -40).

In "Fiul vingtorulyi" (de Ispirescu) pi "Floa-.

www.dacoromanica.ro
 rea Si Florea" (de StMncescu), P orumbeii --cunosc4,-

tori ai drumurilor-- aratA eroilor drumul pe care

trebue sA-1 urmeze pin6 ce vor ajunge la looul do-

rit.

In "Fata babei gi a mogneagului" (de Sbiera)

gi "Porumbeii Ilenei Cosinzenei" (de S.F1.Marian)

aceste paseri ajut6 fetei urgisite 13a indepli-

neasc5, anumite sarcini pe care i le da mama vi-

.
treg5. (sI oulee, un sac de mac sau mazgre etc.).

In multe basme, diferite paseri iau sub aripa

for protectoare copiii 'xi care, tine gtie din
co causa mama for i-a pArasit sau i-a pierdut.

Astfel, in "Legenda vulturilor" (S.F1. Mari-

an), un vultur pi o vulturoaicA hrAniau zilnic
pe un copil gi o copiln, pe care pnrinii for

i-au parIsit intr2o pAdure.

Deasemenea g6sim basme in care copiii sint

hrnnitti de corbi, de porumbei, chiar de sgrip-

wroaice etc. Asa in basmul "Bniatul bubos ci

www.dacoromanica.ro
 75

ghigortul",publicat de Ispirescu, vedem un vul-

tur, care "venia in tcate zilele pi ciducea de-

mincare" unui copil pe care mama sa 11 pilrnsi-

se intr'o pAdure. In aoelapi basm, oopilul se

impretinegte cu un c000r:

"...copilul coborindu-se in copaciu,o a-

puo6, rasna pe cimp. In cale se intilni cu
un cocor. Cum it vlAzu, se impretini cu el.
Cocorul,dind paste o asa bunntate pi frum-
see de copil, nu se mai indur5. a se desai-
pi de dinsul ci triau impreunn in cuibul
lui."

Tot atit de des, poate chiar mi des, apar in

basme gi P s t i 1.

Si pegtii, ea ci pasri.rile, au un =mpirat sau

o orniasa a for (cf. basrnul "Rogu-ImptIrat si Alb -

Imp rat",publioat de N.D.Popesou, "Impiratul pe-

gtilor", publicat de StAncescu etc.), care nen-

tru binele ce i 1-a Mout eroul --cruindu-i vi-
sau aruncindu-1 de pe uscat in app. -- 11 aju-

t5, in diferitele isprAvi pe care be face.

www.dacoromanica.ro
 76

De cele mai multe on ins4_pegtele are o

facultate cu totul deosebitn: mincat de impnra-

teasa sau de on ce,femee,_o_lasa ingnunata.

In basmul "Luceafarul de ziun gi luceafarul

de noaptel bunaoara, e vorba de un imparat gi o

imparateaba care, neavind copii, au intrebuin-

tat toate mijloacele (rugnoiuni, vraji etc.) ca

sa, aiba cel putin un urmag. Dupes multe rugaciuni,

Dumnezeu se art imparatesei in vis gi zise:

"Rugaciunea voastra am auzit-o gi vei face un

copil cum nu .se mai afla, pe fata pamintului.
Milne sa se due& imparatul, barbatul tau, cu
undita la girls, gi pegtele ce-1 va prinde sA,
1 gategti cu mina to ci sa,1 minmqi."

Cind ae facu ziva, imparateasa spuse imparatu-

lui visul. Acosta

se duse la pnrau gifaind, arum& undita gi

nu trecu mult, gi vazu pluta unditei migcin-
du-se. Trase undita; °Ind, oe savezi: un pe-
gte mare, cu totul gi cu totul de aur, doara
ca, nu-f cazu login de bucurie. Dara-mi-te
°Ind i1 vazu imparateasa?

www.dacoromanica.ro
 77

Gnti impnrAteasa singurn cu mina ei pe-

gtele gi mincara. Ea indatl, se simM. insnr-
cinatn.
Roaba care ridion masa vnzu pe talerul
impAratesei un os do pegte, pi o btu gin-
durile sM sugn acel os, ca sn gtie gi ea
gustul bucatelor gAtite de impnrnteasn.
Cum'supse osul, se sim.tWi gi ea insnrci-
natn.
Dul a. noun, luni nnsou impnrnteasa, ziva,
un copil frumos, frumos, ca un ingerag.
Peste noapte Tins= gi roaba un copil, ai-
doma cu al imptiratesei incit nu aveau de-
osebire unul de altul etc."

In "MAr si_DAr" (I.Pop-Reteganul), pe

impArnteasn gi bucnttireasa care au mincat un

&steel de pegte, rnmine insArcinatn pi onteaua,

onreia i se svirlise oasele.

41teoripni se vorbegte de o mreann in cor-

pul onreia se gnsegte o covnea, care &Ion se

umple Cu ape, aqeasta se transformA in galbeni.

"Bniatul intrn cu plasa in girls,. Btu in

Aims, bAtu in jos gi pegte en prinznoitusi
dealt.
Toomai era 06 se lase de pescuit rind va-
zu o mreann. Mreana fugi, el dupn ea, pinn
ii veni bine gi aruncind plasa, o incilOi
intr'insa gi o trase la margin.

www.dacoromanica.ro
 /8

Vnzu el cn, mreana 'era cit en le ajungn

de dour, zile. Se buourn in inima sap on.
Mouse o treabn, cum se cadel
Se puce deci de o °urn-tin de solzi; o
spintecn, ii scoase mnruntaiele.Cind in
loc de lapV., ce sa, yea? ceva ce nu se-
mana a nimic; lun el acel ceva, it sp5,.
1A, gi rnmase un fel de covnion mititi-
on de piatr6,.
--Bunn este gi asta,zise el, sn am cu
ce bee: apn.
Si indatn, Si lun, o leach, de apnou
dinsa sti bee:: Cind s'o duckla gurn, ea
era plina cu galbeni...."
-*
("Cei trei fraIfi imparaW,Isp.)

In basmul aromin"Servitor pentru trei ani

trei bani" (of. Snineanu, Basmele romine,839)

pegti cautn, gi gnmesc un inel pierdut in mare.

XX

www.dacoromanica.ro
 1932.

In lectiiunea.trecutA am spicuit citeva exem-

pie din care sA se poatA vedea rolul pe care it

au in basme pas .rile .qi pegtii

Vom continua ast.zi, ocupindu-ne de r e p-

t i 1 e.

In primul rind ne vom ocupa de acea reptilA

monstruoasA, de care am mai vorbit in repetate

rinduri, de balaur Acest monstru apare foar-

te des, nu numai in basmele noastre, ci'in ba-

smele tuturor popoarelor. In mitologia greceascA

el apare deasemenea foarte des. Astfel, Tina ber-

becului nAzdrAvan pe care Iasontrebuia s, o a-

duc l. unchiului sAu Pelias, e pAzitA de un bAla-

ur infricogetor; grAdina Hesperidelor, in_care

www.dacoromanica.ro
 80

creso mere de aur, este deasemenea pazita de un

balaur inspnimintntor etc.

In basmele noastre el apare mai adesea ea pti,

zitor al unei fintini din care nu lasa pe ni-

meni BA is app, ping ce nu-i dap pentru minca-

repo fats, u4rom etc.

"La nois se spune in basmul Copiii vduvo-
iului gi iepurele.vulpea,lupul ci ursul, pu-
blicat de Ispirescu, se afla.numai o finti-
na. In ea e salagul unui balaur mare; gi el
lash, sa is apa numai pe cei ce dnruie cite
un cap de om."

Acest motiv este foarte raspindit in ba.mele

noastre. I1 gasims pe linga basmul amintit, in

basmele "Balaurul eel ou gapte capete" (Funde-

sou),"Mar gi Or" (I.Pop-Reteganul), in coleci-

ile fratilor Schott, Sbfera etc.

In alto basme (bun nnoaras "Balaurul cu papte

oapete" de Ispirescu), se vorbegte de un bala-

ur mare, care

www.dacoromanica.ro
 81

"...avea papte capaete, trAia intr', groa-

p4 *1 se brAnia numai cu oameni. (Ind e2ea
01 La mIncere, toatA lumea fugea, se in-
ohidea In case pi sta ascunsa pink, ce-pi
potolea foamea cu vre-un drumel pe care
11 trAgea e4a la moarte. Toni oamenii lo-
oului se tInguiau de rAutatea pi de frica
balaurului, RugAciuni pi cite in lung pi
In scare se fAcuserA, ca 85. scape Dumne-
zeu pe biata omenire de acest nesWos ba-
laur, darA In depert."

Vpm vedea, cind vom vorbi de "isprAvile ero-

ulur, de oluptele lui cu balaurul", cA "biata o-

venires) e-eleApat6 de aceastA pacoste prin lup-

Atele erf.neene ale lui Flit-frunos Cu balaurul ca-

re, is cele din urmA, e rApus.

narte Adeaea, 'n basme, balaurul e confundat

au du feriae Tionatruos pi povestitorul ne vor-

teeee 4indde *arpe, cind de balaur (v. basmul

°100P44ilrgua3 erciUlUi,..",publicat de Ispirescu).

