Drumul credinţei

Sabat după-amiază

Completaţi şi memoraţi: „Şi, fără credinţã este cu neputinţã sã fim plãcuţi Lui! Cãci cine se apropie de
Dumnezeu, trebuie sã creadã cã El este, şi cã rãsplãteşte pe cei ce-L cautã." (Evrei 11,6).

Porumbeii voiajori sunt cunoscuţi pentru capacitatea lor de a zbura sute de kilometri într-o singură zi
şi pentru precizia uimitoare cu care ajung la destinaţie. Totuşi, uneori, chiar şi cei mai buni porumbei
voiajori se dezorientează şi nu se mai întorc niciodată la punctul de plecare. Incidentul cel mai
neplăcut a avut loc în Anglia, când aproape douăzeci de mii de păsări (evaluate la peste şase sute de
mii de dolari) nu s-au mai întors niciodată în porumbarele lor.

Cei mai mulţi dintre noi ştiu din proprie experienţă cât de neplăcut este să pierzi direcţia şi să te
rătăceşti. Sufletul se umple de nelinişte, de frică şi chiar intrăm în panică.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în domeniul spiritual. Chiar şi după ce Îl cunoaştem pe Hristos, se poate
întâmpla să ne rătăcim sau să pierdem direcţia şi, din păcate, să nu ne mai întoarcem niciodată la
Domnul.

Totuşi vestea bună este că Dumnezeu nu ne lasă singuri. El ne-a trasat drumul credinţei în
Evanghelie, iar pe drumul acesta se găseşte şi Legea. Mulţi oameni încearcă să separe Legea de
Evanghelie; unii consideră că ele sunt două lucruri total opuse. Dar concepţia aceasta este greşită şi,
mai mult decât atât, ea poate avea consecinţe tragice. Fără Lege, noi nu am avea o Evanghelie. Şi, pe
bună dreptate, este greu să înţelegem Evanghelia, dacă nu luăm în considerare Legea!

SUPLIMENT PENTRU DISCUTIA IN GRUPE

întrebări si sugestii pentru partasie

1. Bun venit la studiu fiecărui membru al grupei Şcolii de Sabat şi musafirilor!

2. Pregătiţi-vă să împărtăşiţi în grupă un răspuns primit la rugăciune în cursul săptămânii.

3. Pregătiţi-vă să povestiţi ceva ce aţi trăit sau auzit săptămâna trecută! Ce semnificaţie credeţi
că are evenimentul respectiv pentru dumneavoastră personal, pentru biserică şi pentru lume?

4. Să ne rugăm pentru persoanele de pe lista noastră de rugăciune:

Cineva din familie

Cineva dintre rude

Cineva dintre prieteni

Cineva dintre vecini

Cineva din biserică

12 august - Ziua prevenirii abuzului

SUPLIMENT PENTRU DISCUŢIA ÎN GRUPE

©

întrebări pentru dezbatere

EXPLICAŢIE APLICAŢIE

Ce concepţii greşite dorea să preîntâmpine Pavel prin întrebarea din Galateni 3,21? Deşi nu
suntem mântuiţi prin ascultarea de Lege, ce beneficii ne aduce respectarea ei?

Ce înţelege Pavel prin expresia „noi eram sub paza Legii"? Cum se poate afla cineva „sub paza
Legii" chiar şi în prezent?

Ce rol spune Pavel că are Legea în relaţie cu noi, cei păcătoşi? Ce alte lucruri bune, ca şi Legea, sunt
întrebuinţate greşit? Cu ce efecte?

Ce altă imagine antică foloseşte Pavel pentru a descrie rolul Legii morale? Cine ar avea încă
nevoie de un asemenea „îndrumător" în prezent? De ce?

Ce înseamnă afirmaţia lui Pavel că, după venirea credinţei, „nu mai suntem sub îndrumătorul
acesta"? Ţinând cont de această metaforă, care mai este relaţia creştinului ajuns la maturitate
spirituală cu Legea morală?

