De ce el ?

De ce ea ?
HELEN FISHER
Cum să găsești dragostea adevărată înțelegându-ți tipul
de personalitate

în lumea asta mare te așteaptă, Ca tine, suflet singur, un alt suflet -

Vă căutați in restriști și, deodată, Vă întâlniți într-un același
cuget; îngemănați sunteți atunci, într-altă Ființă unică și, fără
preget, Din bezna vieții lungă, împreună Pășiți înspre lumină, mână-
n mână.

Sir Edwin Arnold

CAPITOLUL 1

S-O ASCULTĂM PE MAMA NATURĂ:

De ce el? De ce ea?
Sunt vast, cuprind mulțimi în mine.

Walt Whitman1

„De acum nu veți mai simți ploaia, pentru că vă veți fi unul altuia
adăpost. De acum nu veți mai simți frigul, pentru că fiecare va fi
căldura celuilalt. De acum singurătatea va dispărea. Dar aveți o
singură viață înainte. Acuîn mergeți la casa voastră și trăiți-vă zilele
împreună. Fie ca viața să vă fie lungă pe acest Pământ.“

Apașii din sud-vestul Americii au recitat această urare de nuntă

secole de-a rândul până să o aud eu în 2006, la La Jolla, în
California. Era într-o seară de la începutul lunii iunie, cu un cer bleu-
roz. Simțeam briza mării în timp ce stăteam într-un scaun pliant la
etajul al doilea al unui elegant restaurant italienesc. Un domn mai în
vârstă ținea o scurtă ceremonie de nuntă, cu ritualuri amestecate din
tradițiile creștină, evreiască și apa-șă. în fața mea radiau cei doi miri,
Patrick și Suzanne, unul dintre primele cupluri care s-au căsătorit în
urma întâlnirii pe Chemistry.com, site-ul de matrimoniale la crearea
căruia am ajutat.

Patrick fusese gazetar în New Orleans, dar în 2005 și-a pierdut

slujba, casa și tot ce avea în urma uraganului Katrina. în 2005, a
plecat în vest, la niște rude din Los Angeles. La scurt timp, s-a
înscris pe Chemistry.com și i-a fost recomandat profilul lui Suzanne,
avocat din La Jolla. în prima noapte au vorbit la telefon timp de trei
ore. S-au întâlnit în weekendul care a urmat și s-au îndrăgostit
nebunește unul de celălalt.

într-o seară înmiresmată de aprilie, pe când se aflau într-o vacanță

la Paris, au urcat în Tumul Eiffel, unde Patrick a cerut-o în căsătorie.
Tânăra emoționată a acceptat fericită. lată-mă deci la La Jolla,
înconjurată de rudele și prietenii lor, la petrecerea din preziua nunții.

îmi place să stau printre oameni care se iubesc, au o energie

molipsitoare. Mirele, care a ajuns primul, radia pur și simplu. Apariția
lui a umplut camera cu șarm și veselie. Deși nu ne mai văzuserăm
până atunci, m-a salutat călduros. Am vorbit despre evoluția limbii
engleze, despre experiența lui jurnalistică în unele zone periculoase
din Africa și despre niște lucrări mai vechi de-ale mele legate de
atracția dintre oameni.

Curând au sosit și ceilalți și ne-am ocupat locurile pe scaunele

pliante așezate în fața unei mese împodobite cu crini. Mireasa a
ajuns cea din urmă. Am rămas uimită când am văzut-o - o delicată
păpușă de porțelan, cu o siluetă perfectă, cu ochi mari, albaștri și un
păr lung, castaniu, fin ondulat și prins într-o coroniță de nu-mă-uita.
Asemenea Elenei, personajul mitologic, Suzanne avea un chip care
vrăjea. Energia ei era în armonie cu a lui. Părea fermecată de prințul
ei. Surâzând și privindu-l foarte intens, a răspuns „Da“.

Se auzeau sunete de flaut. Cineva a recitat poemul apaș. Când mirii

au trecut pe culoarul dintre scaune, noi am suflat balonașe de săpun
din sticluțele de pe scaun. Apoi a început petrecerea: cavatelli
marinara, antipasto rustico, midii, pui fra diabolo - numeroase feluri
de mâncare italienești au fost aduse la toate mesele, printre
baloane, confetti și șampanie. DJ-ul a pus șlagăr după șlagăr și s-a
dansat nebunește. Patrick și Suzanne se roteau printre noi, radiind
de fericire.

„Iubirea pe toate le nădăjduiește“, spune Biblia. Eu am nădăjduit

pentru Patrick și Suzanne. Dar aveam un motiv să fiu optimistă în
privința căsătoriei lor. Știam câte ceva despre personalitatea
fiecăruia, întrucât le dădusem amândurora un chestionar - o serie de
întrebări concepute pentru a stabili câteva elemente de bază despre
temperamentul unui om. Amândoi ini-au dezvăluit rezultatele
testelor. De atunci încolo, am fost sigură că profilul genetic al lui
Patrick îl va completa pe cel al lui Suzanne, rezultând un cocktail
psihologic și biologic care îi va menține atrași unul de celălalt pentru
mult timp.

Temperament și dragoste

Oamenii au multe înclinații înnăscute. Oamenii de știință sunt de

părere că aproape 50% dintre variațiile personalității umane țin de
factorii genetici. Mare parte din structura minții noastre este
moștenită.

Dar ce este personalitatea?

Psihologii o definesc prin acele gânduri și sentimente anume care

dau o culoare distinctă tuturor acțiunilor unui om.

însă personalitatea înseamnă mai mult decât niște factori biologici și

este alcătuită din două tipuri de trăsături principale: cele care țin de
caracter și cele care țin de temperament.

Trăsăturile de caracter își au rădăcina în experiență: jocurile

copilăriei, valorile și pasiunile părinților, modul în care oamenii din
societate își exprimă dragostea și ura, modul în care prietenii și
rudele definesc noțiunile de politicos, periculos sau interesant, felul
în care își exprimă adorația, melodiile preferate, motivele care le
provoacă râsul, slujba lor, modalitățile de relaxare. Sunt doar câteva
dintre nenumăratele forțe culturale care se îmbină, alcătuind un set
unic de trăsături de caracter.

La celălalt capăt al personalității se află temperamentul, constând în

toate acele înclinații biologice înnăscute, însușiri care ies la
suprafață în primii ani ai copilăriei, transformându-se într-un tipar
consecvent al modului de simțire, de gândire și de comportament.
Așa cum spunea filozoful spaniol José Ortega y Gasset, „Eu sunt eu
și circumstanțele mele“. Temperamentul înseamnă „eu“, temelia
ființei. Curiozitatea, creativitatea, căutarea de nou, compasiunea,
precauția, competitivitatea: într-o oarecare măsură, toate acestea
sunt moștenite, odată cu multe alte aspecte ale firii omenești.

Temperamentul biologic este elementul pe care l-am cercetat în

cazul lui Patrick și al lui Suzanne.

Născut „eu"

Nu se poate ști cu precizie câte dintre trăsăturile temperamentului

uman sunt moștenite, însă studiile realizate pe gemeni identici arată
că este vorba despre un număr foarte mare. Să luăm, de pildă, cazul
„gemenelor hazlii“, cum au fost numite de membrii Minnesota Twin
Study din anii ’70, care izbucnesc în râs la auzul unei glume sau al
unei exprimări mai ciudate.

Daphne și Barbara erau fiicele unei studente finlandeze, nemăritată,

care locuia în Anglia în 1939. Barbara a fost adoptată de un englez
care lucra ca îngrijitor de parc, iar Daphne a crescut în casa unui
industriaș bogat. S-au reîntâlnit, la 39 de ani, datorită acelui studiu
realizat pe gemenii identici care au trăit separat. Amândouă apreciau
glumele de calitate și amândouă fuseseră voioase toată viața. Și
una, și cealaltă își țineau mâinile sub picioare ca să evite gesticulația
necontrolată. Amândouă își vopsiseră părul castaniu. Aveau o
energie debordantă. Nici uneia nu-i plăceau matematica și sportul.
Nici una nu urmărea reclamele TV. Amândurora le plăcea albastrul.
Refuzau să-și exprime opiniile politice. Ambele își cunoscuseră soții
la un bal, la șaisprezece ani, ambele se căsătoriseră toamna.
Aveau aproximativ același coeficient de inteligență, deși Daphne
avusese parte de o educație aleasă, iar Barbara, mai modestă.

Simplă coincidență?

Psihologul Thomas Bouchard, director al Minnesota Twin Study, a

dezvăluit atât de multe cazuri de acest fel, încât în anii ’80 a
constatat că numeroase trăsături ale personalității umane sunt într-o
oarecare măsură moștenite. Printre trăsăturile genetice el numește
tradiționalismul, tendința de a ceda în fața autorității, agresivitatea,
calitățile de lider și atenția. După cum a notat în 1984, „atât studiile
pe gemeni, cât și cele legate de adopție duc la concluzia uimitoare
că influențele dintr-un mediu familial obișnuit au un rol redus în
determinarea personalității“.

în ultimele decenii, specialiștii în genetică preocupați de

comportamentul uman au găsit și alte trăsături strâns legate de
ADN. Relevant pentru cartea de față este faptul că oamenii de știință
au descoperit mai multe gene care interacționează și influențează
comportamentul, putând duce chiar la sindroame comportamentale.
Spre exemplu, cei care au un apetit biologic pentru noutate sunt, de
asemenea, enejgici, spontani, curioși, creativi și își asumă riscuri.
Cei care au o predispoziție pentru tradiționalism sunt loiali, precauți,
îi respectă pe cei puternici, planifică lucrurile și respectă programul
prestabilit. Există constelații de trăsături de personalitate asociate1,
care creează ceea ce de obicei poartă numele de tipuri de
personalitate2.
De fapt, după cercetări îndelungi asupra fundamentului biologic al
tipurilor de personalitate, am ajuns la concluzia că fiecare dintre noi
reprezintă o combinație unică de patru tipuri generale de
personalitate principale. Mai mult decât atât, tipul de personalitate
primar ne dirijează către anumiți parteneri de viață. Natura biologică
ne șoptește continuu, influențându-ne opțiunile.

Toate aceste gânduri și multe altele îmi treceau prin minte când
suflam balonașele la încântătoarea nuntă a lui Patrick și Suzanne.
Mi-am zis că amândoi își găsiseră sufletul-pereche.

Cine suntem? De ce suntem atrași în mod firesc de anumiți

parteneri? Am început cercetarea acestor mistere în vacanța de
Crăciun a anului 2004.

Match.com

„De ce ne îndrăgostim de cutare persoană, iar nu de alta?“ Iată ce

m-a întrebat echipa de conducere a site-ului Match.com când ne-am
întâlnit în 2004, în New York, la două zile după Crăciun. Match.com
este cel mai mare site de întâlniri din lume. Reprezentanții săi mă
invitaseră să petrecem ziua împreună, în cursul dimineții mi-au pus
această întrebare fundamentală.

„Nimeni nu știe precis de ce“, le-am răspuns.

Psihologii au constatat că oamenii au tendința să se îndrăgostească

de persoane aparținând aceluiași mediu etnic și socioeconomic; de
persoane care au același nivel de inteligență, de educație și atracție
fizică; de oameni cu opțiuni religioase, politice și sociale similare și
cu același simț al umorului. De asemenea, ne îndrăgostim când
suntem pregătiți pentru asta și, de obicei, de cineva care locuiește
sau lucrează în apropiere. Copilăria joacă un rol imens în alegerea
partenerilor de viață, dar nu s-au stabilit până acum niște tipare
solide în acest sens. De obicei ne îndrăgostim de cei care ne oferă
lucrurile de care avem nevoie. Și foarte adesea ne îndrăgostim de
cei care sunt îndrăgostiți de noi.
însă, așa cum le-am zis celor de la Match.com, nu se știe cum se
potrivesc două personalități distincte. Oamenii nu flirtează, nu trăiesc
și nu se căsătoresc neapărat cu cineva care are fie o personalitate
similară, fie una distinctă. De altfel, s-au făcut vreo 470 de studii
pentru a cerceta modul în care două personalități se unesc prin
căsătorie. Psihologul Marcel Zentner a sintetizat informațiile și a
declarat că „preferința pentru trăsăturile de personalitate similare
variază considerabil în funcție de trăsături și de fiecare individ în
parte“. Iar „cum anume se pot combina cel mai bine două
personalități într-o relație rămâne o problemă încă nerezolvată“.

Alegerea partenerului poate da culoare fiecărui aspect al vieții:

conversațiile pe care le avem dimineața în pat sau la micul dejun;
întâlnirile cu prietenii, reuniunile de familie, distracțiile de weekend;
locuința; creșterea copiilor și poate chiar cariera. Cu siguranță,
alegerea pe care o facem ne va influența viitorul. Copiii pe care-i
aducem pe lume și care vor procrea la rândul lor sunt viitorul nostru
genetic. De-a lungul vieții, ne unim doar de câteva ori sămânța cu a
altei persoane, azvâr-lind ADN-ul spre infinit.

Prin urmare, e important pe cine anume alegem.

Mi-era greu să cred că evoluția ar lăsa acest lucru exclusiv pe

seama capriciilor oamenilor. Bănuiam că psihologii omise-seră să
cerceteze ce anume stă la baza mecanismelor biologice care ne
dirijează alegerea partenerilor.

Așa că, atunci când cei de la Match.com m-au rugat să-i ajut la
crearea unui site similar de întâlniri on-line, adresat celor interesați
de relații de lungă durată, le-am răspuns că voi reflecta asupra ideii
în liniștea sărbătorilor d&damă.

Zilele de vacanță au trecut una după alta. în ajunul Anului Nou mi-
am dat seama că trebuie să profit de această ocazie: era șansa mea
de a pune în practică cele mai noi cunoștințe în neuroștiințe pentru a
răspunde la întrebarea „Pe cine iubim?“ și poate chiar pentru a-i
ajuta pe oameni să-și găsească sufle-tul-pereche. M-am așezat la
birou, în fața unei foi albe de hârtie.

Ce știam eu despre personalitate?

Biologia personalității

Dopamină. Am pornit de la acea substanță chimică din creier,

întrucât studiasem mai mulți ani efectele acelui neurotrans-mițător
puternic.

Din instinct, am întocmit o listă a trăsăturilor de personalitate despre

care știam că sunt asociate cu anumite gene din sistemul dopaminei:
înclinație pentru noutate, pentru asumarea riscurilor, spontaneitate,
energie, creativitate, optimism, entuziasm, adaptabilitate. M-am
decis să îi sun pe cei care ilustraseră trăsăturile asociate
Exploratorului. Aveam să-mi dau seama că Patrick avea multe dintre
calitățile unui Explorator.

Am mai scos o foaie curată din sertarul biroului. Ce altceva mai

știam despre personalitate?

Ei bine, cei care au moștenit anumite gene în sistemul sero-toninei

sunt de obicei calmi, sociabili, precauți (fără a fi temători),
perseverenți, loiali; respectă regulile și adevărul și sunt ordonați.
Sunt conservatori și păstrează tradiția. întrucât au, de asemenea,
talent în a crea legături sociale și se înțeleg bine cu membrii familiei,
colegii de serviciu, controlând cu succes situațiile sociale, i-am numit
Constructori pe cei care întrunesc aceste trăsături genetice.

Mai citisem și despre testosteron. Deși este în general asociat cu

sexul masculin, știu că atât bărbații, cât și femeile pot genera
activitate intensă în acest sistem neural. Mai mult decât atât,
respectivii sunt de cele mai multe ori direcți, hotărâți, atenți, analitici,
logici, calculați, exacți, reținuți și au o gândire strategică. Trec direct
la subiect. Majoritatea sunt curajoși și competitivi. Sunt foarte
îndemânatici cu aparatele și pricepuți la formule matematice sau la
alte sisteme bazate pe reguli. Foarte mulți reușesc să înțeleagă și
structura muzicii. Pe aceștia îi numesc Conducători.

Ultimele trăsături din cunoștințele mele de biologie sunt cele legate

de estrogen. Femeile și bărbații care prezintă o activitate intensă a
acestui hormon au o vedere de ansamblu: fac legături între lucruri
total diferite pentru a gândi în context și holistic, ceea ce eu numesc
gândire de ansamblu. Sunt inventivi. Dețin competențe verbale
foarte bune și se pricep foarte bine să interpreteze pozițiile, gesturile,
expresiile feței, tonul vocii, cunoscute sub numele de competențe
sociale administrative. Sunt, de asemenea, intuitivi, solidari, grijulii,
flexibili, plăcuți, idealiști, altruiști și își exprimă sentimentele.
Pe aceștia i-am botezat Negociatori.

Desigur, și alte sisteme chimice joacă un rol în formarea

personalității. în creier pot fi și o sută de tipuri diferite de neu-
rotransmițători (niște molecule mai mici) și vreo cincizeci de tipuri de
peptide, dintre care cele mai multe susțin bătăile inimii sau dirijează
alte funcții vitale. Se poate vedea din ce în ce mai bine că cele patru
substanțe - dopamina, serotonina, testosteronul și estrogenul - dețin
roluri principale în apariția trăsăturilor de personalitate.

Totuși, ar mai trebui menționate aici încă două substanțe.

Norepinefrina, strâns înrudită cu dopamina, contribuie fără îndoială
la crearea unor trăsături ale Exploratorilor, precum energia și
impulsivitatea. Cel mai probabil și ocitocina, o substanță sintetizată,
depozitată și activată (în mare parte) de estrogen, joacă un rol în
compasiunea, grija, încrederea și intuiția Negociatorilor. De fapt,
există grupuri de substanțe care îi creează pe Exploratori,
Constructori, Conducători și Negociatori. Contează nu atât modul în
care acționează fiecare substanță în parte, cât felul în care
interacționează între ele și cu alte sisteme neurale.3,4

Cu toate acestea, numai dopamina, serotonina, testosteronul și

estrogenul au fost în mod direct asociate cu o gamă largă de
trăsături de personalitate. Prin urmare, variațiile la nivelul acestor
patru substanțe stau fără îndoială la baza celor patru moduri
principale de a gândi și de a ne purta.

Dar oare tipul de personalitate contează în alegerea partenerului de

viață?

M-am hotărât să aflu răspunsul.

Studiul tipurilor de personalitate

Am acceptat postul de consilier științific al viitorului site de

matrimoniale Chemistry.com, iar în ianuarie 2005 m-am apucat să
schițez chestionarul pe care membrii trebuie să-l completeze la
înscrierea pe site, în scopul de a le stabili tipul de personalitate. La
baza tuturor itemilor au stat genetica și neurochimia.

De pildă, am inclus afirmația „Acționez sub impulsul de moment“. M-

am gândit că Exploratorii vor bifa cel mai probabil „foarte de acord“,
întrucât anumite gene din sistemul dopaminei sunt asociate cu
reacțiile spontane.

„Familia și prietenii sunt de părere că apreciez valorile tradiționale.“

întrucât tendința de a respecta normele sociale este specifică
sistemului serotoninei, Constructorii vor selecta mai mult ca sigur
această afirmație.

Pentru a-i identifica pe cei care intră în categoria Conducătorilor, am

inclus afirmația „Sunt o fire analitică și logică“. Bărbații și femeile cu
un nivel mare de testosteron s-ar încadra perfect aici.

Iar întrucât Negociatorii sunt foarte imaginativi datorită nivelului

ridicat de estrogen, am inclus și afirmația „îmi imaginez că mi se
întâmplă deopotrivă lucruri minunate și lucruri urâte“.

Apoi am îmbunătățit chestionarul cu ajutorul psihologilor Jonathan

Rich și Heidi Island, pe care i-am invitat să mi se alăture în acest
proiect. în februarie 2006 a fost lansat la nivel național ca parte a
site-ului Chemistry.com. Scopul acestui chestionar era trasarea
profilului biologic din punctul de vedere al dopaminei, serotoninei,
testosteronului și estrogenului, pentru a stabili în ce măsură poți fi
Explorator, Conducător, Constructor sau Negociator.5-6

în momentul în care scriu aceste rânduri, au completat deja

chestionarul cinci milioane de americani, plus încă 1.800.000 de
persoane din alte 34 de țări, întrucât acest test de personalitate
creează baza unui chestionar mai extins și al unui sistem de căutare
a perechii potrivite folosit de Chemistry.com. După ce am evaluat
informațiile din niște mostre ale unor chestionare anonime
completate de 39.913 americani, am observat cât de diferit se
comportă fiecare dintre aceste patru tipuri de personalitate (vezi
Anexa).

însă eu voiam să aflu mai multe lucruri: dacă fiecare tip de

personalitate își dorește să facă ceva diferit sâmbătă seara,
ce opțiuni politice și religioase au oamenii, ce înclinații au,
unde preferă să locuiască, cu ce fel de prieteni se întâlnesc în
mod regulat - grupuri sociale, intelectuali, iubitori de aventură
sau activiști -, cât de des se îndrăgostește fiecare, ce părere au
oamenii despre sărutul în public, dacă acordă o importanță
mare sexului într-o căsnicie, de câtă autonomie și de câtă
apropiere are nevoie fiecare într-o relație. Mă interesa până și cum
este sertarul de șosete: dezordonat, sau impecabil?

Așa că am pus aceste întrebări plus multe altele și am studiat

răspunsurile a 39.913 membri anonimi ai site-ului Chemis-try.com.
Media de vârstă a grupului era 37 de am. Un procent de 56,4 era
format din femei, iar 89,6%'erau heterosexuali. Dintre aceștia, 26%
erau Exploratori, 28,6% Constructori, 16,3% Conducători, iar 29,1%
intrau în categoria Negociatorilor.

Desigur, fiecare tip de personalitate se înțelege bine cu anumite

grupuri de persoane, vrea să locuiască într-un anumit loc și are
opțiuni religioase diferite. Ba chiar și mâzgăliturile fiecăruia arată
diferit. Iar data nașterii nu influențează tipul de personalitate,
arătându-mi o dată în plus că studiam patru tipuri de temperament
diferite - moduri de gândire și de comportament care își au originea
în biologia fiecăruia și care sunt legate de creier cu mult timp înainte
de a ne naște.

Toate datele statistice colectate pe eșantionul de 39.913 persoane

de ambele sexe, pe care l-am numit „Studiul tipurilor de
personalitate“, alături de cunoștințele de genetică, neu-roștiințe,
antropologie, psihologie și alte discipline științifice, stau la baza
modului în care văd eu tipurile Exploratorului, Constructorului,
Conducătorului și Negociatorului.

Studiul asupra alegerii partenerilor

Apoi voiam să aflu dacă temperamentul biologic al unei persoane o

dirijează spre un anumit tip de personalitate în alegerea partenerului
de viață. Aveam dovezi cum că un anumit tip de personalitate este
cu precădere atras de un altul anume. Cu toate acestea, am mai
realizat un studiu, intitulat „Studiul asupra alegerii partenerilor“,
folosind date statistice pe un alt eșantion: 28.128 de membri anonimi
heterosexuali ai site-ului Chemistry.com.

Analizând pe cine au ales să întâlnească acești oameni, am văzut

planul naturii: Exploratorii erau atrași de alți Exploratori - oameni cu
numeroase trăsături similare de temperament. Și Constructorii se
învârteau în jurul altor Constructori. Conducătorii însă erau atrași de
Negociatori, iar Negociatorii, de Conducători. Aceste două tipuri de
temperament sunt atrase de persoane cu un temperament
complementar1 (vezi Anexa), în plus, aceste tipare se regăsesc la
ambele sexe.

Nu-i de mirare că există atâția oameni de știință, dar și profani care

consideră că „extremele se atrag“. La fel, mulți susțin ideea potrivit
căreia „cine se-aseamănă se-adună“. Ambele tipare există - și totul
depinde de tipul de personalitate principal al fiecăruia. Era ca și cum
m-aș fi strecurat în bucătăria mamei natură și aș fi dat peste rețetele
ei despre dragoste.

Cum poate o persoană care intră pe un site pentru întâlniri să

răsfoiască o multitudine de fotografii și de profiluri și să aleagă sau
să recunoască o persoană de un anumit tip biologic?

Se pare că fizionomia și cuvintele noastre spun foarte multe despre

cine suntem de fapt.

Ce dezvăluie fizionomia?

Să luăm irisul ochiului. Șănțulețele irisului și cutele (liniile curbe de

pe marginea exterioară a irisului) sunt asociate cu anumite trăsături
de temperament. Oamenii cu multe cute sunt mai impulsivi și, de
asemenea, dispuși să-și satisfacă poftele -iată trăsăturile unui
Explorator. însă persoanele cu mai multe șănțulețe sunt
încrezătoare, calde și tandre - trăsăturile unui Negociator.

E posibil ca acesta să fie motivul pentru care ne uităm îndelung în

ochii unui potențial partener, chiar și atunci când privim o fotografie.
Astfel, fără să conștientizăm, căutăm mesaje subtile despre
temperamentul celuilalt: oare cum se va comporta și ce va gândi
peste câțiva ani.

Oferim mai multe semnale despre temperamentul propriu prin

alcătuirea feței. Maxilarul ascuțit și-pătrat, pomeții proemi-nenți,
sprâncenele pronunțate și fruntea lată sunt, toate, semnalmente ale
activității testosteronului, substanța principală a unui Conducător.
Chiar și femeile cu nivel ridicat de testosteron prezintă aceste
trăsături. Nu trebuie decât să remarcăm pomeții proeminenți, bărbia
mare și fruntea înaltă a numeroase femei celebre.

Ambele sexe semnalează nivelul de estrogen prin intermediul formei

feței. Pielea curată și moale, buzele pline, nasul mic, fața rotundă,
sprâncenele delicate și alte trăsături fizionomice asemănătoare celor
ale bebelușilor indică o activitate ridicată de estrogen.
Nu am găsit nici un studiu despre trăsăturile faciale asociate
dopaminei, substanța dominantă a Exploratorilor, sau serotoni-nei,
substanța de bază a Constructorilor, cu o singură
excepție: persoanele cu un nivel ridicat de dopamină au, de obicei,
figuri mai expresive. Cu toate acestea, eu consider că Exploratorii și
Constructorii emit semnale faciale distincte, pe care specialiștii le vor
descoperi într-o bună zi.

„Promisiunea, promisiunea uriașă este sufletul unei reclame“, a spus

Samuel Johnson, o mare personalitate a lumii literare din secolul al
XVIII-lea. Facem multe promisiuni prin intermediul fizionomiei,
inclusiv unele legate de trăsăturile de temperament pe care le avem
într-o relație.

Farmecul cuvintelor

Exploratorii, Constructorii, Conducătorii și Negociatorii oferă indicii

cu privire la temperamentul lor și prin intermediul cuvintelor.

Această afirmație are și o istorie, cunoscută sub numele de ipoteză

lexicală. în anii '30, psihologii erau de părere că, atunci când o
persoană se descrie, alege cuvinte și propoziții care accentuează
trăsăturile personale centrale. în timp, aceste cuvinte se codifică în
modul de vorbire.

în urma unei alte statistici, de data aceasta cu un eșantion de

178.532 de persoane anonime, membri ai site-ului
Chemistry.com, am început studiul tipurilor de personalitate prin
intermediul cuvintelor. Am întocmit o listă de 170 de cuvinte și am
analizat cât de des le-a folosit în descriere fiecare tip de
personalitate și ce anume caută la un partener.

Aventură este cuvântul ales cel mai frecvent de către Exploratori.

Celelalte nouă cele mai folosite cuvinte, în ordine descrescătoare,
sunt: risc, spontaneitate/spontan, energie, nou, distracție, călătorii,
ieșiri, pasiune și activ.
Familie este cel mai des întâlnit cuvânt la Constructori. După acesta,
ei aleg în mod frecvent cuvinte precum: onestitate,
grijă, morală/moravuri, respect, loialitate, încredere, valori,
dragoste și demn de încredere.

Inteligent și inteligență se află în capul listei de cuvinte a

Conducătorilor. Optează, de asemenea, pentru intelectual,
dezbatere, tocilar/monoton, ambiție/ambițios, hotărât, politică,
provocare/ provocator și real.

Ghiciți care sunt cuvintele preferate de Negociatori? Pasiune și

pasional. Acești oameni aleg, de asemenea, real, inimă, ama-
bil/amabilitate, sensibil, lectură, drăguț, silitor, haotic și em-
patic/empatie.

Cuvinte și iar cuvinte. Mark Twain spunea: „Diferența dintre cuvântul

potrivit și cuvântul aproape potrivit este ca diferența dintre fulger și
licurici.“ Cuvintele înseamnă electricitate verbală. Pe măsură ce
membrii Chemistry.com citesc descrierile potențialilor parteneri,
trebuie să găsească anumite cuvinte care să-i conducă de îndată
spre anumite tipuri de personalitate.8

Tipul primar și tipul secundajz

Suntem o sumă a predispozițiilor noastre genetice. Și, deși fiecare

dintre noi este o marcă unică a celor patru tipuri de personalitate,
reflectăm mai des (și mai firesc) unele tipuri. De exemplu, eu sunt
predominant Explorator, iar secundar sunt Negociator. Am câteva
trăsături ale Conducătorului și câteva, și mai puține, ale
Constructorului; iar din când în când pot fi „lipsită de caracter“.

însă am ajuns să cred că atât tipul de personalitate primar, cât și cel

secundar sunt importante pentru temperamentul unei persoane.