Ai paut vedea din cele spuse pink, aici cA

balavra 40 l monstru care nu are un singur cap,

1.414pp.pREA1 Lumes basmslor 6

www.dacoromanica.ro
 82

mai multe; balaurul are 12 capete in basmele:

"Petru Firicel" (Schott), "Balaurul cu 12 cape-

te" (Fundesou) etc. in basmele "Fata din Da-

fin" (N.D.Popesou), "Balaurul cel cu gapte ca-

pate" (Ispirescu), "MAr gi pAr" (I.Pop-Retega-

nul) etc., balaurul are gapte capete. Gasim

apoi basme in care el are vase sau numai trei

capete etc.

Numai din aceastA simply, ingirara v5. pu-

teW. da seama cit de dea apare balaurul in ba-

smele noastre gi, v atrag atentia, c5, am vor-

bit de atitea alto imprep.irAri in care el a-

pare.

Basmele noastre ne vorbesc, foarte adOsea,

de o acupie, care are "trei (sau mai mul-

te) capete ci care varsA foc gi smoalAs pir-

lind totul pe undo treoe". In "IovitA fAt-rru-

mos" (Ispirescu) scorpia furA inima lui Ca-

lomfir, pe care apoi i-o aduoe inapoi eroul.

www.dacoromanica.ro
 83

In cele mai nulte basme eroul trebue sA se lup-

te cu aceastn scorpie. Astfel, in basmul "Gheor-

ghe eel viteae(Ispirescu), eroul duce o lupta a-

prig6 cu ea:

"otind pe ling6 focs simti on un oarecare

lucru, un fel de sorbiturAs it trngea pi-1
tot migma din loc; se intoarse; cindsce an
vezi? unde venia, mare vericulesasupra lui
nabAdAioasa de scorpie, gi tot sugea vAzdU-
hul ca BA traga intr'insa pi pe bietul Gheor-
ghe. Acesta cum vAzu ce plAcintA i Be pregg-
tecte infipee sabia in pAmint, se propti in-
teinsa gi rAmase neclintit. Astfel agtepta
el gi priveghea BA vazA ce are BM i se in-
timple. Scorpio. cum -mai, date cu coada gi
risipi focul, apoi se repezi asupra lui ca
sA,1 soarbA. Voinicu-Vil de Gheorghe, unde
.smuci °data sabia din pAmint gi mai lute de-
°it ai gindi, .0 aduse gi t'.ie in dour. Boor-
pia.
Apoi se 11.15. dup5, dinsa, care fugia entre
scorbura unde ye-Vila, pi ajungind-osii ta-
le capul, Atita singe mohorit curse din
spurcnciunea de scorpie incit se alcatui o
baltl."

In unele basme, scorpia are un rol cu totul

deosebit: singele ei vindecA pe cineva ale cnrui

picioare au fort tAiato. Aga, in basmul "PasArea

www.dacoromanica.ro
 84

mttiastra". (Ispirescu); feciorul eel mai ale cA,

rux picioare au Post taiate de fra-0.1 sai piz-

maqi, este insanatogat cu singe de scorpia.

"...am mere gi am dat de locuinta scorpiei.

Ea nu era acasa. Orbul ma ageza dupA uge 7i
imi zise, ca ea stau cu sabia ci ea o tai,
cum va intra; iara, el Be ascunse duper. sober,
Nu agteptar4; mult ci iata scorpia venea
suparata, fiindca-i calcase cineva casa.
Cum o vazui, inima se facu cit un purice in
mine, iara cind intra pe uce, agteptai pi-
ng sa-mi vie bine, ci undo dadui °data cu
seta, incit dintr'o data ii tAiai cite tre-
le capetele.
Ma, unsei numai decit cu singele ei °aid,
gi cum atinsei pioioarele la loc, se lipi-
ra de parca fuse se acolo de cind lumea.
Unsei gi pe orb, 7i ii veni vederile ca
mai inainte."x)

In afara de aceste animale, nu se mai pomens-

gte decit foarte rar de cite o specie anumita.

In general se vorbegte de jigAnii, dibdnii,

fiare epurcate etc. In basmul "TinereVe farA

batrinee gi via-0 fara de moarte",publicat4de

x)
Citatele pAstreaza intru totul atit punciu-
aia, cit ci ortcgrafia editurei respecti-
ve.

www.dacoromanica.ro
 85

Ispirescu, se vorbegte un palat

"inconiurat de o padure inalta pi deasapunde

stau toate fiarele cele mai salbatece din /u-
me; ziva si noaptea pazeso cu neadormire pi
sint foarte multe; cu dinsele nu este chip a
to bate..,"

Cind Fgtt-frumos gi calul sau se apropiara, de a-

cest palat, °Ind

"..de-abia atinse cu piciorul virful unui co-

-paciu ci deodata, toata padurea se puse in mi-
ccare; urlau dobitoacele de -W. se facea parul
maciuca, in cap..."

In basmul "Fata mogulUi cea cuminte",publicat

tot de Ispirescu, e vorba de "carpi, balauri,

navastuici, ciuhurezi, popirle, napirci, gusteri

pi cite lighioni toate" care erau puii Sf. Vi-

neri.

Cu acestea em terminat capitolul pnivitor la

ahimalele care apar in basme pi urmeaza sa tre-

cam la unul din calf) mai interpoante capita-

le ale cursului nostru, la m e t a_m_o_r_-

www.dacoromanica.ro
 88

fosa in basme. Metamorfosarea, sub diferi-

tele ei forme, este unul din elementele funda-

mentale ale basmului. Eroul sat, eroina basmului,

ca sA duck, la indeplinire -numite insArcinnrisca

sn, scape de diferite urmnriri din partea smeilor,

balaurtlor etc., intrebuineazn. fel gi fel de

mijloace uneori chiar anumite stratagemeast-

fel, crtiVind via "V. diferitelor animals, acestea

ii sint, recunoscntoare $1-1 dau, fie o basma,fie

un sapun, o perie, o gresie etc., pe care s5, le

intrebuinteeze cind se afln in primojdie. Adeseori

ins., acestea it scapn pentru un moment numai de

furia urmnritorilor gi atunci eroul, ca ulim mi-

jloo pentru a scApa de prigonitori, se metamorfo-

seazn, in diferite animale, plants etc.

Motivul metamorfosnrilor este foarte rnspin-

dit in literatura tuturor popoarelor. RUpindi-

rua lui in literatura neastrA popular, a foot

tratatn pe Jarg de Fasdeu in (3uv.d.bntrini,II,

www.dacoromanica.ro
 87

pag.501-566, ins& numai in ce privegte poesia po-

pularn. Dar, motivul metamorfosArei apare foar-

te frecvent pi in imam, aga cum von incerca ea

ATUAm in eels citeva example ce le vom analisa.

In basme eroii .
sau fiintele care it in-

conjoarA au_darul de a se metamorfosa ugor, ea

sA scape astfel de diferite urmAriri, ca en ajun-

g5. la tinta propusA etc.

In basmul "Ileana Simziana", (Ispirescu), im-

pAratul, ca el incerce tArta ci vitejia ficelor

sale plecate in sAvirgirea unor isprAvi eroice,

se preface in lup. in leu ci in balaur. In ba-

smul "Tugulea" (Ispirescu), eroul se preface

in albinA, in pasArcv in musoA etc, cu ajutorul

unui chimirap dAruit de o zinc.

chimirapul, se incinse cu else° dote

de trei on poste cap, gindind at se faon o
pasareopi indatn se facu. Se dete iarA de 3
on peste cap pi se fAcu om la loc.
AltAdatn, dupn cum isprAvile pe care avea sarle
snvirpeascA ii cereau, se prefAou albinn,muscn

www.dacoromanica.ro
 88

etc. In "poroul col fermecat", tot de) Ispltdsbuk

2Mt-frumos se retagiorfoseazA Tan Dorlambell

"Atunciprioindu-se un porumbel,QM dl nal, de

lipeasch farmeoele de elf stuti.f."

Lot in porumbel se, liwaftboe erkaa pi Ipn ba-

smul "VOinicul fl.r5, de tats" (Ispires&U)::

"VoiniouI se prefhou in porumbei 01 ajand&

intr'un suflet la oasele uncle $0dea mhdat
apoi,

"...dindu-se de trei ofi pttte (100 Mr 11

invhtase zita, se Phou Om CU sabiI gold&
in minh".

Exact acelagi motile 11 gam fn baotul ftGl.ea

uceanu" (Ispirescu):

"Dacli ajunse aci, Greuceanul de cletd de tted

on paste- cap gi se prefFiou in porumbol.°

apoi, nai dindu-se de trei on poste cap se fg64

musc5,.

In bE,,smul b6W1,7t4ean "trawl .13 .13iet0 d' arts'

(;:)chott), eroul, ca 85, scape de prigonira4 ftda

www.dacoromanica.ro
 89

caratulai, se preface saccesiv in poste, in i-

nel de ear, In grAunto si, apoi, larng flc5u,
a*a can fusese.
Ihvarlanta maced0neann (of* pineanayBasme-
le for ine0W774 stool so preface ir1 poranbelsiar

recur .tut -4-da*mana/ sAu A-L. in valtur. In cele

din arma, porambelal, ca s5) soapd de ghiarels

valtaralal se face an paNLanteLde moiailar dra-

ma gAing gl% in tine, eroul de face vulpe gi
mAninct, eldna.