SUGESTII PRACTICE

1. Ce lucru practic puteţi învăţa din acest studiu şi cum îl veţi aplica?

2. Care este planul misionar al grupei voastre? Discutaţi continuarea lui sau, dacă nu aveţi unul,
alcătuiţi-l!

3. În timp ce ascultaţi sau vizionaţi vestea misionară pentru Sabatul acesta, culegeţi eventuale
idei misionare pe care să le aplicaţi!

Ştirea misionară video poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de
internet: resurse.adventist.pro (secţiunea „Şcoala de Sabat") sau YouTube (canalul „Scoala de
Sabat").
Duminică, 6 august

Legea şi făgăduinţa

1. De ce pune Pavel întrebarea din Galateni 3,21?

21 Atunci oare Legea este împotriva fãgãduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacã s-ar fi dat o Lege
care sã poatã da viaţa, într-adevãr, neprihãnirea ar veni din Lege.

Înţelegând că explicaţiile lui i-ar putea determina pe adversari să tragă concluzia că el ar avea o
imagine distorsionată despre Lege sau că explicaţiile lui despre întâietatea făgăduinţelor lui
Dumnezeu nu ar fi altceva decât o desconsiderare voalată a lui Moise şi a Torei, Pavel abordează
exact întrebarea pe care ei urmau să o ridice: „Vrei să spui că Legea contrazice făgăduinţele lui
Dumnezeu?" Răspunsul lui este cât se poate de clar: „Nicidecum!" Concluzia aceasta este imposibilă,
întrucât Dumnezeu nu Se contrazice pe Sine. Dumnezeu a dat şi făgăduinţa, şi Legea. Ele nu se exclud
una pe cealaltă. Singura deosebire dintre ele este dată de locul pe care îl au, în general, în planul de
mântuire.

2. Ce concepţii greşite aveau oponenţii lui Pavel despre rolul Legii? Galateni 3,21, 21 Atunci
oare Legea este împotriva fãgãduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacã s-ar fi dat o Lege care sã
poatã da viaţa, într-adevãr, neprihãnirea ar veni din Lege.

compară cu Leviticul 18,5 5 Sã pãziţi legile şi poruncile Mele: omul care le va împlini, va trãi prin ele.
Eu Sunt Domnul!

şi Deuteronomul 6,24. 24 Domnul ne-a poruncit atunci sã împlinim toate aceste legi şi sã ne temem
de Domnul, Dumnezeul nostru, ca sã fim totdeauna fericiţi, şi sã ne ţinã în viaţã, cum face astãzi.

Oamenii aceştia credeau că Legea poate să dea viaţă spirituală. Concepţiile lor se bazau, probabil, pe
interpretarea greşită a unor pasaje din Vechiul Testament, precum Leviticul 18,5 şi Deuteronomul
6,24, care declară că Legea arată cum trebuie trăită viaţa de cei care rămân în legământul cu
Dumnezeu. Legea stabilea regulile de vieţuire în cadrul legământului, însă ei ajunseseră la concluzia
că Legea era sursa relaţiei omului cu Dumnezeu. Însă Biblia arată clar că numai Dumnezeu are
puterea de a da viaţă (2 Împăraţi 5,7; Neemia 9,6; Ioan 5,21, Romani 4,17). Legea nu poate să-i dea
omului viaţă spirituală. Însă aceasta nu înseamnă că ea este în opoziţie cu făgăduinţa lui Dumnezeu.

Pentru a demonstra că Legea nu poate să dea viaţă, Pavel scrie în Galateni 3,22: „Dar Scriptura a
închis totul sub păcat." În Romani 3,9-19, el preia o serie de versete din Vechiul Testament pentru a
arăta cât de răi suntem noi, oamenii. Pasajele acestea sunt prezentate într-o anumită ordine. Mai
întâi, el vorbeşte despre esenţa păcatului (atitudinea egoistă care afectează inima omenească), apoi,
despre manifestările păcatului şi, în final, despre universalitatea lui. Din cauza răspândirii păcatului şi
a limitărilor Legii, făgăduinţa vieţii veşnice ajunge la noi doar prin credincioşia demonstrată de
Hristos în locul nostru.

Deşi Legea nu ne poate mântui, ce beneficii mari ne aduce respectarea ei? Altfel spus, ce lucruri bune
ţi-a adus ascultarea de Lege?

