Sunteți pe pagina 1din 3

Tehnica injecțiilor intramusculare

Injecția intramusculară (i.m) reprezintă introducerea unei soluții izotonice, uleioase


sau a unei substanțe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac

atașat la seringă.

Calea intramusculară asigură un efect sistemic rapid și absorbția


unui volum mare din medicație (pâna la 5 ml). Datorită inervației
senzoriale reduse a țesutului muscular injecția intramusculară permite
administrarea chiar și a unor substanțe iritante.

Locul administrării IIM se alege în funcție de starea generală a


pacientului și scopul injecției. IIM nu se administrează în zonele inflamate,
cu infecții locale sau cicatrici. IIM sunt contraindicate la pacienții cu tulburări de coagulare.

Tehnica:

o materialele necesare se pun la îndemână în vecinatatea patului bolnavului;


o explicați pacientului procedura; asigurați intimitatea;
o asistentul medical se spală pe mâini, se dezinfectează și îmbracă mănușile de unică
folosință;
o alegerea locului injecției:
vastul lateral este zona preferată în cazul
copiiilor
mușchiul deltoid este potrivit pt. administrarea
injecțiilor cu volum mic (= 2 ml)
schimbați de fiecare dată locul injecției în cazul
în care pacientul are nevoie de IIM repetate
regiunea gluteală este de obicei folosită în cazul
adulților

o se montează acul la amboul seringii;


o pregatirea substanței de injectat cu un ac de diametru mai mare decât cel folosit pentru
injectare;
o schimbarea acului seringii utilizat la încărcarea acesteia cu acul pentru injectarea
substanței i.m;
o se elimină aerul din serigă;
o stimulează zona de injectare prin tapotări ușoare;
o șterge cu un tampon alcoolizat zona;
o recomandă pacientului sa rămână relaxat și să nu încordeze mușchiul;
o seringa se ține cu policele și celelalte degete, în mâna
dominantă;
o fixează locul și injectează cu acul în poziție de unghi de 90 de
grade, perpendicular, pătrunzând 4-7 cm (în funcție de
constituția pacientului) cu rapiditate şi siguranţă;
o se aspiră prin mișcarea pistonului înapoi pentru a verifica dacă
vârful acului nu e într-un vas de sânge. Pentru aspirație se
utiliează cealaltă mâna pentru acționarea pistonului, în timp ce
mâna dominanta e utilizată pentru menținerea poziției acului;
o se injectează substanța lent, pentru a permite mușchiului să se extindă și să absoarbă
gradat medicația; Nu se forțează injectarea susbstanței prin apărarea puternică a
pistonului;
o dupa injectare se retrage brusc acul și se dezinfectează regiunea masând zona în
același timp (pentru a favoriza reabsorbția și a evita apariția nodulilor);
o se acoperă locul puncționării cu un tampon alcoolizat;
o seringa și acul se aruncă într-un container pentru materiale
ascuțite, folosite;
o asigurați-vă că pacientul se simte confortabil;
o se înregistrează medicația administrată în fișa pacientului.
Bibliografie
- http://chirurgiagenerala.ro/00.004_Injectia_intramusculara.htm
- https://paginadenursing.ro/injectia-intramusculara/#
- http://asistentulmedical.blogspot.com/2015/06/injectia-intramusculara.html

S-ar putea să vă placă și