Doer te interwar te motive do motamOrrose ne

ofere basmele, asemangtoare Ix tre slef "F5t.,fra.,

mos 2Aloglt" (I,P0p-Ileteganal4nOaraaIllturaln(,I4

Stancesea), "Petra Filt,.framos4 (MatInesduY btdo

Doi tine r1 indrMgostIttlfr card sint UteLtriti de

smaii se pretad pe rinds ea o turn . de 01 r1 el

an Ocurar, ea 0 tannatirs Vechs 01 s1 urn cAlaA.

fir`' bAtrin) &polo urmlrii do mAma smeu1ai#01 a-

runcn aft piepuna, pa ed144 114. d5dadd 0 Iertijittlft,.

www.dacoromanica.ro
 90

re,gi se fgou un zid; arunog apoi o ngtramg gi

se fgou o app, mare; in cele din urmg., arum , o

perie care se prefgou intr2o pgdure deasg. ci in-

ourcat54 urmgritei totugi de mama smeului, ea se

prefacu intr'un lac, iar el intr'un rnoiu. Sme-

oaica, vrind sg. soarba laoul, se umflg. ci plesni.

Dar, nu numai fiinlele obignuite se metamor-

foseaz5, in basme, -ci ci fiintele supranaturale.

Astfel, in foarte multe basme etsim zine meta-

morfosate in porumbei ("Zina zinelor",Ispire-

scu), in turturici ("Zina muntilor"), in pgsgri.

("Cele trei rodii aurite) etc. etc.

Pe de altA parte, nu numai oamenii se pot

metamorfosa, ci gi animalele. Aga, lupul se me-

tamorfoseazg. in. zing. ("Lupul cel nazdrAvan ci

Fat-frumOs"tIspirescu), in iapg (idem) etc.

In basmul "Pasgrea mgiastrg.",publicat de Ispi-

resou,

"Vulpoiul se dote de trei on pests cap 41

www.dacoromanica.ro
 91

se fa.= un voinic, gtii, colea, cum tji -e

drag sn to uiti la 151."

In "Broasca Vistoasa cea fermecattO (Ispirescu)

"Fiul cel mic dl impAratului se duse gi el

sn-gi aducn logodnica, broasca cea UJstoasn
egi din elegteu la dineul, se date de trei
on pests cap Qi se fAcu om ca toW. oameniil

Gnsim apoi gerpi prefact4i in goareoi, gheonoi

schimbate in femei, bufnie metamorfosate in zine

etc. etc.

VedeIti, din cele citeva example --gi am dat o

infimn parte abia--, cit de frecvente sint me-

tamorfosele in basmele noastre.

Am fi avut foarte multe de vorbit in leg .turn

cu acest capitol; am fi putut sn ne ocupAm de

metamorfosa in mitologia gredcg, in legAturn cu

ceea ce gnsim in basmele noastre ci a altor po-

poare; am fi putut en analisom metamorfosele in

legnturn 'au teoria acelora care sustain --basin.

www.dacoromanica.ro
 92

du-se tocmai pe aceet motiv --- ca. originea ba-

smelor trebue c6utat6 in mitologia greceasc5,

etc. eta.; timpul prea scurt insa., ca *1 ro-

stul acestui curs --de a da unele sugestii-.

nu ne permit Ins sA intr5m in detalii.

Lucruri foarte interesante tie ofere *i a.

nalisarea capitolului animalel e

recunoscatore in basme.

In favirgirea atitor ispr6vi grele, unele

de neinfliptuit de puterea omeneasc5. simp16,e-

roul e ajutat de diferite anitnale, au ca-

re el a's, purtat bine, cruindu-le viala sau

scetpindu-le de la moarte eta. Aatfel, tre-
cind 'pe ling& un muginoi de furnici, nu le
strivegte; vAzind o. mreang,sbMtindu-se pe u-

scat, o aruncA in ap54 cru-V, via-Vt unuor pui-

de sgripIoroaicA etc. Toate aceetea, pentru

binele ea li 1-a Mout eroul, ii vin in aju.-
tor atunci cind acesta se af16 intr'o pri-

www.dacoromanica.ro
 93

mejdie.

In basmul "Aleodor inparat" (Ispireseu), Aleo-

dor

"cum metgea el gindindu-se pi rasgindindu-ze

cum sa-gi indeplineason sarcina mai bine,cnci
igi daduse euvintul, se pomeni la marginea u-
nui elegteu cu o gtiuon care Be siontea de
moarte pe uscat.
Cum o vazu, el se duce sa 0 is ea sn-gi a-
line foamea cu dinsaqtiuea ii zise:
.... Nu ma omnri, Fat-frumos; ci mai bine dn.-
mi drumul in apa ca, mult bine ti-oi prinde
cind cu gindul nu-i gindi.
Aleodor o ascultg, gi o date in apt. Atunei
gtiuca ii mai zise:
.- Tine aceat solzigor, ci oind vet gindi la
min eu voi fi la tine.
Flgegul pleon nai inainte gi se mira de a-
stfel, de intimplare.
Gindpiata se intilnegte cu un corb care a-
vea o aripa ruptn. Si voind Jan vineze cor-
bul el ii zise:
Fat-frumos, Fat-frumos decit 0-ti in-
carol sufletul on mine mai bJne ai face sti,
mi legi aripa, ca. mult bine ti-oi prinde.
Aleodor it asculta, onci era Mat viteaz
gi de treabn gi ii legn arira. Cind era sn
piece, corbul ii zise:
- Tine penita asta, voinicule, gi cind vet
gindi is mine,eu voi fi la tine.
Lug. penita Aleodor gi-gi ont5, de drum. Dar,
nu faeu ca la o suta de pagii gi iatA en Be-
te pests un taune. Cind se gntea a-1 strivi
eu piciorul, taunele zise:

www.dacoromanica.ro
 94

Orui-A-mi viaa, Aleodor impArat, $i eu

to voi mintui pe tine dela mOarte. Tine a-
cost pufulct din aripioara mea,gi cind ii
gindi la mine, eu voi fi la tine."

Vom vedeapcind vom vorbi de ispr5vile erou-

lui, de co mare folos ii vor fi aceste animals;

deocamdatA, ne multeumim a ingira numai animale-

le recunoscAtoare, care il ajutA pe FAt-frumos.

In basmul "Lupul eel nAidrAvan ci FAt-frumos"

(Ispirescu), PAt-frumos_cru-tett vita unui lupoca-

re apoi ii este recunoscAtor ci -1 ajutA sA prin-

dA pe impArtul paserilor, eel care fura merele

de our din grAdina tatnaul sAu. In basmul_"Fata

Oiudei, Vintul, Bruma gi Gerul" (Sbiera), lupul

se aratA recun0.0..051_or Tentrg oA erouLt-a be-

gat picicrul bolnay.

Iepurele, vulpea, lupul gi ursul, care apar

in basmul "Copiii vAduvului, iepureleovuIpeatlq-

pul ci ursul" (Ispirescu), se aratA recunosa,

tori, pentru cA eroul le-a cruet via-tea. Aceeagi

recunogtinteA o aratA vulturul.gt ursul din ba-

www.dacoromanica.ro
 95

smut "rugulea" (Ispiresou).

arpele ("Trifon 116135,ucul",I.Pop-Reteganul),

ghigor-W1 ("Miatul cel bubos pi ghigorVil", I-
spirescu), sgrigtoroaioa ("Prislea cel voinic

pi merele de aur",Ispirescu) etc., 05rora eroul

le_au cruat viaa lor sau a puilor lor, se a-

rata, recunosc6,toare fatA de binef5.c6torul lor.

In basmul "Trifon 11516uoul" (I.Pop-Reteganul)

eroul c1.5. de mincare unui vultur, care, pentru a-

ceasta se aratrt recunoscMor celui ce 1-a ajutat.

Acest motiv al animalelor recunoscMoare se

etsecte foarte des in basmele tuturor popoarelor

europene pi este foarte rar in mitologia grecea-

B06,6 Faptul acesta .a fort intrebuinteat ca un ar-

gument contra teoriei aceluva care sulqineau °X

originea basmelor trebue c5.utat5, in mitolcgia

greceasett. C.oi, ziceau adversarii teoriei mito-

logice, e imposibil de admis ca atitea pi atitea

www.dacoromanica.ro
 96

elemente, in legnur6 cu acest inotiv, e35, fi foot

create ci adMugate color grecegti in tJmpul din

urm6; toate aceste elemente, mai ziceau eiteint

in latrine& leg&tOr&unele cu altele, prin fondul

primitiv oomun,

0 comparaIie intro diferitele feluri do aju-

toare pe care animalele 11 dau eroului ar fi pu-

tut intra in cursul nostril; cum ins., numul

leotiunilor ..citeva au Cost pierdute din cause

inchiderei universitnei.. este prea mic $i ma.

terialul pe eare sued sA,1 parourgem eete inca
destul de boat, t e ,c prin la tweet(' sumare Bpi.

cuirl,

Trecem la Ian alt capitol, anume la t )

r-u 1 e o I,

Aug. vagaG uu bvmma oa aproape toat,e basme-

le Incep prin a arata locul uncle se petrece

acW.unea, Se aratA o& aqiunea se petrece in-

tro p5dure, in juru) unul bordei ori cash, p4.

www.dacoromanica.ro
 97

rani to etc. etc.

Nu este 5:nsa vorba de looul unde s'a nasoutoi

de altulx care se ant. departs, departs "po-

ste noua tart gi noua, m6ri".

DupS, cum am mai spue, looul actiunei este roar-

te vag preoisat de povestitorii basmelor noastre.

Ce e dreptul, se vorbegte adeseori de curti impA,

rategti, de palate, de vag5uni etcete.,dar a-

oestea sint presentate fSrA precisie (cf. gi pag.

15).