Patrick, soțul lui Suzanne, și-a expus cele două tipuri ale
personalității sale: este în primul rând Negociator, iar în al doilea.
Explorator. Iar el a vădit multe dintre calitățile acestor două tipuri
imediat ce și-a făcut intrarea în restaurantul italian, în seara nunții
sale.

Mai întâi de toate, Patrick se face plăcut din prima clipă. Este foarte
atent cu cei din jur și se înțelege bine cu oricine. Emană căldură și
sinceritate. Apoi, Patrick este plin de compasiune. în timpul liber
predă engleza imigranților din Africa și Asia și trimite provizii
refugiaților de război din străinătate. Priceperea sa în comunicare,
modul în care se înțelege cu oamenii, compasiunea și capacitatea
de a se adapta l-au ajutat să se descurce foarte bine în țări unde
puțini îndrăznesc să plece și unde doar câțiva rezistă. Patrick este
întru totul un Negociator.

Dar și cel de-al doilea tip de personalitate, Exploratorul, e foarte

vizibil. Patrick este incredibil de spontan. Când, în timpul ceremoniei,
i s-a spus să soarbă din vinul de împărtășanie, a răspuns foarte
politicos: „Pe tot?“ în timpul unei piese rock, a luat microfonul și l-a
imitat pe Elvis Presley, în costumul de nuntă alb, impunător - un
comportament caraghios pe care nu-1 riscă oricine într-un mediu
social. Și toată seara s-a învârtit printre baloane la fiecare masă și
le-a luat la dans pe ritmuri de rock’n’roll pe doamnele fără parteneri.
Patrick este o îmbinare de Negociator priceput la vorbă, imaginativ și
plin de compasiune și Explorator energic, doritor de nou. Probabil
că Suzanne i-a făcut o evaluare de îndată ce i-a văzut fotografia și i-
a citit descrierea de pe Chemistry.com.

Nu am petrecut foarte mult timp cu Suzanne în seara nunții; era,

firește, foarte ocupată. Dar îmi spusese că este întâi și întâi
Conducător, iar în al doilea rând, Constructor. Așa că am putut face
niște estimări avizate despre temperamentul ei.

în calitate de Conducător, Suzanne este probabil mult mai implicată

decât soțul ei; își urmărește scopurile într-un mod foarte hotărât, dar
și inventiv. Are trăsături superbe, talia subțire; pe lângă asta, este
aproape sigur mult mai directă, analitică, exactă și independentă. în
calitate de Constructor, este probabil mult mai conștientă și mai
atentă decât proaspătul său partener.

Perechea potrivită

Cel mai important lucru din cadrul acelei nunți frumoase a fost că în
Suzanne și Patrick se regăsea perfect unul dintre tiparele naturii.
După cum spuneam, tipurile lor principale de personalitate,
Negociatorul și Conducătorul, gravitează unul în jurul celuilalt. în
plus, personalitățile lor secundare, Exploratorul și Constructorul, se
pot echilibra una pe cealaltă, aducând sprijin acolo unde este
nevoie. Uitându-mă la Patrick și Suzanne cum își spun jurămintele și
apoi cum se rotesc pe ringul de dans, mi-am imaginat cum se vor
înțelege în anii următori.

Vor mai fi îndrăgostiți unul de celălalt peste cincizeci de ani?

Eu eram de părere că da, din rațiuni biologice.

Negociatorii și Conducătorii au temperamente fundamental diferite,

dar fiecare apreciază modul/de gândire al celuilalt. Amândurora le
place să întrevadă alternative și să emită teorii. Așa că Patrick și
Suzanne se vor bucura să-și vorbească ani de-a rândul despre
propriile principii și filozofii. Și fiecare îi va completa discursul
celuilalt. în timp ce Patrick va avea vederea de ansamblu, Suzanne
va cunoaște probabil mai îndeaproape piesele mici din puzzle-ul
social, politic sau etic. E aproape sigur că fiecare îl va impresiona pe
celălalt cu ideile și gândurile lui.

Aceste tipuri țin la independența personală, deși Suzanne probabil

își va exprima mai evident autonomia, de vreme de Conducătorii
sunt, de obicei, direcți și calculați. Pe de altă parte, Patrick va
aprecia sinceritatea și hotărârea lui Suzanne, întrucât Negociatorii
sunt meditativi. Trăiesc adesea într-o lume a lor în care sunt într-o
continuă căutare a sufletului, plină de opțiuni și de dileme etice care
îi împiedică să ia decizii.
Va exista admirație reciprocă. Probabil lui Suzanne îi vor plăcea
imaginația și felul de a gândi al lui Patrick, precum și capacitatea lui
de a-i înțelege pe oameni și de a se înțelege cu ei. Se va bucura și
de bunătatea, exuberanța și sinceritatea lui. Iar scepticismul ei va
echilibra spiritul încrezător al lui Patrick.

Dar viața nu va fi numai roz pentru acest cuplu dinamic. Conducătorii

apreciază autocontrolul, așa că uneori lui Suzanne i se va părea
exagerată impulsivitatea lui Patrick. De asemenea, s-ar putea să-și
piardă răbdarea în fața laturii lui - intuitive. Conducătorii sunt oameni
logici, iar imaginația Negociatorilor îi poate face să se simtă nesiguri.
Pe de altă parte, s-ar putea ca pragmatismul lui Suzanne să i se
pară uneori supărător lui Patrick. Personalitățile secundare,
Exploratorul și Constructorul, vor avea și ele un impact asupra
relației lor: Patrick s-ar putea simți constrâns de stilul prevăzător al
lui Suzanne, pe când pe ea ar putea-o deranja lipsa lui de simț
practic.

Cu toate acestea, natura i-a înzestrat pe cei doi cu numeroase

trăsături primare și secundare complementare. Cu marele avantaj al
predispoziției lor biologice și cu un pic de efort și un strop de noroc,
au șanse foarte mari să rămână tot timpul pe aceeași lungime de
undă, așa cum erau pe ringul de dans în seara nunții lor: două
persoane foarte diferite, dar cu același ritm.

„Jumătatea" noastră

în Banchetul, Platon descrie o cină care a avut loc în Atena, acasă la

Agathon, în anul 416 î.Hr., și la care au participat mulți dintre învățații
Greciei acelor timpuri. Stăteau întinși pe divane, iar unul dintre
invitați a propus să se amuze cu toții vorbind despre zeul dragostei.
Au fost de acord și au făcut, pe rând, apologia iubirii. La această
adunare, Aristofan a depănat bine-cunoscuta poveste despre
bărbații și femeile din Antichitate. Fiecare cuplu, spunea el, a fost la
început o singură entitate. Două capete; două trupuri; două aparate
genitale; patru picioare: fiecare bărbat-femeie era un singur animal.
Dar acești giganți au devenit neascultători. Și, pentru că amenințau
să uzurpe tronul lui Zeus, marele stăpân i-a pedepsit și i-a împărțit în
două jumătăți, creând astfel bărbatul și femeia. De atunci, spune
Aristofan, fiecare dintre noi se află în căutarea perechii lipsă.

Care sunt trăsăturile principale și cele secundare ale personalității

dumneavoastră? Completați testul din capitolul următor pentru a
descoperi câteva dintre secretele naturii în legătură cu cine sunteți
cu adevărat, de ce sunteți atras/ă de anumite persoane, și nu de
altele, și cum să vă găsiți și să vă înțelegeți jumătatea.

TESTUL DE PERSONALITATE conceput de dr.

Helen Fisher
Acest test cuprinde o serie de afirmații. încercuiri la fiecare răspunsul
care vi se potrivește cel mai bine.

Măsura în care afirmațiile respective vă reprezintă este redată astfel:

0 = nu mă reprezintă sub nici o formă (dezacord puternic)

1 = nu mă reprezintă (dezacord)

2 = mă reprezintă (de acord)

3 = mă reprezintă într-o foarte mare măsură (foarte de acord)

PASUL 1

1. Consider că situațiile imprevizibile sunt palpitante.

0 12 3

2. Acționez sub impulsul de moment.

0 12 3

3. Mă plictisesc când trebuie să fac mereu același lucru.

0 12 3

4. Am o gamă foarte largă de interese.

0 12 3

5. Am o fire mai optimistă decât alții.

0 12 3

6. Sunt mult mai creativ/ă decât alte persoane.

0 12 3

7. Mă aflu mereu în căutare de noi experiențe.

0 12 3

8. Fac mereu lucruri noi.

0 12 3

9. Mă entuziasmez mai des decât alți oameni.

0 12 3

10. Sunt dispus/ă să-mi asum riscuri pentru a face ceea ce-mi
doresc.

0 12 3

11. Nu-mi găsesc locul dacă trebuie să stau în casă prea mult timp.
0 12 3

12. Prietenii spun că sunt o fire curioasă.

0 12 3

13. Sunt mai energic/ă decât multe alte persoane.

0 12 3

14. în timpul liber, vreau să am libertatea de a face orice mi se pare

amuzant.

0 1 2 3

TOTAL

PASUL 2

1. Consider că o rutină constantă menține traiul organizat și

relaxant.

0 12 3

2. Cântăresc foarte bine fiecare opțiune înainte de a planifica

ceva.

0 12 3

3. Oamenii ar trebui să se poarte în conformitate cu anumite

standarde de conduită prestabilite.

0 12 3

4. îmi place să planific din timp.

0 12 3

5. în general, consider că este important să respectăm regulile.

0 12 3

6. Pentru mine este o prioritate să am grijă de propriile bunuri.

0 12 3

7. Familia și prietenii sunt de părere că apreciez valorile

tradiționale.

0 1 2 3

8. De obicei îmi îndeplinesc sarcinile cu meticulozitate.

0 12 3

9. De obicei sunt precaut/ă, dar nu temător/temătoare.

0 12 3

10. Oamenii ar trebui să se comporte conform normelor morale.

0 12 3

11. Respectul față de autoritate este important.

0 12 3

12. îi prefer pe prietenii loiali celor interesanți.

0 12 3

13. Obiceiurile cu tradiție veche trebuie păstrate și respectate.

0 12 3

14. Prefer să aleg calea cea mai simplă pentru a-mi îndeplini
sarcina.

0 12 3

TOTAL

PASUL 3

1. Mă descurc ușor cu mașinăriile complexe.

0 12 3

2. îmi place să particip la polemici.

0 1 2 3

3. Vreau să înțeleg regulile și sistemele care funcționează după

anumite tipare.

0 12 3

4. Sunt o fire mai analitică și mai logică decât multe alte persoane.

0 12 3

5. Urmăresc în amănunt și în mod regulat subiectele intelectuale.

0 12 3

6. Pot rezolva o problemă fără să mă las influențat/ă de emoții.

0 12 3
7. îmi place să descopăr mecanismul lucrurilor.

0 12 3

8. Sunt o fire calculată.

9. Dezbaterea este o metodă bună de a-mi confrunta ideile cu ale

altora.

0 12 3

10. Nu mi se pare dificil să fac alegeri, nici chiar atunci când există
mai multe variante care inițial par, toate, bune.

0 12 3

11. Când fac o achiziție nouă (precum un aparat foto, un calculator

sau o mașină), vreau să cunosc toate datele tehnice.

0 12 3

12. Prefer să evit nuanțele și să exprim clar ce am de zis.

0 12 3

13. Consider că este important să fii direct.

0 12 3

14. Când iau o decizie, prefer să mă rezum la fapte concrete decât

să fiu influențat/ă de părerile altora.

0 12 3

TOTAL
X

PASUL 4

1. Vreau să cunosc nevoile și sentimentele cele mai profunde ale

prietenilor mei.

0 12 3

2. îmi place foarte mult să mă implic emoțional în relațiile cu

ceilalți.

0 12 3

3. în ciuda gândirii logice, în general îmi ascult inima când iau o

decizie.

0 12 3

4. Mă surprind adesea visând cu ochii deschiși.

0 12 3

5. Mă răzgândesc ușor.

0 12 3

6. După ce urmăresc un film emoționant, rămân mișcat/ă câteva

ore bune.

0 12 3

7. îmi imaginez că mi se întâmplă deopotrivă lucruri minunate și

lucruri urâte.
0 12 3

8. Sunt foarte sensibil/ă față de nevoile și sentimentele oamenilor.

0 12 3

9. De-a lungul zilei, mă pierd adesea în gânduri.

0 12 3

10. Sentimentele mele sunt mai profunde decât ale altor persoane.

0 12 3

11. Am o imaginație bogată.

0 12 3

12. Când mă trezesc dintr-o visare foarte profundă, îmi ia câteva

secunde să revin la realitate.

0 12 3

13. Când citesc o carte, îmi place când autorul face digresiuni și
povestește ceva frumos sau plin de înțeles.

0 12 3

14. Empatizez ușor

0 12 3

TOTAL

Punctajul
Se adună separat punctele acumulate la fiecare dintre cei patru pași
ai testului; nu trebuie adunate punctele acumulate la toți pașii.

Punctajele dezvăluie măsura în care sunteți Explorator (pasul 1 ),

Constructor (pasul 2), Conducător (pasul 3) sau Negociator (pasul
4). Primele două clasate reprezintă personalitățile dumneavoastră
primară și secundară. De exemplu, dacă aveți 32 de puncte la pasul
1, 20 de puncte la pasul 2, 27 de puncte la pasul 3 și 19 puncte la
pasul 4, înseamnă că sunteți EXPLO-RATOR/Conducător.

CAPITOLUL 3

ÎNZESTRAREA NATURALĂ:
1

Walt Whitman, „Cântec despre mine“, Fire de iarbă, trad. Mihnea

Gheorghiu, Editura Pandora-M, Târgoviște, 2000, p. 189 (n.tr.).
cum ți-e scris
O wad some Power the giftie gie us To see oursels as ithers see us!

Robert Bums1

Prin urmare, cine suntem?

„Nimeni nu știe ce există în el până nu încearcă să scoată la iveală“,

scria Ernest Hemingway. Ce ați aflat despre dumneavoastră după ce
ați făcut testul de personalitate? Sunteți CON-
STRUCTOR/Negociator? Sau CONDUCĂTOR/Explorator? Sau o
altă combinație? Nu există combinații mai bune sau mai rele. I )e
fapt, suntem un amestec din toate cele patru tipuri de personalitate,
doar că un anume tip este preponderent. Am ajuns însă la concluzia
că primele două tipuri domină în general personalitatea unei
persoane.

Nu înseamnă că soarta ne este pecetluită de ereditate; nu suntem

simple marionete care atârnă de structura AND-ului. I )e fapt, înainte
de a spune mai multe despre acest test de personalitate și despre
cine suntem cu adevărat, trebuie să subliniez că felul nostru de a fi
este strâns legat de experiențele prin care am trecut.1

De asta sunt sigură, întrucât am o soră geamănă identică, pe nume

Loma. Am moștenit același ADN și suntem amândouă I
XPLORATOARE/Negociatoare. Totuși, experiențele prin care u
trecut fiecare dintre noi ne-au transformat în ființe diferite.

în primul rând, amândouă ne asumăm riscuri. Loma pilotează un

balon cu aer cald. Zboară pe deasupra munților din I Colorado și din
Elveția, controlând nacela cu un singur aprinzător Bunsen
supradimensionat. Eu, în calitate de antropolog,1 țin prelegeri publice
despre subiecte delicate precum sexul, adul- j terul, divorțul și
diferențele de gen. Așa că amândouă avem o activitate ridicată în
sistemul dopaminei, substanța asociată cu asumarea riscurilor care
predomină în structura unui Explorator.

Lorna face și picturi în ulei. Deși această ocupație nu pare a avea

nimic în comun cu meseria mea de scriitor, Loma pictează cu mii de
tușe pe pânză, în vreme ce eu scriu cărți cu mii ; de cuvinte.
Amândouă suntem dedicate și ne câștigăm existența creând - indicii
în plus ale activității dopaminei. De asemenea, amândouă avem
slujbe care necesită sociabilitate, așa că fără îndoială avem același
nivel de estrogen, substanța de bază a Negociatorului.

Mai mult decât atât, nici una dintre noi nu lucrează în mediul
corporatist sau în armată, unde primează organizarea, regulile și
ierarhia. Amândouă lucrăm pe cont propriu, avem program flexibil,
ne urmăm propriile țeluri în viață și avem ocupații neconvenționale.
Așa că foarte probabil avem amân- j două un nivel scăzut de
serotonină, substanța de bază a Constructorului. Amândouă avem
același apetit sexual, ceea ce arată că avem niveluri similare de
testosteron, hormonul principal al unui Conducătorului.

Cu toate acestea, viața mea de zi cu zi, ca antropolog și scriitor, este

foarte diferită de cea a Lomei, care este pilot de balon și pictoriță. Ne
îmbrăcăm diferit, practicăm sporturi diferite, avem preferințe de
lectură diferite și chiar trăim în țări diferite. Nici una nu este copia
celeilalte.

Ideea este că Exploratorii nu seamănă întru totul între ei, la fel cum
nu seamănă nici Constructorii, Negociatorii sau Conducătorii. Unii
Exploratori fac alpinism, alții sunt pasionați de istorie, colecționează
antichități, merg la teatru sau sunt cititori împătimiți. Unii Constructori
dețin afaceri, alții sunt soldați sau contabili; alții sunt preoți, rabini
sau imami. Unii Conducători lucrează în laboratoare, în căutarea
leacului pentru cancer; alții creează cipuri pentru calculatoare,
lucrează într-un service auto Niiu meșteresc în garaj. Unii
Negociatori militează pentru pace, alții sunt educatori, în vreme ce
alții susțin cauze sociale.
Testul pe care l-ați făcut măsoară predispozițiile pe care le aveți din
naștere - înzestrarea naturală. Pe această bază genetică vă
construiri personalitatea prin alegerile pe care le faceți și
experiențele pe care le trăiri.

Fii tu însuți

Oamenii gândesc și se comportă în diferite moduri - precum un

Explorator, un Negociator, un Constructor sau un Conducător. Iar cei
mai mulți reflectă cu preponderență două dintre cele patru tipuri de
personalitate.

Există, desigur, și excepții.

De exemplu, prietenul meu Keith reflectă trăsăturile a trei

personalități. Este foarte chipeș și se exprimă foarte poetic -trăsături
de Negociator. își câștigă existența ca specialist de talie mondială în
neuroștiințe, efectuând în laborator experimente complexe, ca un
adevărat Conducător. Iar teoriile sale științifice, discursurile și
poeziile vădesc curiozitatea, creativitatea, flerul și îndrăzneala unui
Explorator.

Există oameni care reflectă în mod egal toate cele patru tipuri de
personalitate. De pildă Jennifer, redactor la o mare editură din New
York. După ce a completat testul, Jennifer m-a sunat ca să-mi spună
că are un punctaj aproape egal la toate cele patru sec-ț i uni.
„înseamnă că sunt extrem de plictisitoare“, a zis ea. „Puțin probabil;
ești foarte echilibrată“, i-am răspuns. Deși punctajele obținute sunt
relativ asemănătoare, eu tot cred că tipurile de personalitate primar
și secundar o definesc cel mai bine.

Mulți ne prefacem că suntem altfel față de cum suntem în realitate.

Don Quijote al lui Cervantes exclama astfel: „Știu eu prea bine cine
sunt [...] și știu că pot fi nu numai ceea ce am spus, ci pot să fiu toți
cei doisprezece pairs ai Franței laolaltă, și toți cei nouă cavaleri ai
Faimei.“2
Cu toții putem să ne purtăm contrar firii noastre, însă este obositor.
Exploratorii, care tânjesc după nou, vor reuși foarte greu să mențină
pe termen nedefinit un ritm de lucru plictisitor și să funcționeze după
un program rigid. Constructorii, precauți din fire, nu vor putea duce o
viață „pe muchie de cuțit“ mai mult de câteva săptămâni sau luni.
Conducătorii, deciși și calculați, își vor pierde răbdarea dacă trebuie
să aștepte ca alții să ia o decizie. Negociatorii, plini de compasiune
și grijulii, nu se vor putea bucura de un loc de muncă unde li se cere
să fie cruzi, cum ar fi să tortureze oameni pentru a obține
informații sau să aleagă pe cine să salveze ori să sacrifice în cazul
unei evacuări.

Temperamentul nu este în întregime maleabil.

Acest lucru mi-a devenit foarte clar într-o seară, la scurt timp după
ce am ținut un discurs în Washington, D.C. O femeie din public a
venit la mine și mi-a spus că se întâlnește de trei ani cu un bărbat
alături de care nu s-a simțit niciodată cu adevărat ea însăși. L-a
mințit că-i place istoria militară și se uită la sport doar ca să-i facă pe
plac. în preajma lui are un comportament caraghios și naiv în care
nu se recunoaște. Prietenul ei nu și-a dat încă seama de asta, dar
felul ei fals de a fi a vlăguit-o. Mi-a mărturisit că, atunci când el
pleacă în delegație, ea revine cu picioarele pe pământ, se regăsește.

„Integritatea înseamnă pur și simplu să nu-ți tulburi identitatea“, scrie

psihologul Erich Fromm. Cred că această femeie va ajunge în cele
din urmă să se simtă atât de neplăcut, încât vu redeveni ea însăși
față de partenerul ei. Iar pe măsură ce-și vii recâștiga integritatea,
relația lor fie va evolua, fie va eșua. Dur, indiferent ce soartă va avea
relația lor, probabil ea se va respecta pe sine mai mult.

lubește-te pe tine însuți

Spun acest lucru întrucât observ constant că aproape toți cei care
fac testul de personalitate par să fie mulțumiți cu temperamentul lor
de bază. Exploratorilor le place să fie curioși și spontani;
Constructorilor le place să fie precauți, loiali și conservatori;
Conducătorii apreciază spiritul de decizie, logica și precizia;
Negociatorilor le plac empatia, altruismul și imaginația. Eleanor
Roosevelt spunea: „Cred că la un moment dat aflăm cine suntem și
ajungem să n€ împăcăm cu asta.“ Nu doar ne împăcăm, ci începe
să ne și placă.

Prima dată când mi-am dat seama că oamenilor le place în general

propriul temperament s-a întâmplat într-un moment destul de ciudat,
la mine în birou. O tânără mă contactase pen-Iru o slujbă pe timpul
verii. Tocmai își luase doctoratul în psihologie și voia să lucreze la o
agenție de matrimoniale. A venit intr-o după-amiază de primăvară, o
tânără mignonă, cochetă, vioaie, îmbrăcată în costum de afaceri. S-
a așezat pe canapea și am început interviul. După câteva minute am
întrebat-o dacă ti făcut testul meu de personalitate. îl făcuse.

— Care este personalitatea dumneavoastră primară? am întrebat-o.

— Conducător.

— O, am făcut.

Avusesem o reacție de respingere. Tocmai descrisesem tipul

Conducătorului: direct, uneori grosolan, chiar nepoliticos. Am vrut să
o liniștesc, spunându-i că probabil este foarte sociabilă și amabilă cu
oamenii.

A făcut o pauză. Apoi a izbucnit:

— Nu sunt amabilă cu oamenii. Sora mea e mereu drăguță cu toată

lumea, chiar și cu cei care nu-i plac. Mi se pare o dovadă de
slăbiciune. Mie îmi place să spun ce gândesc.

M-a înspăimântat greșeala pe care o făcusem. în dorința mea de a-i

atribui niște trăsături pe care le admir în mod special, cele ale unui
Negociator, cum sunt eu, o jignisem pe tânăra și fioroasa
Conducătoare.
Consecvența sinelui

Oare peste treizeci de ani tânăra țâfnoasă va continua să spună

ceea ce gândește? Bănuiesc că da.

Decenii la rând, psihologii au studiat în ce măsură se schimbă în

timp personalitatea unei persoane. Schimbările sunt
măsurate folosind o metodă numită testare-retestare. Aceeași
persoană este supusă aceluiași test la momente diferite, la distanță
de câteva săptămâni, luni sau ani, apoi se compară
punctajele. Rezultatele arată că în general temperamentul rămâne
neschimbat de-a lungul vieții.

Copiii și adolescenții au punctaje variabile, probabil pentru că își

schimbă modul în care se percep pe ei înșiși pe măsură ce își
descoperă noi aptitudini. Și punctajele persoanelor în vârstă sunt
mai schimbătoare, probabil pentru că au învățat să-și adapteze
personalitatea în funcție de situație. Testele de personalitate cele
mai precise și mai consecvente sunt cele ale persoanelor active, în
floarea vârstei, libere să-și exprime înclinațiile naturale.

Totuși, anumite trăsături se schimbă pe parcursul vieții. Adolescenții

de peste tot din lume sunt mai nerăbdători, doritori de lucruri noi,
extravertiți, dar și mai puțin conștiincioși sau amabili. După vârsta de
douăzeci de ani încep să se schimbe, în floarea vârstei, oamenii din
țări foarte diferite, precum Anglia, Germania, Cehia și Turcia, încep
să fie mai conștiincioși și mai adaptabili, dar mai puțin entuziaști,
deschiși către noi experiențe sau extravertiți.

Dar, chiar și în plină maturitate, oamenii care trec prin experiențe

majore pot să denatureze rezultatele testului de personalitate.
Căsătoria, divorțul, pierderea sau schimbarea locului de muncă,
pensionarea, moartea unui bun prieten sau a unui membru de
familie, dependența de anumite lucruri, o boală gravă - orice mare
bucurie sau traumă ne poate altera percepția asupra propriei
persoane. Surprinzător e că evenimentele care ne schimbă viața pot
activa sau dezactiva anumite gene, provocând modificări
semnificative în personalitatea cuiva.

Nu întotdeauna în sensul rău. Unele evenimente pot fi atât de

zguduitoare, încât scot la iveală trăsături latente, pe care nu știam că
le avem. Printr-o astfel de Transformare cred că a trecut și George,
proprietarul clădirii unde am locuit.

Transformarea lui George

George era cel mai rău proprietar cu putință, zgârcit și dezagreabil.

Era atât de strâns la pungă, încât nu dădea drumul la căldură și la
apă caldă să ajungă până la etajul patru al clădirii. I.a fel de
supărător a fost și faptul că, atunci când a zugrăvit casa scării, a
refăcut pereții numai până la apartamentul lui de la etajul al doilea,
lăsând pereții de la celelalte două etaje să se corojească. în plus, tot
timpul îi acuza pe nedrept pe locatari.

Cel mai rău a fost într-o dimineață, când mi-a bătut în ușă și m-a
certat că am azvârlit resturi de anghinare pe scară și pe scările
înguste și vechi ale clădirii. Eu chiar mâncasem anghinare cu o
seară în urmă, dar cu siguranță nu-mi împrăștiasem gunoiul pe
scară. George striga la mine furios, iar eu mă uitam la resturile mele
de anghinare, felii de lămâie și altele împrăștiate de-a lungul holului.
Iar când i-am zis că probabil băiatul lui cel leneș mi-a vărsat sacul de
gunoi târându-1 peste cuiele care ies din treptele stricate, a mormăit
furios.

La scurt timp după acest incident ridicol, George a trecut printr-o

experiență care i-a schimbat viața: a fost diagnosticat cu cancer. în
mod uimitor, acest lucru l-a transformat într-un ■ om simpatic. Chiar
dacă nu am avut niciodată căldură și apă caldă și nici nu a zugrăvit
mai departe de ușa lui, a rămas un om politicos și chiar binevoitor
până când am plecat din clădire, mulți ani mai târziu.

Ce tip de personalitate pare să i se potrivească lui George?

Nu voi ști niciodată. Dar, dacă nu treci printr-o experiență marcantă,
probabil rămâi acel amestec unic de Explorator, Constructor,
Conducător și Negociator cea mai mare parte din viață, poate chiar
pentru totdeauna.

„Fentarea" testului

Putem oare „trișa“ la acest test de personalitate, modificând

răspunsurile în funcție de persoana care am dori să fim?

Această întrebare a stat în atenția psihologilor timp de mai multe

decenii. Majoritatea consideră că există numeroase modalități în
care poți interpreta rezultatele unui chestionar. Testul poate
surprinde personalitatea noastră adevărată, personalitatea pe care
credem că o avem (percepția de sine) sau modul în care ne dorim să
fim văzuți de ceilalți (felul în care ne prezentăm în societate). Toate
cele trei rezultate dezvăluie lucruri interesante despre noi. Cu toate
acestea, dovezile arată că majoritatea chestionarelor măsoară
personalitatea noastră adevărată.

E interesant faptul că testele de personalitate (precum cel de mai

sus) care folosesc afirmații clare, generale, simple, de genul
„Acționez sub impulsul de moment“ sau „Sunt o fire calculată“, sunt
mult mai exacte decât cele care conțin întrebări mai subtile. Ba chiar,
atunci când cercetătorii adaugă întrebări menite să vadă dacă
subiecții mint sau se prefac, acestea nu îmbunătățesc validitatea
rezultatelor.

Un caracter național?

Există un caracter național? Naționalitatea poate influența ponderea

de Explorator, Negociator, Constructor sau Conducător?