Luni, 7 august
„Sub paza Legii"

În Galateni 3,23, Pavel scrie că „înainte de venirea credinţei, noi eram sub paza Legii". Prin cuvântul
„noi", el face referire la credincioşii iudei din bisericile din Galatia. Ei erau familiarizaţi cu Legea, iar
Pavel li se adresează în mod special lor, începând cu Galateni 2,15. Lucrul acesta este dovedit de
contrastul dintre „noi eram" şi „(voi) sunteţi" (Galateni3,23,26).

Galateni 3,23 spune: „... înainte de a veni credinţa". Dat fiind faptul că Pavel compară rolul pe care l-a
avut Legea înainte de venirea lui Hristos cu rolul ei de după venirea Sa (Galateni 3,24), „credinţa" din
acest verset face, probabil, referire la Isus Însuşi, nu la credinţa creştină în general.

3. Pavel spune că iudeii erau „sub paza Legii" înainte de venirea lui

Hristos. Ce înţelege el prin aceste cuvinte? Compară Galateni 3,22.23 22 Dar Scriptura a închis totul
sub pãcat, pentru ca fãgãduinţa sã fie datã celor ce cred, prin credinţa în Isus Hristos.

23 Înainte de venirea credinţei, noi eram sub paza Legii, închişi pentru credinţa care trebuia sã fie
descoperitã.

Cu Romani 6,14.15; 14 Cãci pãcatul nu va mai stãpâni asupra voastrã, pentru cã nu Sunteţi sub Lege,
ci sub har.

15 Ce urmeazã de aici? Sã pãcãtuim pentru cã nu mai Suntem sub Lege ci sub har? Nicidecum.

1 Corinteni 9,20; 20 Cu Iudeii, m-am fãcut ca un Iudeu, ca sã câştig pe Iudei; cu cei ce Sunt sub Lege,
m-am fãcut ca şi când aş fi fost sub Lege (mãcar cã nu Sunt sub Lege), ca sã câştig pe cei ce Sunt sub
Lege;

Galateni 4,4.5.21; 4 Dar când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sãu, nãscut din
femeie, nãscut sub Lege,

5 ca sã rãscumpere pe cei ce erau sub Lege, ca sã cãpãtãm înfierea.

21 Spuneţi-mi voi, care voiţi sã fiţi sub Lege, n-ascultaţi voi Legea?

5,18. 18 Dacã Sunteţi cãlãuziţi de Duhul, nu Sunteţi sub Lege.

Pavel foloseşte expresia „sub Lege" de douăsprezece ori în epistolele sale. Există mai multe sensuri,
în funcţie de context.

1. „Sub Lege" - ca o cale alternativă de mântuire (Galateni 4,21). Adversarii din Galatia încercau
să câştige neprihănirea dătătoare de viaţă prin ascultare. Pavel le arată că lucrul acesta este imposibil
(Galateni 3,21,22). Mai târziu, el le arată că, prin dorinţa de a fi sub Lege, ei Îl respingeau practic pe
Hristos (Galateni 5,2-4).

2. A fi „sub Lege" - a fi sub condamnarea Legii (Romani 6,14,15). Întrucât Legea nu poate face
ispăşire pentru păcat, încălcarea cerinţelor ei duce, în final, la condamnare. Aceasta este starea în
care se găsesc toţi oamenii. Legea acţionează ca un gardian de închisoare: ea îi închide pe toţi cei
care o încalcă şi care şi-au atras pedeapsa cu moartea. După cum vom vedea în secţiunea de mâine a
studiului, folosirea cuvântului „pază" (Galateni 3,23) ne arată că acesta este sensul expresiei „sub
Lege" în acest pasaj.

Cuvântul grecesc înrudit, ennomos, tradus în mod normal cu „sub Lege", înseamnă „în cadrul Legii" şi
se referă la trăirea în cadrul cerinţelor Legii, prin legătura cu Hristos (1 Corinteni 9,21). Prin „faptele
Legii", adică prin încercarea de a păzi Legea despărţiţi de Hristos, este imposibil să fim îndreptăţiţi,
fiindcă numai cei care sunt făcuţi neprihăniţi prin credinţă vor trăi (Galateni 3,11). Acest adevăr nu
anulează Legea; el arată doar că Legea nu ne poate oferi viaţa veşnică.