In buns parte insA, actiunea basmului se dean,-

coara, in lumea neagrA, care diferA cu totul de

lumea albs, lumea paminteasca pe care o locuim

noi. late, cum ne descrie Ispirescu aeeasta, lumo:

"Prialea alunse pe tarimui celalalt, se WAS

au sfiala. in toate pArtile ci cu mare mirare
vlizu toate luerurile sehimbate: pSmintul,flo-
rile, oopaoii, lighioni altfel fapttite erau
pe acolo"
(PrIslea eel voinic gi merele de aur)

r.A.CANDREA1 Lumea basmelor 7

www.dacoromanica.ro
 9A

In aceastn lure sub-pAminteann BA ihtrn, fie

printr'o pesterA, fie printr'o groapA, printr'-

un pui adinc etc., in care se lass, ou ajutorul

unor fringhii lungi de Bute de co-0..

Alteori, actgiunea basmului se petrece in lu-

mea albs, dar in locuri necAlcatede picior o-

menesc, unde eroul calcA pentru intiia datA.

VedeW., prin urn are, ()A in ce priveste locul

undo se petrece acVLukleas..basmalenoastre ne

dau prea pu-W.ne detalii; totul e invAluit in

neprecis, in vag.

++

www.dacoromanica.ro
 13 apri1,1932.

Vom vorbi astAzi despre ceea ce formea-

z6 de fapt miezul basmului, despre 1 e p r A-

vile eroulu i.
VA aduce-tei aminte, dupA cum am spur, clA

basmele au un cuprins moral; nu vom gAsi nici-

odatA o aciA.une imoral6 sau amoral,; raul tre-

bue totdeauna pedepsit, dupes cum binele trebue

totdeauna rAsplAtit. Eroul nu sAvireepte nici-

odata fapte care sa,1 degradeze; fapt6le lui

sint totdeauna fapte de dreptate, de cinste,de

min, etc. Foarte rar gAsim basme in care e-

roul sAvirpepte acte reprobabile, ca de pil-

dA in "Trifon hAbAucul" (I.Pop-Reteganul):

"Pe rind ipi petrecea Trifon mai bine, let-

t& cA as ivecte un om cu o sable ruginitA

www.dacoromanica.ro
 100

gi-i zice: "MAi fArtate, sa achimulte-ti

dau sabia gi to sa,mi dai margeaua".
-- Dar de ce folos este sabia acela, IntrebA
Trifon.
-- 0 Doamne, raspunse omul acela, sable acea-
sta este de mare folos, ca ea =oar& singurA
pe cine vei porunci.
-- Aga? Atunci schimbami Si schimbara numai
decit. Dar indata ce-gi vazu Trifon sabia in
mina, ii porunci sa omoare pe omul care 1-a
ingelat cu margeaua gi sabia indata ii tale
capu1piar Trifon indata igi lua margeaua."

In acelagi fel procedeaza gi cu a11i dot oameni,

pe care ii mai intilnegte:

"Mergind mai doparte se intilnegte ou un sat

omoare avea un bat mare de-a umar gi o cir-
je mioa in mina.
--BunA ziva Crate, zise col cu bete1e.
--Sa fii sanatos (rate, ravounse Trifon. Dar
unde to duct cu doua bete 7
--Ma duc sa intilnesc pe cel cu margeauardos.
rgt vom putea face schimb, sa-mi dea margeaua
gi ea-i dau betele.
Eu sint eel cu margeaua., zise Trifon, de
ce folos sint beliele acestea I
Hei,frate, de mare folos sint acesteaoAci
daca vei porunci sa bat& pe cinevatapoi niei
grindina nu-ti flecegte mai tare cuouruzele
decum ti-i dobzaza aceste bete *i cu deosebi.
re cea mai micas bun& de desmierdat muierea.
-- Dm:4 eta treaba ace., zise Trifon, atunci

www.dacoromanica.ro
 101

hai sg sohimbgm, cg eu sint omul cel cubgr-

geaua, *i saimbarg. Dar dupg ce cep .t. be-
Vsle, porunci la smbie gi de loc f i tale ca-
pul gi-i lug margeaua inapoi."

Aceeagi faptg writ, o face gi fatia de al treilea

om pe care 11 intilnegte.

Dar, cum spuneam, astfel de acte imorale apar

foarte rar in basme, cgoi in majoritatea casuri-

lor vedem pe erou sgvirgind acte morale.

Vom intilni in basme pe erou slvirgind intot-

deauna fapte pe care nu le-ar putea sgvir*i un

altul gi intotdeauna eroul trebue sg, isbutea-
scg, trebue sg duck, la bun sfir$1t fazta, tncepu-

tg.

Dar, cum poate face el acest lucru, pentru or

de cele mai multe on eroul este un om de rind,
cu puteri limitate? Ourajul, vitejia, viclenia

etc., de care useazg adeseori in ajungerea intei

sale, sint calitni omenegti, iar nu supra-natu-

rale. Ou toate acestea eroul sgvirf,egte acts su-

www.dacoromanica.ro
 102

pra-omenegti. Toate aoestea ins& le sgvirgegte,

fie cu ajutorul calului sgu nedespg.rit, fie au

ajutorul animalelor recunosatoare. FArg sfatul

gi ajutorul calului, care e ngzdrgvan ci fgrg
intervenia diferitelor animale reounosogtoaro,
eroul nu ar putea face nimic, totul ear reduce

la isprgvi neineemnate, de mio important(g. Ou

ajutorul aoestora ine., eroul poatetindepllni

fapte extraordinarerrapune. mpnctri, sogpa fe-

te de impgrat din mina smeilor, aduce herghelii

de armgsari de care nu se poate apropia nimeni,

poate aduce soarele gi luna care au foot furate

de balauri etc. etc. Acetate isprgvi variaa la

infinit pi ele au de scop eg evidentieze vitejia
curajul, cinstea, dreptatea eroului.

Sa vedem in oe constau aceste.isprgvi ?

Cele mai de same, isprgvi ale eroului sint lup-

tele lui cu tot felul de mongtri. In majoritatea

oasurilor vom asista la lvpta eroului cu smei,

www.dacoromanica.ro
 10'3

cu smeoaice gi cu balauri, care detain in tIrimu-

rile for una sau mai multe fete de impttrato pe

care Pat-frumos trebue 01 le salveze.

Lupta eroului Cu smei este epic., titanill,

aga cum reese din oitatele de mai jos:

ITAt-frumog prinse voios a se lupta Cu

smeul. Si Be apucarn la trintn. ySi luntA,
se, gi iupta-se zi.de vary, pinVn sear.,
*i oa sA se dovedeason unul pe altulonici
c5. se pomenea.
V6.zind Fat-frumos C. ii apucl noaptealo-
datii-s6 opinti din toato puterile, fidic
in sus pe smeu, 9i aducindu-1 i1 bAg6 in
pAmint panes in git gi W.nindo-1 acolo sub
picior gi cu stibia goal, in min5ridicata
d'asupra lui, it intreba despre fra.0.1. fe-
tei gi Octile trimise."

In basmal "Greuceanu' kIspirescu), in care

o vorba de niqte smei, ce au furat soarele *i

luna de pe Ger, eroul trebue s ss lupte cu trei

smei gi apoi Cu smeoaioa, pentru ca 8 scoatM

din Mina for soarele gi luna.

Iata cum se lupt. .Greuceanu:

www.dacoromanica.ro
 104

- -Smeule vitea4, in sabii ne taiem sau in lup-

ta sa ne luptam?
Ba in lupta ca-i mai dreaptA.
Se apropiara unul de altul gi se luara la
trinta.
Aduse smeul pe Greuceanul $1-1 bags, in TM,
mint pins in genunchi. Aduse gi Greuceanu pe
smeu gi-1 baga in pamint pinA in git gi-i t5,
ie capul."

In acelagi fel --prin lupta dreapta, care e o re-

miniscen'V. din lupta primitiVa a ciobanilor nogtri,

Greuceanu rapune ci pe al doile smeu, 6atele be-

lui dintii.

Lupta cea Brea avea sa, o duo& In au tatal sine -

ilor:

"..ci se luara, la bataie; in sabii se batu-

ra, ce se batura ci se rupse Mille; in suA.
litd se lovira ce se lovira gi se rupee su.
liele; apoi se luara la lupta, se, sguduillu
unul pe altul de se cutremura Omintull *i
strinse smeul pe Greuceanu °data, dap acesta
bagind de Barna ce are de gind emeul, se ut-
f16 gi se incorda, in vine, ci nu pMi nimiti
apoi ci ereuceanu strinse odatA pe smeustocu
mai cind el nu se agtepta, de-i pirii ottse-
le.
Aga lupta, nisi ea s'a mai vazut. $i se lut-
tara ci se luptara gi se luptara, pins. ce
ajunse vremea la n6ezi ii ostenir4. AtUtitl

www.dacoromanica.ro
 1O5

:trecu pe d'atgupra or un sorb carele se le-K

gna prim vhzduh pi ohuta la lupta lor. yi
vhtindu-losteul ii zise:
Corbule, Corbule,zpashre cernithladu-mi
tu mie un dice de apa gi-ti voi da de min-
care un voinic eu calul lui cu tot.
Zise gi Greuceanu:
Corbule, Oorbuleb mie sh-mi aduci un
°ice de aph dulce; choi eu ti-oi da de min-
care tree legurl de smeu gi trei de cal.
Autind oorbul aoeste cuVinte,aduse lui
Greuceanu un 0100 de app, dulec pi-i astim-
phrh setea; chci insetopaserh nevoie ma-
re. Atunci Greuceanu Mai prinse la suflet,
*i imputernieindu-se, unde ridich,nene, 0-
data pe smell) gi trintindu-m& -1, it Met
in phmint gi-i puse picibrul pe cap 'W.nin-
du.a aga6 Apoi ii zise:
Spune-mi, smeule spurcat, unde ai a-
octane tu soarele,,gi luna, Choi azi nu mai
ai sohpare din mina mea.
Se oodea smeul, ingina verzi gi uscate,
data. Greuceanu ii mai zise:
Spune-mi-vei on nu, eu tot le voi gh,
sip gi no gi capul retezati-l-voi.
Atunci smeul tot mai nhdhjduindu-se a
scapap cu vieqh, dach ii va spune, zise:
-- In Codru-verde .este o culh.Acolo inA,
untru sint inchise. Cheia este degetul
meu -eel mic de la mina dreapth.
Cum auzi Greceanu unele ca acestea ii
reteza capul apoi ii thie degetul pi1
1uA cu sine.