Intenționez să aflu răspunsul, pentru că testul de personalitate creat

de mine se regăsește în prezent pe site-ul Match.com in 34 de țări.
Analizând aceste date internaționale, sper că voi înțelege în ce
măsură cultura influențează temperamentul unui om.
Există însă deja un alt test de personalitate care a arătat că locuitorii
din Etiopia, India, Indonezia, Liban, Estonia și din uite 43 de țări,
care vorbesc 27 de limbi diferite, împărtășesc unele trăsături de
personalitate, fie că sunt bătrâni, tineri, bogați, săraci, albi sau negri.
Părerile despre familie, Dumnezeu, sex și comunitate, preferințele
literare, muzicale și culinare variază in funcție de locul, perioada și
modul în care am fost crescuți, însă gradele de curiozitate,
creativitate, tradiționalism, calm, hotărâre și compasiune rămân cel
mai probabil neschimbate, indiferent dacă locuiești la Cairo, Tokyo
sau La Paz.

Cele patru tipuri de personalitate - Negociatorul, Constructorul,

Conducătorul și Exploratorul - rezidă în structura biologică, nu în
cultură.

Mintea animalelor

Câteva trăsături de bază ale acestor tipuri de personalitate se

regăsesc chiar și la animale, fapt ce sugerează că aspecte
ale acestor patru stiluri de comportament s-au format cu foarte
multă vreme în urmă, încă de la ființele preistorice.2

De pildă curiozitatea, trăsătură distinctivă a Exploratorilor. Intr-un

experiment, s-a așezat o jucărie roz lângă coliviile deschise ale unor
pițigoi; unii au ieșit de îndată să se uite mai îndeaproape la ea, pe
când alții au rămas înăuntru. Nu trebuie să ai un creier precum cel
omenesc ca să fii curios. Chiar și unii pești sunt mai curioși decât
alții.

Conștiinciozitatea, o trăsătură principală a Constructorilor, se

regăsește și la alte vietăți. Un exemplu uimitor îl constituie Safi, un
ciobănesc german, care a fost pentru mult timp camaradul celebrului
primatolog Barb Smuts. Barb l-a luat pe Safi de la un adăpost pentru
animale pe când acesta era încă pui. înainte de a o aduce acasă,
Barb s-a oprit într-un parc din apropiere, plin de câini. Safi a și
început să se joace cu ceilalți căței, când a trecut în fugă o veveriță.
Toți s-au repezit spre ea, alergând în pădure. „înapoi, Princey“, „Vino
încoace, Muffin“, strigau stăpânii. Barb nu-i dăduse încă un nume
puiului, așa că a strigat doar „Vino înapoi“. Safi a fost singurul cățel
care a ascultat și s-a întors imediat lângă Barb. Safi a fost loială
toată viața. Când Barb dormea în timpul unei excursii, Safi
rămânea de pază și doar după ce se trezea stăpâna se odihnea și
ea.

Păsările și mamiferele nu sunt singurele vietăți care au personalități

individuale. Unele specii de drosofile vădesc uneori un
comportament de Conducător, fiind mult mai agresive decât altele.
Cercetătorii au observat acest fenomen atunci când au construit un
habitat pentru aceste vietăți, cunoscute sub numele de „musculițe de
oțet“. Era vorba despre un dulap larg cu două suporturi unse cu
miere, unde drosofilele puteau sta și mânca. Era un spațiu foarte
plăcut, suficient de mare. însă în fiecare dimineață, când cercetătorii
le verificau, vedeau că o sursă de hrană era dominată de un mascul,
iar restul mus-culițelor roiau în jurul celei de-a doua.

La fel și în cazul caracatițelor. De pildă „Larry Fustangiul“, o

caracatiță gigant din Pacific, care a trăit până de curând într-
un acvariu din Seattle. Fusese botezat astfel întrucât făcea avan-
Nuri tuturor caracatițelor care treceau prin acvariul lui. Alături de el
mai trăiau „Emily Dickinson“, o femelă timidă, care se ascundea tot
timpul după pietrele din acvariu, și diabolica „Lucretia McEvil“, care
strica în mod regulat filtrul de apă și răsturna pietrele în toiul nopții.

în lumea animalelor, cele patru tipuri de personalitate se pol observa

poate cel mai bine la grupul de cimpanzei din grădina zoologică
Amhem (Olanda). La sosirea aici a primato-logului Frans de Waal, în
anul 1975, erau în total 23 de femele și masculi.

Dandy era Exploratorul grupului, un adevărat temerar. De fiecare

dată când puneau la cale să evadeze, Dandy era în fruntea grupului.
De Waal îl numea „maestrul evadărilor“.
I uit era foarte agreabil, o trăsătură de bază a Negociatorului. Avea
„o fire deschisă și prietenoasă și-i plăcea tovărășia celorlalți", spune
de Waal. '

Yeroen era celebru pentru ambiția lui. „își urmărește cu atenție

interesul, scrie de Waal. Nu ține cont de nimeni altcineva când vrea
să-și atingă scopul. E foarte ambițios.“ Asemenea lui Yeroen, mulți
Conducători își pun în pericol sănătatea, siguranța și viața de familie
pentru a-și atinge țelurile.

Iar Mama era calmă, autoritară - protectoare și împăciuitoare. „Se

bucura de respectul celorlalți“, spune de Waal. Constructorii, stâlpii
societății, există și printre cimpanzei.

De secole, oamenii știu că animale aparținând diverselor specii pot

avea personalități distincte și unice. Au crescut păsări, câini și cai
pentru anumite trăsături de personalitate. Dacă aș putea transpune
testul pe înțelesul animalelor, dacă I aș putea aplica balenelor,
pinguinilor, nurcilor, rinocerilor și altor vietăți, sunt sigură că aș
descoperi printre ele Exploratori, Negociatori, Constructori și
Conducători.

Evoluția personalității

Anumite aspecte ale acestor tipuri generale de temperament trebuie

să se fi dezvoltat cu mult timp înainte ca dinozaurii să fi pășit pe
Pământul aburind.

Dintre miliardele de creaturi care au trăit de-a lungul timpului, mama

natură le-a preferat pe cele care au explorat mediul înconjurător,
alteori pe cele care erau mai prudente, mai agresive sau mai
adaptabile. Și, treptat, aceste constelații de personalități -
predecesoarele Negociatorilor, Exploratorilor, Constructorilor și
Conducătorilor umani moderni - s-au răspândit la specii foarte
diferite, la fel de diferite ca strămoșii musculițelor de oțet,
caracatițelor sau cimpanzeilor.
Apoi, după ce strămoșii noștri au coborât din copacii Africii acum
peste cinci milioane de ani, fiecare și-a asumat un rol în grupul
căruia îi aparținea, în funcție de înclinațiile proprii. Predecesorii
Exploratorilor de astăzi se aventurau în străfundurile vegetației
primejdioase și aduceau came, nuci sau informații. Strămoșii
precauților Constructori de azi păzeau grupul și creau treptat
ritualurile vieții tribale. Predecesorii riguroșilor Conducători de azi au
perfecționat sulițele și capcanele și au calculat venirea ploilor și
fazele Lunii. Iar predecesorii Negociatorilor imaginativi și intuitivi au
menținut coeziunea grupului prin abilitățile lor sociale.

Folosindu-și împreună înzestrările naturale, predecesorii noștri au

reușit să supraviețuiască zi după zi, generație după generație.
Diferențele din cadrul grupului au oferit importante avantaje sociale
și economice. Prin urmare, cele patru tipuri de personalitate au
proliferat.

Oamenii de știință au avansat chiar ideea că o anumită genă aflată

la baza căutării de nou - o trăsătură a Exploratorului - își are originea
într-o mutație rară care s-a extins întrucât era necesară
supraviețuirii. Pentru a testa această teorie, s-au alcătuit în cadrul
unui experiment echipe de persoane de ambele sexe cărora li s-au
dat sarcini de grup. S-au remarcat grupurile cu membri care purtau
această genă din sistemul dopaminei. Cercetătorii au ajuns la
concluzia că indivizii care își asumă riscuri ajută la supraviețuirea
grupului.

Și alte gene care dau anumite trăsături au fost adaptabile. In timp,

cele patru tipuri generale de personalitate - Negociatorul,
Exploratorul, Conducătorul și Constructorul - s-au consolidat, luând
aspectele pe care le cunoaștem astăzi.

Hipocrat, Aristotel, Jung și Myers

Intr-adevăr, după cum arată și psihologul David Keirsey, cele patru

tipuri de personalitate apar în istoria occidentală de pc vremea
grecilor antici.

Hipocrat, un medic grec care a trăit aproximativ între anii 4M) și 370
î.Hr., a propus pentru prima dată ideea celor patru stiluri de
temperament bazate pe cele „patru umori“.

Aristotel (384-322 î.Hr.) considera că omul caută fericirea Intr-unui

dintre cele patru moduri: prin plăcerea senzuală, numită dc el
hedone, prin însușirea unor bunuri - propraietare, prin investigație
logică - dialogike, sau prin exprimarea virtuților morale - ethikos. A
descris perfect trăsăturile centrale ale Exploratorului,
Constructorului, Conducătorului și Negociatorului.

Și Galen, un medic roman care a trăit în secolul al Il-lea d l Ir., a

definit trăsăturile principale ale acestor tipuri: indivizii xangyinici erau,
spune el, optimiști, impulsivi, energici și amatori de distracție,
asemenea unui Explorator. Melancolicii erau contemplativi, ponderați
și meticuloși, asemenea Constructorilor. Flegmaticii nu sunt
sentimentali, ci raționali și atenți -trăsături comune cu cele ale
Conducătorilor. Iar indivizii colerici erau pasionali - o trăsătură
centrală a Negociatorului.

De atunci încolo, Paracelsus, medicul vienez din secolul ni XVI-lea,

Immanuel Kant, filozoful german din secolul al XVIII-lea și alți filozofi
și psihologi de mai târziu, printre care Rudolf Steiner, Alfred Adler,
Erich Adickes, Erich Fromm și, cel mai important, Carl Jung, au
îmbrățișat cu toții ideea că fiecare dintre noi a moștenit o constelație
de trăsături biologice.

Cea mai amplă caracterizare a tipurilor de temperament a fost făcută

de Isabel Briggs Myers și mama ei, Katharine Cook Briggs. La
sfârșitul anilor ’40, cele două femei au dezvoltat cel mai cunoscut
test de personalitate - indicatorul de tipuri Briggs-Myers (MBTI).
Testul a fost tradus în șaisprezece limbi, iar la acesta au răspuns
treizeci de milioane de persoane, promovând cunoașterea de sine și
comunicarea în grup.
De ce este acest test atât de cunoscut?

Pentru că funcționează datorită tiparului biologic.

Chiar

dacă Isabel Myers nu era conștientă de acest lucru, majoritatea

tipurilor gândite de ea se potrivesc celor patru profiluri identificate de
mine.3 în anii ’90, psihologul David Keirsey, discipolul lui Isabel
Myers, a simplificat schema, reducând-o la patru tipuri de
personalitate de bază: Artistul, Gardianul, Raționalul și Idealistul. Nu
cunoșteam încă schema lui Keirsey în momentul în care am conturat
setul de tipuri de personalitate, în 2005, de Anul Nou. Abia mai târziu
am descoperit aceste asemănări izbitoare.

Cele patru tipuri de personalitate sunt reprezentate și în tradiții

neoccidentale. De pildă, unele triburi amerindiene, care au trăit în
preriile Vestului Mijlociu de astăzi, credeau într-o roată sacră a
medicinei ce reprezenta cercul vieții. La est se înălța vulturul,
simbolul viziunii și al iluminării. La vest se afla ursul, un animal
înțelept și precaut, care se aciuează în peșteri și nu hoinărește.
Nordul era reprezentat de bizon, simbolul rațiunii și al înțelepciunii.
La sud se afla șoarecele, simbolul inocenței și al încrederii. Aceste
ființe au trăsături de bază care corespund Negociatorului,
Exploratorului, Conducătorului, respectiv Constructorului.

Pe scurt, cei care studiază comportamentul animalelor, medicii,

psihologii și filozofii descriu aspecte centrale ale acestor imtru tipuri
de personalitate încă de acum două mii de ani. IiinA eu am fost
avantajată de știința secolului XXI, care mi-a permis să fac legătura
între aceste patru constelații de temperament și elementele
biologice.

De ce el? De ce ea?

Prin urmare, testul de personalitate pe care l-ați făcut încearcă să

identifice aspectele de bază care ne definesc, acea parte care a
început să se dezvolte cu mult înainte ca primii noștri strămoși să
calce pe Pământ. Dar de ce au dezvoltat strămoșii noștri această
atracție față de anumite tipuri? După cum iiiii mai spus, Exploratorii
sunt atrași de Exploratori, Constructorii gravitează în jurul altor
Constructori, pe când Condu-i Alorii sunt mult mai atrași de
Negociatori și viceversa. De ce ol? De ce ea? Iată ce m-au întrebat
cei de la Match.com în vacanța de Crăciun din 2004.

(iândindu-mă acum la fiecare dintre cele patru tipare, îmi dau seama
cum au evoluat. De pildă, atracția dintre Conducători și Negociatori.
Conducătorul este hotărât, direct, precis, concentrat, priceput în
aspectele tehnice și competitiv - trăsături comune cu ale
Negociatorului. Acesta, pe de altă parte, se pricepe la oameni, la
cuvinte, este flexibil și caracterizat prin bunătate, trăsături ale
majorității Conducătorilor. în plus, amândurora le place să jongleze
cu idei și cu teorii: Conducătorul poate da profunzime discuțiilor, pe
când Negociatorul vine cu perspectiva de ansamblu.

Este interesant faptul că aceste tipuri pot îmbogăți temperamentul

celuilalt din punct de vedere biologic. Când Conducătorul hotărât îl
provoacă pe Negociatorul pacifist, îi poate stimula Nistemul
testosteronului, facându-1 și pe acesta mai categoric.

Iar când afectuosul Negociator îl mângâie și îl îmbrățișează p<

Conducător, contactul fizic îi poate declanșa acestuia elibe-rarea
ocitocinei (și, de asemenea, a estrogenului), facându-1 mai
încrezător, mai intuitiv, mai bun și mai grijuliu. Cel ma important:
atunci când Conducătorul și Negociatorul își scot la iveală
înzestrările naturale, alcătuiesc o echipă puternică.

Dar de ce Constructorii caută alți Constructori? Probabil pentru că

sunt atât de tradiționaliști, loiali și devotați căminulu: și familiei. Vă
puteți imagina o combinație mai bună pentri creșterea unui copil
decât doi părinți loiali și devotați? D( fapt, datele arată că oamenii cu
un nivel ridicat de serotoninJ se căsătoresc cu persoane asemenea
lor. Am bănuiala că aniversările a cincizeci de ani de căsnicie din
toată lumea sunt sărbătorite de Constructori căsătoriți cu alți
Constructori - J strategie foarte bună de perpetuare a ADN-ului.

Ce se poate spune însă despre atracția dintre doi Exploratori?

Studiile au arătat că oamenii cu un nivel ridicat de dopamină se
căsătoresc cu persoane care le seamănă, nu numai în Statele Unite,
ci și în Germania sau Olanda. Cine va crește copilul dacă ambii
părinți sunt în căutarea noului, indiferent în ce privință? Exploratorii
sunt adesea nemulțumiți de relațiile lor. astfel încât adeseori acești
căutători de senzații noi ajung la divorț.

Combinația Explorator-Explorator nu pare a fi o strategie bună

pentru creșterea unui copil. însă natura are un plan și în acest caz.
întrucât Exploratorii divorțează adesea și se recăsătoresc, ajung să
aibă copii cu mai mulți parteneri. De altfel, întâlnim frecvent oameni
aflați la a doua căsătorie și care au copii din ambele mariaje. Nu
susțin divorțul și recăsătoria, însă vorbim aici despre înțelepciunea
geneticii. De-a lungul istoriei, foametea și alte catastrofe au ucis
mulți oameni, cu precădere copii. Dacă vechii Exploratori au avut
mai mulți copii în tinerețe, sunt mari șanse ca o parte dintre ei să fi
supraviețuit vremurilor grele, transmițând mai departe ADN-ul.

< u multă vreme în urmă, strămoșii noștri au dezvoltat patru tipuri de

temperament principale, generale. în plus, fiecare tip h devenit
specific celor care și-au accentuat sau completat per-xonalitatea într-
un mod care i-a ajutat să-și crească progenitu-llle, Conducătorii și
Negociatorii și-au scos la iveală, fiecare, li'Niirscle diferite.
Constructorii și-au valorificat forțele pentru ii crește cât mai mulți
copii cu un singur partener. Iar Explora-tnrii au procreat în anii
tinereții. Toate acestea au fost modalități prin care și-au combinat și
au transmis cu succes gena ereditară. Și rămân și astăzi la fel.

Dar schema naturii e mult mai complexă. Și tipul de personalitate

secundar își spune cuvântul în alegerea partenerului. |)c pildă, eu
văd efectul pe care îl are cel de-al doilea tip de personalitate asupra
relațiilor mele. După cum am zis, eu sunt IXI’I.ORATOR/Negociator.
Și sunt atrasă de EXPLORATORI/ ( onducători. Priviți simetria: ca
Explorator, am cu cine să por-iionc în căutarea aventurii - un alt
Explorator. Ca Negociator, mu pe cineva care mă face să fiu mai
calculată și mai hotă-lălă Conducătorul.

Nu există combinații nepotrivite. Fiecare alăturare are punctele sale

forte și punctele slabe și prezintă o combinație dife-I HA a mai multe
trăsături principale.

Caracterul extravertit și caracterul introvertit

înainte să vorbim despre personalitatea dumneavoastră adevărată,

precum și despre cea a partenerului, trebuie să ne refe-rlm la un
aspect pe care e posibil să-l considerați esențial pentru lipul de
personalitate și pentru relațiile fiecăruia: caracterul extravertit. De
ce? în mare, deoarece sunt de părere că aceste noțiuni - caracterul
extravertit sau introvertit - sunt de cele mai multe ori greșit înțelese.

Majoritatea psihologilor consideră că persoanele extravertit« sunt

deschise, sociabile, entuziaste și vorbărețe. Aceste per soane, spun
ei, simt mai intens bucuria, plăcerea și alte emoți pozitive. în schimb,
cele introvertite sunt mai timide și ma rezervate.

Numai că această definiție nu pomenește un aspect esențial al

caracterului extravertit: modul în care capătă energia. Ași cum
ingenios se exprima Isabel Myers, cei extravertiți sunt concentrați
asupra lumii exterioare și își iau energia de la ceilalți Pe de altă
parte, cei introvertiți sunt orientați înspre interior. Sf relaxează, se
odihnesc și se refac explorându-și universul interior de idei și
sentimente. în ciuda sensibilității sale, Myers ș colegii ei au omis să
măsoare în cadrul testului lor acest aspec’ esențial al caracterului
extravertit sau introvertit.

Cu toate acestea, apreciez definițiile originale pe care le-a dat Myers

celor două tipuri și care sunt în consens cu expei riența mea: spre
exemplu, sora mea geamănă, Loma, este afabilă, energică,
vorbăreață și entuziastă. E foarte sociabilă, se simte bine între
oameni, își face repede prieteni și menținq ușor relațiile cu aceștia.
Dar nu sunt ținta ei pentru timpul liber. în după-amiezile de sâmbătă
preferă să zboare cu balonul deasupra Elveției, să plutească pe
Marea Mediterană într-c bărcuță ori să se ascundă în atelierul ei din
sudul Franței și să picteze. Iar seara s-ar duce mai degrabă la teatru
sau la c expoziție decât să iasă cu prietenii.

Se pare că și marele pianist Vladimir Horowitz avea cam aceleași

tendințe. Când era întrebat care este onorariul lui pentru a cânta la o
gală în Paris și apoi pentru a prezida o recepție somptuoasă cu toate
personalitățile de vază locale, se pare că acesta răspundea:
„Onorariul meu este de 100.000 de dolari; 5.000 ca să cânt și 95.000
ca să iau parte la recepție.“ Probabil că Horowitz ar fi fost de acord
cu un lucru pe care mi l-a spus cândva Loma: „îmi plac oamenii
foarte mult, însă mă epuizează.“

Dacă introvertiții se pricep să socializeze, extravertiții pot fi stângaci.

Să luăm exemplul lui Sally, specialistă în neuro-yllin|c. Sally este
sfioasă; când vorbește, face pauze lungi și cxlc adesea incoerentă.
Dar, în timpul liber, stă acasă sau iese III oraș cu prietenii. Așa cum
spune ea: „îmi plac oamenii, mă încurcă cu energie.“

I )upă cum văd eu lucrurile, Loma și Horowitz sunt introvertit social,

iar Sally este o extravertită social, chiar dacă bâlbâită.

Mai mult decât atât, eu cred că fiecare tip de personalitate exprimă

în mod diferit caracterul extravertit. Exploratorii extra-vcitiți au
probabil o exprimare bombastică - până când se plictisesc să tot
întâlnească aceiași oameni, iar atunci caută noi aventuri.
Constructorii au cei mai mulți prieteni și cele Uliii multe cunoștințe
din toate cele patru tipuri de personalitate, ilm evită conversațiile în
care trebuie să-și dezvăluie natura Interioară. Conducătorii nu sunt
foarte sociabili în prezența prea multor persoane, întrucât își doresc
să poarte conversații profunde; atunci când întâlnesc însăjrpersoană
care le place, pol da dovadă de profunzime în gândire și de
entuziasm. Iar Negociatorii sunt atât de amabili, încât pot fi
extravertiți chiar yi atunci când, de fapt, ar prefera să aibă o
conversație liniștită. personală, cu un singur prieten.

Așa încât consider caracterul extravertit o trăsătură mult prea

complexă pentru a putea fi măsurată într-un test.

Dar lucrul care a cântărit cel mai mult în decizia mea de a nu mă

ocupa de acest aspect este acela că persoanele extravertite nu sunt
neapărat atrase de alte persoane extravertite; llitrovertiții nu sunt
atrași de alți introvertiți, iar extravertitul yi introvertitul nu se atrag
cine știe cât unul pe celălalt. E un aspect al personalității care nu
joacă un rol foarte important tu atracția față de o persoană. Ne
alegem partenerii în funcție tic alte trăsături.

Din același motiv nu m-am ocupat nici de gradul de nevro-lism și de

anxietate. Nici aceste trăsături nu joacă un rol esențial în alegerea
partenerului.

Zarurile naturii

Romancierul Henry James scria: „Să nu spui niciodată că știi totul

despre inima unui om.“ Fiecare dintre noi reprezintă o combinație
complexă din cele patru tipuri de gândire și de comportament. Iar
unii nu țin cont de determinarea genetică atunci când își aleg
partenerii. Cu toate acestea, mama natură a aruncat deja zarul
pentru fiecare dintre noi. în esență, suntem cine suntem și suntem
atrași în mod firesc de anumite persoane.!

Așadar, să „purcedem“, cum spunea lord Alfred Tennyson, „și să

urmăm cunoașterea ca pe o stea căzătoare“. Următoarele patru
capitole sunt dedicate tipului de personalitate care vă reprezintă. în
restul cărții vom vorbi despre partenerul dumneaJ voastră și despre
modalitățile în care vă puteți folosi de legile naturii pentru a vă găsi și
a păstra lângă dumneavoastră tovarășul de viață ideal.

( APITOLUL 4
SOARBE LICOAREA VIEȚII

PÂNĂ LA ULTIMA PICĂTURĂ:

Exploratorul
Să nu pornim pe unde ne duce drumul, ci să pășim pe unde nu
există cărare și să lăsăm urme.

(proverb japonez)

Astă-iamă am mâncat o tarantulă. Era gătită pane în stil luponez, dar

rămânea oricum o tarantulă, cu piciorușele acelea păroase. Nu am
mâncat tot, ci numai partea de sus, iar restul ii rămas în farfurie. în
aceeași seară, aufgustat scorpion, crocodil, niște came de urs și de
cangur. S-a întâmplat să nu gust din șarpele cu clopoței, din iac,
șobolanul nord-american, gân-dncul din Indonezia și din țestoasă. Și
am trecut peste viermi. Viermi nu am putut să mănânc. Chiar și pe o
felie de pâine, viermele tot vierme rămâne.

Ce făceam eu acolo? Eram îmbrăcată în rochia mea de xenră albă,

purtând colierul labă de urs, cu douăzeci și una de Uheare, pe care îl
cumpărasem cu câțiva ani în urmă, când locuiam în Arizona, în
rezervația indiană Navajo. Și eu, ca to|i ceilalți îmbrăcați la patru
ace, participam la gala anuală a clubului Exploratorilor, la hotelul
Waldorf Astoria din New York. Beam cu toții șampanie și mâneam
antreuri exotice, printre candelabrele din cristal, pe covoarele
groase, roșii.

Pentru mine a fost un eveniment unic. Nu se va mai repeta

niciodată. Sunt tipul Explorator. Și totuși, tarantulă la antreu? Noroc
că nu aveam ochelarii la mine.

Căutătorii de senzații
„Se despărțeau în codru două drumuri,/ L-am apucat pe cel mai
neumblat,/ Iar asta totul, totul a schimbat.“ Această poezie a lui
Robert Frost a emoționat multă lume, probabil pentru că impune o
reflecție asupra deciziilor pe care le luăm în viață, făcând apel la
înțelepciune. însă a alege drumul „cel mai neumblat“ înseamnă
pentru un Explorator mister, aventură, atracție.

înțeleg acest tip. Cineva i-a spus cândva surorii mele gemene: „Ești
singura persoană pe care am văzut-o că se entuziasmează când
face pană la mașină.“ Desigur, nu înseamnă că toți Exploratorii se
entuziasmează când fac pană. Unii se aventurează pe Everest, pe
Amazon sau pe alte tărâmuri exotice; sunt cei în căutare de senzații
tari și de peripeții. Alții își riscă bunăstarea pentru invențiile la care
visează. Unii sunt atrași de sexul sălbatic, de jocurile de noroc, de
alcool sau droguri; le place să piardă controlul. Alții se desfată prin
muzică bizară, artă exotică, comportament social nonconformist sau
prin idei avangardiste. Unii pur și simplu colecționează timbre sau
antichități, stau acasă și citesc ori merg la teatru, filme sau concerte.
Exploratorii se află în căutarea aventurii la nivelul intelectului și al
simțurilor.

Acesta este și cazul lui Helen Keller, o femeie care și-a învins
gravele dizabilități și a plecat să exploreze lumea. S-a născut în
1880, iar la vârsta de nouăsprezece luni s-a îmbolnăvit de friguri și a
rămas fără simțul văzului și al auzului. Helen a devenit un mic tiran
sălbatic, făcând scene ca să ceară atenție, bosumflându-se și
agitându-se în pat. O dată a încuiat-o pe mama ei în cămară timp de
trei ore, iar ea a stat pe treptele verandei, bucurându-se de vibrațiile
bătăilor în ușă ale mamei sale. Mai târziu, a scris despre copilăria ei:
„Eram puternică, activă și nu-mi păsa de consecințe. Eram destul de
sigură pe mine și mereu făceam ce voiam eu, chiar dacă trebuia să
lupt cu îndârjire pentru asta.“

Situația avea să se schimbe în momentul în care Anne Null ivan, în

vârstă de douăzeci și unu de ani, a început să lu-I rcze cu Helen, pe
atunci în vârstă de șapte ani, în casa ei din I iiNcumbia, Alabama.
Sullivan menținea disciplina. Când Helen ii flcut o criză la micul
dejun ca s-o sperie, agitându-se și azvârlind cu mâncare prin
cameră, Sullivan a sărit și a imobilizat-o. I >nr noua profesoară nu
era numai curajoasă. Crescuse într-un adăpost social din
Massachusetts și se întreținuse pe ea și pe Hulele său lucrând cu
persoanele nevăzătoare și surde. Era ex-pertă în limbajul american
al semnelor. De îndată ce a ajuns la himilia Keller, a început s-o
învețe și pe neascultătoarea fată.

( )ri de câte ori Helen punea mâna pe un obiect, Anne îi lua cealaltă
mână și îi scria în palmă, în limbajul semnelor, cuvântul care
denumea obiectul. P-ă-p-u-ș-ă, p-ă-l-ă-r-i-e, c-a-n-ă ți tot așa, până
când Helen dădea semne că a înțeles. Mulți mu mai târziu, a
povestit această experiență: „Ne plimbam pe aleea care ducea spre
fântână, îmbiate de mireasma de caprifoi. ( ine va lua apă, iar
profesoara mi-a prins mâna punând-o sub jetul de apă. Jetul rece mi
se prelingea pe o mână, iar pe cealaltă mi-a scris cuvântul apă, întâi
mai lent, apoi mai repede. Stăteam nemișcată, întreaga mea atenție
era îndreptată asupra mișcărilor degetelor ei. Dintr-odată am simțit
un fel de conștientizare confuză a ceva uitat - fiorul unui gând care
revine; și, cumva, misterul limbajului mi-a fost dezvăluit. Mi-am dat
seama că a-p-a era lucrul acela minunat și rece care curgea pe
mâna mea. Cuvântul acela viu mi-a trezit sufletul, dându-i
lumină, speranță, bucurie și eliberându-1.“

Helen Keller era un Explorator în toată regula. Această femeie înaltă,

pasională și poetică a absolvit Radcliff College, ii publicat câteva
cărți și numeroase articole și a luptat pentru drepturile femeilor, ale
nevăzătorilor, pentru drepturile muncitorilor și măsurile
anticoncepționale. A ținut discursuri în fața ii mii de oameni și i-a
cunoscut pe toți președinții americani, de la Glover Cleveland până
la Lyndon B. Johnson. După cum spunea Helen, „viața ori e o
aventură riscantă, ori nu e nimic“.

