Sunteți pe pagina 1din 9

Managementul unei ore de

terapie

Psih. Anca Dumitrescu


Board Certified Behavior Analyst
Presedinte ATCA
Managementul unei ore de lucru 1 – 1

❑ Sitting;

❑ Pauza;

❑ Invatare incidentala

❑ Notarea;

❑ Evaluarea situatiei de invatare;

❑ Vizionarea sesiuni de lucru 1 – 1.


ORGANIZAREA UNEI SESIUNI DE TERAPIE

INAINTE DE SESIUNE

❑ Analizarea fiselor, dosarelor anterior completate de


catre colegi,
❑ Stabilirea prioritatilor / obiectivelor zilei respective,
❑ Alegerea si pregatirea recompenselor specifice
pentru comportamentele ce vor fi modificate,
❑ Pregatirea stimulilor si materialelor necesare
desfasurarii sesiunii de lucru.
DESFASURAREA SESIUNII DE LUCRU

❑ Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuiesc efectuate. Organizarea


corecta a sittingurilor.
❑ Parcurgerea unui numar suficient de programe intr-o sesiune, in
special cele care au ramas nelucrate in sesiunea anterioara.
❑ Ritmul de lucru potrivit copilului, ce pastreaza un nivel ridicat de
concentrare, in sitting si intre sittinguri.
❑ Tinerea copilului ocupat cu diferite activitati intre sittinguri.
❑ Organizarea materialelor cand copilul este ocupat cu o activitate
adecvata (fara autostimulare).
❑ Chemarea si eliberarea de la lucru la timpul potrivit.
❑ Notarea corecta la timpul si modul potrivit si cat de precis se poate.
❑ Urmarirea comportamentelor interferante. Oferirea de solutii in
corectia comportamentala.
❑ Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului cu frecventa
ridicata. Cererea comunicarii cu copilul permanent sub diferite forme
creative.
❑ Stimularea permanenta a imitatiei si jocului,
❑ Incurajarea independentei si efectuarea programelor de autosrvire
cand este cazul,
❑ Oferirea unei ocupatii bune si creative in timpul liber.
DUPA SESIUNEA DE LUCRU

❑ Notarea tuturor observatiilor necesare, conform cu ceea ce s-a


stabilit in echipa,
❑ Informarea parintilor in mod obiectiv despre evolutia copilului.
❑ Ascultarea si implicarea la sedinte.
❑ Comunicarea / informarea supervizorului cu privire la problemele si
succesele copilului.
❑ Participarea cu echipa, oferirea de idei pentru imbunatatirea
tratamentului.
❑ Receptarea feed-back-ului de la colegi si supervizor, si aplicarea lui
in tratament.
❑ Anuntarea schimbarilor de program din timp, pentru a se putea gasi
solutii.
Evaluarea Situatiei de Invatare

Situaţia
❑ Sunt materialele pentru învăţare pregătite ?
❑ Au fost îndepărtate elementele ce distrag atenţia ?
❑ Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?

Sarcina
❑ Este sarcina clară ?
❑ Este sarcina potrivită nivelului de funcţionare a copilului ?
❑ Este sarcina împărţită în părţi componente ?
❑ Este specificat criteriul sarcinii ?
Instrucţiuni
❑ Sunt instrucţiunile concise ?
❑ Sunt instrucţiunile explicite ?
❑ Reflectă ele nivelul de funcţionare al copilului ?
❑ Au aceste instrucţiuni un început şi un final distinct ?
❑ Sunt instrucţiunile potrivite sarcinii ?
❑ Sunt instrucţiunile consecvente ?.
❑ Sunt aceste instrucţiuni prezentate la momentul optim ?
❑ Este intervalul dintre trial-uri optim ?

Consecinţele
❑ Sunt consecinţele eficiente (sunt recompensele întăritoare şi “nu “
–urile informale efective )?
❑ Sunt consecinţele imediate ?
❑ Există vreun contrast între recompense şi “ nu”-urile informale ?
❑ Sunt însoţite consecinţele primare de o consecinţă secundară ?
❑ Este corectă frecvenţa recompensei ?
❑ S-a dat consecinţa adecvată ?
❑ Sunt contingenţele oricărei consecinţe bine specificate?

Distincţia Trial-urilor
❑ Este fiecare instrucţiune urmată de o consecinţă ?
❑ Este fiecare trial independent ?

Prompt-uri
❑ Prompt-ul obţine comportametul dorit ?
❑ Însoţeşte prompt-ul instrucţiunea ( i.e., apare simultan sau imediat
după SD) ?
❑ Sunt prompt-urile diminuate progresiv şi sistematic ?
❑ Există recompensă diferenţiată pentru trial-uri promptate ?

S-ar putea să vă placă și