101-46, ce dote corbului fhgAduiala gi duph ce

www.dacoromanica.ro
 106

slobozir& soarele gi luna din cula smeilorl Greu-

ceanu o lul la'drum,introcindu-se inapoi. Pe

drum i se ivesc in cafe fel gi fel de piedecippe

care ins& el be innturgt. Cea mai grea ins5-avea

a fie lupta au smeoaica, so-W.a gi mama smeilor

ucigi, care, "cUrtimita pi cu o falcA in cer gi

una in pAmint", se luase dup6. Greuceanu ca sa,-1

omoare. El Ina se inchise in Muriptoa Faurului

pAmintului, undo smeoaica nu putea intra. Atunci

smeoaica

"o intoarse ins& la giretlic: rug6 pe Greu-

ceanu s. fact, o gaur6 in Orate ea mgoar
s5-1 vaz in fa V.. Greuceanu se f.cu o se
induplec& gi facu o gazer % in parete. Darn.
Faurul p5mintului se a-Walea cu chipul lui
GreuceanU cel fer, ce arsese in foe de 06,-
rea scintei din el. Oind smeoaica vase gu-
ra la-sptirtur5. ca s soarb. pe Geouceanu,
Faurul pAmintului ii b6gM in gura chipul de
fer rogu ca focul gi 1-1 viri pe git.Ea in-
ghiortl inghiti gi pe loc se prefgou intr'-
un munte de fer gi aetfel saparA de dines..

Aceeagi lupt6 o duce eroul $i in basmeel Tu-

ollea", "Prislea cel voinic gi merele de aura (Tspi-

www.dacoromanica.ro
 107

rescu) etc.

Alteori, eroul nu poate scAra prin luptrt dreap-

tA, ci prin ajutorul unor oblecte pe care I le-au

oferit diferite animals, cArora el le fAguse vre-

un bine. Aga, in basmul "Ileana Simziana" (Ispi-

rescu), eroul, alungat de smeoaica, aruncl pen-

tru a scapa de ea, o grosie care so transformA

intr'un munte uriag; smeoaica ii roade gi conti-

nuA fuga dui:A erou; acesta arum& atunci o pa-

rley care se preface intro pAdure deasA ci in-

tunecoasA; smeoaica trece, ci peste aceastA piede-

cA, cercind sA,l ajung6 din nou pe FAt-frumos; a-

costa aruncA, in tale din urma, un inel care se

prefAcu intr'un zid Bros de cremene; smeoaica de

ciudA plesni.

IsprAvile eroului nu se reduc ins6 numai la

luptelo lui cu smell, ci gi la lupte au alto

lighloane, cum ar fl balaurul.

Ce este balaurul vPam spur introuna din

www.dacoromanica.ro
 108

lecW.unile trecute (v.pag.10). Din descrierea pe

care am fnout-o v daW. sama GA balaurul tostru

e asemAnAtor cu hydra din mitologia greceascA.

Ca ci balaurul.din basmele noastre, Hydra de la

Lorna, cea rapusa de Hercule, era un monstru ou

mai multe capete (noun.), care stAtea pe lingA o

fintinA, de undo se reprezia spre a prApAdi tur-

mele ci semAnAturile. Suflarea-i inveninatA cau-

sa moarte gi capetele-i tAiate renAgteaupintoc-

mai ca in basmele noastre.

In basmele noastre acest motiv este foarte rA,

spindit. SA-1 analisAm pe cel din "Copiii vgduvo-

iului..."(Ispirescu),
Filt-frumos, in drum spre ajungerea intei sa-

le, ajunge intr'un sat, unde ceru unei babe niti-

cA apA, ca sa-ci stimpere setea.

-- N'am, dragul mamei, rAspunse baba; awi la

not se aflA numai o fintinA. In ea e snlacul
unui balaur mare; ci el lasA BA ea apa numai
pe cei ce it dA cite un cap de om.

www.dacoromanica.ro
 109

Fegiorul nu se infricopeaz6, ci, cerind o va-

drA se indrespt6 spre fintina Cu gindul de a u-

cide balaurul.

"Cind ajunse acolo, ce sA vazgt? La gura fin-

tinei o fatA frumoasA de s'o sorbi intrso
bArdacgt gi gingap imbrAcatA, plingea Cu la-
crimile alt pumnul.
-- De ce plingi gi to tinguesti,fatA mare?
-- Cum n'ap plinge ci cum nu m'ap tingui
cind imi aptept moartea din clipgt in clipA?
-- Da de ce sA mori, suratA ?
Apoi dumneata nu stii cA aici in fintinA
este un bAlaur mare de carpe care bintue o-
menirea ?
.- Am auzit de asa ceva; dar nici nu gtiu,
nici n'am vAzut; oAci eu sint de pe alte mo-
qii, $i numai arum am Nuns aici. Dart to
de ce stai aid sgt to mlnince balaurul? Au
doss& n'ai pArinU ?
-- Ba am O. pArint0i gi tot. InsA la not e-
ste obiceiul oa fieoare sA dea cite un cap
de om aceetui nesnios balaur, ca sA,i la-
se sA is apgt de la finting. cAoi numai a-
et& fintinA este in ooprinsul acesta;-- si
acum este rindul nostru as dAm om pentru
mincarea aoestei jivine. S1 tata numai pe
mine mA are; el ma adus ca cA-pi facA pi
el rindul pi tata este impAratul looului
aoestUia.

Feoiorului i se fAcu mil . de ea ci,linictind -o

se duse la gura fintinei gi rAcni:

www.dacoromanica.ro
 110

Egi, mai curind afar& fiart spurcattl

-- Ce ai cu minepvoinicule, rtspunse garpe-
le; c5. to lnsai st iei apt cit void.
Egi, dihanie uritt, cu mine B. to
Eu n'am nimic cu tine, du-to .intr'ale ta-
le gi dt,mi pace st-mi ftptuesc treburile
mole dupt invoiala oe am eu ou oamenii loou-
lui aceptuia, gi dupn cum ea ltsta pe mine
Dumnezeu.
Atunci b&iatul nici una, nisi clout, in-
tinse arcul pi sburind sAgeata, lug, o lim-
b& balaurului; o&ci avea noun limbi acea
jiganie. Si ecind garpele se lut la luptt
cu dinsul. Ii jucau limbile in gurt ca ful-
gerul ci le arunct asupra btiatului de st-1
prtptdeasct. Iar& el mai trase o stgeatt ci
mai 1u6 o limb& ci inct una, gi iart una,
pint ce ii stgett opt limbi. Cind st puie
gi o flout stgeatt, is -o de undo nu e,Se re-
pezi lute gi lua fetei din cap un aclil pu-
se la arc, gi cu el lut gi limbs a noua a
balaurului. Si curse din fiart nigte singe
negru ci mohorit gi cu o duhoare de--t1 e-
ra scirbt. Se mai svircoli ce se mai svir-
coil dihania gi rtmase moartt bumbent.

Pentru fapta luip.imptratul ii_ eroului fica

de so'W.e.

In basmul "Balaurul cel cu gapte capete",de

Ispiresou, eroul, "un om verde, pui de Romin,gtii

colea", omoart balaurul cu gapte capete,care trt-

www.dacoromanica.ro
 11L

is intr20 groap6 gi se hrklea numai ou oameni.

Pe ling6 aoeetea,eroul se mai lupt5, cu

fel ci fel da a1te lighioane, ca scorpii ("Ne

aside, ne-a vede",de Sevastos etc.), cu sgrip-

tioroici, ou gheonoi koIleana Simziana") etc.

X x

www.dacoromanica.ro
 20 apri1,1932.

Am aratat lectiunea trecuta lupta pe ca-

re trebue sa o .duca eroul cu diferiti mon,

gtri gi lighioane, ca smei, balauri, scorpii,

gheonoi etc.

Astazi, vom continua, ingirind gi alte i-

sprnvi ale eroului.

Intr'una din lectiunile trecute am aratat

lupta pe care o duce eroul cu impnratul pasn,

rilor care Pura merele de aur din grndina ta,

talui sau.

Pentru acelagi motiv, eroul basmului cu-

nosout sub numele de "Prislee cel voinic ci

merele de aur" se lupta cu trell smei.

In "Ileana Simziana" (Ispirescu), eroina,

www.dacoromanica.ro
 113

fata cea mai mica a impAratului0 se luptA cu

tat ,1 sAu prefacut in lup, leu gi apoi in

balaur.