Dopamina: căutarea de senzații

Exploratorii exprimă numeroase trăsături înrudite. Sunt extrem de
curioși și au o creativitate ieșită din comun. Sunt agitați, energici și
spontani, adesea repeziți. Sunt dispuși să-și asume riscuri mari
pentru multe dintre interesele lor și se plictisesc ușor dacă nu sunt
implicați în ceva care să-i atragă. Sunt mai degrabă optimiști,
nepoliticoși și independenți. Exploratorii se adaptează ușor; pot juca
roluri diferite. Cei mai mulți au viziuni politice liberale, sunt flexibili în
viața privată și generoși cu banii, timpul și ideile lor. Și caută cu
îndârjire noutatea.1

„întreaga plăcere stă în varietate“, scria Samuel Johnson.

Exploratorii sunt de acord cu el. Tânjesc după experiențe noi, o
trăsătură pe care psihologii o numesc căutarea de senzații. Și, deși
nu sunt neapărat amatori de risc, sunt gata să-și asume riscuri
pentru a se bucura de noi aventuri intense și palpitante, în studiul
meu asupra tipurilor de personalitate, numai Exploratorii au fost de
acord într-o măsură copleșitoare cu afirmația „Cred că situațiile
imprevizibile sunt captivante“.

Dispoziția pentru căutarea de senzații este în cea mai mare parte

moștenită. De fapt, s-au descoperit câteva dintre genele implicate în
acest proces. Gena denumită DRD4 controlează o mare parte din
activitatea dopaminei din regiunile cerebrale care țin de gândire,
simțire și motivație. Iar o versiune a acestei gene este asociată cu
anumite modalități de căutare a senzațiilor noi. Bătrân sau tânăr,
bărbat sau femeie, bogat sau sărac, educat în tumul de fildeș sau pe
străzi: cei care au această genă în sistemul dopaminei au un apetit
special pentru varietate.

Desigur, dopamina funcționează în tandem cu alte substanțe,

inclusiv cu norepinefrina, cu care este strâns înrudită, și cu jucători
mai puțin importanți, precum testosteronul și serotonina.2 Așa că,
dacă vă faceți o descriere pe un site de matrimoniale sau în viața
personală și vreți să-l impresionați pe medicul dumneavoastră sau
pe endocrinolog, puteți formula astfel: „Sunt un bărbat/o femeie în
vârstă de ... ani, cu o activitate ridicată în liBtemul dopaminei, un
nivel mic al enzimei monoamin-oxi-iluza de tip B (MAOB) în
plachetele sangvine; un nivel ridicat ilc testosteron, un nivel scăzut
de serotonină în mai multe sisteme limbice și un nivel scăzut de
norepinefrină în lichidul cerebrospinal.“

Dacă însă nu vreți să vă complicați, e suficient să spuneți: „Sunt

Explorator.“

în studiul meu de personalitate realizat pe un număr de 19.913

membri anonimi ai site-ului Chemistry.com, 26% dintre aceștia erau
Exploratori. 27,1% dintre bărbați erau Exploratori, In vreme ce
femeile erau în procent de 25,1. Este o diferență mică, și totuși
importantă din punct de vedere statistic: mai mulți bărbați erau
Exploratori. însă, dacă aș fi putut face un lest mai amplu, în care să
aflu mai multe despre modul de explorare al femeilor - participarea
la^evenimentc culturale sau călătoriile în zone exotice, de pildă -, aș
fi descoperit, cred, că există de fapt același procent de Exploratoare.

Cu toate acestea, Exploratorii pe care i-am studiat au foarte multe

lucruri în comun. De pildă, preferă să locuiască în metropole, să fie
în miezul acțiunii.

Predispoziția spre plictiseală

„Orice idiot poate depăși o criză; viața de zi cu zi este cea cure ne

pune la încercare“, scria dramaturgul rus Anton Cehov. Exploratorii
nu numai că sunt în căutare de nou, dar rezistă foarte greu la
plictiseală. Trec prin ceea ce psihologii numesc predispoziție spre
plictiseală. îi exasperează activitățile repeti-live, munca de rutină și
companiile anoste. De fapt, celor mai mulți Exploratori le plac
pauzele. Devierile de la program le conferă energie. Exploratorii
evită monotonia cu orice preț.

Un Explorator celebru a fost președintele american John F. Kennedy.

După cum declara Nancy Dickerson, fostul corespondent de la Casa
Albă: „Puteai să-i faci orice - să-i furi portofelul, să-l insulți, să te cerți
cu el -, dar, dacă îl plictiseai, nu te ierta.“ Probabil că mulți
Exploratori simt la fel. în cadrul studiului meu de personalitate, numai
Exploratorii au bifat „foarte de acord“ la afirmația „Mă plictisesc când
trebuie să fac mereu aceleași lucruri“.

Se poate verifica această afirmație în mâzgăliturile pe care le fac de

plictiseală Exploratorii. „Mâzgăliturile sunt gândurile mâinii“, era de
părere artistul Saul Steinberg. într-adevăr, Exploratorii pe care i-am
studiat erau puternic mai predis-puși decât alte tipuri să aleagă
modele abstracte, libere, asimetrice, deschise, care sugerează
acțiune și mișcare - modele care îi caracterizează pe cei cu o
activitate ridicată în sistemul dopaminei.

Energie intensă și constantă

„Necontenit voi colinda prin lume. Voi bea licoarea vieții până la
ultima picătură.“ Astfel vorbea Ulise în marele poem al lui Tennyson
despre eroul mitologic grec, războinic și călător. Energia intensă este
o altă trăsătură principală a Exploratorului.

Ernest Hemingway era un om cu o energie debordantă. Alerga cu

taurii în Pamplona, vâna lei în Serengeti, Africa, prindea marlini în
Key West, Florida, și a fost unul dintre cei mai cutezători trimiși în
război ai timpului său. Cum a avut el atâta energie să facă toate
aceste lucruri și, în același timp, să scrie câteva dintre marile cărți
ale secolului XX? Datorită dopaminei. Exploratorii dețin această
substanță în exces. în studiul meu, Exploratorii erau cei mai
predispuși să răspundă pozitiv la afirmația „Sunt mai energic/ă decât
multe alte persoane“. Tot ei preferă să meargă la dans, la un concert
sau să dea o petrecere în loc să rămână acasă și să se uite la un
film.

în ciuda handicapurilor sale fizice, Helen Keller mergea cu barca,

făcea canoe, înota, urca pe munte, dansa și călărea. Trecătorii
rămâneau cu gura căscată când o vedeau călărind

Soarbe licoarea vieții până la ultima picătură / 61 prin Central Park.

Juca șah și dame; mergea la muzeu, la teatru *i la expoziții; și citea
foarte mult, în felul său încrezător, după cum spunea chiar ea. Unul
dintre biografii lui Helen, Dorothy Herrmann, scria despre ea:
„Vioiciunea ei îi uimea și îi impresiona pe toți cei care o cunoșteau.“

O activitate foarte ridicată a dopaminei (și a norepinefrinei), Iii

combinație cu alte trăsături la nivel cerebral, poate duce
la liipomanie sau chiar la manie severă. Psihiatra Kay
Redfield Imnison și-a descris cu entuziasm hipomania din copilărie
în curtea An Unquiet Mind (O mintefără astâmpăr): „M-am trezit In
acea iluzie glorioasă a zilelor din plină vară, alunecând, zburând,
clătinându-mă din când în când printre nori, în eter, deasupra stelelor
și de-a lungul câmpiilor cu cristale de gheață... Inii amintesc că
fredonam Poartă-mă până la luni, pe măsură ce treceam pe lângă
sateliții planetéf Saturn.“

Și Helen Keller a scris despre fantasmele copilăriei sale frenetice.

Dar, spre deosebire de Jamison, care la douăzeci de mii a alunecat
în manie severă, Helen a avut norocul unei minți loarte active, dar
foarte bine echilibrată.

Caracterul impulsiv

„Dacă eziți, ești pierdut.“ Exploratorii cred în această zicere. In

general, ei au un caracter impulsiv și lipsit de inhibiții. Constructorii
se mențin sub control pentru a-și duce la bun sfârșit sarcinile.
Conducătorii se lasă îndrumați de rațiune și de logică. Negociatorii
se supun uneori anumitor constrângeri din rațiuni etice. Pentru
Exploratori însă, așteptarea înseamnă moarte lentă. Se lasă copleșiți
de propriile dorințe și fac totul ca să și Ic îndeplinească. în studiul
meu, Exploratorii răspundeau „foarte de acord“ mai ales la afirmația
„Acționez sub impulsul de moment“.

Această dezinhibiție este legată în mod direct de activitatea

dopaminei. Femeile, chiar și tinerele, vădesc mai puțin
acest caracter impulsiv, după cum a arătat un test mai diabolic: li s-
a cerut unor fete și băieți cu vârsta de trei ani să țină o bomboană pe
limbă cât de mult pot, fără să o mestece, să o topească sau să o
înghită. Fetele au avut mai mult succes.

Indiferent de sexul căruia îi aparținem, dacă am moștenit lipsa de

inhibiții a Exploratorului, suntem mai predispuși decât ceilalți la
fumat, alcool, droguri, jocuri de noroc, sex neprotejat sau la alte
comportamente spontane, palpitante. Helen Keller a descris această
senzație de pierdere de sine când s-a dat pe tobogan: „Ce bucurie!
Ce nebunie captivantă! Pentru o clipă nebunească, fericită, am rupt
lanțurile care ne țin legați de pământ și, dând mâna cu vântul, ne-am
simțit una cu divinitatea.“

Isprăvi îndrăznețe, răspunsuri spontane, planuri pe ultima sută de

metri, momente de revelație intelectuală: Exploratorii își exprimă
spontaneitatea în multe feluri. Un impuls de moment a schimbat
probabil cursul istoriei modeme a Rusiei. în 1991, liderii sovietici l-au
dat jos de la conducerea țării pe președintele liberal Mihail
Gorbaciov în timp ce acesta se afla în vacanță în Crimeea. într-un
impuls de moment, Boris Elțîn, pe atunci oficial al guvernului și mai
apoi președinte, s-a urcat pe un tanc și a ținut un discurs înflăcărat.
Vorbele lui au adunat trupele rusești pentru a-1 susține pe
Gorbaciov, pentru a înăbuși lovitura de stat și au stimulat efortul de
modernizare a Rusiei.

Mă întreb câți alți Exploratori au jucat un rol atât de important de-a

lungul istoriei și preistoriei.

Impulsul creator

„Sunt mult mai creativ/ă decât alte persoane.“ Studiul tipurilor de

personalitate a arătat că Exploratorii sunt mult mai predispuși să
răspundă „foarte de acord“ la această afirmație.

I ic că este vorba despre poezie, muzică, literatură, sculptură,

NCrierea unui discurs, trageri la țintă, teatru, gătit, arte mecanice sau
industriale, arta încheierii unor afaceri, Exploratorii nu adesea o
creativitate la fel de firească precum este zborul pentru vultur.
( 'unoscută sub numele de impuls creator, creativitatea a fost Inițial
măsurată prin intermediul unui test mai ciudat. Parti-eipunților li se
cerea să rezolve o serie de anagrame. Printre acestea se afla și
anagrama MPXUELE. Nu vă uitați mai jos. ( c cuvânt vedeți?

Răspunsul este EXEMPLU.

Acum iată întrebarea. Ați rezolvat anagrama încercând diferite

combinații de litere, sau ați avut un moment când v ați dat brusc
seama care este rezolvarea? Psihologii spun că cei care au ghicit
răspunsul printr-o intuiție spontană sunt mai creativi. La fel de
interesant este faptul că cei care au rezolvai anagrama prin intuiție și
cei care au găsit răspunsul prin analiză metodică au tipare diferite în
activitatea cerebrală. Eu bănuiesc că au, de asemenea, o activitate
diferită în sistemul dopaminei.

Erich Adickes, un filozof german de la începutul secolului XX, îi

numește pe oamenii creatori Inovatori. Helen Keller era foarte
creativă când venea vorba de cuvinte și imagini. Povestind despre o
vizită la malul mării, scrie: „Mi s-a părut foarte amuzant să stau pe o
stâncă în costum de baie și să Nimt valurile spărgându-se și
stropindu-mă destul de tare. Simțeam pietrele cum răsună când
valurile își risipeau greutatea de-a lungul malului. Toată plaja părea
supusă în fața asaltului lor, iar aerul palpita în pulsațiile lor. Valurile
se retrăgeau pentru a reveni într-un asalt și mai puternic, iar eu m-
am prins bine de stâncă, încordată, fascinată, simțind învolburarea
și vuietul mării agitate.“

Se știe că atât creativitatea verbală, cât și cea nonverbală și

generarea ideilor sunt legate de anumite aspecte ale dopaminei, cu
precădere de gena DRD2.

Și medicamentele care cresc activitatea dopaminei pot influența

creativitatea. I s-a întâmplat unei femei diagnosticate cu boala
Parkinson. La scurt timp după ce a început un tratament cu L-dopa,
a devenit o poetă extrem de talentată.
Grecii antici preamăreau acest aspect al Exploratorilor prin
intermediul zeului Dionysos, zeul viței-de-vie, al libertății, al veseliei,
curajului, bucuriei și extazului, dar și al violenței și ruinei. Dionysos
era, de asemenea, zeul inspirației. Pentru a-1 preamări, atenienii se
adunau primăvara și sărbătoreau timp de cinci zile - nu în pădurile
înconjurătoare sau în templele sacre, ci în teatre. Aici se delectau cu
piese înălțătoare, un omagiu adus acestui zeu.

Mitologul Edith Hamilton descria astfel sărbătorile resJ pective: „Cele

mai mărețe poezii din Grecia, și printre cele mai mărețe din lume, au
fost scrise pentru Dionysos.“

Prea multă creativitate?

Grecii legau inspirația și de nebunie.

Nu greșeau foarte tare. Persoanele foarte creative pot avea

dezechilibre în ceea ce privește substanțele din corp, dependențe și
tulburări afective, iar de regulă este implicată dopamina. Această
„pată în sânge“, cum o numea Alfred Tennyson, l-a îngrijorat
întreaga viață. Cinci dintre frații săi, tatăl, bunicul, ambii străbunici,
fiul și nepotul au fost maniaco-depresivi, o tulburare a sistemului
dopaminei. Tennyson nu a avut această problemă, însă i-a cules
roadele: creativitatea de nestăvilit. ]

Compozitorul german Robert Schumann a avut mai puțin noroc. în

timpul crizelor, creativitatea lui era sclipitoare, însă compunea foarte
rar când era cuprins de depresie. Din păcate, N li>n( învins de acest
dezechilibru al dopaminei și a murit într-un N/ll de nebuni.

Dar Schumann nu este singurul. Studiind viața a 47 de pic-luii,

sculptori, dramaturgi și poeți, Kay Jamison a descoperit i'A 30%
dintre aceștia au avut nevoie de tratament pentru tulburări afective,
în raport cu cele 5 procente din populația mtiilă. Poeții sunt cei mai
afectați: 50% au necesitat tratament medical serios.
„Șansa omenirii stă în mâinile creatorilor inadaptați“, scria Martin
Luther King jr. Poeții, dramaturgii, artiștii, aventurierii dc orice fel au
îmbunătățit fără îndoială viața a milioane de Inimeni cu darurile lor
creative.

Curiozitatea: „Pentru sete^de cunoaștere"

O altă marcă a Exploratorilor este curiozitatea. Helen Keller cm

extrem de curioasă. Din momentul în care și-a conștientizat ființa la
fântână, a simțit nevoia să cunoască. Ea scrie: „îmi amintesc
numeroase întâmplări din vara anului 1887, care au minat reînvierii
sufletului meu. N-am făcut decât să explorez cu mâinile și să învăț
numele fiecărui obiect pe care îl atingeam.“

Cu timpul, Keller a învățat să citească în engleză, franceză,

germană, greacă și latină, a călătorit în vreo patruzeci de țări, ii
studiat filozofie, istorie, științele naturii și literatură. îi plăcea sfi
învețe. De când avea șapte ani, scrie ea, „am devorat fie-cure
pagină tipărită care a intrat în contact cu vârfurile degetelor mele
flămânde... Literatura este Utopia mea“.

Exploratorii sunt în general interesați de mai multe lucruri. In studiul

meu, Exploratorii au bifat „foarte de acord“ la afirmațiile „Am o gamă
foarte largă de interese“, „Fac mereu lucruri noi“, „Prietenii spun că
sunt o fire curioasă“. Unii Exploratori colecționează monede, cărți de
benzi desenate sau timbre. Alții sunt enciclopedii ambulante de
evenimente, muzică și personalități. Unii hoinăresc adesea prin
cartierele metropolelor, în drumeții urbane. Alții călătoresc în toate
țările lumii. Unii își continuă studiile, în dorința de a învăța mereu. în
cadruî studiului tipurilor de personalitate, cu cât nivelul de
educație era mai mare, cu atât existau șanse mai mari ca rezultatul
să

- încline spre tipul Exploratorului.

„Din setea de a cunoaște ceea ce nu trebuie cunoscut, plecăm în

Călătoria de Aur către Samarkand“, scrie poetul James Elroy
Flecker. Fără a ține seama de cost, de timp, de pericol sau de
greutăți, Exploratorul trebuie să „cunoască“. întrebân-du-se de ce a
trecut Herodot prin atâtea pentru a scrie despti istoria și popoarele
lumii antice, biograful polonez Ryszarc Kapuscinski notează: „Cred
că din pură curiozitate față de c< se întâmplă în lume. Din dorința de
a fi acolo, de a vedea cil orice preț, de a experimenta.“

Curiozitatea lui Herodot izvora din fântâna dopaminei.

Ușurința de a se concentra

Curiozitatea este legată din punct de vedere biologie de o altă

trăsătură a Exploratorului: concentrarea atenției.

Psihologii măsoară atenția prin puterea și persistența reflexului de

orientare. Acest reflex există sub trei forme: atenția inițială, atenția
distributivă și atenția continuă. Exploratorii nu reușesc să mențină o
atenție continuă decât dacă este vorba despre un lucru care îi
interesează în mod special. însă atunci când acești căutători de
senzație sunt puși în fața unui nou stimul, manifestă o atenție inițială
puternică - își concentrează atenția imediat și la modul serios, lucru
deloc surprinzător. Dopamina ajută la memorarea și selectarea
informațiilor importante, dar și la o atenție foarte bună. în consecință,
Exploratorul, pus în fața unei provocări, fie la locul de muncă, fie într-
un moment de distracție, poate da dovadă de o foarte bună
concentrare.

De asemenea, Exploratorii au o bună atenție distributivă, o calitate

care îmi aduce aminte de Bill, un prieten din facul-liitc. Seara, acest
student la Medicină se apuca să citească o I arte bună și, în același
timp, asculta radio și se uita la tele-vlzor. Pentru mine era haos și
lipsă de armonie. Periodic, își muta calm întreaga atenție de la un
stimul la altul. Această agilitate de concentrare intensă pe termen
scurt li se datorează anumitor gene din sistemul dopaminei (DRD2 și
DRD3)3.
Relația dintre dopamină și concentrarea atenției mi-a devenit liiarte
clară într-o zi când eram la Rutgers University. Mergeam cu
autobuzul campusului și am intrat în vorbă cu o studentă dc-ale
mele. Cursurile noastre luaseră sfârșit, notele le fuseseră date și
presimțeam că are încredere în mine. Am întrebat-o cc pastile iau
studenții de azi atunci când au de învățat. Mi-a răspuns: „Ritalin.“

Nu m-a surprins răspunsul. Deși nu sunt de acord cu administrarea

unor medicamente ca ajutor la învățat, Ritalin activează dopamina în
sistemul cerebral, ajutând la o mai bună concentrare, fie și doar pe
termen scurt.4

Motivația

Dopamina contribuie, de asemenea, la o atitudine motivată și

orientată către scopurile stabilite. Are efect stimulator. Ba chiar o
activitate redusă a dopaminei în anumite regiuni cerebrale duce la o
lipsă de motivație, o lipsă de obiective. Atunci când există în proporții
echilibrate, o activitate ridicată de dopamină generează entuziasm,
energie, concentrare, încredere și impulsul pentru a reuși. Ca
urmare, Exploratorii vor să se încă remarcați - în teatru, pe terenul
de sport, printr-un roman, o piesă sau o poezie, ori pe scena politică,
în lumea afacerilor. De pildă, Helen Keller era foarte hotărâtă să
meargă la facultate. Nu a descurajat-o nimic, nici măcar liniștea
neagră| care o înconjura.

In mod ciudat, această activitate cerebrală care generează motivația

poate explica o altă trăsătură a Exploratorilor: tără-ț găneala.
Majoritatea Exploratorilor sunt atât de preocupați de lucrurile
numeroase care îi interesează, încât se concentrează asupra
sarcinilor pe care le au de îndeplinit abia în ultimul moment.

însă nebunia lor se poate modera. Spre exemplu, eu foarte rar scriu
un discurs mai devreme de ziua în care trebuie să-1 susțin. Uneori
încă mai lucrez la el chiar și în momentul în care aud că sunt
prezentată. Nu mă dau în vânt după situațiile de acest gen. Dar am
observat de multe ori că, atunci când îmi bate inima puternic și respir
greu din cauza panicii, senzația de nesiguranță și emoțiile
declanșează o descărcare de dopa-mină în creier, fapt care îmi dă
energie, concentrare și idei. I

Flexibilitatea: cameleonul

„Nu supraviețuiesc speciile cele mai puternice, nici cele mai

inteligente, ci acelea care se adaptează cel mai ușor la schimbare“,
scria Charles Darwin. Exploratorii sunt de acord cu acest punct de
vedere; au un psihic flexibil și adaptabil.

De exemplu, Exploratorii de ambele sexe au viziuni politice,

religioase și sexuale foarte libere. Cel mai probabil sunt atei sau
agnostici. Iar dintre cele patru tipuri de personalitate, Exploratorii au
cele mai puține prejudecăți. Paracelsus, medicul din vremea
Renașterii, a numit acest tip de persoană „cameleon“, după animalul
care își schimbă culoarea pielii pentru a se adapta oricărui mediu.
De altfel, Exploratorii sunt adesea buni simulatori. Pot adopta
diverse atitudini pentru a părea că seamănă cu cei din jur.

I)e asemenea, Exploratorii primesc criticile destul de ușor, l i trăiesc

după principiul conform căruia trebuie să-ți duci vin|a după cum îți
place și să-i lași și pe alții să facă la fel.

Sunt și foarte practici, folosindu-se de resursele pe care le iui la

îndemână. Theodore Roosevelt a sintetizat astfel atitudinea unui
Explorator: „Fă ce poți, cu ce ai, acolo unde te ulii.“ Exploratorii știu
să-și păstreze calmul în vreme de criză, nil acționeze liber, prompt și
cu tact. Unii chiar se bucură atunci cAnd trebuie să rezolve o situație
de urgență în contratimp. O ciitastrofă le conferă Exploratorilor
energie, concentrare și creativitate.

Autonomia: „Nu vă lăsați îmblânziți!"

x
Foarte probabil, dopamina contribuie și la nevoia profundă ii
lixploratorilor de a fi autonomi.5 Ei sunt originali și non-conformiști; îi
Iasă reci regulile stricte de conduită. Nu se lasă conduși de regulile
și spiritul organizat al unui Constructor, de logica unui Conducător,
nici de principiile etice ale unui Negociator.

în schimb, se lasă mânați de impuls. Exploratorii se lansează în

proiecte care par imposibile; încheie înțelegeri care pur sortite
eșecului și acceptă sarcini care celor din jur li se par nebunești.
Coregrafa Isadora Duncan încuraja această atitudine Iii dansatorii ei,
spunându-le: „Ați fost cândva sălbatici. Nu vă lăsați îmblânziți!“

De multe ori un Explorator nu poate fi îmblânzit. Mulți consideră viața

o aventură plină de neprevăzut. Când dau greș, trec repede peste
moment, considerându-1 un simplu ghinion Iu runda de aruncare a
zarurilor. Nu se lamentează din pricina pierderii (cum fac
Constructorii), nu analizează greșeala (cum Inc Conducătorii) și nici
nu-și fac griji privind greșelile ulterioare (cum fac Negociatorii). Și,
întrucât se sincronizează

foarte bine și profită de fiecare șansă pe care o au, Exploratorii ies

adesea învingători.

„Bunele maniere sunt făcute din sacrificii meschine“, scria Ralph

Waldo Emerson. Exploratorii preferă să nu facă sacri» ficii; puțini
dintre ei văd în jertfa de sine o virtute. în schimb, vor să fie flexibili,
spontani și liberi. îi deranjează și programul strict, și rutina, după
cum a arătat testul meu. Nici un Explorator nu a bifat „foarte de
acord“ la afirmația „Consider că o rutină constantă menține traiul
organizat și relaxant“.

Flexibilitate, energie, creativitate, neliniște, căutare de senzații noi,

motivație - acestea sunt trăsături care se plătesc bine. Dintre cele
patru tipuri de personalitate, Exploratorii -și bărbații, și femeile - au
venitul cel mai mare. „Cine nu riscă nu câștigă“ vechea zicere e
adevărată. Exploratorii câștigă din plin de cele mai multe ori.
Altruismul exacerbat

Exploratorii sunt, de asemenea, generoși. își prețuiesc prieteniile, cel

puțin când prietenii sunt interesanți și le împlinesc nevoile. Și pot da
dovadă de o generozitate extravagantă, adesea sub impulsul de
moment. Exploratorii sunt mari cumpărători, fac achiziții fără să
planifice - o trăsătură asociată cu dopa-mina. Mulți și-ar da și
cămașa de pe ei ca să-și ajute un prieten sau chiar pe un străin.

Helen Keller avea o generozitate foarte spontană. Când avea zece

ani, Lioness, un câine pe care l-a iubit foarte mult, a murit, fiind
împușcat într-o piațetă din apropierea casei de către șeriful care
dăduse legea lesei obligatorii. Cu ajutorul degetelor, Helen a spus:
„Sunt convinsă că nu ar fi făcut niciodată așa ceva dacă ar fi știut ce
câine blând era Lioness.“ Această replică a apărut în ziarul local și a
fost imediat preluată și de altele. La câteva zile, apropiații lui Helen
au început ■ui strângă bani pentru a-i cumpăra un cățeluș. însă ea a
refuzat durul, cerându-le ca, în schimb, să doneze banii strânși
unui liAint surd și orb în vârstă de cinci ani, din Pittsburgh.

Optimismul: o personalitate luminoasă

I lelen Keller era și optimistă. Vorbind despre numeroșii săi prieteni,

scria: „în mii de feluri, mi-au transformat neputința Intr-un frumos
privilegiu și mi-au dat forța să pășesc senină și fericită în umbra
lăsată de starea mea fizică.“

Galen, medicul roman, numea tipul respectiv de personalitate

„sangvinic“, pentru a accentua acest optimism extrem. Dintre cele
patru tipuri, Exploratorii sunt cei mai optimiști și unii entuziaști,
trăsături asociate dopațninei. Pe de altă parte, o activitate scăzută în
circuitul dopaminei este asociată cu an-hi'donia, desemnând
incapacitatea de a experimenta plăceri fizice sau sociale.

Desigur, plăcerea reprezintă lucruri diferite pentru fiecare In parte.

Căutătorii de senzații găsesc plăcerea în experiențele foarte
incitante, pe când cei cu un scor mic pe scala nevoii de senzații noi
obțin plăcere din activități pașnice, adesea împreună cu persoane
familiare. însă plăcerea extatică se pare că apare datorită
dopaminei.

Cu siguranță acesta este motivul care îi face pe dependenții de

cocaină să consume acest drog: cocaina crește
activitatea dopaminei și a norepinefrinei. Dar euforia, starea de
extaz provin din stimularea receptorilor cerebrali ai dopaminei, nu ni
norepinefrinei.

„Bucurie, cu tine vreau să trăiesc“, scria poetul John Milton.

Majoritatea oamenilor caută fericirea. Dar foarte mulți Exploratori se
simt aproape datori să caute fericirea, mai ales cea a simțurilor.
Helen Keller, de pildă, căuta să-și încânte simțurile. Un episod
fascinant din copilăria ei a fost momentul când s-a cățărat într-un
copac.

Cu câteva săptămâni înainte de acel moment, pe Helen o prinsese o

furtună cu tunete exact când se afla într-un copacJ și simplul gând
de a se urca vreodată din nou într-un copacJ - scria ea, o „umplea
de groază“. însă într-o dimineață de primăJ vară a simțit parfumul
mimozelor și nu a putut rezista. „Am pășit spre fundul grădinii, știind
că mimozele se află lângă; gard. într-adevăr, acolo erau, fremătând
în bătaia caldă a soa-| relui, cu ramurile încărcate de flori aproape
atingând iarba..J Am pășit spre trunchi pe pătura de petale și, pentru
un moment, am șovăit; apoi, punându-mi piciorul în locul unde
se despart ramurile, m-am ridicat. Am avut senzația delicioasă că fac
ceva neobișnuit și minunat, așa că am continuat să urc mat sus, și
mai sus... Am rămas acolo vreme îndelungată, simțin-du-mă ca o
zână pe un norișor roz.“

Asemenea celor mai mulți Exploratori, Helen nu s-a putut stăpâni; a

profitat de ocazia de a-și încânta simțurile.