Marţi, 8 august

Rolul Legii

Pavel prezintă două concluzii fundamentale în ceea ce priveşte Legea: (1) Legea nu anulează
făgăduinţa făcută de Dumnezeu lui Avraam (Gala-teni 3,15-20); (2) Legea nu este împotriva
făgăduinţei (vers. 21,22).

Atunci ce rol are Legea? Pavel scrie că ea a fost adăugată „din pricina călcărilor de lege" (vers. 19). El
explică această idee prin întrebuinţarea a trei cuvinte sau expresii care arată care e rolul Legii: „sub
paza" (vers. 23), „închişi" (vers. 23) şi „îndrumător" (vers. 24).

4. Citeşte cu rugăciune Galateni 3,19-24. Ce spune Pavel despre Lege?

19 Atunci pentru ce este Legea? Ea a fost adãugatã din pricina cãlcãrilor de lege, pânã când avea sã
vinã „Sãmânţa” cãreia îi fusese fãcutã fãgãduinţa; şi a fost datã prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor.

20 Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure pãrţi, pe când Dumnezeu, este unul singur.

21 Atunci oare Legea este împotriva fãgãduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacã s-ar fi dat o Lege
care sã poatã da viaţa, într-adevãr, neprihãnirea ar veni din Lege.

22 Dar Scriptura a închis totul sub pãcat, pentru ca fãgãduinţa sã fie datã celor ce cred, prin credinţa
în Isus Hristos.

23 Înainte de venirea credinţei, noi eram sub paza Legii, închişi pentru credinţa care trebuia sã fie
descoperitã.

24 Astfel, Legea ne-a fost un îndrumãtor spre Hristos, ca sã fim socotiţi neprihãniţi prin credinţã.

Traducerile moderne interpretează explicaţiile referitoare la Lege, date de Pavel în Galateni 3,18,
doar în sens negativ. Însă textul original nu are în mod exclusiv acest sens. Cuvântul grecesc tradus
prin „sub paza" (vers. 23) are sensul literal de „a face de gardă". El poate avea sensul negativ de „a
pândi" sau „a urmări" (2 Corinteni 11,32), dar în Noul Testament are în general sensul pozitiv de „a
proteja", sau „a apăra" (Filipeni 4,7; 1 Petru 1,5). Acelaşi lucru este valabil şi în dreptul cuvântului
tradus cu „închişi" (Galateni 3,23). Acelaşi cuvânt din Septuaginta (când este vorba de texte din
Vechiul Testament) este tradus cu „a încuia" (Geneza 20,18), „a închide" (Exodul 14,3; Iosua 6,1;
Ieremia 13,19), „a prinde (în mreje)" (Luca 5,6) sau „a închide" (Romani 11,32). După cum vedem din
aceste exemple, cuvântul „a închide" poate avea, în funcţie de context, conotaţii pozitive sau
negative.
5. Ce beneficii le oferea copiilor lui Israel Legea (morală şi ceremonială)? Romani 3,1.2; 1 Care
este, deci, întâietatea Iudeului sau care este folosul tãierii împrejur?

2 Oricum, Sunt mari. Şi mai întâi de toate, prin faptul cã lor le-au fost încredinţate cuvintele lui
Dumnezeu.

Deuteronomul 7,12-14; 12 Dacã veţi asculta aceste porunci, dacã le veţi pãzi şi împlini, Domnul,
Dumnezeul tãu, va ţine faţã de tine legãmântul şi îndurarea cu care S-a jurat pãrinţilor tãi.

13 El te va iubi, te va binecuvânta şi te va înmulţi; va binecuvânta rodul trupului tãu şi rodul

pãmântului tãu, grâul tãu, mustul şi untdelemnul tãu, rodul cirezilor tale de vite şi rodul turmelor tale
de oi, în ţara pe care a jurat pãrinţilor tãi cã ţi-o va da.