In "Greuceanu" Jamu1 se luat,cu diavolul,

care se prefAcuse in stand, de piatrA:

'"Atunei Greuceanu se dote de trei on po-

et& cap, se, fou un busdugan cu totul ci cu
totul de ()Val, pi' undo incepu none a lovi
in stand, de se cttremura pAmintul. De cite
ori de.), de atitea on cAdea cite o sburAtu-
rA de piatrA. ci lovi ce lovi pinA ce ii
sfaxiimAVirful.Apoi deodatA incepu stana de
piatrA-a tremtra ci a core iertAciune. IarA
busduganul de ce de.) d'aia igi inteea lo-
viturile ci date, pinA ce o fAcu pulbere.
Cind nu mai fu in pitioare nimic din stana
de piatra, cAtA prin pulbere ce mai rAmAse-
se) qi =q1 gAsi Greuceanu palocul ce-1 fu-
rase satana."

In "Poveste WAneasc5" (Ispirescu), eroul se

luptA eu duburile necurate, care veneau in fieca-

re seal-5. sl dosgroape trupul tatAlui sAu. In doun

rindurip fratii. eel mai marl au incercat sA prin-

dIpe rAufAcAtork dar nu au reugit. Atunci, fecio-

I.A.CANDREA: Lumea basmelor 8
www.dacoromanica.ro
 114

rul cel mai mic zise:

--Duce-ma-voi singur, cAci trebue sA fi

gtiut tata ce zice, cind ne-a poruncit sA
pAzim cite unul singur.
Si astfel, cum veni seara, se duse la lo-
cui de pindA. Si deoarece gtia ce-1 agteap-
tA, el igi luA'cu dinsul armele gi se gAti
de luptA. Pe la miezul noptii se pomeni cu
cineva GA vine. Vru el sA intrebuinteze ar-
mele,dar4 uncle ii dAdu Ala pas; cAci el se
arAta ca o vedenie egind ca din pAmint gi
se luarA la trintA. Lupta fu crincenA, cAci
duhul necurat, --duh necurat era cel ce ve-
nea sA desgroape pe impArat;-- igi.puse toa-
te puterile ca BA dovedeascA pe fiul cel
mai mic al impAratului. Vezi c5. duhul gtia
GA de nu va putea nici in a treia searA sA
isbuteascAl apoi trebuia sA,ci mute gindul;
nu mai putea adicA sA-1 desgroape nici la
amin. Fie insa cA ci bAiatul nu se lUrt mai
pe jos. Si cum Bpusei, se luptar6 pe cape-
te; dar& lupta nu glum,. Curgeau sudorile
de fiul impAratului giroaie, ci nu se da
netezului nici cit. Lupta tinu - -si o luptA
de Troarte,-- pines despre cintAtori. Cum se
auzi cocogul, duhul peri ca o nAlucA, dar
gi bniatul GAzu jos de ostenit. De mai ti-
nea lupta numai cit ai atita un foc, s'ar
fi muiat 7i Gine ctie ce se intimpia.

Alteori, vedem pe eroul basnului luptindu-

se cu o intreagA legiune de duhuri rele, pre-

www.dacoromanica.ro
 115

facute in goareoi, lilieci, bufnie, calug6ri

etc, care it iau gi sboarn cu el in v5,zduh.

Copilul, care avea in min6 o carte cu care se

n6souse, tot timpul nu Mouse altoeva decit

citea in ea.

"Citea mereu gi in gura mare; iar oind

fu de ajunse la mijlocul crtgei,c5,1ugA-
rul nu-1 mai putea Linea. Vru s5,1 smu-
ceascN cartea din mina; dar bIdatul o
Linea virtos. Luptindu-se cu boaatul
prin vazduh ca sari is cartea, calugA,
rul it sc45, ci baiatul crtzu intr'o pra,-
pastie adinoa."

Intr'un balm, "Baladrul cel cu gapte capete'

gasim un motiv, care pare a fi imprumutat de

la Greci, din mitologia greceasc6.

cr aducet4 aminte de rMtaciri,le pe mare a-

le lui Ulyse, care, ajungind; intro pegtera,

locuita de oiclopul Poliphem, a orbit pe ace-

sta cu un lemn arzind.

Exact aoelagi element it ggsim gi in basmul

de care am amintit.
www.dacoromanica.ro
 116

IatA, de ce e vorba:

Intr'o Mara era un balaur, care nu se hrAnia

decit cu oameni. ImpAratu1 promisese celui care

va reugi BA omoare balaurul ca-i va da pe fica

sa de so/ie'precum ci jumatate din impArMie.

Mai multei voinici se intovArAgir6 sA pindeascA

noaptea in jurul unui foc mare ci hotArirA s6

pedepseascA grin moarte pe cel ce va l5.sa fo-

cul sa se stinga. Intr'o noapte, pe tind pS.zia

unul dintre voinici, apare balaurul. Voinicul

so is 1d.lupt6 cu el gi rApune. In timpul lup-
tei singele, care cursese din balaur, stinse-
se focul. Ce era sa faces acum ? Se urcA intr'un

copac sA vadA dacA vede undeva vre-o scintee ca

as meargA sa reaprindA focul. VAzind intr'o de-

pArtare ..:are se indreapt4 intr'acolo. In drum,

are de intimpinat o mul-Ome de piedeci, pe care

totugi le invinge. In cele din urmA, ajungy in-
tr'0 pegterA in care ntrAiau nicte oameni uri-

www.dacoromanica.ro
 117

agi care aveau numai cite un ochiu in frunte".

"Ceru foe dela dingii dar ei in loc de

foc, pusera, mina pe el Si -1 legara. DupA
. aceia asezara Si un cazan pe foc cu ape,
.0 se gateau sa,1 fiarba, ca 85,1 manince.
Dart tocmai cind era 0,-1 arunce in ca-
zan, un sgomot se auzi nu departe de pe-
gtera aceea; toti wire, gi lasara pe un
batrin de ai for ca sa facA asta treaba.
Cum so vazu viteazul nostru numai cu un-
ohiagul ii puse gind rxtn, Unchiagul it
deslega ca sa-1 bage in cazan; dar voini-
cul indata, puse mina pe un tAciune si-1
asvirli drept in ochiul batrinuluipil or-
bi gi apoi far% sari dea ragaz a zice nisi
circl ii puse o piedeca gi-i facu vint in
cazan.

In basmele "Fat-frumos cu pArul de aur" si

"Inkt-frumos eel ratacit", ambele publioate de

.
Ispirescu, eroul isbutegte sw puna pe fuga 0-

stile imparatilor dusEani.

-"Fat-frumov vazind ca oastea vrasmage e-

ste mai mare la numai, si mai tare se re-
pezi din virful muntelui asupra eipli ca
un virtej se invirtea prin mijlocul ei,cu
paloqui in mina, si tala in dreapta si in
stinga pe on cine intilnea.
Asa spaima dote iuleala str5lucirea hai-

www.dacoromanica.ro
 118

nelor gi sporul carului snu, in cit oastea

gi to-t0i cu totul o rupsern d'a fuga apuoind
drumul fiecare incotro vedea cu ochii 1m-
prAgtiindu-se ca puii de potirniche."

Pentru aceastn ispravn, impAratul dete lui

FAt-frumos pe fica sa de soIiie.

De altfel, deobicei impnratul dn eroului pen-

tru faptele sale viteJeGti De fica sa de so-0.e.

Dar, nu toate faptele pe care le face eroul

sint fapte voluntare; sint multe pe care le fa-

ce for at, din ordinul altcuiva, deobicei a im-

pnratului.

Astfe1. I so llounceste eroului ea adup21pe

Ileana Cosinzeana, sn aducA hergheliN ^u snow,

cope sirepe "pnzite de tan arm4ear", en aduon o

colivie cu 0 Dasnrn de our etc. etc. Acesta,

prin vitojia lui, prinbunntatea lui si, mai a-

les, prin ajutorul pe care i-1 dau aninalele

rocunoscAtoare, reuge*te sn duo& la bunn inde-

plinire aceste sarcini.

www.dacoromanica.ro
 119

Cu totul caracteristice basneior sint i-

sprnvile .ce le snyirgegte eroul pe tArimul

celalalt, in lumea neagrn.

In basmul "Prislea cel voinic gi merele

de aur", eroul, urns rind pe houl merelor,
ajunse la o prapastie adincA, in care nu e-

ra chip sa se lase decit cu ajutorul unor

virteje gi al unor fringhii groase. Cu a-

jutorul acestora

"Prislea ajunse pe t5rimul celalalt; se

uita cu sfial6 in toate pArW.le pi cu
mirare vrtzu toate lucrurile echimbate;
pamintul, florilescopacii, lighionipalt-
fel fAptuite erau psacolo."

Fora sb. se infricopeze, Prislea apuel, pe

un drum gi merso pin6 ce date de "nigte pa-

laturi cu tonal gi cu totul de aram1P.In pra-

gul ugei gasepte pe una din tale trei fete

de impArst, pe care le furaso smeii. Prislea

urea EA le scape, dar pentru asta trebuit; 9A

www.dacoromanica.ro
 120

ducA luptA pe via0. ci pe moarte cu acestia. El

nu se dA indArAt pi se apucA la luptA cu primul

smeu case ii iese in tale.

"...pi se luptarA, pi se luptarA pins. rind

bAgA smeul pe Prislea in pAmint pingt in gle-
sne; jar& Prislea se opinti odatAtaduse pe
smeu pi, trintindu-11 ii bAgA, in pAmint pi-
nA in gonunchi pi-i tnie capul."