Latura întunecată:

trăsăturile negative ale Exploratorului

Filozoful Immanuel Kant era de părere că „din lemnul strâmb al
omenirii nu s-a putut ciopli nimic drept“. Așa se întâmplă cu noi toți.
Exploratorii sunt energici, agitați, impulsivi, creativi, curioși, originali,
generoși, optimiști, autonomi, liberali, nonconformiști, cutezători și
interesați de numeroase; lucruri. însă și trăsăturile atrăgătoare pot
deveni dezagreabile.

De pildă, unii Exploratori pot fi atât de lipsiți de respect, încât să pară

cinici sau superficiali. Firi independente, pot să calce în picioare
uneori, fără să-și dea seama, regulile și tradițiile la care țin rudele
sau prietenii lor. Dorința lor de noutate și aventură îi poate face
neserioși. Fug de plictiseală, ceea cc poate avea drept consecință
transformarea lor în niște nurcisiști sau singuratici, dacă sunt forțați
să urmeze un program anost. întrucât Exploratorii sunt foarte
spontani, pot li imprevizibili și nestatornici. Iar curiozitatea poate să-i
facă Ml uite de simțul responsabilității.

Eu am un asemenea prieten. Aproape întotdeauna întârzie revoltător

de mult. într-un final am aflat de ce. în timp ce se pregătește să
plece, îi acaparează atenția o carte sau un ziar. ( iiriozitatea lui fără
sațiu îl face să ridice cartea și se lasă absorbit de conținut, pierzând
noțiunea timpului. întrucât nu lire nici un respect pentru orare și cu
atât mai puțin pentru cei care le sunt credincioși, nu e deloc motivat
să fie punctual. I )e asemenea, Exploratorii nu se pricep să facă
planuri, poate tocmai din cauza disprețului pe care îl au față de
programele fixe.

Exploratorii pot fi dezorganizați.<*ei mai mulți au teancuri de hârtii la

birou, iar pe podeaua din dormitor au împrăștiate cărți, reviste,
echipamente de sport sau alte lucruri care îi interesează, aceeași
dezordine regăsindu-se și pe bancheta din spate a mașinii și în
gențile lor. Totuși, și această latură are partea ei bună. După cum
spunea scriitorul britanic A.A. Milne: „Unul dintre avantajele de a fi
dezordonat este acela că faci tot timpul descoperiri extraordinare.“
După cum bănuiți, dezordinea este asociată cu dopamina.
Unii consideră un defect și lipsa de introspecție a Exploratorilor.
Probabil din cauza curiozității intense față de lumea înconjurătoare,
aceștia își dau rar ocazia unei analize interioare. Ei privesc în afară,
nu în interior. Din acest motiv, pot părea superficiali din punct de
vedere emoțional, mai ales în fața Negociatorilor, care sunt foarte
introspectivi. Exploratorilor Ic poate lipsi, de asemenea, loialitatea
Constructorilor, franchețea Conducătorilor sau simpatia
Negociatorilor. Exploratorii pot fi agresivi, în parte pentru că
dopamina activează testosteronul și suprimă serotonina, creând un
cocktail ostil. De asemenea, Exploratorii tind să divorțeze mai ușor
decât alte tipuri de personalitate.

Probabil că psihanalistul Erich Fromm avea dreptate când a spus că

cei care au acest tip de personalitate tind să fie oportuniști.
Exploratorii adună un punctaj foarte mic când vine vorba de cele
patru aspecte principale care fac o persoană să fie plăcută:
altruismul, îngăduința, modestia și sinceritatea. Adună un punctaj
ușor mai ridicat când vine vorba de încredere și compasiune. Iar
Exploratorii pot fi necinstiți străduindu-se să fie cu un pas înaintea
oricui ar încerca să-i oprească să-și atingă țelurile.

Exploratorii trăiesc pe principiul lui „aici“ și „acum“. Se mișcă rapid.

Dacă nu ții pasul cu ei, merg înainte singuri. Mottoul lor este carpe
diem - trăiește clipa.

Posibilele probleme de sănătate

Eu cred că Exploratorii sunt predispuși la anumite boli psihice, mai

ales la bolile maniaco-depresive, numite azi tulburări bipolare.

Lupta psihiatrei Kay Jamison cu tulburările bipolare a început în

perioada liceului, din cauza unui dezechilibru în sistemul dopaminei.
Iar la vârsta de douăzeci și opt de ani, ca proaspătă asistentă în
psihiatrie la Universitatea din California, Los Angeles, era în pragul
nebuniei. în cartea ei, descrie o seară petrecută în afara spitalului
unde lucra: „Alergam. Nu alergam pur și simplu, ci fugeam de
rupeam pământul, repezindu-mă de Ia un capăt la altul al parcării
spitalului pentru a-mi elibera o energie de neobosit, maniacă.
Alergam repede, dar încet-încet înnebuneam.“

Până la urmă litiul, un medicament care înfrânează dopa-mina, i-a

salvat viața.

I exploratorii pot deveni destul de ușor dependenți - de nlcool, de

droguri, de jocuri de noroc, așa cum a descoperit un om de afaceri
conservator, când avea cincizeci de ani, după ce ii început
tratamentul pentru boala Parkinson cu medicamentul L-dopa. Acesta
crește activitatea dopaminei. La scurt timp după începerea
tratamentului, acest om cândva foarte mode-nil a pierdut la jocurile
de noroc toate economiile făcute de familia sa. Apoi a tot căutat pe
Internet până când a găsit-o pe Iubita lui din liceu și a început să o
amenințe, cerându-i favoruri sexuale.

Impulsivitatea, libidoul ridicat și jocurile de noroc apar niât de des în

cazul pacienților cu Parkinson care iau medicamente ce cresc
activitatea dopaminei, încât medicii sunt obligați să le prezinte din
start aceste posibile efecte adverse.

Sigur, nu toți Exploratorii sunt cinici, narcisiști, imprevizibili, antipatici,

dezorganizați, maçhiavelici sau agresivi. Sunt puțini cei care suferă
de tulburări bipolare sau care au diverse dependențe. în schimb, cei
mai mulți sunt energici, spirituali, spontani, optimiști, originali,
generoși și au interese și idei variate. în plus, Exploratorilor li se
adaugă întotdeauna trăsăturile de personalitate secundare.
EXPLORATORII/Nego-ciatori pot fi foarte protectori și intuitivi.
EXPLORATORII/Constructori pot fi foarte loiali și organizați. Iar
EXPLORATORII/ Conducători pot fi foarte deschiși.

Exploratorul la tinerețe și în floarea vârstei

„Mă învârt în cerc, mă învârt în cerc, hotarele pământului, purtând în

zbor penele lungi ale aripilor, purtând în zbor penele lungi ale
aripilor.“ Acest cântec șaman Navajo surprinde esențialul unui tânăr
Explorator - mai ales mascul.

Tinerii Exploratori sunt mai atrași decât tinerele Exploratoare de

formele de explorare fizică, de emoțiile parașutismului, de pârtiile de
schi nesigure, marcate cu negru, de explorarea peșterilor sau de
plonjările în apă de pe stânci înalte. Setea de aventură și de pericol
a tânărului Explorator se poate datora unei combinații între
dopamină și testosteron: cele două substanțe se atrag una pe
cealaltă. Relația dintre ele explică și de ce bărbații sunt în mod
special atrași de aventuri la sfârșitul adolescenței, când nivelul de
testosteron atinge apogeul, mărind și nivelul de dopamină, dar și de
ce apetitul lor pentru aventură scade odată cu vârsta, pe măsură ce
scade și nivelul de testosteron, iar activitatea dopaminei se
domolește.

Dar adolescentele și fetele în jurul vârstei de douăzeci de ani sunt la

fel de doritoare de aventură a simțurilor și a minții - fiind în special
atrase de muzică și arte vizuale, droguri, de provo-’ cările
intelectuale și sociale „la limită“, cum sunt chiromanția, politicile
extremiste sau practicile curative avangardiste.

Setea de aventură scade cu vârsta atât la bărbați, cât și la femei, pe

măsură ce scade nivelul dopaminei. Căutătorii de senzații mai în
vârstă continuă explorarea prin cărți, călătorii, teatru, filme, muzică
sau alte evenimente artistice, alcătuind' diverse colecții sau urmând
alte căi spre a-și satisface spiritul neliniștit. în plus, femeile în floarea
vârstei sunt mai avide în căutarea de noi senzații decât bărbații.
Cumpără mai multe cărți. Susțin turismul și alte activități pentru
timpul liber, con-vingându-și partenerii să plece împreună în călătorie
la Marele Zid Chinezesc, la Cascada Victoria, în Patagonia sau la
miile de evenimente culturale locale.

Exploratorii în floarea vârstei, fie ei femei sau bărbați, mențin relațiile

cu prietenii, care sunt adesea tot Exploratori. Conform rezultatelor
studiului meu de personalitate, majoritatea prietenilor Exploratorilor
sunt „aventurieri“. Pe de altă parte, Constructorii au prieteni diverși.
Conducătorii se înțeleg bine cu „intelectualii“. Iar Negociatorii se
împrietenesc cu „activiștii“.

Oamenii de știință spun că avem tendința de a ne alege prietenii

conform temperamentului nostru genetic. Toate cele patru tipuri de
personalitate din studiul meu susțin această teorie.

Născut liber

„Caută, continuă mereu căutarea.“ Acestea au fost printre ultimele

cuvinte pe care le-a rostit Lev Tolstoi pe patul de moarte. Exploratorii
caută. Sunt născuți liberi. Vor să aibă o „gândire ieșită din tipare“, să
„schimbe“ lucrurile, să „facă valuri“, să „sfideze pericolul“, „să aibă o
minte deschisă“ și să „trăiască clipa“.

Nimeni nu este un Explorator pur. Suntem un amestec infinit de

gene, substanțe și experiențe care face din fiecare dintre noi o ființă
unică. Dar Exploratorii au numeroase calități speciale.

Helen Keller surprinde sufletul Exploratorului atunci când descrie

mersul cu barca: „Uneori merg cu barca fără să folosesc cârma. E
amuzant să încerci să cotești în funcție de mirosul vegetației, al
nuferilor și al tufișurilor care cresc pe mal... îmi place să mă lupt cu
vântul și cu valurile. Ce poate fi mai palpitant decât să faci ca
bărcuța ta să plutească ușor deasupra valurilor strălucitoare și
mișcătoare!“

Exploratorii „sorb licoarea vieții“.

CAPITOLUL 5

STÂLPUL SOCIETĂȚII:
1
„De ne-am putea privi și noi/ Cu ochii celorlalți - apoi.“ Robert Hurns,
„La un păduche“, Poezii, trad. Mihnea Gheorghiu, Editura
Tineretului, 1960 (n.tr.).
2

Miguel de Cervantes, Don Quijote de la Mancha, trad. Ion Frun-zetti

și Edgar Papu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965,
p. 107 (n.tr.).
Constructorul
Fii loial acelui lucru care nu există nicăieri altundeva în afară de tine
însuți și astfel vei deveni de neînlocuit.

André Gide

Mă aflam la The Beach, un bar de pe acoperișul unui hotel de lux,

când am întâlnit primul Constructor făcând curte. Scan era în toi.
Vreo două sute de persoane fără partener erau adu-nate la tiki, barul
hawaiian lung, între cele două cabanas și foc, sau stăteau întinse pe
nisipul alb, strălucitor de pe toată 1 suprafața acoperișului, sub
firmamentul de cobalt, înconjurați de clădirile înalte, din sticlă, din
centrul orașului San Diego. Era o cutie de nisip suspendată pe cer,
spațiul perfect pentru o seară dedicată persoanelor singure.

Evenimentul era găzduit de revista San Diego, în colaborare cu site-

ul Chemistry.com, și fusesem invitată și eu. Era și un fel de
provocare. Maestrul de ceremonii vorbea la microfon, anunțând
începutul distracției: The Dating Game în versiune i redusă.
Fuseseră invitați doi jurnaliști de la un post de televiziune local, o
doamnă care prezintă vremea și un reporter coordonator de știri din
sport, și amândoi așteptau să li se dea cuvântul.

Planul era simplu: mai întâi, prezentatoarea de la meteo se va urca

pe un podium în cabina din dreapta, iar în stânga vor sta așezați pe
o bancă trei candidați. Femeia va fi izolată de cei trei printr-o perdea,
dar mulțimea îi putea vedea pe toți patru. Misiunea mea era să
urmăresc schimbul de cuvinte care va avea loc după ce femeia le va
pune celor trei diverse între-bild și să explic publicului vesel de ce
aceasta a ales bărbatul ii"<pcctiv pentru a-i fi partener în acea seară.
Știam despre ea llmir atât: tipul de personalitate principal era
Explorator, iar vel secundar, Negociator.
Prezentatoarea a ieșit în față, în timp ce lumea sorbea din l>Au(uri și
aplauda. L-a întrebat pe primul candidat: „Dacă aș II o placă de surf,
cum m-ai călări?“

Eram pregătită. Mulțimea murmura. Candidatul numărul 1 h răspuns

greu, reflectând îndelung asupra întrebării. „A pierdut deja“, mi-am
zis. Exploratorilor le plac replicile spontane. Apoi candidatul numărul
2 a dat un răspuns „rafinat“/„căutat“. Exploratorii nu apreciază asta.
Pe de-o parte, pentru că ei înșiși pot H astfel și, apoi, identifică asta
imediat la ceilalți. în plus, candidatului numărul 2 i-au lipsit căldura și
autenticitatea, care iu fi atins latura ei de NegociatorTApoi a răspuns
candidatul numărul 3: „Mai întâi am să te ud.“

Mulțimea s-a animat. „A câștigat“, mi-am zis. Exploratorii tind să fie

seducători pentru că dopamina pune în acțiune testosteronul,
hormonul libidoului. Iar tipul respectiv avea fler.

Apoi a continuat cu o declamație jucăușă, spunând cum ar prinde-o

deasupra unui val și ar călări-o tandru până la punctul culminant.

Publicul era în delir. Iar eu eram convinsă ce alegere avea să facă.

Candidatul numărul 3 dăduse dovadă de spontaneitate, amestecată
cu o obscenitate neprevăzută și cu grijă, mizând direct pe nevoia de
emoție a Exploratorului și nevoia de autenticitate a Negociatorului.

Avusesem dreptate. L-a ales pe candidatul numărul 3.

A fost o ușurare pentru mine; modul în care am înțeles construcția ei

nu m-a dezamăgit. Dar încă nu se terminase. Urma reporterul
sportiv, un Constructor.

Bănuiam că va fi relaxat, sociabil, interesat de casă și fami-lie, cu

grijă pentru comunitate, conștiincios și precaut. în plus, Constructorii
iau în serios întâlnirile; nu li se par amuzanți cei prefacuți,
grandomani și aparent seducători. Așa că aveam bănuiala că o va
alege pe candidata care era cea mai cu picioarele pe pământ.
A intrat tipul. Cele trei candidate și-au ocupat locurile. Mai întâi le-a
cerut celor trei să salute. Mulțimea era concentrată. Candidata
numărul 1 i-a răspuns cu un „Bună“ încet, gutural, candidata numărul
2 a urmat-o cu un „Bună, iubitule“. Mulțimea se legăna și ofta.
Candidata numărul 3 a spus „Salut“, Fără fițe, tară emoție; salutul ei
a fost scurt și protocolar.

Am bănuit că ea va fi „aleasa“. Un Explorator ar fi fost dezamăgit de

lipsa ludicului. Un Negociator ar fi vrut mai multă căldură. Un
Conducător ar fi refuzat-o pentru că e prea convențională. Dar un
Constructor putea fi atras de asta, pentru că este tradiționalist.

Candidatele 1 și 2 au continuat să-i răspundă cu remarci spontane și

picanterii sexuale, pe când cea de-a treia și-a păs-4 trat atitudinea
rezervată.

într-un final, Cupidon și-a lansat săgeata, iar reporterul J sportiv a

ales-o pe candidata numărul 3. Spre ușurarea mea, intui sem corect
preferințele amândurora. De fapt, încă mă mai întreb dacă nu cumva
această a doua pereche a ajuns să se iubească. Spun asta pentru
că după eveniment am vorbit cu respectivul și cu candidata numărul
3. Cunoscând trăsăturile Constructorului, i-am spus candidatei că
partenerul ei este un om al datoriei, de onoare și loial. Ascultându-
mă, s-a înclinat spre mine și mi-a șoptit: „Așa este.“

Magia serotoninei

Din aproape patruzeci de mii de membri anonimi cărora le-am

aplicat studiul asupra personalității, 28,6% erau Constructori. Dintre
aceștia, 27,6% erau bărbați, iar 29,4%, femei - o diferență
matematică mică, dar semnificativă.

Acești oameni împărtășesc numeroase trăsături. Constructorii sunt

loiali și conștiincioși; datoria, respectul și conduita morală sunt în
mod special importante pentru ei. De asemenea, nmt convenționali;
admiră și respectă normele și obiceiurile nodale. Au respect pentru
autoritate, urmează regulile și le place să facă planificări și să
funcționeze după orar. Au o gândire concretă. Constructorii sunt
adesea exacți, atenți la detalii ți ordonați, precauți, dar nu fricoși. Și
sunt sociabili. în general se pricep de minune la oameni - la locul de
muncă, în mediul familial sau în diverse cercuri sociale.

Chiar dacă reporterul sportiv știa lucrurile astea despre el însuși, cu

siguranță nu știa ce anume a produs aceste trăsături: Hcrotonina,
mama tuturor neurotransmițătorilor, cea mai veche dintre toate.
Serotonina se găsește pe o suprafață întinsă a creierului. Nivelul
acestei substanțe se^moștenește. Și totuși, experiența poate
modifica oarecum acest nivel. Pe măsură ce uceastă substanță
curge, trenează și se retrage din anumite regiuni cerebrale,
influențează atitudinea și comportamentul uman.'

Desigur, nici un sistem cerebral nu funcționează de unul singur. De

pildă, serotonina poate mări nivelul de estrogen din regiunile
cerebrale care influențează gândirea, emoțiile și memoria. Poate de
aceea majoritatea Constructorilor sunt femei. Serotonina atrage cu
sine și eliberarea de ocitocină - o substanță asociată cu încrederea
și cu abilitatea de a ghici dispoziția celuilalt. Prin urmare, toate
aceste trei substanțe contribuie la bunăvoința Constructorilor, la
nevoia lor intensă de a rămâne legați de familie și comunitate, la
tactul lor și aptitudinile de lideri.

Mai mult decât atât, serotonina poate înfrâna activitatea

testosteronului, mai ales în centrul cerebral asociat fricii, furiei și
agresivității - amygdala cerebrală. Astfel se explică în parte de ce
Constructorii sunt calmi și au încredere în sine: serotonina le reprimă
tendințele agresive.2 în cele din urmă, serotonina suprimă activitatea
dopaminei. După cum vă amin, tiți, dopamina duce adesea la gesturi
impulsive. E foarte po sibil ca, reducând activitatea dopaminei,
serotonina să induci precauția.

Pe scurt, serotonina interacționează cu numeroase alte sub< stanțe

cerebrale. Cu toate astea, este un element central în alcătuirea
Constructorului.
Respectul pentru autoritate și loialitate

Un Constructor prin excelență a fost George Washington,! primul

președinte al Statelor Unite ale Americii, un simbol național la fel de
puternic cum este steagul american. El aveai combinația perfectă de
trăsături pentru a aduce victorie rebe- I Iilor americani și a crea un
nou popor.

în primul rând, Washington a fost un militar extraordinar.! în tinerețe

a servit cu cinste miliția Virginiei, în timpul Răz- I boiului de Șapte
ani. Asemenea Constructorilor din studiul meu I asupra personalității,
Washington avea respect pentru autoritate 1 și putea funcționa
eficient în cadrul unei ierarhii sociale.

Acesta era, de asemenea, loial, o altă trăsătură esențială a

Constructorilor, asociată cu serotonina. Cu toții moștenim un 1 nivel
oarecare de loialitate și ne dăm seama de avantajele I supunerii. Dar
Exploratorii sunt devotați propriilor experiențe. I Conducătorii sunt
dedicați muncii lor. Iar Negociatorii sunt ' devotați familiei, oamenilor
și ideilor. De cealaltă parte, Con- ! structorii simt adesea o obligație
aparte față de comunitate. I Pentru ei, loialitatea este o datorie.

Cu siguranță așa a fost și pentru Washington. Bătăliile I purtate la

Lexington și Concord au produs „lovitura care a tra- I versat întreaga
lume“. Iar când Washington și-a făcut apariția la al Doilea Congres
Continental, în mai 1775, purta uniformă 1 militară - semn al
respectului și al loialității față de cauza ] americanilor și al dorinței de
a sluji revoluției. Washington nu și dorea să devină comandantul-șef
al armatei. Era un om modest, care părăsise deja o dată viața
militară și era preocupat cu aranjarea moșiei de la Mount Vernon.
însă Washington Mințea că trebuie să se implice. Iar când camarazii
l-au ales să conducă soldații americani în bătălie, a simțit că este de
dato-IIii lui să accepte această sarcină.

Disciplina: respectarea regulilor

Washington era, de asemenea, un om disciplinat.

Constructorii se mândresc cu stilul lor ordonat - o altă trăsătură
asociată cu activitatea serotoninei. în cadrul studiului meu de
personalitate, Constructorikäu răspuns cu mult mai mult entuziasm
decât alte tipuri la afirmația „Pentru mine este u prioritate să am grijă
de propriile bunuri“.

Constructorii sunt disciplinați și în privința rutinei zilnice, înainte de a

se angaja la o sarcină de lucru mai specială, se organizează,
adesea împărțind sarcina în mai multe etape. Le place să urmeze un
model-tip. Nu le place imprevizibilul și nici să lucreze sub presiune.
Chiar și în weekend, unii Constructori își întocmesc liste cu ce vor să
facă și își programează întâlnirile cu prietenii cu mult timp înainte.

De asemenea, Constructorilor le plac regulile, o trăsătură care

probabil își are originea în nevoia lor de ordine. Puși în fața afirmației
„în general, consider că este important să respectăm regulile“,
Constructorii din testul de personalitate răspund cu „foarte de acord“
mai des decât alte tipuri.

Lui Washington îi plăceau regulile. în fiecare dimineață din timpul

războiului, după rugăciune, le citea oamenilor din regiment ordinea
de zi. Uneori ordona să fie biciuiți cei care nu respectau regulile. Pe
unii ofițeri chiar îi imobiliza dacă incălcau regulile de conduită,
spunând „Nu iert pe nimeni“.

Nu este surprinzător faptul că tipul Constructorilor, cuij era

Washington (și mulți alții), este atras de domeniul milita: sau de roluri
de conducere, de forțele de ordine, de marili corporații, de comisiile
de disciplină. Constructorii se simt bine în cadrul unei ierarhii, unde
se cer loialitate și simțul datoriei și unde domnesc structura, regulile
și ordinea.

Experții în planificări

Preferința pentru planificări foarte exacte este o altă trăsătură a

Constructorului. în testul meu de personalitate, Constructorii s-au
evidențiat prin preferința afirmației „îmi place să planific din timp“.
Prietena mea, Sarah, este expertă în planificări. Cu câteva
săptămâni înainte, stabilește, aproape oră cu oră, ce va face
în următoarea ei călătorie la Londra. Cumpără de pe Internet bilete
la evenimente muzicale; face rezervări la restaurant și află orarul
muzeelor pe care le va vizita. Ea spune că-i place să facă planuri pe
cât de mult îi place să le respecte. Ceea ce este de nesuportat
pentru un Explorator, ineficace pentru un Conducător și inflexibil
pentru un Negociator este relaxant pentru Constructorii precum
Sarah. Logistica lor este desăvârșită.

Constructorilor le plac, de asemenea, programul prestabilit și rutina.

Mi-am dat seama de asta la începutul unei seri, acum douăzeci și
cinci de ani. în dimineața aceea plănuisem cu Charles, un prieten
de-ai mei, să pornim agale de la apartamentul lui din cartierul Soho,
din New York, spre El Faro, un mic restaurant spaniol, din West
Village. însemna o plimbare de douăzeci de minute. Cât timp ne-am
pregătit de plecare, s-au adunat nori și a început să plouă, fenomen
despre care am aflat de la știri că va dura câteva ore. Așa că i-am
sugerat să luăm masa undeva mai aproape. Replica lui a fost:
„Parcă vorbiserăm să mergem la El Faro.“ Asta am și făcut.

„Obișnuința e mai puternică decât rațiunea“, spunea filozoful George

Santayana. Această nevoie de a respecta planuri, metode și
obiceiuri este asociată cu serotonina și reprezintă o marcă a
Constructorului. Numai Constructorii au fost foarte de «cord, în
cadrul testului de personalitate, cu afirmația: „Consider că o rutină
constantă menține traiul organizat și relaxant.“ De fapt, întrucât
Constructorilor le place să întâmpine Icrmenele-limită într-un mod
organizat, structurat și din timp, întreruperile și devierile îi irită. Ținta
lor este să ducă lucrurile la bun sfârșit; le place ca lucrurile să fie
rezolvate, clarificate.

Precizia și detaliile: gândirea sistematică

Probabil că respectul pentru autoritate, devotamentul pentru cauza

lui, simțul ordinii și nevoia dé a urma reguli și de a face planuri l-au
ajutat pe George Washingon să-și îndeplinească datoria. Dar mai
avea o trăsătură pe care o au majoritatea Contructorilor: era exact și
atent la detalii. După cum a scris un tovarăș de arme de-ai lui:
„Metoda și precizia erau punctele forte ale caracterului său.“

De pildă, la Mount Vemon și-a aranjat cu meticulozitate grădina de

flori și pe cea de legume, gardul viu și aleile, gazonul și arbuștii.
Până și spațierea dintre cuvintele scrise pe o foaie trebuia să fie
perfectă. Și, deși a refuzat să fie remunerat pentru postul de
comandant-șef al Armatei Continentale, a jurat că va ține o „evidență
exactă“ a tuturor cheltuielilor sale.

Și această precizie este asociată cu o activitate ridicată a

serotoninei. Pentru Constructori, detaliul contează. Aceste persoane
țin minte numele oamenilor, zilele de naștere ale prietenilor și
rudelor, detaliile despre vecini și colegi, data, ora și locul exacte ale
unor evenimente familiale sau ale comunității. Eu am o bănuială cum
că majoritatea celor care trimit scrisori de Crăciun în care sunt
relatate sârguincios detalii ale unor evenimente de peste an sunt
Constructori.

Sunt organizați și preciși, metodici. Le place să aibă ținti clare,

coerente, secvențiale, lineare, urmate pas cu pas - ceei ce eu
numesc gândire sistematică. în cadrul testului de perso nalitate,
numai Constructorii au fost profund de acord cu afirmația „Prefer să
aleg calea cea mai simplă pentru a-mi
îndeplini sarcina“. I

Chiar și în conversațiile de zi cu zi, Constructorii tind să-și

organizeze gândurile cu precizie, exactitate, astfel încât să furnizeze
informație relevantă. Dacă îi întrerupi, dacă închei propozițiile în
locul lor sau dacă le pui întrebări care par inutile, vor crede că ești
neinteresat sau neatent. Pentru ei, digresiunile și discuțiile minore
înseamnă distrageri frustrante ale atenției. Samuel Johnson spunea:
„O conversație bună înseamnă o serie de întreruperi.“ Constructorii
nu ar fi de acord cu asta.
Chiar și glumele lor reflectă nevoia de ordine, previzibilitate, precizie
și încheiere. Constructorii nu prea agreează umorul absurd, fără final
sau sec. Ei gustă glumele și poveștile concrete și cu final - preferință
asociată cu activitatea serotoninei.

Perseverență și răbdare

La scurtă vreme după Războiul de Independență, Washington a fost

ales, în unanimitate, primul președinte al Americii. A fost îngrozit,
întrucât visa să se întoarcă la îndrăgita casă din Mount Vemon, unde
voia să fie fermier. Dar, supus ca întotdeauna, a acceptat sarcina
pentru a duce la bun sfârșit munca pe care o începuse: construirea
unei noi țări. Washington a fost consecvent și răbdător - alte trăsături
ale Constructorului asociate cu serotonina.

Am observat de curând această consecvență într-o librărie.

Cumpărasem câteva cărți pentru ziua de naștere a cuiva. Vân-
zătoarea îmi împacheta cadoul cu o precizie care mi se
părea exagerată. Eram nerăbdătoare să plec, dar ea nu putea
încheia procesul dacă nu bibilea fiecare colțișor și fiecare suprafață
a mnbalajului. I-am și zis: „Câtă răbdare aveți!“ Mi-a răspuns: „Din
naștere.“ Câtă dreptate avea!

„Puterea mea stă numai și numai în tenacitate“, declara I ouis

Pasteur. Constructorii sunt consecvenți și răbdători, Iourte tenace, în
parte pentru că pot suporta repetițiile. Nu se plictisesc ușor, astfel
încât sunt buni la sarcinile care cer atenție continuă și repetiție.