14 Vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele; şi la tine nu va fi nici bãrbat, nici femeie
stearpã, nici vitã stearpã în turmele tale.

Leviticul 18,20-30. 20 Sã nu te împreuni cu nevasta semenului tãu, ca sã te pângãreşti cu ea.

21 Sã nu dai pe nici unul din copiii tãi ca sã fie adus jertfã lui Moloh, şi sã nu pângãreşti Numele
Dumnezeului tãu. Eu Sunt Domnul.

22 Sã nu te culci cu un bãrbat cum se culcã cineva cu o femeie. Este o urâciune.

23 Sã nu te culci cu o vitã, ca sã te pângãreşti cu ea. Femeia sã nu se apropie de o vitã, ca sã

curveascã cu ea. Este o mare mişelie.

24 Sã nu vã spurcaţi cu nici unul din aceste lucruri, cãci prin toate aceste lucruri s-au spurcat
neamurile pe care le voi izgoni dinaintea voastrã.

25 Ţara a fost spurcatã prin ele; Eu îi voi pedepsi fãrãdelegea, şi pãmântul va vãrsa din gura lui pe
locuitorii lui.

26 Pãziţi, deci, legile şi poruncile Mele, şi nu faceţi nici una din aceste spurcãciuni, nici bãştinaşul, nici
strãinul care locuieşte în mijlocul vostru.

27 Cãci toate aceste spurcãciuni le-au fãcut oamenii din ţara aceasta, care au fost înaintea voastrã în
ea; şi astfel ţara a fost pângãritã.

28 Luaţi seama ca nu cumva sã vã verse şi pe voi ţara din gura ei, dacã o spurcaţi, cum a vãrsat pe
neamurile care erau în ea înaintea voastrã.

29 Cãci toţi cei ce vor face vreuna din aceste spurcãciuni, vor fi nimiciţi din mijlocul poporului lor.

30 Pãziţi poruncile Mele, şi nu faceţi nici unul din obiceiurile urâte care se fãceau înaintea voastrã, ca
sã nu vã spurcaţi cu ele. Eu Sunt Domnul Dumnezeul vostru.”

Cu toate că Pavel vorbeşte uneori în termeni negativi despre Lege (Romani 7,6; Galateni 2,19), el are
şi multe lucruri pozitive de spus în legătură cu ea (vezi Romani 7,12.14; 8,3.4; 13,8). Legea nu a fost
un blestem, dimpotrivă, ea a fost dată ca o binecuvântare. Deşi sistemul ei de jertfe nu putea să
îndepărteze păcatul, totuşi ea arăta spre Mesia cel promis, care putea să facă acest lucru. Legile care
erau un îndrumar pentru purtarea omului l-au protejat pe Israel de multele vicii care afectau
civilizaţiile antice.

Ce alte lucruri bune, ca si Legea, sunt întrebuinţate greşit? Cu ce efecte?

Miercuri, 9 august

Legea ca îndrumător

6. Cu ce aseamănă Pavel Legea în Galateni 3,24?

24 Astfel, Legea ne-a fost un îndrumãtor spre Hristos, ca sã fim socotiţi neprihãniţi prin credinţã.

Cuvântul tradus prin „îndrumător" vine din grecescul paidagogos. Unele versiuni îl traduc prin
„regulament", „dascăl" sau „supraveghetor", dar niciun cuvânt nu poate reda în întregime
semnificaţia lui. În societatea romană, paidagogos era sclavul căruia i se oferea o poziţie de autoritate
peste fiii stăpânului, din momentul în care aceştia împlineau şase sau şapte ani şi până la maturitate.
El avea grijă de nevoile lor fizice (le pregătea baia, se îngrijea de hrana şi de hainele lor şi îi ocrotea de
pericole), dar, totodată, trebuia să aibă grijă ca ei să meargă la şcoală şi să îşi facă temele. Pe lângă
acestea, el trebuia să îi ajute să-şi însuşească virtuţile morale - să se asigure că le cunoşteau şi le
aplicau în viaţă.

Probabil că unii pedagogi au fost buni şi iubiţi de copii, însă în literatura antică sunt prezentaţi, în
general, ca fiind foarte severi, asigurându-şi supunerea copiilor nu numai prin ameninţări şi ceartă, ci
şi prin lovituri cu biciul sau cu băţul.

Asemănarea Legii cu un pedagog ne ajută să înţelegem şi mai clar care este rolul ei. Legea a fost
adăugată pentru a pune în evidenţă păcatul şi pentru a oferi îndrumare. Dată fiind natura acestei
sarcini, înţelegem că Legea are şi un aspect negativ, deoarece ea ne mustră şi ne arată că suntem
păcătoşi. Dar Dumnezeu foloseşte chiar şi acest aspect „negativ" spre binele nostru: condamnarea
sub care ne aşază Legea ne trimite la Hristos. Aşadar, Legea şi Evanghelia nu se exclud una pe
cealaltă. Dumnezeu a plănuit ca ele să lucreze împreună pentru mântuirea noastră.

„În acest pasaj al Scripturii [Galateni 3,24], Duhul Sfânt vorbeşte prin intermediul apostolului
îndeosebi despre Legea morală. Legea ne descoperă păcatul, ne face să simţim nevoia după Hristos şi
să alergăm la El pentru a primi iertarea şi pacea, prin pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în
Domnul nostru Isus Hristos." - Ellen G. White, Solii alese, cartea 1, ed. 2012, p. 209(234)

Care a fost ultima ocazie în care ţi-ai evaluat faptele, cuvintele si gândurile prin prisma Legii?
Confruntă-le chiar acum nu numai cu litera Legii, ci si cu spiritul ei (Matei 5,28; Romani 7,6). Cât de
bine stai? Ce îţi spune răspunsul la această întrebare despre ideea pe care o susţine Pavel în galateni?

Joi, 10 august

Legea şi credinciosul

7. Ce afirmaţie face Pavel în Galateni 3,25?

25 Dupã ce a venit credinţa, nu mai Suntem sub îndrumãtorul acesta.

 Mulţi iau declaraţia lui Pavel din Galateni 3,25 ca pe o negare totală a Legii. Dacă luăm totuşi în
considerare declaraţiile sale pozitive despre Lege din alte locuri, interpretarea aceasta nu este
plauzibilă. Atunci ce vrea el să spună aici?

De fapt, noi nu ne mai aflăm sub condamnarea Legii (Romani 8,3). Fiind credincioşi, noi suntem în
Hristos şi ne bucurăm de privilegiul de a fi sub har (Romani 6,14,15). Acest lucru ne dă libertatea de
a-I sluji lui Hristos din toată inima, fără teama că vom fi condamnaţi pentru greşelile pe care s-ar
putea să le facem pe parcurs. Aceasta este libertatea adevărată despre care vorbeşte Evanghelia, o
libertate radical diferită de aşa-numita „libertate" în Hristos, în care se pretinde că nu mai e necesar
să ascultăm de Lege. Neascultarea de Lege este păcat, iar păcatul nu ne oferă nici pe departe
libertate (Ioan 8,34).

34 „Adevãrat, adevãrat, vã spun” le-a rãspuns Isus „cã, oricine trãieşte în pãcat, este rob al pãcatului.

8. Ce înseamnă că nu mai e „nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos

Isus"? Cum ar trebui să ne schimbe viaţa acest adevăr? Romani 8,1-3

1 Acum, deci, nu este nici o osândire pentru cei ce Sunt în Hristos Isus, care nu trãiesc dupã
îndemnurile firii pãmânteşti, ci dupã îndemnurile Duhului.

2 În adevãr, legea Duhului de viaţã în Hristos Isus, m-a izbãvit de Legea pãcatului şi a morţii.

3 Cãci-lucru cu neputinţã Legii, întrucât firea pãmânteascã (Greceşte: carnea, aici şi peste tot unde e
„firea pãmânteascã”.) o fãcea fãrã putere-Dumnezeu a osândit pãcatul în firea pãmânteascã,
trimeţând, din pricina pãcatului, pe însuşi Fiul Sãu într-o fire asemãnãtoare cu a pãcatului,

Ca urmare a faptului că am fost iertaţi prin Hristos, relaţia noastră cu Legea este alta. Acum suntem
chemaţi să trăim în aşa fel încât să fim plăcuţi Lui (1 Tesaloniceni 4,1); Pavel foloseşte expresia „a fi
călăuzit de Duhul" (Galateni 5,18) pentru a exprima această idee. Dar nu trebuie să înţelegem că
acum Legea morală nu mai este valabilă, - Pavel nici nu încearcă să demonstreze acest lucru! Cum am
putea să interpretăm altfel cuvintele sale, când am văzut clar că Legea defineşte păcatul?