Cu aceastA ispravA scApA,pe una din Ntela in-

pAratului, dar mai eratrdoun, Prislea se 11215ta

ci cu ceila1"t0i doi smei, ii rnpune pi'acapM toa-

to trei fetele.

DupA acestea se pregAtesc sti, se intoarcA pe ta-

rimul rostru, in lumea albA. Ajulag la gura prA,

pAstiei pi migcA de fringhii. Paznicii prIcepuk..

rA oa trabue BA trag6 fringbia. Se pueer'i,

tejuri si scoaserA pe fata cea mai maret apo.i pe

cea mijlocie pipin sfirgit, pe cea mai mica,.

"Prislea BilqiE18 de mai inainte ca fralii

sAi ii poartA simbetele gi cind se mai L%
sA fringhia, ca bA-1 ridice pi pe el, din-

www.dacoromanica.ro
 121

Sul legl o piatrA pi puce cAciula d'asupra

el, ca sari cerce, iarA fra-WA dacA vAzurl
GAciula).socotind cA este fratele for eel
mic sl6bir6 virtejile pi dete druimul frin-
ghiei, care se lAs6 in jos cu mare it4ea1 A,
ceea 00 fAca pe fraW. sA creazA ca Prislea
rea prApAdit."

Pe cad se gindea cum sA iasA afarA,

"Auzi un "0.pAt pi o VAietare care ii ampla

inima do sale se aitA imprejur gi vAzu un
balutr care 50 incolAcise pe un copac, gi
se urea, sA minince nipte pui de sgripsor;
scotise palopul Prislea, Be repezi la ba-
1au± pi riumai de cit it eAcu in bucnele."

Pe-1'4ra tceastA faptg, sgripsoroaioa it scoate

AfarA dirt groap6, dindu -i libertate iarApi pe

tArimul alb. In cele din urmA, Prislea se cAs5,-

torepte cu cea mai mica, din cele trei fete pe

care le-a ecApat.

Am analisat un singur basin din cele foarte

numeroase in, care gAsim astfel de elemente; tim-

pul Area scurt nu ne permite sA facem analied,

nai aMAnunite, comparaii etc.

www.dacoromanica.ro
 122

Tot sub pnmint, pe tArinul celalalt, se pe-

trace ci burin parts din actiunea basmului "Cele

12 fete de impArat Sit palatul, cel fermecat" (I-

spirescu).

Fetele impnratului petreceau toatn noaptea

jucind in nigte palaturi de sub pnmint. Tat51

for fUnduise marea gi sarea celui ce va afla

locurile undo igi petrec timpul fetele lui in

cursul nopiei. Un argat, cu ajutorul unei zine,

be urmAregte ci isbutegte a descoperi taina

0
lor.

In basmul "Voinicul col cu cartea in minn

nascut",publioat de Ispirescu, eroul isbutegte

sa petreacn o noapte in camera piing de du-

huri a domnitei gi 136, scape teaftir, pe cind a-

titia fii de impArati, care venisern in petit

ci intrasern intrasern in camera fetei, fusese-

ra omoriti de duhurile rele.

In basmul "Ileana Simziana", eroul, oars de

www.dacoromanica.ro
 123

fapt e noa unui imparat, trebue sa aduca "va-

sul cu botez , care se pastreaza.intr'o bisericu-

ta, de peste apa Icrdanului". Sfatuita de calul

sau, fats de imparat reugegte en aduca, vasul de

botez, "care se afla pe o masa in mijlocul unei

bisericute, gi-1 pazeau nigte calugarite,care nu

dorm nici zi nici noapteI In urma acestei i-

spravis fats, blestemata do calugari, igi schim-

ba sexul ci devine fecior gi se casatoregte cu

Ileana Simziana.

Foarte adeseori in basme imparatul, tatnl

sau mama eroului etc. cad la pat gi, ca sa, se

insanatogeze, Fat-frumos trebue sa, is aduca lea-

curl de la mun1ii care se bat in capete, din ni-

cte paduri salbatece etc.

In "Voinicul cel nra, de tata", eroul aduce

ms-si ca leac apa vie *i apA moart4 de la muntii

ce se bat in capete. Sfntuit de zinc, care era
indragosti,ta de el, se apropie de munti la arniazi

www.dacoromanica.ro
 124
cind e soarele in cruci, cu o prajina ridican
in virful careia a legat o batista rogie. Mun-

-tgii,ucu ochii bleojiV. gi buimaciWode cola

ce vecteau, se opresc o clip& gi eroul profita

de acel moment gi-gi umplu borcanele.Cind ea

iasa, de acolo, munii incepura iara a se bate

in capete.

"Daca nu se grabia a se duce mai iutela-

colo it prapadea. Scapa insa cu fats. cu-
rata. Numaj_ coada calului o apuca, gi a-
colo ramase jumatate. De atunciovezi, e-
ste calul cu coada jumatate de carne ju-
uAtate de par."

Alteori, eroul trebue BA aduca, lapte de ca-

pre rogii salbatece ("Fat-frumos eel cu parul

de our ") eau lapte de pasare de peste apa Ior-

danului (Fat-frumos cel ranolt"), ca ea vin-

deco ochii imparatului,ce orbise.

Foarte interesante sint ispravile pe care,

cu ajutorul tovaragului eau vrajitor, be face

Tugulea:

a) ajutat de. tovaragl_mininon. noun. ouptoare

www.dacoromanica.ro
 25

de pine, b) bea noun, buti de vin, c) intr in-

tr'un cuptor incAlzit de nouM care cu lemne,d)

educe dou6 urcioare de apA dela fintina Ielelor,

e) face et nasc6 intr2o noapte 50 de femei ster-

pe etc.

Am putea continua cu o multfime de alte i-

sprAvi ale eroului; cum ins 6, in linii mariptoa-

te se reduc la luptele lui cu smei, balauri g.

a. ne multumim cu ceea co am dat, din care to-

tugi se tot trage anumite conclusii, pe care ne

von stradui BA le evidentiem leotiunea viitoare,

arum timpul fiind prea inaintat.

www.dacoromanica.ro
 25 mai, 1932.

Am analisat leotiunea trecutti isprAvile

eroului, care -.-cum ,am v&zut.., sint acts de

vitejie, de curaj, pe care nu le-ar putea sat

virO un altul.
SA vedem care sint oausele pentru care el
devine emu ? Care siAt mijloacele prin ca-

re el poate indeplini_aceste isprAvi ?

4i putut vedea din tale spuse pinA acum

ca,, in mare parte, isprAvile atribuite erou-

lui nu slut ale lui, ei ale unor fiine su-

pra- naturals on nAzdrAvane, oa tine, smelt

pecti, albine, uria*i etc.

Pe ling acesteal eroul se mai folose9te,

pentru indeplinirea sarcinilor sale, de di-

www.dacoromanica.ro
ferite obieote magioe, tali-
smane etc., care joacA un rol important
in basmele tuturor polooarelor.

Aceste obiecte.miraouloase sint foarte nu-

meoase in basme pi not vom °nuts, sA le fixAm

pariea de contributie in ajutorul pe care it

dau eroului, pentru a putea sAvirpi isprAviie

sale.

Aetfel. _basmaua, aruncatA de erou °Ind e-

ste urmArit de sgripsoroaia. sau de smei, se

preface intr'o mare fArA margini, salvind pe

FAt-frumos de furia prigonitorilor.

Alteori, basmaua este folositA. oa mijloo

de oomunioatie intre doi frati sau tovarApi.
Cind imprejurArile cer ca doi frati sn se de-

spArteasa. pentru a piece fiecare intrto par-

te ipi is ficare cu el o basma albA, care

Insingerindu-se dpi de *tire ca un crate eau

un tovarc soump e in primejdie de moarte,ori

chiar a murit ( "Mina Viteazul",de stAncescu,

www.dacoromanica.ro
 1

"Luceafarul de ziuA gi luceafarul de noapte",de

Ispiresct. etc.).

Tot sewn de moarte aratI basmaua qi cind e

ruptA la mijloo ("Greuceanu",Ispiresou).

In basmul "FAt-frumos din lacrimA",publicat

de Eminescul batista rogie gi miroaitoare face

pe cei de care s'a atins s uite totul ce'll

s'a apus.

Basmaua din basmul "Ion Buzdugan" (?unde-

sou),ca gi covorul din "0 mie tai una de nopti",

dac6 te agezi pe ea, te duce unde Ii-o ()ere

gindul.

Gresia. ca *i batista, aruncatA inapoilse

face un munte maraji prAlAstios, ac6pind pe

erou de mrm6rirea dugmanilor ("Ileana Simzia-

no.", de Ispirestu, "Spaima smeilorup de Fun-

deseu etc.).

In basmul "ValsiliaiiiViteazulqB.D.Popescu)

gresia se face' un zid de piatau4ar in

www.dacoromanica.ro
 129

"Fintina sticligoarei"(StAncescu) gresia se prefAcu

intr'un gteiu de pidtrA, paste care urm.ritorii

nu pot trece decit cu sfor-Ori uriase.

Opainda are facultatea de a lua puterile ci

frumseta celui care se uitA in ea (Aripa frumoasl.,

de I.Pop-Reteganul) eau de a desv.lui celui ce se

uitA in ea toate tainele, tot ce se petrece acolo

unde se gindegte el.

Acels.gi rol, de a opri pe urmAritorii eroului,

it are inbasme ci peria care, aruncatA se pre-

face intr'p pAdure mare gi deasA ("Ileana Simziana"

etc.).