Este interesant faptul că acțiunile repetitive cresc nivelul de

serotonină. Se poate ca acesta să fie motivul pentru care oamenii
repetă o acțiune la nesfârșit când sunt nervoși, de pildă să verifice
de nenumărate ori dacă au stins cuptorul sau să răscolească valiza
pentru a se asigura că au luat tot ce le trebuie in vacanță. Repetând
aceste mișcări, declanșează în mod inconștient activitatea
serotoninei, reducând starea de anxietate.
Constructorii reușesc să-și reducă anxietatea și făcând nuîzgăleli.
Când membrii Chemistry.com au avut de selectat dintr-o serie de
mâzgălituri pe cele pe care le-ar face ei, Constructorii au ales liniile
și modelele repetitive. Acest rezultat njută studiile asupra serotoninei
indicând faptul că tipul Constructorului este atras de modelele
simetrice, în mod special piramida, crucea și alte forme geometrice
care sugerează simplitate, ordine, predictibilitate și repetiție.

Oamenii care prezintă activitate în sistemul serotoninei (pe care

psihologul Marvin Zuckerman îi numește căutătorii de senzații
reduse) au, de asemenea, un gust pentru geometrie și în
vestimentație. După cum spunea Zuckerman: „Dintr-un motiv de
neînțeles, bărbații care caută senzații reduse preferă bluzele sport
cadrilate.“

E posibil ca jucătorii de golf de azi care poartă pantaloni în carouri și

vânătorii care poartă bluze cu pătrățele să-și expună în mod
inconștient temperamentul prin vestimentația aleasă, parcă spunând:
„Ai încredere în mine; sunt organizat, previzibil și loial; sunt un
Constructor.“

Orientarea pe faptele concrete:

amatorii de cifre

Constructorii se concentrează pe ceea ce pot vedea, auzi, atinge,

gusta și mirosi; trăiesc într-un univers al realității concrete. Le plac
situațiile clare, în care se cunosc detaliile și sunt dovedite. Prin
urmare, Constructorii colecționează date concrete, multe date. Și,
spre deosebire de alte tipuri de personalitate, își amintesc aceste
detalii tară să fie nevoie să le așeze într-un context mai larg. De
pildă, își amintesc numele cunoștințelor, numere de telefon, bucăți
din piese muzicale și fapte izolate, pe care alții le consideră lipsite de
importanță.

Nu numai că le plac faptele concrete, dar Constructorii iau deciziile

în funcție de acestea. Au tendința să fie foarte preciși și suspicioși cu
teoriile, deducțiile și ipotezele și nu le place ambiguitatea. Așa că,
pentru a impresiona un Constructor la o întâlnire sau la serviciu, nu
trebuie să-i împărtășiți marile dumneavoastră idei. Rezumați-vă la
detalii, la informația exactă.

Ar fi trebuit să-mi amintesc acest sfat când am fost intervievată de

curând în Kansas City. Jurnalista mă dusese la o cafenea elegantă
din apropierea sediului ziarului la care lucra. Ne-am așezat pe o
canapea și a început să-mi pună întrebări despre cele patru tipuri de
personalitate. Chestionarul ei era clar și exact. Mergea bine. Dar eu
am început să folosesc informațiile pentru a crea o imagine mai
largă, apelând la teorii. S-a arătat iritată, fapt care m-a descurajat.
Conform construcției mele de Explorator, recurgeam tot mai des la
concepte și teorii, încercând să o impresionez cu idei pe care eu le
consideram interesante. S-a dovedit a fi o mare greșeală, după
cum aveam să aflu două săptămâni mai târziu, citind articolul
ei caustic despre munca mea. Constructorii vor fapte
concrete; teoriile îi lasă reci.

Probabil că dispoziția concretă, realistă a Constructorilor contribuie

la abilitatea lor extraordinară de a lucra cu numerele. Creșterea
activității serotoninei din creier inhibă impulsul creativ și reduce
dorința de a explora. Dar indivizii cu o variantă genetică specifică în
sistemul serotoninei au scoruri ridicate la creativitatea prin cifre și
numere. De fapt, Constructorii pot lucra foarte repede cu liste întregi
de numere, cel mai probabil pentru că numerele sunt concrete,
exacte și organizate - iată ce oferă serotonina.

Geniul managerial

Nu este deloc surprinzător că acești Constructori pot fi manageri și

administratori foarte buni. Urmează regulile, se axează pe fapte și
sunt atenți la detalii; sunt de nădejde, consecvenți și conștiincioși; și
se apropie de cei din jurul lor, construind și menținând relațiile
sociale.
Competența managerială este o altă trăsătură asociată serotoninei.
Cei care iau medicamente pentru creșterea nivelului de serotonină
sunt mult mai cooperanți în munca de grup. Oferă mai multe
sugestii, dau mai puține dispoziții și au mai puține tentative de a
rezolva lucrurile singuri.

George Washington era un administrator de plantație foarte

meticulos. Se trezea în zori și mergea călare prin Mount Vernon,
apoi se întorcea și citea diverse manuale de agricultură, memorând
pasaje lungi. își supraveghea tâmplarii, fierarii, dogarii, țesătorii,
pantofarii, cusătorii, pescarii și animalele. își supraveghea oamenii
până și când i se pregătea sucul de mere sau când i se repara
ambarcațiunea cu care se plimba pe râul Potomac. Nu irosea nimic.

James Flexner, unul dintre biografii lui, scria: „Cu energia lui
inepuizabilă și cu atenția lui pentru detaliu, Washington a fost la
Mount Vemon un comandant-șef eficient.“

Apărătorii tradiției

Poetul Rainer Maria Rilke numea atașamentul față de tradiție

„fidelitatea înnodată pentru un vechi obicei“. Constructorilor le plac
obiceiurile: sunt tradiționaliști. Testul meu asupra personalității a
confirmat acest lucru. Numai Constructorii au fost profund de acord
cu afirmația „Prietenii și familia sunt de părere că apreciez valorile
tradiționale“. De asemenea, Constructorii bifează cu precădere
„foarte de acord“ la afirmația „Obiceiurile cu tradiție veche trebuie
păstrate și respectate“.

Constructorii țin minte aniversările. Le plac întâlnirile de afaceri,

petrecerile de sărbători, vânătoarea, pescuitul, schiatul sau
vacanțele cu mult soare alături de prieteni. Bănuiesc că acest tip
predomină în stațiunile de vară unde se adună anual prietenii vechi.
„Continuitatea istorică a trecutului nu este o obligație, ci o
necesitate“, spunea juristul american Oliver Wendell Homes Jr.
Constructorii sunt de acord cu asta; ritualurile, ceremoniile și tradițiile
îi atrag foarte mult.

Platon numea acest tip de personalitate Gardieni, păstrătorii

tradițiilor, ai obiceiurilor și salvatorii obștei. Și au demonstrat aceste
valori conservatoare în testul de personalitate. Când au fost întrebați
dacă sunt ultraconservatori, conservatori, liberali, foarte liberali sau
altfel, Constructorii s-au dovedit a fi, mai mult decât alte tipuri,
conservatori ca opțiune politică. în plus, când au fost întrebați unde
le-ar plăcea să-și ducă traiul, Constructorii au ales suburbiile sau
zonele rurale.

Nu e de mirare că atâția americani din Midwest sunt conservatori; în

statele din această regiune trăiesc mulți Constructori. Oamenii de
știință au susținut multă vreme că orientarea politică este în mare
parte moștenită. Aparent, acest lucru este adevărat. Observând
normele sociale, această trăsătură a fost asociată cu anumite gene
din sistemul serotoninei.3

Americanii de toate genurile își sporesc afecțiunea pentru tradiții în

timpul sărbătorilor prin creșterea nivelului de sero-tonină - prin
intermediul hranei. Luați, de pildă, cazul Zilei Recunoștinței. în SUA,
majoritatea oamenilor sărbătoresc această zi printr-o cină alături de
familie. Iar elementul principal al mesei este curcanul, o pasăre cu
un conținut bogat în L-trip-tofan, un aminoacid absorbit în sânge și
transportat în nucleul rafeului din creier, unde este transformat în
serotonină. Astfel, cinând alături de familie, sărbătorim cu feluri de
mâncare care ne fac să apreciem obiceiurile și tradițiile.

Orez, paste, pâine, cereale; în condiții de stres, oamenii consumă

produse cu amidon, „hrana confortului“. Lumea spune că aceste
produse comune le aduc aminte de copilărie și de casă. Și probabil
așa este, întrucât aceste alimente ridică nivelul de serotonină și
induc senzația de liniște, familiaritate și tradiție.
De altfel, grecii antici idolatrijÇau grânele, prin intermediul zeiței
recoltei, Demetra, iar romanii prin zeița Ceres. Majoritatea zeilor
greci și romani erau capricioși, geloși, puși pe ceartă și scandalagii.
Dar Demetra era responsabilă, de nădejde, protectoare și
generoasă. Grecii credeau că puterea ei divină crea câmpurile de
grâne. Așa că o idolatrizau toamna, nu prin sacrificii sângeroase, ci
prin rugăciuni blânde, împărțind primele bucăți de pâine, crescându-
și astfel nivelul de serotonină.

Precaut, dar nu temător

Prietenul meu Fred spune că este genul cu „risc scăzut“. Facem o

pereche desăvârșită plimbându-ne pe străzile din New York. Nu mă
strecor printre mașinile în mișcare, dar nici nu mă opresc mereu
când e roșu la semafor. Ca orice alt new-yorkez, mi-am dezvoltat un
simț care mă ajută să calculez dacă pot deveni sau nu o victimă în
trafic. Fred stă nemișcat până când se face verde. Chiar se dă câțiva
pași înapoi atunci când semaforul se face portocaliu. Fred este
prudent, o altă trăsătură a Constructorului.

în studiul meu de personalitate, Constructorii răspundeau cu

entuziasm afirmației „De obicei sunt precaut/ă, dar nu temă-
tor/temătoare“.

Precauția este o trăsătură previzibilă. Numeroase gene din sistemul

serotoninei sunt asociate cu „evitarea traumei“. Iar oamenii care au
anumite combinații ale acestor gene sunt cu-noscuți pentru faptul că
sunt precauți, dar nu neapărat fricoși. Acolo unde dopamina
pornește dorința de explorare, serotonina frânează. Nimeni nu și-ar
putea imagina că tocmai coman-dantul-șef al Armatei Continentale,
omul care a ajutat la câștigarea independenței, era precaut. Dar
Washington avea această calitate. Aghiotantul său, Joseph Reed,
descrie cum se comporta atunci când trebuia să ia o decizie grea:
„Ezita... mai mult decât permitea serviciul public.“
Oamenii prudenți nu se opun neapărat riscurilor, ci pur și simplu se
simt mai confortabil cu lucrurile familiare. Constructorii caută
siguranța așa cum Exploratorii caută noutatea, Conducătorii caută
împlinirea, iar Negociatorii, armonia. Ce alt protector mai bun ar fi
putut avea americanii decât acel om gânditor și prudent?

Conștiinciozitatea

Toate aceste trăsături ale Contructorului se adaugă alteia, speciale:

conștiinciozitatea. Această calitate umană extraordinară este o
combinație a mai multe trăsături.

Psihologul Marvin Zuckerman consideră că această însușire,

conștiinciozitatea, este compusă din două trăsături de bază: simțul
datoriei, sau gradul în care oamenii urmează standarde stricte de
conduită, și prudența, măsura în care plănuiesc și își exprimă
precauția și atenția. Alți oameni de știință au adăugat și alte trăsături,
spunând că oamenii conștiincioși sunt și precauți, pregătiți, metodici,
capricioși, obsesivi, perseverenți, disciplinați, meticuloși, ordonați, de
nădejde, respectuoși, cu Himț civic și principii etice. Ei spun că
oamenii conștiincioși nu un acut simț al datoriei. Fac planuri,
respectă programele și normele sociale.

Testul de personalitate Myers-Briggs mai adaugă faptul că «cești

oameni urmăresc să facă lucrurile după normele „acceptate“ și
susțin „metodele consacrate“. Preferă să planifice totul cu mult timp
înainte și să știe din timp ce vor face. Le plac cuvinte precum
„planificat“, „disciplinat“, „sistematic“ și „organizat“. Aceste persoane
preferă să „construiască“ decât să „inventeze“; să fie „raționali“, iar
nu „fascinanți“. Caută siguranța și ordinea. Vor să aibă „picioarele pe
pământ“.

După cum am menționat deja, unele subcategorii ale

conștiinciozității sunt asociate cu o anumită activitate a serotoninei.
De aceea, nu ne surprinde că mulți Contructori adoptă o etică a
muncii încă din tinerețe. Neppata mea, Piper, și-a început cariera
gazetărească de când avea șapte ani - ducând ziarele în căruciorul
ei roșu pe străzile din Aspen, Colorado, și azvâr-Iindu-le la ușa
caselor.

Constructorii sunt conștiincioși și preocupați de binele comunității.

Ajută la treburile casei, se oferă voluntari la biserică sau în cartier și
îndeplinesc benevol sarcini la locul de muncă sau în oraș, pentru
țara lor sau pentru lume, adesea având o atitudine altruistă, stoică și
binevoitoare. Washington rezuma cu însuflețire prețul acestei
trăsături, spunându-le oamenilor săi: „Domnilor, permiteți-mi să-mi
pun ochelarii, întrucât nu numai că am încărunțit, dar aproape că am
și orbit de când sunt în slujba poporului meu.“

Constructorii slujesc.

Sociabili, calmi și generoși

Constructorii sunt și sociabili. în testul meu de personalitate,

Constructorii erau mult mai înclinați decât alte tipuri să-și descrie
cercul de prieteni ca pe un „grup social“.

Washington era foarte sociabil. El și soția lui, Martha, au primit peste

două mii de oaspeți între anii 1768 și 1775, printre care rude,
prieteni, colegi și pe aproape orice străin care ajungea la Mount
Vemon la căderea nopții. Dacă salonul său nu era plin de membrii
familiei, prieteni sau trecători, lui Washington i se părea că e „pustiu“.

Desigur, nu toți Constructorii sunt sociabili. însă anumite gene din

sistemul serotoninei contribuie la caracterul sociabil.4 Persoanele cu
aceste gene au mai mulți prieteni apropiați. Chiar și cei foarte timizi
și care iau antidepresive ce cresc nivelul serotoninei în creier și în
sânge devin mai sociabili.

Serotonina are, de asemenea, efect calmant. De aceea iau unii

oameni medicamente care cresc nivelul serotoninei, cum sunt
Prozac și Paxil: pentru a se liniști. Gândiți-vă la fetele și băieții din
liceu care păreau foarte afabili, calmi și încrezători. Probabil aveau o
activitate mult mai intensă în sistemul serotoninei.

Se poate ca dorința de a avea încredere în sine și de a se relaxa să-i

împingă pe unii să consume droguri psihedelice. MDMA, cunoscut
sub numele de „ecstasy“, și halucinogenele înrudite - LSD, DMT și
psilocibina - provoacă o descărcare intensă în întregul sistem al
serotoninei, ceea ce duce la o profundă senzație de bine și de
confort, dar și la sensibilitate tactilă și la efecte de percepție bizară.
Ecstasy produce, de asemenea, eliberarea de dopamină și
norepinefrină. Dar creșterea nivelului de serotonină induce
sociabilitatea și încrederea în sine, pe când dopamina induce starea
de euforie.

Pe lângă liniște și prietenie, Constructorii afișează adesea și

bunătate. Iarăși, Washington este exemplul suprem în acest lens.
într-unul dintre marile momente istorice ale Americii, acesta a refuzat
să devină primul rege al țării. Flexner scria despre Washington: „De-
a lungul istoriei, puțini sunt bărbații cure au avut putere infinită și au
folosit-o cu atâta blândețe și modestie pentru a face ceea ce instictul
le spunea că e cel mai bine pentru binele semenilor și al omenirii.“

Condiția supremă: apartenența

Washington ar fi fost fericit dacă ar fi citit cuvintele de admirație ale

lui Flexner. Asemenea multor Constructori, era adesea îngrijorat în
privința reputației sale. Pentru Constructori, aparențele contează. Le
vin pe suflet versurile din William Shakespeare: „Ochiul nu se
vedejjecât când e răsfrânt de alte lucruri.“1

Constructorii vor să aparțină cuiva, să fie considerați de nădejde,

respectabili și buni, corecți. Starea lor emoțională depinde de
conexiunile lor sociale. Iar critica la adresa propriei persoane îi poate
dărâma. De aceea se străduiesc să-și păstreze relațiile, să se achite
de responsabilități și să se poarte cu bună-cuviință. De fapt,
Constructorii sunt gata să facă sacrificii personale majore pentru a
se menține în ierarhia socială sau chiar pentru a ajunge în vârful
acesteia.

Iar toate eforturile le sunt în general răsplătite. Indivizii cu anumite

gene în sistemul serotoninei ating un statut socioeconomic înalt. De
obicei locuiesc în cartiere mai bogate. Mai mult decât atât,
Constructorii sunt mândri de reușitele lor, expu-nându-și medaliile,
trofeele, diplomele și certificatele, dar și fotografiile cu membrii
familiei, cu persoanele influente sau cu politicieni cunoscuți.

Legătura dintre serotonină și succesul în societate a fost observată

la multe alte specii. Atunci când li se administrează antidepresive
care cresc activitatea serotoninei, maimuțele din Africa de Sud urcă
de asemenea în ierarhia comunității lor. Masculii alfa din comunitate
au o doză aproape dublă de serotonină la nivel cerebral și în sânge,
spre deosebire de subordonații lor. Până și homarii care domină
printre ceilalți au un nivel ridicat de serotonină.

Așa că, fie că sunteți om, maimuță sau homar, cu cât aveți un nivel
mai ridicat de serotonină, cu atât vă adaptați mai bine sau chiar
dominați în cadrul societății.

Religiozitatea și biologia lui „cum se cuvine"

Poate că vă așteptați ca persoanele care au respect față de

autoritate, urmează reguli, cred în loialitate și tradiție și care ocupă
poziții de conducere să fie, de asemenea, niște oameni religioși.

Dar nu este neapărat așa. Cunosc mai mulți Constructori atei. De

exemplu, prietenul meu Bob este calm, sociabil,
popular, conștiincios, foarte priceput cu cifrele și tradiționalist în
multe sensuri, dar un ateu mai convins decât el nu cred că veți
întâlni vreodată, chiar dacă a crescut într-o comunitate de mormoni.

Totuși, studiile asupra gemenilor identici și dizigoți arată că

religiozitatea are o componentă genetică. Iar persoanele cu activitate
de serotonină în anumite regiuni cerebrale, inclusiv nucleul rafeului,
unde aceasta este produsă, tind să fie auto-transcendenți sau
religioși.5 Religiozitatea a fost asociată și cu alte elemente din
sistemul serotoninei. Astfel, variabilitatea în traiectoriile serotoninei
poate explica de ce unele persoane au înclinații religioase mai
puternice decât alții. Explică, de asemenea, de ce Constructorii din
studiul meu de personalitate erau mult mai înclinați decât alte tipuri
să aparțină unei confesiuni.

Nu este de mirare că drogurile psihedelice, cum sunt ecstasy, LSD,

psilocibina și mescalina, induc adesea stări spirituale, revelații
mistice și extaz spiritual. După cum am menționat deja, aceste
droguri cresc în mod semnificativ activitatea serotoninei în
numeroase regiuni cerebrale.

Legată probabil de religiozitatea Constructorilor este și nevoia de a

face ceea ce este „corect“. Aceștia sunt prizonierii propriei conștiințe,
ceea ce Darwin numea „acel cuvânt scurt, dar imperativ «se
cuvine»“. Se cuvine, ar trebui, trebuie, adecvat, corect, greșit, aceste
cuvinte îi îndepărtează pe Exploratorii iubitori de libertate, pe
Conducătorii pragmatici, pe Negociatorii plini de compasiune. Dar pe
Constructori îi liniștesc.

Intr-adevăr, „studiul tipurilor de personalitate prin intermediul

cuvintelor“ a arătat despre Constructori că erau în mod special atrași
de cuvinte precum nufral, moravuri sau valori. Puși în fața afirmației
„Oamenii ar trebui să se comporte conform normelor morale“, numai
Constructorii din cadrul studiului de personalitate au bifat „foarte de
acord“.

Probabil că și Oprah Winfrey ar fi de acord cu această afirmație. Eu

bănuiesc că Oprah este în primul rând Negociator. Dar are în ea și
ceva din trăsăturile unui Constructor, după cum indică remarca
următoare. în 2008, când și-a anunțat susținerea pentru candidatura
la președinție a lui Barack Obama, a spus: „îl cunosc suficient de
bine cât să am încredere în autoritatea sa morală. Iar acesta este
motivul numărul 1 al susținerii mele.“
Latura întunecată: trăsăturile negative

ale Constructorului

„Fiecare dintre noi este o Lună, având câte o latură întunecată pe

care nu o arată nimănui“, scria Mark Twain. De multe ori încercăm
să ne ascundem slăbiciunile și părțile mai ciudate ale personalității,
chiar și de noi înșine. Dar în mod inevitabil acestea ies la suprafață.
Aproape orice calitate umană poate deveni un cusur.

De pildă, Constructorii au modul lor de a face lucrurile „corect“. Se

poate însă ca unii să vadă în propriul mod de a acționa singurul
corect, devenind astfel dogmatici, închiși la minte și încăpățânați.
Cunosc un cuplu de tineri care poate fi descris astfel. Amândoi sunt
Constructori. După spusele ei: „Nu putem face treburile casnice
împreună. Săptămâna trecută ne-am certat pentru că fiecare voia să
așeze altfel un covor, iar ieri ne-am confruntat în legătură cu modul
în care se gătește curcanul.“ Inflexibilitatea emoțională este
asociată cu serotonina. Iar întrucât Constructorii sunt dedicați
regulilor, orarelor și tradițiilor, se ceartă pe marginea a numeroase
chestiuni de zi cu zi.

Constructorii sunt realiști și prudenți - trăsături bune cel mai adesea.

Dar acestea se pot transforma într-o formă profundă de pesimism,
asociat la rându-i cu serotonina. Pesimismul poate lua chipul
fatalismului. De pildă, unii Constructori susțin că nimic nu se va
schimba vreodată în bine.

Probabil că o trăsătură înrudită este și stoicismul Constructorilor, de

asemenea asociat cu serotonina. Este o trăsătură de admirat, dar
poate deraia într-una din cele două extreme: ura de sine sau
sentimentul superiorității morale. Constructorul fie nu reușește să-și
aprecieze meritele, fie se mândrește și se împăunează cu o
mulțumire de sine ipocrită, judecându-i pe ceilalți. Constructorii pot fi
și extrem de critici.
Dau, de asemenea, dovadă de cumpătare, încă o trăsătură legată
de serotonină. în unele cazuri, se poate transforma în zgârcenie.
întrucât Constructorii sunt exacți, orientați asupra faptelor și au o
atitudine deschisă, riscă să nu aprecieze subtilitatea emoțională a
cuiva sau să nu priceapă nuanțele într-un context social.

Constructorii rămân adesea blocați în trecut. O prietenă de-ale mele,

Constructor, mi-a zis: „Pot petrece ore în șir ima-ginându-mi cum ar
fi fost viața mea dacă aș fi cumpărat o altă casă în locul celei pe care
o am. Sau cum ar fi fost dacă m-aș li măritat cu fostul prieten, și nu
cu actualul soț. Sau cum aș li putut lua note mai bune la școală, sau
câștiga mai mulți bani, lini trăiesc viața regretând.“ Așa cum
Exploratorii trăiesc în prezent, iar Negociatorii în viitor, Constructorii
se scaldă în gânduri despre trecut.

Probabil cele mai periculoase trăsături ale Constructorului sunt

loialitatea și respectul pentru autoritate. De obicei aceste Irăsături
sunt de admirat, dar nu întotdeauna. Să luăm exemplul generalului
Colin Powell al armatei Statelor Unite. Powell este un Constructor; e
cunoscut în lumea întreagă pentru competența lui, pentru
seriozitatea, decența și loialitatea lui. Și totuși, e posibil ca tocmai
simțul loialității sale să fi condus Statele Unite spre războiul cu Irakul
- în ciuda convingerii lui că a fost o prostie monumentală. Sunt mulți
oameni care cred că a trimis țara în război când, în februarie 2003, a
vorbit în lața Națiunilor Unite, susținând că dictatorul Irakului,
Saddam I lussein, deține arme de distrugere în masă. înaintea
discursului, două treimi dintre americani erau împotriva războiului,
iar după discurs, jumătate erau de acord cu invadarea Irakului.

Powell a fost făcut să creadă că Hussein crea bombe. Dar a ales să

susțină soluția președintelui George W. Bush: războiul. într-o altă
situație similară, și-a motivat acțiunile spunând: „Am făcut ceea ce
mi-au dictat conștiința și datoria.“ Din cauza predispoziției de a
respecta autoritatea și de a se supune ordinelor, cred eu, Powell a
contribuit la haosul creat în Orientul Mijlociu.
Posibile probleme de sănătate

Oamenii de știință spun că anumite gene care măresc activitatea în

unele zone din sistemul serotoninei împiedică schimbarea centrului
de atenție. Cu alte cuvinte, sunt persoane care nu se pot opri din
activitatea pe care o desfășoară. Astfel încât este posibil ca sistemul
serotoninei să joace un rol în cazul unui tip de comportament mai
neobișnuit; obsesia de a aduna lucruri. Am o prietenă medic care a
tot strâns lucruri mai mulți ani la rând. Casa ei era atât de plină de tot
felul de „chestii“, încât nu mai avea loc să doarmă în dormitor sau
să mănânce la masa din sufragerie, până când a început un
tratament cu antidepresive, care cresc activitatea dopaminei,
suprimând serotonina.

Obsesia de a aduna lucruri este un tip de dependență foarte

complex. Dar bănuiesc că originea ei se poate afla, cel puțin în
parte, în activitatea constantă a serotoninei.

Constructorul: stâlpul societății

Bancherul american Robert Morris îi scria astfel lui George

Washington; „Dumnezeu v-a binecuvântat cu o minte dârză, cu o
înfățișare fermă și cu răbdare în a îndura, care v-au dat avantaje
infinite deasupra celorlalți oameni.“

Constructorii ca Washington au multe puncte forte. Au tendința de a

fi calmi, modești și discreți, dar și afabili și apre-ciați în societate.
Sunt inflexibili; nu uită greșelile din trecut, așa că sunt pregătiți. Sunt
statornici, de nădejde, cooperanți, muncitori și răbdători. Se dedică
familiei și comunității. Și încearcă plini de sârguință să respecte
tradițiile și standardele. Sunt adesea buni protectori și lideri.

Datorită constanței anatomiei umane, foarte puține s-au schimbat de

când Platon i-a numit pe acești oameni, acum 2.500 de ani,
Gardieni. Constructorii reprezintă și astăzi stâlpii societății.

CAPITOLUL 6
TOT MAI SUS, CĂTRE STELE:
1

William Shakespeare, luliu Cezar, în Opere II, traducere de Tudor

Vianu, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1955, p.
270 (n.tr.).
Conducătorul
Numai cel care își menține privirea îndreptată spre orizontul
îndepărtat va găsi drumul cel bun.

Dag Hammarskjöld

într-un borcan, într-o cutie de cidru, sub frigiderul din biroul său, iată
locurile în care patologul Thomas Harvey a pus bine creierul lui
Einstein. Harvey a început studiile științifice asupra creierului lui
Einstein la scurtă-vreme după moartea acestuia, în anul 1955,
făcând fotografii, măsurându-1 și tăindu-1 in 240 de bucăți. însă nu a
reușit să publice nimic. în cele din urmă, în 1996, i-a trimis prin fax
un singur rând neuropsiho-logului Sandra Witelson, de la
Universitatea McMaster din Ontario: era interesată să studieze
creierul lui Einstein?

La scurtă vreme, Witelson a început să compare 50 de bucăți din

creierul lui Einstein cu alte 91 ale unor oameni de ambele sexe,
printre care cântăreți, arhitecți și muncitori. Spre surprinderea ei, a
descoperit că lobii parietali inferiori ai creierului lui Einstein (regiunile
din spatele urechilor unde procesăm problemele matematice și
vizualizăm relațiile spațiale tridimensionale) erau cu 15% mai mari
decât în cazul persoanelor obișnuite. în plus, șanțul adânc care
traversează această porțiune, numit „fisura silviană“, nu apărea.

Acest lucru poate explica de ce mama lui se temuse că bebelușul ei

este retardât. La naștere, Einstein avea capul mărit și o formă
ciudată. Această arhitectură cerebrală neobișnuită trebuie să le fi
permis celulelor din acele regiuni ale creierului să coopereze mai
eficient. Și așa a fost: datorită structurii sale

cerebrale deosebite, Einstein avea să schimbe percepția umană

despre univers.
Albert Einstein era tipul clasic de Conducător. Oamenii ca el spun
ceea ce cred. Sunt direcți, calculați și hotărâți. Dar, înainte de a lua o
decizie, își analizează opțiunile în detaliu și cu sânge-rece.
Conducătorii țin la autocontrol; sunt analitici, sceptici și severi. Sunt,
de asemenea, independenți. Pentru ei, este imperativ să reușească.
Le place cu adevărat să intre în concurență cu alții pentru a-și atinge
țelurile. Prin urmare, mulți sunt flexibili, pragmatici și cutezători.
Conducătorii pot fi inventivi, dar au și aptitudini matematice și
tehnice. în mod ciudat, mulți au înclinații înspre muzică, putându-i
înțelege mai ales structura. Alții sunt foarte talentați la jocurile în
spațiu, de la fotbal la șah. Iar numeroși Conducători au o latură
eroică; sunt genul de oameni care s-ar arunca într-o clădire în
flăcări pentru a salva un străin.