Legea este transcrierea caracterului lui Dumnezeu şi, prin urmare, noi reflectăm caracterul Său atunci
când ascultăm de Lege. Mai mult decât atât, noi nu ne raportăm doar la un set de reguli, ci şi la
exemplul lui Isus, care face pentru noi ceea ce Legea nu ar putea să facă: El scrie Legea în inimile
noastre (Evrei 8,10) şi face posibilă împlinirea în noi a poruncii drepte a Legii (Romani 8,4). Cu alte
cuvinte, datorită relaţiei noastre cu Isus, avem puterea de a asculta de Lege ca niciodată mai înainte.

Ce vrea să ne spună Pavel în Romani 8,4? 4 pentru ca porunca Legii sã fie împlinitã în noi, care trãim
nu dupã îndemnurile firii pãmânteşti, ci dupã îndemnurile Duhului.

Ai cunoscut împlinirea acestei făgăduinţe în viaţa ta? Totuşi, în ciuda schimbărilor pozitive pe care le-
ai cunoscut, de ce mântuirea trebuie să se bazeze numai pe ceea ce a făcut Hristos pentru noi şi nu
pe altceva?

Vineri, 11 august

Un gând de încheiere
„Sunt întrebată cu privire la Legea din Galateni. Care lege este îndrumătorul care ne aduce la Hristos?
Eu răspund: Atât legea ceremonială, cât şi codul moral al Celor Zece Porunci.

Domnul Hristos a fost temelia întregului sistem iudaic. Moartea lui Abel a fost consecinţa faptului că
fratele lui, Cain, a refuzat să accepte planul lui Dumnezeu în şcoala ascultării pentru a fi mântuit prin
sângele lui Isus Hristos, simbolizat prin jertfele care arătau spre El. Cain a refuzat vărsarea de sânge,
care simboliza sângele lui Hristos ce urma să fie vărsat pentru lume. Întreaga ceremonie fusese
pregătită de Dumnezeu, iar Hristos era temelia întregului sistem. Acesta este începutul lucrării ei, în
calitate de îndrumător care îi aduce pe oamenii păcătoşi la o înţelegere a Domnului Hristos, ca fiind
temelia întregului sistem iudaic. Toţi cei care slujeau în Sanctuar erau învăţaţi fără încetare despre
lucrarea lui Hristos în favoarea neamului omenesc. Serviciul acesta a fost plănuit pentru a crea în
fiecare inimă dragoste faţă de Legea lui Dumnezeu, care este Legea Împărăţiei Sale." - Ellen G. White,
Solii alese, cartea 1, ed. 2012, p. 208 (233).

„Legea Celor Zece Porunci nu trebuie să fie privită atât de mult din perspectiva interdicţiilor, cât din
perspectiva milei. Interdicţiile ei sunt garanţia sigură a fericirii care vine prin ascultare. Când este
primită în Hristos, ea lucrează în noi curăţia caracterului, care ne va aduce bucurie de-a lungul
veacurilor veşniciei. Pentru cel ascultător, ea este un zid apărător." - Ibidem, p. 209 (235)

BIBLIA SI CARTEA PROFEŢI SI REGI - STUDIU LA Rând

Biblia: Ieremia 3-9

1. De unde se aşteaptă zadarnic mântuire?

2. În ce anume erau „meşteri" iudeii şi ce nu ştiau să facă?

3. La ce anume nu dorea poporul să fie cu luare-aminte?

4. Ce răspuns a primit întrebarea: „Pentru ce este nimicită ţara...?"

Profeţi si regi, capitolul 32

5. Ce credinţă trebuie să încurajăm şi să cultivăm?