Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
150 de Experimente PT Copii
150 de Experimente PT Copii
Mirun
Scan by waspul
P LAN ETA i N RO TIR E
Anotimpurile
FOIosit i carioca pent ru a desena 0 punet i la nterna pe carti i n asa fel Incat l.uminati Ecuator ul cu la nt erna asHel
1 linie in jurul mijlocul ui min gii. Aceasta 2 sa lumineze jum atatea de mln ge de 3 lncat aceasta sa aru nce lu mina egal a
reprezinta Ecuatorul . Asezati mingea dea supra Ecuator ului. Este vara in in fiecare ernisfera. Acest lucru este
deasupra bo lu lui astte l i ncat linia j umatatea de rninge de deasupra echiva lent c u primava ra si toamna , cane
Ecuator ului sa se i ncline usor. Ecuatorului, unde lumineaza lanterna, $i zilele ~i nopti le sunt de aceea si durata in
iarn a de cealalta jurnatate a lum ii. teats lumea .
Puterea solara ~
Construirea unui termometru
Soarele revarsa energie Orbita
MARTIE
, prirnavara i n nord
pe Parnant sub forma Pa mantul ui
$i toa rnna in sud
de ealdur a si lumina .
Cantitatea de energ ie
pnrnita i n oriee loe de
pe Parnant se rnodif ica
odata eu anotimpu rile .
Aeest lueru se Soarele
datoreaza faptulu i ca
axa Parnantu lui este
lncl mata. Vara, 0 IUNIE
jumatate a Pamantului vara in
nord $i larna i n nord $i
e inc tinata spre Soare,
iarna in sud vara in sud
$i aeolo este ma i eald. Turnati apa rece in tr-o st icla pana se
larna nu mai primeste
asa mu lta lumina de la
SEPTEMBRIE 1 ump le la doua tre imi din ca pacitate.
i mPinget i palul in jos spre a perm ite Taiat i cartcn asu l $1 Inf igetl-l pe pal.
2 aer ului sa mai patrunda in sti cla. 3 l.asatl sticla sa stea putln . Faceti un
Dupa cateva secunde, presiunea aeru lui semn pe ca rtonas in dreptul nive lului apei
suplimentar din inter ior va torta nivelu l pent ru a ilust ra temperatura camere i.
ape i sa se ridi ce pe pai in sus. Ducet i-va termometrul afar a.
11
PAMANTUL NOSTRU NEOBO SIT
Fazele Lunii
un a este eel mai apropiat vecin din
L spatiu al Pamantului. Stirn mai multe
despre Luna decat despre orice alt corp
ceresc deoarece astronautii , au aterizat
pe ea ?i i-au explorat su prafata. Luna
este singurul satelit al Pamantului. Ea
mascara 3.476 km in diametru - avand
aproximativ un sfert din marimea
Pamantului. Se invarre in jurul
Pamantului la 0 distanta de aproape
385.000 km, ?i face calatoria
aproximativ 0 data pe luna. Luna nu
emite niciun fel de lumina proprie. 0
vedem pentru ca rerlccta lumina de la
Soare. Lumina solara Iurnineaza diferite parti ale Lunii ..... Fata Lunii
Aceasta imagine l nfati$eaza 0
pe masura ce luna trece prin ea. Din aceasta cauza, Luna priveliste a Lunii vazuta de pe
pare ca-si schimba forma. Luna se rotcste incet in timp Parnant, Cano lntreaga Luna este
luminata, a$a eum apa re aic i, 0
ce inconjoara Pamantul, astfel ca aceeasi parte a sa este numim Luna plina. Regiunil e mai
intoarsa tot timpul spre Pamant. Intunecate ale suprafetei sale sunt
campi: lntinse de praf, numite marl.
Vedem Luna Iuminata complet doar 0 data pe luna, dar Zonele mai luminoase sunt muntii.
nu trebuie sa asteptati 0 luna spre a vedea schimbarile Acestia sunt presarat i cu eratere ce
au uneori diam et re de sute de
formei sau ale fazelor sale. Proiectul acesta va va ilustra kilometri. Mu ntii de pe Luna au mai
in doar cateva minute cum trece Luna prin fazele sale. bin e de 6 .000 de metr i l nattime.
ASigUrat i.va ca mingea e spalata ~i Taiati atent hart ia sau folia de staniol
1 uscata complet inain te sa 0 tolosltl! 2 In patrate mar io lnveliti mmgea In folia
l ntindeti lipiciul pe toata suprafata mingli, de stan iol. Incercat: sa tacett supratata ei
Asezati-o pe 0 sticla sau ceva sernan ato r, cat mai neteda posibil. Acum avet i propria
pentru a 0 mentine nemiscata . voastra Luna!
12
F AZ ELE LU NII
Fluxul ~i refluxul
orbita
Maree le se ridica dedesubtu l Lunii pe o data la doua saptarnanl, Soarele ~i o saptamana mai tarziu, Soarele ~i
masura ce Parnantul se roteste. Luna se allnlaza cu Pamantul. Forta lor Luna se afla la unghiuri drepte unul
Gravitatia Lunii rldica apa oceanelor, de atra ctle cornbinat a creeaza 0 mare e fata de alt ul. Orientandu-se in directii
at ragand-o spre ea. de sizigil , 0 maree ma i lnalta decat de opuse, ele produ c 0 maree mai joasa
obicei. decat de obicei, num lta mare e moarta.
14_
F LUXUL ~ I R E FLU XUL
Fluxul ~i refluxul
Revarsarea mareei
RUgat i un prieten sa traga de sfo ara Luna at rage apa, dar ~i Pama nt ul face Acum exista 0 reva rsare a ma reei de
3 Iiplta de m inge sp re el sa u ea . Exista 4 acela si lucru. Acum cereti-i pr ietenului 5 am bele parti ale planetei . Unul d in voi
mai rnulta apa Int r-o parte a m ingii decat sa iina mingea pe loc In timp ce arn an do l sa intoarca mlng ea use r. Put ei i observa
in cealalta, Aceasta este revars area tragef sforile legate de llghean pana l~i cum reva rsarile mare ice se misca In j ur ul
mar eei. sc him ba form a. planetei pe rnasura ce ea se lntoarce .
1C:::
P AM AN T UL NOSTRU NEOBOSIT
Crearea valurilor
VETI
, AVEA NE VO IE DE:
lighean dreptungh iu lar de plastic ,
cana , apa , cada sau bazin
gonflabil cu apa put in adanca ,
plasti lina,
A$ezat i ligheanul pe podea sau pe 0 Suf,at i foarte user peste suprafata ape i.
l rnasa. Alegeti un loc unde nu 2 Vefi vedea ca apa Incepe sa se valu
contea za daca se sc urge put ina apa. reasca acolo unde suttati, Tot asa se
Umplet i ligh eanul cu apa pana cane forrneaza valurile oceanice prin rnlscarea
ajunge aproape la mar gine. aerului, deci cane bate vantu l.
16
Pt. Mirun
Scan by waspul