16,3% dintre membrii studiului de personalitate sunt Conducători.

Dintre aceștia, 24,8% sunt bărbați, iar 9,7%, femei -o diferență
zdrobitoare. Am fost mulțumită de această discrepanță: o dovadă că
trăsăturile unui Conducător sunt asociate cu hormonul masculin -
testosteronul. Ambele sexe produc testosteron, dar în cazul
bărbaților se produce cu mult mai mult.

Cunosc multe femei Conducător, printre care și pe Heide. Are o piele

netedă și alb-rozalie, ochi mari și albaștri, părul prins într-o coadă
blondă și săltăreață, o voce subțire, moale și toate celelalte trăsături
atractive ale unei tinere seducătoare și pline de viață. Dar, pe lângă
această înfățișare fermecătoare, Heide are mintea ascuțită, spiritul
ambițios și atitudinea exigentă ale unui adevărat Conducător. Și, cel
mai important, asemenea lui Einstein și altor Conducători, Heide
excelează în ceea ce oamenii de știință numesc sistematizare.

Psihologul Simon Baron-Cohen distinge două diferențe de gândire în

funcție de gen - sistematizare și empatizare.

Sistematizarea este înclinația de a crea și analiza sisteme, de la

construirea de poduri sau repararea motocicletelor la studiul
ecologiei unui iaz. Empatizarea este aptitudinea de a te identifica și
de a răspunde adecvat gândurilor și sentimentelor unei alte
persoane; cei empatici sunt intuitivi și plini de compasiune. Baron-
Cohen mai susține că persoanele sistematice au un nivel mai mare
de testosteron și sunt în general bărbați, pe când cele empatice au
un nivel ridicat de estrogen, iar majoritatea sunt femei. Desigur, atât
bărbații, cât și femeile pot avea calități de sistematizare și
empatizare, iar unele femei sunt mai bune la sistematizare, pe când
unii bărbați se disting prin empatizare.

Exact asta am descoperit analizând rezultatele studiului de

personalitate. Când au trebuit să răspundă la afirmația „Mă descurc
ușor cu mașinăriile complexe“, Conducătorii au bifat „foarte de
acord“ mai des decât alte tipuri. Tot ei au fost în mod special de
acord cu afirmația „îmi place să descopăr mecanismul lucrurilor“ și
„Vreau să înțeleg regulile și sistemele care funcționează după
anumite tipare“. Cei mai mulți Conducători aveau abilități de
sistematizare, iar majoritatea erau bărbați. Fie că e vorba despre
modul de funcționare a computerelor, automobilelor sau
electronicelor, despre obiceiurile lupilor, despre logică, matematică
sau muzică, tiparele de vot sau legile fizicii în cazul servelor la tenis,
dacă vă pricepeți să descifrați sistemele care funcționează după
anumite reguli, atunci aveți o trăsătură principală a Conducătorului.

Einstein era o persoană sistematică prin excelență. Misiunea lui de a

diseca sistemele care guvernează universul a ieșit la iveală pentru
prima oară în 1895, când, la vârsta de șaisprezece ani, a început să
se întrebe cum ar fi să călărească alături de un fascicul de lumină.
După cum avea să scrie mai târziu, „deveneam din ce în ce mai
convins că natura poate fi înțeleasă ca o structură matematică relativ
simplă“.

Testosteronul: ce ne dezvăluie degetele

Sistematizarea este legată de testosteron și reprezintă o aptitudine

pe care o dobândim înainte de a ne naște.
Pe măsură ce testosteronul traversează creierul fetal, construiește
arhitectura cerebrală pentru aptitudinea de sistematizare, între timp,
valuri de estrogen fetal încep să construiască anatomia cerebrală
destinată empatizării. Atât nivelul de testosteron, cât și cel de
estrogen cresc sau descresc în funcție de moștenirea genetică.
Astfel, fiecare individ are un nivel mai mare sau mai mic de estrogen
ori de testosteron, după cum i-a fost menit - creând o predispoziție
pentru o mai bună sistematizare, respectiv empatizare.1

Testosteronul își lasă amprenta în mai multe moduri. Aruncați o

privire asupra mâinii drepte, ținând palma în sus. Cu cât ați fost mai
mult expus aportului de testosteron în perioada intrauterină, cu atât
va fi mai lung al patrulea deget, inelarul, raportat la al doilea deget,
arătătorul. în schimb, dacă ați fost expus unui aport mai mare de
estrogen, cele două degete vor avea aceeași lungime sau arătătorul
va fi mai lung decât inelarul. Este exact ceea ce a dezvăluit testul de
personalitate: Conducătorii aveau un inelar mai lung, în vreme ce
Negociatorii aveau inelarul de aceeași lungime sau mai mic decât
arătătorul.

Bill Gates sigur este Conducător. L-am văzut de curând ținând un

discurs în cadrul unei conferințe. Imaginea lui era difuzată pe un
ecran imens din centrul scenei și, din când în când, ridica mâna
dreaptă pentru a accentua un punct al discuției. Ceilalți din public era
concentrați asupra vorbelor sale. Eu îi fixam mâna dreaptă. La un
moment dat, a ținut-o ridicată și nemișcată mai mult timp. într-
adevăr, inelarul era evident mai lung decât arătătorul - cum s-ar
aștepta oricine de la un individ sistematic de talie mondială.

Nu toți Conducătorii adulți au avut parte de o creștere a nivelului de

testosteron în perioada intrauterină. Dacă sunteți Conducător, dar nu
aveți inelarul mai lung, înseamnă că nivelul de testosteron a crescut
într-o altă perioadă a vieții, cel mai probabil la pubertate.2 într-un fel
sau altul, testosteronul îi pregătește pe Conducători pentru
sistematizare și, de asemenea, îi face să exceleze în multe domenii.
Competențe speciale

Conform spuselor surorii lui, Maja, Einstein putea construi o casă cu

paisprezece etaje din cărți de joc pe când încă învăța să meargă.

Acest lucru nu mă surprinde. Vreme îndelungată, testosteronul a fost

asociat cu foarte bune abilități de reprezentare spațială la ambele
sexe - deși majoritatea studiilor au implicat mai degrabă bărbați.
Totuși, informațiile respective impun o perspectivă fascinantă asupra
acestei trăsături a Conducătorilor, fie că e vorba de bărbați sau
femei.

Majoritatea băieților în vârstă de o zi se uită mai lung decât fetele la

obiecte mecanice sau mișcătoare. Bebelușii de sex masculin sunt
mai abili decât majoritatea fetelor în detectarea unei lumini care
clipește pe un ecran de televizor. Băieților le plac mașinuțele de
jucărie, cuburile, trenulețele și obiectele pe care le pot construi sau
mișca. Poartă lupte în jocurile video pentru a distruge inamicii
electronici. Iar când testosteronul invadează creierul masculin în
perioada pubertății, băieții aparținând diferitelor culturi încep să o ia
înaintea celor mai multe fete în domeniul matematicii, geometriei,
desenului tehnic, gândirii și ingineriei mecanice.3 Datele din studiul
meu de personalitate arată că foarte mulți Conducători sunt
medici, mecanici sau ingineri.

Testosteronul fătului construiește aptitudinile de percepție spațială

într-un mod foarte ingenios. Aceste aptitudini țin de emisfera
cerebrală dreaptă. Pe măsură ce crește nivelul testosteronului fetal,
emisfera dreaptă crește mai repede decât cea stângă,
compromițând-o și înzestrând-o pe cealaltă cu abilități superioare de
percepție spațială.

Rețineți totuși că nivelul de testosteron din organism poate crește

datorită pubertății sau altor experiențe, contribuind astfel la
dexteritatea de reprezentare spațială. De pildă, femeile își găsesc
mult mai ușor mașina într-o parcare când sunt la menstruație,
întrucât le scade nivelul de estrogen și crește cel de testosteron.

Legătura dintre testosteron și reprezentarea spațială nu este foarte

simplă. Aptitudinea respectivă poate fi diminuată de un nivel prea
mare sau prea mic al acestei substanțe. De asemenea, au un rol în
acest sens și obiceiurile de zi cu zi, și mediul, însă nu poate fi negată
legătura strânsă dintre testosteron și capacitatea de reprezentare
spațială.

Talentul muzical și abilitățile sportive

Capacitatea de reprezentare spațială le oferă multor Conducători un

dar neașteptat: talentul muzical.

îmi plac multe genuri de muzică, dar, atunci când ascult, nu fac
decât să mă mișc după ritm. Conducătorii își dau seama de structura
muzicii, de aranjarea notelor. Iar unii sunt foarte buni compozitori și
interpreți. Pentru compozițiile muzicale complexe este extrem de
importantă aptitudinea de reprezentare spațială.

Ce bizar! De ce ar produce testosteronul fătului abilități muzicale?

Pe Darwin l-au frământat originile și scopul muzicii. într-un final a
ajuns la concluzia că, asemenea cântecului păsărilor, „tonul și ritmul
muzicii erau folosite de strămoșii noștri pe jumătate om în perioada
împerecherii“.

Noile descoperiri confirmă teoria lui Darwin. Bărbații sunt de zece ori
mai productivi decât femeile în materie de muzică jazz, rock sau
clasică. Iar asta se întâmplă în jurul vârstei de treizeci de ani,
apogeul perioadei reproductive la bărbați. Majoritatea muzicienilor
au inelarul mai lung, lucru asociat nu numai cu un nivel crescut de
testosteron prenatal, ci și cu fertilitatea. Acum milioane de ani,
probabil că tipul Conducătorului își exhiba vigoarea sexuală prin
muzică.
Bărbații cu un aport ridicat de testosteron prenatal excelează și la
anumite sporturi, mai ales la cele care necesită competența spațială,
cum este fotbalul. Iar femeile din lumea întreagă îi admiră pe bărbații
atletici cu nivel ridicat de testosteron.

însă mulți Conducători, bărbați și femei, își folosesc talentele muzical

și sportiv și în alte scopuri. Einstein și-a folosit talentul muzical în
gândire. Mama sa i-a cumpărat o vioară când avea cinci ani și toată
viața lui a iubit muzica, în special pe cea a lui Mozart. Vecinii îl
auzeau adesea cântând la vioară în bucătărie, noaptea târziu,
toTîncercând să dea de cap unui aspect al teoriei relativității
generalizate. Cineva își amintește: „Apoi, dintr-odată, în miezul
cântecului, anunța cu entuziasm: «Am reușit!»“

Concentrarea

„Norocul le surâde minților pregătite“, scria Louis Pasteur, iar

Conducătorii îl aprobă. Ei sunt orientați către propriile țeluri, astfel
încât se concentrează intens asupra muncii lor. Dar, spre deosebire
de Exploratori, care se pot concentra asupra mai multor lucruri
odată, Conducătorii se concentrează doar asupra câtorva, însă
profund, prin intermediul testosteronului.

Testosteronul din perioada fetală împarte creierul în compartimente.

Ca rezultat, se creează mai multe legături nervoase scurte care se
conectează cu regiunile învecinate, însă mai puține legături cu
regiunile cerebrale îndepărtate. Conexiunile cerebrale îi permit
Conducătorului să se concentreze profund și deci sä fie foarte atent
la elementele sistemului tară să fie distras de informații inutile.

Injecțiile cu testosteron în perioada adultă pot afecta concentrarea

cuiva, după cum relatează homosexualii și lesbienele. După trei luni
de injecții cu testosteron în cazul unei operații de schimbare de sex,
o persoană spunea că a devenit mai „oscilantă“, iar tipul de atenție
s-a schimbat de la distributiv la restrictiv. Poate de aceea
Conducătorii au tendința de a fi chițibușari și de a despica firul în
patru. Adesea se concentrează asupra elementelor în parte, și nu
asupra întregului. Probabil acest tip de concentrare îi face pe
Conducători să amestece și să se delecteze cu jocuri de cuvinte și
paradoxuri. Sunt calambururi distractive care presupun alăturarea
unor idei disparate.

Atenția unui Conducător poate fi exemplară, mai ales când se

concentrează asupra unei persoane. Dar poate fi, de asemenea,
instabilă. Este suficient să-i puneți o întrebare simplă unui
Conducător care citește sau urmărește ceva la televizor. Probabil
nici nu vă va auzi și nici nu vă va vedea. De fapt, m-am întrebat dacă
vreun Conducător din viața mea ar observa că trec prin sufrageria lui
călare pe un rinocer sau că încep să-i mănânc pagini din dicționar
atunci când citește.

Analitic, logic și direct

Conducătorii se mândresc că sunt logici. în studiul de personalitate,

numai Conducătorii erau deplin de acord cu afirmația: „Sunt o fire
mai analitică și mai logică decât multe alte persoane.“

Einstein ar fi fost unul dintre ei. „Pe când eram și eu un puști de vreo
12 ani, am fost încântat să aflu că e posibil să ajungi la adevăr
numai cu ajutorul raționamentului, fără ajutorul unei experiențe din
afară“, își amintea el. într-adevăr, Einstein a încercat în ultimii ani să
dezvolte competențele analitice ale fiului său. El scria: „Vreau în
primul rând să-l învăț să gândească, să judece și să evalueze
lucrurile în mod obiectiv.“

Un efect secundar al logicii și atenției neobișnuite ale Conducătorilor

pare să fie tendința de a fi sincer și tăios, după cum reiese din
studiul meu asupra personalității. Numai Conducătorii au fost foarte
entuziasmați de afirmația „Prefer să evit nuanțele și să exprim clar
ce am de zis“. S-au remarcat, de asemenea, răspunzând „foarte de
acord“ la afirmația „Consider că este important să fii direct“. într-
adevăr, indivizii cu o activitate ridicată de testosteron nu se
străduiesc prea mult să fie politicoși, respectuoși, delicați și
prietenoși. După cum spunea Einstein la un moment dat, s-a străduit
din greu să-și țină „gura închisă“.

Asemenea lui Einstein, mulți Conducători se feresc să stea la

taclale. Vorbe inutile, lucruri'banale repetate; li se par fără sens. Le
place să se dispenseze de lucrurile neesențiale și să se concentreze
pe ceea ce este important. Sunt acele persoane care îți cer să treci
direct la subiect.

Realiști, hotărâți, exacți și sceptici

Pe lângă abordarea analitică, atentă și directă, Conducătorii sunt

pragmatici. Respectul pentru căile sacrosancte,
pentru corectitudinea socială și politică îi irită pe Conducători.
Dacă sunt obligați să ia parte la o tradiție care nu le spune mare
lucru, o fac în silă. în vreme ce Exploratorii sunt generoși,
Constructorii stoici, iar Negociatorii altruiști, Conducătorii sunt
practici.

Aceste persoane foarte eficiente sunt și foarte exacte, o trăsătură

legată în mod direct de testosteron, după cum o dovedește mărturia
unui pacient care a făcut operație de schimbare de sex. După trei
luni de injecții cu testosteron în cadrul procesului de transformare în
bărbat, și-a zis: „Mă mișc mai repede.“ în studiul meu de
personalitate, Conducătorii au ieșit în evidență față de celelalte tipuri
fiind întru totul de acord cu afirmația „Nu mi se pare dificil să fac
alegeri, nici chiar atunci când există mai multe variante care inițial
par, toate, bune“.

Constructorii iau cu greu o decizie importantă pentru că sunt

meticuloși și prudenți. Negociatorii au tendința de a medita îndelung,
întrucât întrevăd mai multe soluții și vor să le ia în considerare pe
toate. Exploratorii sunt oarecum mai rapizi în luarea unei decizii, fiind
mai impulsivi. însă studiul de personalitate a arătat că mai rapid
chiar decât Exploratorii iau decizii Conducătorii, poate și pentru că
aceștia sunt mai realiști decât cei dintâi. Numai Conducătorii au bifat
„foarte de acord“ la afirmația „Sunt o fire calculată“.

„Acțiunea este elocvență“, scria Shakespeare. Conducătorii sunt de

acord cu acest lucru. Cunosc un Conducător care și-a cumpărat o
mașină scumpă în douăzeci de minute și nu era o persoană bogată.

Totuși, Conducătorii sunt sceptici, iar această natură neîncrezătoare

este asociată cu un derivat puternic al testosteronului -
dihidrotestosteronul. Conducătorii par a urma sfatul prelatului englez
Thomas Fuller: „Nu te încrede decât în tine însuți și astfel nu te va
trăda nimeni.“ Singurele lucruri în care cred Conducătorii sunt
rațiunea, logica și cercetarea sistematică. Ei rămân suspicioși în
privința unui fapt până în momentul în care îl pot verifica personal;
cât despre cauze, pe acestea trebuie să le analizeze cu atenție.

Exemplul suprem de Conducător sceptic este Metternich, politicianul

austriac din secolul al XIX-lea. Când a fost informat că murise țarul
Rusiei, se pare că ar fi mormăit: „Ce-o fi vrut să spună cu asta?“

Inventivi, încrezători și curajoși

Conducătorii pot fi foarte ingenioși când vine vorba de rezolvarea

unor probleme. Pentru ei, inventivitatea este la fel de importantă cum
este aventura pentru Exploratori, loialitatea pentru Constructori și
empatia pentru Negociatori.

Cu siguranță, Einstein a fost foarte ingenios când a divorțat de prima

lui soție, Mileva Marie. S-a îndrăgostit nebunește de această
sârboaică brunetă, studentă la Matematică, la scurt timp după ce a
cunoscut-o la orele sale de fizică. Mai întâi au avut o fetiță; apoi s-au
căsătorit și au făcut doi băieți. Se iubeau enorm; discutau intens
despre ideile lor; ea îi verifica atent partea de matematică și logică
din lucrările pentru școală. Dar cu timpul s-au îndepărtat unul de
celălalt. Pentru a ieși din acest mariaj, Einstein a făcut 9-înțelegere
cu ea. Dacă accepta divorțul, când el avea să primească Premiul
Nobel, avea să-i dea ei câștigul.
Șaptesprezece ani mai târziu a venit să-l ridice.

Einstein era încrezător și curajos, ca mulți Conducători. Atâta timp

cât aceștia cunosc faptele esențiale și sunt mulțumiți cu
raționamentul din spatele lor, se simt în siguranță. Apoi acționează,
plini de îndrăzneală.

Un alt Conducător curajos a fost Martin Luther, reformatorul

protestant german din secolul al XVI-lea, care a atacat în mod public
corupția din cadrul Bisericii Romano-Catolice. Luther a afirmat în
mod sfidător: „Aici stau și nu pot altfel. Doamne-ajută! Amin!“
Asemenea lui Einstein, Luther avea să schimbe cursul istoriei,
datorită încrederii în sine și curajului.

încredere și îndrăzneală; aceste trăsături își au originea, cel puțin

parțial, în activitatea testosteronului. Un bun exemplu îl reprezintă
femeile în perioada de menopauză. Odată cu menopauza, scade
nivelul de estrogen, scoțând la iveală nivelul natural de testosteron.
Femeile aflate la menopauză din lumea întreagă devin mai active,
mai încrezătoare, mai deschise și mai curajoase. Toate aceste
trăsături sunt asociate cu testosteronul.

Un vechi prieten de-ai mei de la școală este sigur un Conducător. Ca

președinte fondator al unei bănci comerciale, face împrumuturi altor
bănci, dar și unor oameni de afaceri foarte importanți. într-o seară s-
a dus la o cină festivă în New York pentru a negocia vânzarea unei
clădiri foarte mari din centru. Până la desert încheiase afacerea cu
domnul care stătea în stânga lui. La un moment dat și-a dat seama
că se plictisește. Cât ai clipi, s-a întors către cel din dreapta și a
început o nouă negociere. A fost calm, convingător și îndrăzneț.

Autonomi și competitivi

„Sunt stăpânul propriului meu destin. Sunt căpitanul sufletului meu“ -

poetul William Emest Henley formula astfel o altă trăsătură a
Conducătorului: spiritul extraordinar de independent.
Când lucrează, Conducătorii pot îndura izolarea completă, pot să
stea ore în șir la birou și multe alte lucruri dezagreabile. Dar trebuie
să-și urmeze obiectivele și să rezolve problemele în felul propriu.
Conducătorii vor autonomie - o altă trăsătură care are legătură cu
testosteronul din perioada fetală.

Einstein era foarte independent. Unui prieten îi scria astfel: „Credința

oarbă în autoritate este cel mai mare dușman al adevărului.“ Iar unei
iubite îi scria: „Trăiască indecența! Pe lumea asta, ea îmi este înger
păzitor.“

Conducătorii aproape că nu au nici un pic de respect pentru diplome,

modele sau recomandări. Poate de aceea Bill Gates a renunțat la
studiile sale de la Harvard în 1975 în primul său an. Avea lucruri mult
mai bune de făcut decât să primească o diplomă din partea acestei
respectabile instituții: crearea unui program inovator și lansarea
companiei Microsoft. Asemenea lui Einstein, și Bill Gates disprețuia
tot ce înseamnă reguli și autoritate. Gates a lucrat toată viața pe cont
propriu. Iar abordarea sa independentă a funcționat. La vârsta de
treizeci și unu de ani a devenit multimilionar; la cincizeci de ani a
primit gradul de cavaler din partea reginei Elisabeta; și a
transformat societatea modernă cu ajutorul minții sale
sistematizatoare și independente.

Conducătorii nu sunt doar autonomi și independenți, ci și competitivi

și agresivi. Nu cred că există mari diferențe în modul în care
Exploratorii, Constructorii, Conducătorii și Negociatorii își exprimă
spiritul competitiv interior, în dorința de a-și atinge obiectivele
personale și de a da dovadă de măiestrie, însă indivizii cu un nivel
ridicat de testosteron au un spirit competitiv exterior mai dezvoltat,
exprimat prin dorința de a-i da pe ceilalți la o parte pentru a câștiga
ei.

în cadrul studiului de personalitate, Conducătorii erau mult mai

înclinați decât alte tipuri să bifeze „foarte de acord“ în cazul afirmației
„îmi place să particip la polemici“. Erau, de asemenea, mai deschiși
în fața afirmației „Dezbaterea este o metodă bună de a-mi confrunta
ideile cu ale altora“.

Un jurnalist mi-a oferit un exemplu foarte bun al acestei trăsături într-

o seară, după ce am ținut un discurs. A urcat pe podium și mi-a spus
că joacă golf împreună cu soția lui. Adesea jucau și cu alte două
cupluri într-un mod relaxat, jovial. Dar, într-o dimineață, au schimbat
regulile de bază: femeile au jucat între ele, iar bărbații între ei. După
meci, femeile au povestit cum au sărit peste cea de-a paisprezecea
gaură și cum una dintre ele a scos mingea dintr-o groapă pentru a
putea lovi mai bine. „Nimănui nu i-a păsat“, a zis ea. Soțul ei,
jurnalistul, dădea din cap în timp ce-mi povestea despre dimineața
sa cu „băieții“. Jocul lor de golf se transformase într-unul pe viață și
pe moarte.

Asocierea între testosteron și agresivitate este foarte bine

determinată. Secole de-a rândul, crescătorii de vite au castrat taurii
și cocoșii pentru a le suprima impulsurile agresive. O mulțime de
date leagă agresivitatea de testosteron, atât la bărbați, cât și la
femei.

Agresivitatea a fost mult timp și celebrată. Grecii credeau că Ares,

zeul războiului, le dădea oamenilor puterea de a ucide lei, de a
măcelări balauri, de a se lupta cu dușmanii pentru a-și apăra
căminul. Iar romanii și-l reprezentau pe Marte în armuri strălucitoare,
invincibil și magnific. Mesajul era: agresivitatea învinge.

Dar de ce majoritatea Conducătorilor înving cu o asemenea

hotărâre? Dacă îi întrebați pe ei, este posibil să vă dea o sumedenie
de motive. Din perspectiva evoluționistă, această pornire competitivă
le oferă Conducătorilor ceva ce ei caută: o poziție de superioritate.

„Bărbații importanți": lupta pentru dominare

în toată lumea, oamenii care sunt expuși unui nivel ridicat de

testosteron, fie în pântecele mamei, fie în perioada creșterii, tind să
lupte agresiv pentru a-și câștiga poziția. Acest lucru este evident mai
ales la locul de muncă.

în cadrul ședințelor, e foarte probabil ca bărbații cu un nivel ridicat de

testosteron să preia mai întâi cuvântul, apoi să înceapă un discurs în
care preiau controlul. Fac adesea atacuri verbale. Și își iau colegii
mult mai în serios atunci când aceștia contraatacă. Dacă un coleg
vorbește mai tare, va proceda la fel, creând o spirală în lupta pentru
dominare, care se încheie adesea cu un concurs de țipete.

Am experimentat acest fenomen într-o seară Ia New York. Luam

parte la un eveniment și stăteam alături de patru bărbați, iar unul
dintre ei a început să mă bombardeze vorbind întruna, îi plăcea să
facă remarci meschine. Ceilalți trei se uitau la mine cum îmi
strângeam umerii, dădeam din cap și zâmbeam respectuos, sperând
să se oprească asaltul. Dar era de neoprit, a tot ținut-o așa. Brusc,
ceva s-a declanșat în mintea mea și m-am trezit că dau o replică
răutăcioasă. Am uitat ce am zis exact, dar știu că era ceva și
înțepător, și amuzant.

De îndată toți cinci ne-am crispat și am rânjit, cu buzele strânse și

dinții încleștați, într-un „zâmbet social nervos“. S-a lăsat o liniște
apăsătoare. Așteptând răspunsul său, îmi treceau prin minte o
groază de gânduri. O să-mi poarte pică pentru totdeauna pentru că l-
am făcut să se simtă prost de față cu prietenii lui? Sau o să mă
respecte pentru că i-am ținut piept încercării de a domina? Deodată
și-a ridicat mâinile, a râs și m-a îmbrățișat. De atunci mă place.

Natura nu este perfectă. Nu există o corelație simplă între

testosteron și statutul câștigat în plan social. De exemplu, un nivel
prea ridicat de testosteron este adesea asociat cu un rang inferior.
Mai mult decât atâtfacest hormon nu funcționează niciodată de unul
singur. După cum am menționat mai devreme, Constructorii care au
o anumită activitate în anumite regiuni din sistemul serotoninei
dobândesc un rang superior. Iar adesea serotonină și testosteronul
se suprimă reciproc. De aceea, nu ne miră că bărbații cu un statut
profesional ridicat au adesea un nivel mai mic de testosteron decât
muncitorii de rând sau șomerii. Pe scurt, testosteronul trebuie să
aibă un anumit nivel în raport cu numeroase alte substanțe din
organism pentru a influența statutul.

Cu toate acestea, bărbații cu un nivel ridicat de testosteron se luptă

să dobândească un loc bun în ierarhia socială. De ce? Pentru că
femeilor le plac bărbații cu o poziție socială bună, pe care
antropologii îi numesc bărbați importanți. Populația zulu, eschimoșii
aleuți, pigmeii mbuti, americanii - femeile din toată lumea ar vrea să
aibă parte de susținerea unui bărbat când își cresc copiii. Chiar și
femelele de șoarece, de muflon și căprioarele sunt mai atrase de
masculii cu o poziție bună în comunitatea lor. Prin urmare, bărbații
cu un anume statut au de câștigat în plan sexual și reproductiv și,
drept consecință, au mai mulți copii - răsplata pe termen lung pentru
spiritul lor competitiv.

Femeile cu un nivel ridicat de testosteron în perioada fetală vor

urmări cel mai probabil să aibă locuri de muncă în care de obicei
domină angajații de sex masculin și unde pot urca în ierarhie. Dar e
mai puțin probabil că acestea se vor mărita și că vor avea copii. Și
atunci, privind lucrurile din perspectivă evoluționistă, de ce se luptă
să reușească? Probabil că natura lor ambițioasă a evoluat parțial
pentru a le ajuta pe rudele biologice în lupta pentru supraviețuire,
prin urmare pentru a face să ducă mai departe ADN-ul lor.

împlinire și cunoaștere

Indiferent de răsplata evolutivă, Conducătorii vor să reușească.

Muncesc mult și din greu și își stabilesc standarde înalte. După cum
spunea Winston Churchill, „Sunt ușor de mulțumit dacă primesc tot
ce-i mai bun“.

Dar Conducătorii simt rareori că au investit timp și energie suficiente

în proiectele lor. Și, întrucât majoritatea își stabilesc standarde din ce
în ce mai ridicate, devin tot mai stresați, temându-se că „de astă
dată“ sigur vor da greș. Unii Conducători trăiesc permanent cu
senzația ratării iminente.

Această nevoie de a reuși îi domină și în activitățile din timpul liber.

Vor să ridice greutăți mai mari, să alerge mai repede sau să joace
mai bine la poker. Iar când sunt dezamăgiți de ei înșiși, sunt foarte
autocritici. O prietenă de-ale mele mi-a povestit cum, pe când era
copil, îl auzea pe tatăl ei care își mormăia stând în cadă „tătic prost,
tătic prost, tătic prost“. Conducătorii pot fi nemiloși cu ei înșiși.