Tot in zid de stAvilire se preface si inelu1

("Ileana Simziana"). Dar, acest obiect mai are ci

alto faoultni; astfel, to face sA intinergtiste

duce on unde vrei, to face stApin poste toate

duhurile role, vindicA toate boalele etc.

Acelagi rol ca gi peria, gresia, basmaua,de

a se face, fie un zid puternic, fie un lac intins,

I.A.UANDREA: Lumea oaamelor
www.dacoromanica.ro
 1.30

fie o pAdure deas6 etc, il au_ in basne si te-

eala, cutitul. niertenele etc.

Sipunul.aruncat in urmA, transformA drumul

intr'un alunecug on intr'un noroi cleios din
care urmAritorii abia igi pot scoate picioarele.

Alto obiecto miraculoasepe care le gAsim

in basme, sint onincile "cu care pc:$-0. trece ma-

rea ca ne uscat",_biciul cu care " dacA lovegti

impetregti pe eel care 1-ai lovit" gi cAciula ca-

re, dacA o pui in cap, to face nevAzut.

Un citat caracteristic, ne va ar.ta aceasta:

"Rupt de oboseala pi de sbuciumare, se dote

niel la umbrA intro valcea sI se mai odih-
neascA o leacA. Si stind el acolo, i1 fur5.
somnul. De odatA B8 degteaptA, auzind o girl-
ialA de graiuri omenepti, pi sari drept in
sus. Ce sA vezi ? Trei draci se certau de f5,
ceau clAbuc la gurA, Se duse la dingii cu
pieptul inainte pi le zise:
--Pentru ce va, sfAdi-0. voi?
--Uite, avem de Moptenire,dela tata, o pore-
che de opinci, o cAciulA gi un bici pi nu ne
invoim not intro noi,care ce sA is din elf).
i la ce sint bone bulendrele pe care vA
f 114 voi ?

www.dacoromanica.ro
 131

--Cind se incalta, cineva cu opincile, trace

marea ca pe uscat. Cind pune cAciula in cap,
nu-1 vede nici dracul,macar de i-ar da cu de-
getul in ochi. Iara cind va avea biciul in
minn,gi va trosni asupra vrngmagilor sari, ii
va impetri.
Ave-W. dreptate sa, va, sfnditi voi,ma.Caci u-
na fara altapaceste bulendre nu fac nici o
ceapa degerata. Iaca ce-mi zice mie gindul,
de vreti voi sa, ma, ascultati BA vnfac ,eu
dreptate omeneasca.
- -Te ascultam, to ascultam, raspunsern dra-
oii intr'o glasuire, spune-ne cum 4i von ve-
dea.
- -Vedeti voi cei trei munti ce stau in fata
noastra? S. va, duceti fiecare in cite unul
gi cine va veni mai curind, dupa ce va voi
face semn, ale lui sa fie toate astea.
- -Ca, bine zici d-tal gi indata o rupsera la
fugn, fiecare in spre cite un munte.
Pins, una alta,voinicul puse opincile in
picioare,caciula in cap gi 1ua biciul in mi-
na. Cind ajunsera dracii in virfurile munti-
lor gi agteptarn sa be faca semnpfiul cel
mic al imparatului trasni de trei on din
bici in fata fiecarui drac gi ii impetri a-
colo locului. Apoi o 10 la drum in treaba
lui,unde it tragea dorul.
PZina zinelorlispirescu)

Din acest oitst mai reese gi viclenia Si iste-

timea eroului. Acestaxt4Q4ati-,ca 96-0 ajung5.

scopul recurge la diferite giretlicurt, la dife-

rite stratagem° etc.

www.dacoromanica.ro
 132

Un alt obiect miraculosode care se mai ser-

vegte eroul, este bita. care deasemenea impetre-

gte ("Fiul gcnit",Schott).

Ceasornicul "care eint4 toate muzicile" --din

basmul "Cr5dasa zinelor" de I.Pop-Reteganul-- e-

ste,fara indoia16, introdus ulterior de povesti-

tor.

Mai g6sim apoi un fluer, "care face pe toW.

ax joace", o masn /toe se incarcn de indat'l cu tot

felul de mincAri gi bauturi", cutii, care aduc

vegti, plikrILL care to fac nevUut sau to duc

unde doregti, palog gi sabie, care omoarA pe ori-

cine atinge etc. etc.

Intilnim apoi in basme o sum de obiecte ca,

furc5., fus, cater, r6zboi de -Osut, virleni-Vasme-

re, clogoa etc., cu care femeia pnr6sit5, de bl.r-

bat it vrAjegte,aducindu-1 inapoi.

Iat6, prin urmare, atitea gi-atitea mijloace,

pe care le are la indeminA eroul ca 85 ,pi post6

www.dacoromanica.ro
 133

duce la indeplinire gindurile sale.

Daca analisam bine leprawile erouluione dam

sama ca aproape toate se pot reduce la una sin-

&Ira: lupta lui cu diferiti mongtri. In savir-

girea acestor ispravi, eroul, afara de curajul

gi indeminarea Cu care lupta, in afara de bu-

natatea ci iste-W.mea pe care le pune in actele

sale, are o contribuie cu totul redush in

diferitele ispravi din basme. In cea mai mare

partevaceste isprhvi se datoresc animalelor

recunoschtoare, fiinelor supra-naturale, o-

biectelor misterioase p.m.d.; eroul adeseori

nu are decit un rol secundar in shvirgirea

ispravilor care se pun pe socoteala lui. Gin-

dAi-v6, ca un nou exemplu, la ispravile din

"Harap-alb" (I.Oreangh), care toate sint fa-

cute de Flaminzi15., de Setila, de Ochilh etc.,

degi sint atribuite lui Harap-alb.

Da incbeiere a cursului, voi repeta coos,

www.dacoromanica.ro
 3:34

ce am spur intr'o lucrare a mea "Iarba fiarelorft:

"In lumea misticA pe care gi-a creat-o imagi-

naia aprinsA a omului primitiv,totul era cu pu-

tinA. DacA in mediul in care se migoavel insugi

ca gi cei din jurul lui, apArea ca un vierme ne-

putincios gi se outremura la auzul tunetului sau

se prosterna in -OrinA la ivirea unei eclipse,a-

ceasta se datora numai faptului ca nu se gAsise

inc6 mijloaoele care,dupn credinto. lui, existau

in nature, gi -1 puteau ridica din starea de infe-

rioritate in care se afla. Dao ar fi avut horo-

cul sA dea peste aceste mijloace,nimic nu i-ar

fi fost cu neputintAlogi gi -ar fi bAtut joc de

piedecile gi oalamitnile ce duhurile le avvir-

liau in calea lui Qa sA-1 umple de desngdejde

sau de groazA sA-1 opreascA in loo sau s5.-1 ni-

miceascA.

Ce alta sint eroii basmelorldeoit nigte aim -

pli oameni,care inet,prin dibAcia sau megtegu-

gurile lorsatkrutut BA smule. natures alto u-

www.dacoromanica.ro
 13.

nele din tainele eismul'Olmita carora ajungeau ea

savirgeasca actiuni supra-omenesti? Odat6 ajungi

in stapinirea aoestor taine,nimip nu le mai sta

impotriva. Voiau e.Invie pe cineva? Apa vie sau

moarta,dobindita de eilcu pr(qul a mii de primes-

dii,de undo se bat munii in capete,le dau acea-

eta, putin1 .. Li se scoteau ochii? Aveau norocul

sa gaseasca roua care le reda vederea. Erau r5,

niti? Gasiau buruiana care le lecuia imediat ra-

nile. Cautau comori? Cercetau pins gasiau nuia-

ua care sa le arate locul undo erau ingropate.Vo-
ilu sa se faca, nevazuW.? Igi procurau caciula sau

mantaua care-i ascundea vederei tuturor. Voiau an

nimioeasoa distanele? Gasiau gi incaltau ciubo-
tele care-i duoeau la o departare de gapte pogtii
la fiecare pas. Voiau sa inteleaga graiul dohitoa-

color, sa, ajunga bogati, sa devie imparai, sa se

insoare cu fats unui craiu? Toate erau cu putin a.,

daca aveau norocul sa desoopere acel "ce" ascuns

undeva,a carui posesiune le procura mijlooul de

www.dacoromanica.ro
 136
a-g.L a,:unge scopul.

PoprUlsin mare parteorede in existents. acestor

obiecte miraculoase,de care se servegte in basme,

pi in virtutiile for supranaturale. In special,a-

numite plante pi animale posedn, dup& credinta

lui proprietni extraordinare.DacI cercetIm de

aproape credintele luipil vedem adesea pomenind

de obiecte, de animale,de organ ale corpuluilde

buruieni atc.,a clror intrebuintare sau posesiune

acordn omului puteri supranaturale,miraculoase."

La acestea ap putea adnu,$a c5. in basme se oglin-

deco visurile de viitor ale omenirei. Cite lucruri,

irealisabile atunci, nu s'au realisat in zile de a-

poi? Aeroplanul,una din cele mai indrnsnete desco-

periri ale timpului nostru, era imaginat gi infIp-
tuit in basme;

"Fecicrul agezn fiecare lemnigor la bucatura lui

gi c/Adi foigorul...in care se uric & impreunI cu
fiteimpratului. Cum se suirn,fiul impIratului
prinse a intoarce virtejele gi foigorul prin©e
a pluti in aer gi a se sui in slavn."

=Sfirgi t=
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro