SNC

Generalitati structurale si functionale

- Constructiea etajata format din componente de varste filogenetice diferite

- Intercorelate intr-un intreg
- Legatura se realizeaza prin intermediul etajelor inferioare
- Alcatuirea SNC :
o Maduva spinarii
o Trunchiul cerebral
o Cerebelul
o Diencefalul
o Emisferele cerebrale
- Este specializat in :
o receptionarea
o transmiterea informatiilor din mediul intern si extern
o prelucrarea
- Rol fiziologic esential :
o SN face legatura dintre organism si mediul inconjurator
o SN coordoneaza si regleaza activitatea tesuturilor, organelor si sistemelor organismul
- SNC desi unitar este imartit in Sistem Nervos Somatic (legatura cu mediul extern) si Sistem Nervos Vegetativ
(coordoneaza organele interne)
o SNS (al vietii de relatie) :
a. Sistem Central - Organe nervoase (encefalul) si Maduva spinarii
b. Sistem Periferic – Nervii cerebrali si spinali
o SNV :
a. Sistem Central – Trunchiul cerebral si Maduva spinarii
b. Sistem Periferic – Ganglioni vegetativi si Fibre nervoase vegetative
- Meninge (cerebral sau spinal): Membrane cu rol trofic (de nutritie) si de protectie care invelesc SNC
- SNC Macroscopic :
o Format din substanta alba si cenusie
o Emisferele cerebrale si cerebelul - substanta alba sub cortex si cenusie in exterior (cortexul cerebral sau
cerebelos) si interior (nuclei cerebrali sau cerebelosi)
o Maduva spinarii - substanta alba in exterior si cenusie in interior
- SNC Microscopic :
o Alcatuire Tesut Nervos : Neuroni, celule nevroglice si nervoase
o Celulele Nevroglice (aprox 100 mild.) alcatuiesc Nevroglia
o Nevroglia este un tesut special interstitial care poate fi considerat o masa metabolica compensatorie si
participa activ in toate functiile SN precum:
● Suport structural
● Rol in bariera hemato-encefalica
● Nutritie si metabolism neuronal
● Regleaza microcirculatia cerebrala
● Regleaza sinapsele
● Rol in formarea mieline
- SN este format din 3 x 1010 neuroni intre care se stabilesc 101000 - 1010000 sinapse
- SN este fiabil (proprietatea de a nu produce erori) datorita organizarii, fiecare element activ este insotit de un
numar finit de elemente de rezerva
- Fiabilitatea scade cu varsta
- Interdependenta intre neuroni si retea
- Functionalitatea unitara este determinata prin schema de organizare a ansamblului:
o ierarhia structurilor
o modul de interconectare
- Pe acelasi fond exista sistemul reglator care vizeaza mentinerea in limite biologice optimal a structurii si
functionalitatii, mentinerea homeostaziei, functionalitatea coordonata si unitara, adapatarea functionalitatii la
solicitarile mediului
- Reglarea are si rol organizator in organism:
o Cresterea
o Dezvoltarea
o Reproducerea
- Rolul primordial apartine reglarii nervoase
- SN are rol reglator si integrator prin intermediul hormonilor si modificarea circulatiei generale sau locale.
- SN este singurul tesut cu functionalitate modelata direct de mediu
- SN este o retea neuronala ierarhizata pe 3 nivele:
o Functia elementara (maduva si trunchiul cerebral)
o Functia integrativa subcorticala (nuclei bazali, diencefal, substanta reticulate, nucleul rosu, tuberculii
cvadrigemeni, cerebelul, olive bulbara)
o Functia integrativa corticala (activitatea nervoasa sperioara)
- Reflexele stau la baza activitatii nervoase, pot fi elementare si conditionate.
o Reflexele elementare : act reflex ce transforma un stimul in reactie efectoare fara participarea
constientei, pot fi simple sau complexe respectiv somatice, vegetative sau mixte.
- Zonele integrative ale SN asigra coordonarea modelelor comportamentale permitand integrarea subcorticala si
respectiv corticala
o Reflexele conditionate : reflexele simple (elementare) permit anticiparea nemijlocita a efectului
perturbator, iar cele conditionate realizeaza anticipari mijlocite bazate pe experientele individuale
- Receptorii :
o Formatiuni sau organe specializate cu proprietatea de a receptiona modificari fizice sau chimice din
mediul intern (interoceptori) sau extern (exteroceptori)
a. Exteroceptorii sunt situati in :
● Piele (tactili, termici, durerosi)
● Mucoasa linguala (gustativi)
● Retina (vizuali
● Ureche (auditivi)
● Mucoasa nazala (olfactivi)
b. Interoceptorii sunt situati in :
● Oase, articulatii, muschi, tendoane (Proprioceptori)
● Organe interne (visceroceptori)
- Calea aferenta : unul sau mai multi neuroni transporta influxul nervos de la receptor la centrul nervos.
- Centrii nervosi de integrare : grupe mari de neuroni (localizati in SNC : maduva, bulbul rahidian, puntea lui
varolio, pedunculi cerebrali, diencefal sau scoarta cerebrala) ce prelucreaza informatii primite de la receptori si
elaboreaza raspunsuri.
- Calea eferenta : unul sau mai multi, in raport cu complexitatea actului reflex, transporta comenzile sub forma de
influx nervos catre organele efectoare
- Organele efectoare :
o Musculatura scheletului
o Musculatura viscerala (a organelor)
o Secretia interna sau externa a glandelor
- Receptorii, calea aferenta si centrii nervosi alcatuiesc componenta senzitiva a SN
- Centrii nervosi (care transmit informatia prelucrata de centrii nervosi de integrare) impreuna cu calea eferenta
alcatuiesc componenta motorie a SN
- Arcurile reflexe pot fi simple (un neuron) sau complexe (mai multi neuroni)
 Maduva spinarii

Structura

- Cea mai veche si simpla componenta a SNC

- Are forma unu canal cilindric turtit anteroposterior
- Diametrul mediu 10mm, diametrul transversal mai mare cu 1-2 mm
- Lungime de 70 cm dintre care 45 cm maduva propriu-zisa si 25 filum terminale
- Cantareste 28-30 de grame, consistenta ferma dar friabila
- Maduva se intinde de la C1 (planul orizontal prin arcul anterior, se numeste si Atlas) pana la L2 , se termina
printr-un epicon (con intors cu varf)
- Pe traiectul sau maduva prezinta doua intumescente care contini centrii nervosi ai membrelor :
o Cervicala – de la C4 la T1 (membre superioare)
a. Pornesc nervii plexului brahial care coordoneaza activitatea motorie a mainilor
o Lombara – de la T10 la L2 (membre inferioare)
a. Pornesc nervii care coordoneaza activitatea motorie a picioarelor
- Maduva spinarii corespunde cu lungimea coloanei vertebrale doar pana la varsta de 3 luni
- Maduva este impartita in urmatoarele regiuni :
o Regiunea cervicala (C1-C6)
o Regiunea toracala (C6-T9)
o Regiunea lombara (T9-T12)
o Regiunea sacrala (T12-L2)
- Datorita cresterii mai rapide a coloanei vertebrale regiunile acesteia nu corespund cu regiunile maduvei
- Din regiunile maduvei pornesc :
o 8 perechi de nervi cervicali
o 12 perechi de nervi toracali
o 5 perechi de nervi lombari
o 5 perechi de nervi sacrali
o 1 pereche de nervi coccigieni
- Fiecare segment care da nastere unei perechi de nervi se numeste segment spinal sau neuromer
- Fiecare pereche de nervi spinali parasesc canalul vertebral doar prin orificiul intervertebral corespunzator
regiunii, astfel din cauza lipsei de corespondenta dintre regiuniile maduvei si ale coloanei radacinile au o pozitie
tot mai oblica pana ajung vertical in lombara si sacrala. (formeaza coada de cal)
 Substanta cenusie

Structura in maduva

- Substanta cenusie este situata in interior si are forma de H

- Portiunea transversala care leaga unitatile laterale ale H-ului se numeste comisura cenusie
- Este formata din fibre nervoase amilenice (fara mielina) care unesc cele doua unitati laterale simetrice
- In interior se afla canalul ependimar care imparte portiunea in :
o Comisura cenusie anterioara
o Comisura cenusie posterioara
- In jurul canalului se afla substanta gelatinoasa sttiling

- Zona intermedio laterala este de natura vegetativa

- Lateral de aceasta se afla cornul lateral (prezent doar in regiunea toracala)
- Intre cornul lateral si baza cornului posterior se afla substanta reticulata deiters
- Cornul anterior este scurt si gros si are rol motor (cap, baza)
- Cornul posterior este ingust si alungit, ajunge pana la periferia maduvei si are rol senzitiv (cap, col, baza)
- Cornul posterior este acoperit in ordine de :
o Substanta gelatinoasa rolando
o Stratul zonal waldayer
o Zona marginala lissauer
 Substanta alba

Structura in maduva

- Este constituita din tracturi si fascicule, aceastea fiind formate la randul lor din fibre mielinice si amielinice
- Unele fibre traverseaza maduva formand comisura alba
- Substanta alba se divide in :
o Doua cordoane anterioare
a. Sunt unite prin comisura alba
b. Sunt situate intre santul median anterior, cornul anterior si santul lateral anterior
o Doua cordoane laterale
a. Sunt situate intre cornul posterior si cornul posterior al substantei cenusi respectiv intre santul
lateral anterior si santul lateral posterior
o Doua cordoane posterioare
a. Sunt situate intre cornul posterior si santul median posterior
b. Sunt separate de septul median posterior (sept de cellule gliale)
 Functiile maduvei
Functia reflexa

- Exemple de reflexe:
o Reflexe medulare:
a. Vegetative :
● Reflexul de mictiune (urinatul
● Reflexul de defecatie
● Reflexul sexual (erectie, ejaculare)
b. Somatice :
● Scurte : de flexiune, extensiune, reflexe de flexiune si extensiune incrucisate si reflexe
cutanate
⮚ Reflexul de flexiune : O reactie primitive de aparare in fata unui agent nociv (ex.
arsura, intepatura, ciupitura). Arcul reflex este format din cel putin 3 neuroni
(neuron senzitiv, unul sau mai multi neuroni intercalary si unul motor)
⮚ Reflexul miotatic (ostotentios) : o subcategorie care are doar 2 neuroni (fara
neuroni intercalari)
● Lungi : sacarpinatul si pasire (mersul)
 Functiile maduvei

Functia de conducere

A. 1. Tracturi ascendente (senzitive sau encefalopate)

a. Tractul spinotalamice anterioare:
✔ Este destinat sensibilitatii tactile grosiere
✔ Informatiile sunt culese de la exteroceptori prin dentrita protoneuronului
✔ Axonii protoneuronului patrund in maduva si fac sinapsa cu deutoneuronul din stratul
zonal Waldeyer si substanta gelatinoasa Roland (in cornul posterior
✔ Axionii deutoneuronului trec in cordonul anterior din partea opusa a substantei albe
unde isi schimba directia la 90*
✔ Intra in constitutia tractului spinotalamic anterior si se indreapta spre talamus
b. Tractul spinotalamic lateral :
✔ Conduce sensibilitatea termoalgezica (temperature si durere)
✔ Informatiile termoalgezice sunt culese de dentritele protoneuronului prin intermediul
exteroceptorilor
✔ Info sunt trimise mai departe prin intermediul axonii protoneuronului pana in maduva
unde fac sinapsa cu deutoneuronul reprezentat de nucleul corpului lui Waldeyer
✔ Axionii deutoneuronului trec in substana alba din partea opusa, in cordonul lateral,
schimbandu-si directia cu 90*
✔ Constituie tractul spinotalamic lateral prin care se indreapta catre talamus.
c. Tractul spinocerebelos :
● Direct sau posterior : Flechsie
● Incrucisat sau anterior : Gloers
✔ Conduc sensibilitatea proprioceptiva inconstienta
✔ Informatiile primite de la proprioceptori sunt preluate de dendritele protoneuronului
✔ Acestea sunt transmise prin axoni spre maduva unde se realizeaza sinapsa cu
deutoneuronul in cornul posterior care se numeste coloana veziculara stilling clarc (verde) si
nucleul Bechterweg (albastru)
✔ Axonii deutoneuronului din coloana veziculara stilling trec in cordonul lateral de
substanta alba de aceeasi parte schimband directia la 90* si constituie tractul spinocerebelos
direct sau posterior spre cerebel.
✔ Axonii dentroneuronului dn nucleul Bechterweg trec in cordonul lateral de substanta
alba din partea opusa schimband directia la 90* si consituie tractul incrucisat sau anterior,
acesta se indreapta spre cerebel, iar la nivelul mezencefalului sufera o a doua incrucisare care o
anuleaza pe prima

d. Tracturile spinobulbare :
✔ Axonii lungi ai protoneuronului din ganglionul spinal patrund in maduva fara sa faca
sinapsa si constituie tracturile spinobulbare GOLL si BURDAH
✔ Acesea merg mai departe pana In bulb unde fac sinapsa cu deutoneuronul reprezentat
de nucleul GOLL si nucleul BURDAH din etajul bulbar al trunchiului cerebral
✔ Axonii deutoneuronului trec de partea opusa prin decusatia senzitiva a lui SPIETZKE si se
indreapta spre talamus
B. 1. Tracturi descendente (motorii sau encefalofuge)
a. Tracturile corticospinale (piramidale) :
✔ Isi au originea in scoarta cerebral (cortexul cerebral) in zona motorize a scoartei in
girusul precentral si versantul anterior al santului central Roland.
✔ De la origine tracturile coboara pana la nivelul etajului bulbar al trunchiului cerebral:
● 20% coboara direct pana in cordonul anterior al subsantei albe si constituie tractul
corticospinal anterior (piramidal direct)
 ● 80% trec de partea opusa a maduvei intrand in cordonul lateral formand tractul
corticospinal lateral (piramidal incrucisat)
✔ Tractul piramidal direct se distribuie la neuronii somatomotori de partea opusa (hetro-
lateral)
✔ Dupa Delmas la nivelul maduvei tracturl piramidal incrucisat este direct in timp ce cel
direct este incrucisat
✔ Defapt ambele traturi sunt incrucisate trecand de la cortexul cerebral dintr-o parte la
neuronii somatomotori din partea opusa.
✔ Depsenorea este ca marea majoritate (80%) trec prin partea opusa la nivel bulbar prin
decusatia motorie a lui Misticeli si doar 20% trec de partea opusa la nivel medular.

b. Tracturile subcorticospinale (extrapiramidale) :

✔ Tractul olivospinal (a lui Helweg) isi are originea in oliva bulbar si se distribuie la
neuronii somatomotori ai maduvei cervical
✔ Tractul rubrospinal (a lui Thomas) porneste din nucleul rosu a lui stilling din etajul
mezencefalic al trunchiului cerebral, dupa care se incruciseaza prin decusatia Forell si se
distribuie la neuronii somatomotori ai maduvei cervical
✔ Tractul tectospinal (ai lui Löwenthal) pleaca din tectum mezencefalic prin decusatia
Meynert si coboara spre maduva cervical prin doua component:
● Tractul tectospinal anterior
● Tractul tectospinal lateral
✔ Tractul reticulospinal isi are originea in substanta reticulata, se termina in maduva
cervicala si se divide in doua componente :
● Tractul reticulospinal anterior-bulb
● Tractul reticulospinal lateral-mezencefal
✔ Tractul vestibulospinal isi are originea in punte (nucleul Deiters), coboara pana la
maduva lombara si are doua componente:
● Tractul vestibulospinal anterior
● Tractul vestibulospinal lateral

Starea de constienta
- Stare corticala particulara, caracterizata printr-o sensibilitate speciala, individuala la stimuli interni si externi
- Produsul proceselor cerebrale, influentate de factorii de mediu
- Constienta cuprinde :
o Constienta eului (propriul corp, prezentul, trecutul personal)
o Constienta unor stari afective si emotionale
o Constienta propriei constiente
o Constienta mediului ambient, natural si social
- Nivelurile constientei :
o Constienta elementara – asigura nivelul de veghe, de vigilenta
o Constienta operational-logica – procesele intelectuale, gandire
o Constienta axiological – valorile individului in functie de criterile sociale
- Atributele constientei :
o Aspect al functionarii creierului => nu se poate vorbi despre constienta sau atributele acesteia inafara SN
o Toate speciile posesoare de SN poseda constienta
- Constienta presupune :
o Perceptie
o Afectivitate
o Memorie
o Integrare gnostatica
o Atentie
o Activitate volitionala
- Structuri nervoase implicate in constienta :
a. Formatiunea reticulate, sistemul reticulat
b. Sistemul talamic nespecific
c. Hipotalamusul posterior
d. cerebral
e. Sistemul centrencefalic

Structuri nervoase implicate in constienta

a) Formatiunea reticulata (sistemul reticulat) :

● Grupare de neuroni care serveste ca punct de convergenta al semnalelor provenite din mediul intern si
extern
● Punct nodal al cailor activatoare nespecifice care :
⮚Coboara de la cortex
⮚Urca spre cortex
● Initeaza si mentine :
⮚Starea de veghe
⮚Reflexul de orientare si concentrare a atentiei
⮚Memoria
⮚Invatarea conditionata
⮚Somnul profund si superficial
⮚Comportamentul emotional

● Se imparte in :
 ⮚ Sistem reticulat inhibitor descendent (SRID)
⮚Sistem reticulat activator ascendant (SRAA)
⮚Sistem reticulat facilitator descendent (SRFD)
● Rolul sistemului reticulat :
⮚In sens ascendant : activeaza scoarta cerebral
⮚In sens descendent influenteaza :
- activitatea maduvei
- tonusul postural Intervine in reglarea si adaptarea la conditiile mediului
- reflexele somatic si vegetative
● Mecanisme de activare a sistemului reticulat
⮚Mecanismul autonom
⮚Mecanismul impulsurilor ce sosesc din colaterale nespecifice de la caile diferitelor sensibilitati
specific
⮚Impulsuri sosite de la scoarta
⮚Adrenergic – Desincronizare + reactie de trezire corticala cu reactie motorie
⮚Colinergic – Desincronizare corticala fara reactie motorie
b) Sistemul talamic nespecific :
● Sistem de proiectie din care sunt transmise impulsuri activatoare la scoarta, pe un teritoriu mai restrans
● Cuprinde :
⮚Sistem talamic difuz sincronizator => somn
⮚Sistem talamic difuz desicronator => trezire
c) Hipotalamusul posterior :
● Implicat in starea de veghe
⮚Pe baza fenomenelor vegetative si hormonale care insotesc aceasta stare
d) Scoarta cerebrala :
● Contribuie la mentinerea starii de veghe si atentie
● Nu energia este cea desteptoare ci semnificatia (ex. auzul numelui propriu)
e) Sistemul centrencefalic :
● Ansamblu de formatiuni nervoase subcorticale :
⮚FR. Mezencefalica
⮚Nuclei talamici nespecifici Implicate in det. fondului de vigilenta al constientei
⮚Hipotalamusul posterior
● Lezarea acestora => tulburari ale starii de constienta

Starea de veghe

- Este o stare a organismului care corespunde unei activitati nervoase caracterizata de o mare capacitate de
receptie, analiza si sinteza a informatiei generate de stimuli interni si externi.
- Mecanismele mentinerii starii de veghe : somatomuscular, neurovegetativ, cortical, endocrin.
- EEG (electro encefalograma) in starea de veghe la adult se caracterizeaza printr-un ritm alpha si beta