Totuși, nu renunță niciodată, iar foarte mulți se străduiesc din

răsputeri să obțină cel mai mare premiu: cunoașterea. în cadrul
studiului de personalitate, numai Conducătorii au bifat „foarte de
acord“ în cazul afirmației „Urmăresc în amănunt și în mod regulat
subiectele intelectuale“. Asemenea Exploratorilor, Conducătorii vor
să cunoască. Dar, spre deosebire de cei dintâi, care au o gamă largă
de interese, Conducătorii se concentrează asupra unui anumit
domeniu. în cadrul testului, s-au dovedit a fi cei mai numeroși
deținători de doctorat.

Conducătorii își petrec timpul liber alături de cei care le împărtășesc

setea de cunoaștere. Numai Conducătorii au spus că socializează
cel mai mult cu „intelectualii“. Mai mult decât atât, analizând tipurile
de personalitate prin prisma cuvintelor“ folosite pe site-ul
Chemistry.com, am constatat că termenii folosiți de Conducători cel
mai frecvent în descrierea partenerului căutat de ei erau inteligent și
inteligență.

Câțiva prieteni foarte buni

Ceea ce totuși Conducătorii nu caută este să aibă un cerc foarte larg

de prieteni. Einstein a fost mereu un singuratic, chiar și când era
copil. Părinții săi l-au invitat la masă pe Max Talmud, un student
sărac, în fiecare joi, timp de mai mulți ani. Vizitele săptămânale au
început când Max avea douăzeci și unu de ani, iar Albert, zece. Mulți
ani mai târziu, Max avea să-și amintească: „în toți acești ani nu l-am
văzut niciodată citind literatură ușoară. Nici nu l-am văzut vreodată
însoțit de colegi de școală sau de băieți de vârsta lui.“

Testosteronul se corelează negativ cu socializarea. Bebelușii expuși

unui nivel ridicat de testosteron în perioada fetală au mai puține
contacte vizuale și un vocabular redus; în jurul vârstei de patru ani,
nu se arată dornici să socializeze și își dezvoltă interese mai puține,
dar mai profunde. Fie că este vorba despre războiul purtat de forțele
maritime în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, despre viața lui
Michelangelo, despre evoluția limbii engleze sau cele mai noi
strategii la jocul de șah, Conducătorii vor să știe și cel mai mic
detaliu despre domeniul lor de interes.

Nu îi suportă ușor pe cei mai puțin inteligenți. Ei vor să poarte

conversații intense cu câțiva prieteni apropiați sau cu niște oameni
cărora le pot împărtăși ideile. Despre ce vorbea la masă tânărul
Einstein cu Max Talmud? Despre știință.

Dar Conducătorii pot fi încântători, dacă sunt interesați de

conversație. Mai ales Negociatorii preferă conversațiile directe și
bogate în idei pe care le pot purta cu aceștia. Eu sigur le prefer;
asemenea celor mai mulți Negociatori (tipul meu de personalitate
secundar), am tendința de a vedea aproape în orice context social
prea multe înțelesuri ascunse, aluzii și idei complicate, așa că pentru
mine este relaxantă o discuție cu un Conducător. îmi dă impresia că
pot să am încredere că spune ceea ce gândește. în plus,
Conducătorii nu au tendința de a exagera, precum Exploratorii. Nu
judecă, spre deosebire de moralizatorii Constructori. Și nu
manipulează, precum subtilii Negociatorii. Iar cel mai important
pentru mine este că un Conducător vorbește despre lucruri pline de
informații.

Dacă vreți să comunicați cu un Conducător, întrebați-l la ce se

gândește, nu ce simte. Conducătorii nu prea preferă să vorbească
despre sentimentele lor.
Controlarea emoțiilor: alegerea corectă

„Dacă-ți rămâne mintea când cei din jur și-o pierd..Astfel începe
celebrul poem Dacă al lui Rudyard Kipling. Conducătorii se tem să
nu-și piardă capul; îi admiră pe cei care își controlează emoțiile.
Pentru ei, obiectivitatea este esențială. Consideră că trebuie
neapărat să fie detașați de propriile sentimente, mai ales atunci când
au de luat o decizie. Prin urmare, Conducătorii vor să fie calmi,
imperturbabili și stăpâniți. De altfel, Einstein era numit de jurnaliști
„întruchiparea intelectului pur“, întrucât rațiunea îi umbrea complet
lumea interioară emoțională.

Unii dintre cei care au făcut testul de personalitate Myers-Briggs au

demonstrat din plin această trăsătură. Acești indivizi, pe care Myers
îi numește Gânditori, „pun preț mai mult pe logică decât pe
sentimente“. Ei urmăresc să fie „corecți“, „obiectivi“, „analitici“ și
„persuasivi“. Consideră că este un mare compliment să fie numiți „o
persoană extrem de înțeleaptă“, și nu „o persoană foarte sensibilă“.
Preferă să fie văzuți ca fiind „competenți“, și nu „plini de
compasiune“. Iar atunci când iau o decizie, aceste persoane
consideră că este mult mai important să „pună lucrurile în balanță“
decât să „ia în considerare sentimentele și părerile altor persoane“.

Conducătorii din testul meu de personalitate împărtășeau acest

aspect. Când au fost rugăfi să răspundă afirmației „Pot rezolva o
problemă fără să mă las influențat/ă de emoții“, Conducătorii au fost
cei mai înclinați să bifeze „foarte de acord“. Ei cred, de asemenea,
ceea ce spunea Goethe: „Un maestru se vede în primul rând în
limitele pe care și le stabilește.“ Spre deosebire de Exploratori,
cărora le place să piardă controlul, Conducătorii consideră că
lăsarea în voia emoțiilor este o slăbiciune.

Testosteronul este asociat cu acest control asupra emoțiilor. Pe

măsură ce nivelul de testosteron crește la băieții aflați la vârsta
adolescenței, mulți încep să-și ascundă sentimentele
de vulnerabilitate, singurătate, anxietate sau vinovăție.
Persoanele cu un nivel ridicat de testosteron zâmbesc mai puțin și
se uită mai rar în ochii celorlalți. Cei care caută „alegerea
potrivită“, cum o numea Tom Wolfe, dezvoltă abilitatea de a-și
ascunde sentimentul de frică intensă sau durerea puternică.

Altruismul eroic

Este posibil ca acestui control să i se datoreze, parțial, o altă

trăsătură remarcabilă a Conducătorilor: altruismul eroic. Indivizii cu
un nivel ridicat de testosteron sunt mai înclinați să pătrundă într-o
clădire în flăcări pentru a salva un străin, să atace cu mâinile goale
un infractor înarmat ori să înfrunte un uragan sau o tornadă pentru a
salva un câine abandonat.

Atunci când sunt întrebați ce anume i-a făcut să acționeze cu atâta

curaj, eroii răspund adesea că nici nu au stat prea mult să se
gândească și că au făcut „ceea ce trebuia făcut“: „Nu a fost o
alegere conștientă.“ Și sunt sinceri, pentru că așa sunt Conducătorii.
Au o activitate cerebrală influențată de testosteron, care le dă
putere, concentrare și forță de decizie, ceea ce-i face să acționeze
rapid și cu îndrăzneală.

Și persoanele care au alte tipuri de personalitate sunt altruiste. Eu

cred că mulți Exploratori împărtășesc acest impuls eroic, pentru că
sunt spontani și energici. Constructorii sunt precauți. Unii dintre ei
pot fi foarte curajoși, dar cred că foarte puțini ar intra într-o clădire în
flăcări fără să ia în considerare în detaliu consecințele acestui gest.
Negociatorii sunt plini de compasiune; mulți se străduiesc și
muncesc din greu pentru a contribui la pacea lumii, la educația celor
săraci sau pentru alte cauze altruiste. Dar, dat fiind stilul lor
contextual de a privi lucrurile, cel mai probabil Negociatorii ar
rămâne în afara clădirii în flăcări, punând în balanță salvarea unui
străin cu responsabilitatea față de propriii copii și de familie.

Cred că majoritatea pompierilor, polițiștilor și a celorlalți oameni care-

și pun viața în pericol zi de zi sunt Conducători cu un nivel ridicat de
testosteron.

Latura întunecată: trăsăturile negative

ale Conducătorului

Sofocle scria: „Cel mai trist lucru este să ne dăm seama că noi
suntem cauza tuturor problemelor pe care le avem.“ Intr-adevăr,
multe dintre problemele pe care le avem ni le provocăm noi singuri.

Să luăm ca exemplu controlul emoțiilor în cazul Conducătorilor.

Există și o altă latură a acestei tendințe: explozia emoțională. în
ciuda eforturilor serioase de a se controla, indivizii cu un nivel ridicat
de testosteron întâmpină dificultăți în controlarea emoțiilor.
Conducătorii sunt în mod special predispuși la furie, devenind
extrem de mânioși atunci când sunt răniți, dezamăgiți sau frustrați.
Pe scurt, își pierd mințile. Palpitații, mușchi încordați, transpirație,
respirație greoaie, hipertensiune, descărcare a adrenalinei și a
hormonilor de stres - întregul organism al Conducătorului pune în
aplicare reacția fight or flight, „luptă sau fugi“. Mulți izbucnesc:
privesc cu mânie, țipă, uneori chiar lovesc. Se pot prăbuși în ceea ce
poetul T.S. Eliot numea „reprize de emoții nedisciplinate“.

Einstein era predispus la explozii emoționale, mai ales în vremea

copilăriei. Sora lui, Maja, îi descria astfel accesele de furie: „în
aceste momente, fața i se îngălbenea complet, vârful nasului i se
albea și nu se mai putea controla.“ Odată a aruncat cu un scaun
înspre profesorul particular, care a plecat și nu s-a mai întors.
Trebuie să fi azvârlit o groază de lucruri de prin casă și în sora lui,
pentru că Maja avea să scrie mai târziu: „E nevoie să ai un cap de
fier ca să fii sora unui intelectual.“

Conducătorii sunt direcți, ceea ce este o trăsătură pozitivă, dacă

este pusă în aplicare atunci când se cuvine. însă pot da dovadă de
insensibilitate și de asprime. Direcți fiind, Conducătorii pot fi
intransigenți și exigenți. întrucât au o capacitate de concentrare
foarte limitată, unii riscă să nu vadă efectele pe termen lung ale
acțiunilor și comportamentului lor, jignindu-i pe ceilalți. Dorința de a
avea o bună poziție socială și recunoaștere îi transformă pe unii în
niște bătăuși agresivi, ahtiați după putere. Și, întrucât Conducătorii
apreciază foarte mult autonomia, pot umbri legăturile afective cu cei
care îi iubesc.

Posibile probleme de sănătate

Conducătorii pot fi mai predispuși la anumite dureri și boli.

Testosteronul din perioada fetală poate supraalimenta creierul. Iar pe
măsură ce, pentru a crea abilități spațiale deosebite, activitatea
acestei substanțe în emisfera cerebrală dreaptă poate întârzia
activitatea unor centri cerebrali care influențează limbajul, din
emisfera stângă, Conducătorii pot fi predispuși la dislexie, bâlbâială
și alte ticuri care afectează fluența verbală. De exemplu, Einstein nu
a vorbit până aproape de trei ani. După cum spunea sora lui, „avea
niște dificultăți de vorbire atât de mari, încât cei din jur se temeau că
nu va reuși niciodată să vorbească“.

Indivizii cu un nivel ridicat de testosteron fetal sunt, de asemenea,

mai puțin pricepuți în a recunoaște emoțiile și mai puțin sensibili la
sentimentele celorlalți. Această orbire a minții îi împiedică pe
Conducători să asimileze ceea ce gândesc și simt ceilalți. De
asemenea, nu sunt empatici, devenind reci și impersonali. De altfel,
Galen i-a numit pe acești indivizi flegmatici, în mare pentru că sunt
adesea distanți și detașați.

Mai mult decât atât, oamenii de știință cred că excesul de

testosteron prenatal poate contribui la autism și la
sindroamele înrudite cu acesta. Băieții și fetele cu autism sever
stabilesc foarte rar, sau chiar deloc, contactul vizual cu alte
persoane, și nici nu simt compasiune, întrucât nu sunt conștienți de
sentimentele celorlalți. Nu socializează deloc. Totuși, autiștii
au uneori o abilitate de sistematizare deosebită, putând de pildă să
spună într-o clipă ce zi a săptămânii a fost la 17 mai 1184.
Către stele

în ciuda acestor potențiale probleme de sănătate, majoritatea

Conducătorilor rămân sănătoși și au niște trăsături
minunate. Datorită logicii și înțelepciunii lor, pot ignora sarcinile
cotidiene pentru a se concentra asupra provocărilor și
misterelor vieții. Cu spiritul lor ascuțit și concentrarea profundă,
Conducătorii pot deveni genii intelectuale, buni sportivi și prieteni și
parteneri foarte interesanți. Pe patul de moarte, Einstein a spus: „E
timpul să plec. O voi face elegant.“ Și-a păstrat standardele până la
sfârșit.

Semper ad astra\ mereu către stele. M-am uitat adesea la această

inscripție de pe blazonul familiei mamei mele și m-am întrebat cine a
ales acest motto olandez din secolul al XVI-lea. Sigur a fost un
Conducător, întfucât surprinde inima și sufletul acestor tipuri de
oameni.

Conducătorii vor să ajungă la stele.

CAPITOLUL 7

REGELE-FILOZOF:
Negociatorul
îmi amintesc totul simultan

Asemenea luminii îndepărtate a unui far îndepărtat

Port universul înaintea mea

Ca pe o povară ușoară în palma întinsă

Iar în adâncuri, crescând misterios, se află sămânța A ce va urma.

Anna Ahmatova

„De obicei, natura greșește“, spunea pictorul James McNeill

Whistler. Probabil că, în tinerețe, Charles Darwin ar fi fost de acord
cu asta; îl iritau multe din ceea ce vedea în natură. Ciocuri purpurii,
pene gălbui, pete, dungi și picățele, creasta cocoșului și coama
leului. Aceste accesorii, spunea el, nu ajută la supraviețuirea în
natură, pentru care există dinții și ghearele. Pe Darwin îl enerva în
mod special coada păunului. După cum îi scria fiului său: „Simpla
vedere a unei pene în coada păunului, ori de câte ori mă uit la ea,
îmi provoacă greață.“ Aceste pene înzorzonate, greoaie, aparent
inutile îi compro-miteau teoria conform căreia toate trăsăturile au
evoluat după principiul selecției naturale - cu un scop.

Totuși, până la urmă, acest puzzle frustrant i-a stimulat formularea

unei alte teorii: selecția sexuală. Frumusețea femeilor, barba
bărbaților și multe alte decorații naturale ale diferitelor creaturi au
evoluat nu pentru a ajuta supraviețuirea, ci pentru a atrage sexul
opus sau concurenții, în vederea împerecherii.

Darwin a fost pasionat de natură încă de când era copil. Fratele său
îl poreclise „Gaz“, în urma numeroaselor experimente chimice
dezastruoase. însă cele mai fericite momente ale lui au fost cele
petrecute cutreierând pădurile de-a lungul râului Severn din
apropierea casei sale, în zona rurală a Angliei. De acolo aduna ouă
de pasăre, scoici, cărăbuși, pește, broaște, pietre și fosile. După cum
a spus chiar el: „M-am născut naturalist.“ Bunul, dar asprul său tată îl
privea oarecum ca pe un ratat, spunându-i: „Nu te interesează decât
vânătoarea, câinii și să prinzi șoareci. Vei fi o rușine pentru tine
însuți și pentru întreaga familie.“

La vremea respectivă, Darwin încercase să devină doctor, apoi

preot, și eșuase în ambele cazuri. Nu-1 interesa. Dar la vârsta de
douăzeci și doi de ani, când i s-a oferit șansa de a fi naturalist la
bordul navei HMS Beagle, care pleca într-o misiune de cercetare pe
coasta Americii de Sud și apoi în jurul lumii, n-a ratat ocazia. în ciuda
reținerilor familiei sale, Darwin s-a îmbarcat în „coșciugul plutitor“,
cum i-a zis tatăl său, la 27 decembrie 1831.

S-a întors cinci ani mai târziu și a început să cotrobăie prin

nenumăratele sale cutii cu pietre, plante exotice, păsări și mamifere.
Darwin a scris șaptesprezece cărți și peste o sută de lucrări științifice
despre fenomene diferite, de la orhidee și scoici la râme. însă
măreața sa teorie asupra selecției naturale și sexuale avea să facă
legătura între toate creaturile vii. Biologul Richard Dawkins a numit
acest set de principii „cea mai importantă idee pe care a avut-o
mintea unui om“.

Darwin era un Negociator. Era imaginativ și aplecat spre concepte.

De asemenea, era modest, plăcut și intuitiv. Ținea foarte mult la
familia și prietenii săi, dar și la oamenii mai puțin norocoși pe care i-a
întâlnit în călătoriile lui în jurul lumii. Se pricepea să păstreze relațiile
cu oamenii, știa să-și exprime emoțiile și să-și împărtășească
sentimentele. Darwin se pricepea și la cuvinte. A scris în fiecare
dimineață a vieții sale de adult. Dar cel mai important e că Darwin
gândea așa cum gândesc Negociatorii. Vedea imaginea în
ansamblu: gândea contextual, holistic și sintetic.

Gândirea de ansamblu: reflectorul

Psihologul Howard Gardner asemăna mintea sintetizatoare cu un
„reflector“ mai degrabă decât cu un „laser“ și o vedea ca pe o
trăsătură artistică. Eu o numesc gândire de ansamblu, adică
abilitatea naturală de a aduna mai multe bucăți de informație în timp
ce gândești, de a cântări importanța acestor variabile și de a
vizualiza relația dintre ele - aptitudinea de a gândi în ansambluri de
elemente, nu în linii drepte.

Negociatorii descoperă tipare în informația acumulată, citesc printre

rânduri. Pun faptele cap la cap, combină diverse categorii, unesc
opusele și se concentrează asupra conceptelor și principiilor de
ansamblu pe care le indică aceste informații. Le plac divagațiile și
digresiunile intelectuale. în cadrul studiului meu de personalitate,
numai Negociatorii au bifat „foarte de acord“ în dreptul afirmației
„Când citesc o carte, îmi place când autorul face digresiuni și
povestește ceva frumos sau plin de înțeles“.

Negociatorii pot aduna informații pur și simplu. Dar, dacă sunt nevoiți
să memoreze lucruri care nu au legătură între ele, se plictisesc sau
se simt dezamăgiți. Negociatorii se sufocă din punct de vedere
intelectual dacă nu găsesc sensurile largi în informația acumulată.

Estrogenul: filonul principal

Gândirea în rețea a Negociatorilor își are baza mai ales în activitatea

estrogenului, în cazul ambelor sexe. Și bărbații, asemenea femeilor,
se nasc cu un anumit nivel de estrogen, unii bărbați având niveluri
de estrogen și testosteron similare. După cum spunea scriitoarea
Susan Sontag, „Cel mai frumos lucru la virilitatea bărbaților este
feminitatea“.

Există o suprapunere considerabilă de substanțe chimice în cazul

ambelor sexe. De altfel, în cadrul testului meu de personalitate,
29,1% dintre membri erau Negociatori. Dintre aceștia, majoritatea
erau femei - 35,8%; procentul printre bărbați a fost de 20,4. Având în
vedere informațiile despre Conducători, am fost bucuroasă să văd
această diferență între sexe, întrucât îmi susține teoria conform
căreia trăsăturile Negociatorului sunt legate de nivelul estrogenului.
Și mâinile Negociatorilor, atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților,
ascund indicii privind activitatea ridicată de estrogen. Aceștia,
mai mult decât alte tipuri de personalitate, au arătătorul și inelarul de
aceeași lungime sau au arătătorul mai lung, ceea ce arată că au fost
expuși unei activități ridicate de estrogen în perioada fetală.

însă cum anume le induce estrogenul Negociatorilor gândirea de

ansamblu?

Prin conexiuni cerebrale. Cele două emisfere cerebrale sunt legate

între ele prin milioane de fibre nervoase, iar persoanele care au fost
expuse unui nivel ridicat de estrogen în perioada fetală au mult mai
multe legături între cele două regiuni ale creierului. De asemenea,
estrogenul creează mai multe legături nervoase între regiuni mai
îndepărtate din fiecare emisferă. Pe scurt, estrogenul fetal
construiește numeroase legături cerebrale, fapt care contribuie la
abilitatea Negociatorului de a aduna și de a-și însuși o gamă largă
de informații.1

Și pubertatea, și evoluția unui om ajustează nivelul estrogenului,

modificând gândirea de ansamblu, după cum și-au dat seama doi
pacienți care au trecut printr-un proces de schimbare a sexului.
După câteva luni de injecții cu estrogen, un bărbat care devenea
femeie a declarat: „Cu toate că, atunci când eram bărbat, îmi
trebuiau câteva secunde până să iau o decizie, acum cântăresc
lucrurile mult mai mult, luând în considerare toate alternativele, până
să decid cum procedez.“ După trei luni de injecții cu testosteron, în
procesul de transformare în bărbat, un alt pacient spunea: „Nu mai
văd imaginea de ansamblu.“ în acest caz, testosteronul a suprimat
activitatea estrogenului, anulând tipul de viziune al Negociatorului.

Astfel ajungem la o chestiune foarte importantă. Estrogenul și

testosteronul se pot anula sau amplifica unul pe celălalt, în funcție de
circumstanțe și interacțiuni.2 însă nivelul de bază al fiecărei
substanțe este ereditar. Jucătorii de fotbal, de pildă, au adesea nivel
ridicat de estrogen și testosteron. Și fostul președinte al Statelor
Unite ale Americii, Bill Clinton, trebuie că are un nivel ridicat de
estrogen, dată fiind viziunea lui holis-tică. Pune într-adevăr preț pe
gândirea de ansamblu. După cum spunea la un moment dat: „Un
președinte trebuie să aibă ceea ce eu numesc inteligență
sintetizatoare.“

Acest tip de inteligență are numeroase puncte forte, printre care și

imaginația.

Imaginația

Am ajuns să cred că imaginația este o activitate a creierului ușor

diferită de creativitate. Oamenii cu o puternică imaginație combină
informația și ideile deja existente, pe când cei care sunt cu adevărat
creativi dau naștere unor noi informații și idei. De multe ori, le facem
pe amândouă. Dar am bănuiala că imaginația își are originea în
gândirea de ansamblu. Ce altceva este imaginația dacă nu abilitatea
de a ajunge în marea de informații stocate, de a rearanja informația
în moduri inedite și de a intui în ce mod se leagă și
interacționează aceste variabile?

Suflet, sine, dragoste, adevăr, potențial - Negociatorilor le place

gândirea abstractă, le place să se gândească la lucruri care nu pot fi
decât imaginate. Pentru a cuantifica potențialul de imaginație, am
inclus în test următoarele afirmații: „îmi imaginez că mi se întâmplă
deopotrivă lucruri minunate și lucruri urâte“, „Mă surprind adesea
visând cu ochii deschiși“ și „Când mă trezesc dintr-o visare foarte
profundă, îmi ia câteva secunde să revin la realitate“. Numai
Negociatorii au răspuns „foarte de acord“ în toate cele trei cazuri.

Darwin își imagina lucruri în mod constant. Pe când se afla în Chile,

a avut loc un cutremur puternic, provocat de erupția a trei vulcani din
Anzi. Darwin scria: „Pământul, care este emblema solidității, s-a
mișcat sub picioarele noastre ca o piele subțire plutind pe un lichid.“
Și-a imaginat foarte concret ceea ce aveau să descopere geologii
câteva decenii mai târziu: plăcile tectonice. însă cel mai inventiv
moment al său a fost atunci când medita asupra sticleților din
arhipelagul Galapagos. Sti-cleții difereau în mod semnificativ de la o
insulă la alta. Această observație l-a dus la formularea teoriei asupra
selecției naturale. După cum scria în 1839, „aici, în spațiu și timp,
pare că suntem puși în fața acelui mate adevăr - misterul misterelor -
prima apariție a unor ființe noi pe acest pământ“.

Imaginația este asociată cu estrogenul. Pacientul care trecea prin

procesul schimbării de sex despre care am vorbit mai înainte a mai
spus că, după trei luni de injecții cu testosteron, își „imagina mai
puțin“, lumea fantasmelor sale se diminuase simțitor, iar modul său
de gândire a devenit mai concret, într-adevăr, oamenii de știință
încep să vadă modul în care estrogenul influențează imaginația -
prin intermediul memoriei. Hipocampul, principala zonă a creierului
responsabilă de stocarea amintirilor, leagă între ele fapte și alte
informații pentru a construi scene coerente din trecut și viitor.
Hipocampul are o sensibilitate foarte mare la activitatea
estrogenului.

„Geniul înseamnă de fapt ceva mai mult decât aptitudinea de a

percepe lucrurile într-un mod neobișnuit“, scria psihologul William
James. Negociatorii se pricep de minune să gândească în moduri
neobișnuite, inventive. Sunt facuți pentru asta.

Intuiția: arta de a arde etapele

Negociatorii mai au o calitate uimitoare: intuiția.

Sherlock Holmes, șiretul detectiv din romanele polițiste ale lui sir
Arthur Conan Doyle, își descria acest proces cognitiv, spunând: „Din
obișnuință, șirul de gânduri mi-a fugit atât de iute prin minte, încât
am ajuns la o concluzie fără să conștientizez pașii care au dus la
ea.“ Doyle a descris perfect baza intuiției - procesul arderii etapelor.
Pe măsură ce o persoană dobândește niște informații, începe să
recunoască niște tipare și să le organizeze pe categorii, iată esența
îmbinării. în timp, se construiesc mai multe puzzle-uri și se leagă
tipare, iar acești ciorchini de cunoștințe sunt depozitați în memoria
permanentă. Apoi, când o persoană cu experiență întâlnește un
singur detaliu al unui tipar complex, recunoaște de îndată imaginea
de ansamblu, sărind peste etapele gândirii secvențiale.

De exemplu, când cunoști pe cineva foarte bine, îți poți da seama ce

gândește după modul în care clipește sau după cum zâmbește.
Intuiția este abilitatea de a pătrunde în cutia de cunoștințe a cuiva și
de a percepe tiparul rapid și corect, având la dispoziție foarte puține
informații. Asemenea imaginației, intuiția este rezultatul unei gândiri
contextuale, sintetizatoare, de ansamblu.

Instinctul: conexiunile corporale

în momentul intuiției, Negociatorii simt că înțeleg. Spun că au un

instinct.

Josh, un fost campion de șah de talie mondială, descria senzația

spunând: „Adesea, la șah, simți că e ceva acolo până să-ți dai
seama ce anume. Ți se înfioară pielea, se ascut simțurile ca unui
animal care simte pericolul sau apropierea prăzii. Inconștientul îl
pune în alertă pe jucătorul conștient, anunțându-l că e ceva ce
trebuie descoperit, iar apoi începe căutarea. încep să calculez, să
pun lucrurile cap la cap.“

Instinctele sunt sentimente reale, acompaniatoarele intuiției. Creierul

are o legătură foarte strânsă cu pielea, stomacul, inima, plămânii și
alte organe prin conexiuni corporale, circuite neurale care
înregistrează reacțiile instinctuale în momentul în care o persoană
are o „bănuială“. Estrogenul facilitează aceste conexiuni corporale.3
Rezultatul este că Negociatorii pot avea mai multe senzații corporale
în timp ce gândesc, semne biologice care îi ajută la intuiție.
în plus, Negociatorii au încredere în aceste intuiții. După cum spunea
Oprah Winfrey, „sunt aproape exclusiv intuitivă. Singura dată când
am luat o decizie proastă în plan profesional a fost când nu mi-am
urmat instinctul“. Dacă Exploratorii au încredere în impulsul de
moment, Constructorii în propriile valori, iar Conducătorii în logica
lor, Negociatorii au încredere în intuiție.

Flexibilitatea mentală: tolerarea ambiguității

„Ceea ce atestă inteligența de mâna întâi este abilitatea de a avea în

minte două idei contradictorii în același timp, care totuși pot
funcționa“, scria F. Scott Fitzgerald. Negociatorii se pricep foarte bine
și la tolerarea ambiguității. Iar estrogenul probabil are și aici o
influență, întrucât studiile au arătat că femeile, în medie, pot avea în
minte două sau mai multe idei contradictorii în același timp. Totuși, e
foarte probabil ca și bărbații Negociatori să aibă această aptitudine.

De exemplu, Darwin se pare că avea idei contradictorii în privința

existenței lui Dumnezeu. în faimosul paragraf de la finalul cărții
despre originea speciilor, scria: „Există o măreție în concepția
aceasta a vieții, cu numeroasele ei forțe, însuflețite inițial de
Creator“1. Istoricii polemizează pe seama părerii lui Darwin despre
religie și a motivelor care l-au determinat să se refere la Creator.
Darwin se considera agnostic. Și totuși, mai mult decât oricine
altcineva, a făcut tot posibilul să submineze existența lui Dumnezeu.
Ba chiar s-a autointitulat la un moment dat, în batjocură, „preotul
diavolului“. Se pare că Darwin ar fi avut în minte două concepte total
opuse: cel al evoluției speciilor și cel al existenței unui Creator.

Imaginația, intuiția și capacitatea de a accepta ambiguitatea izvorăsc

din gândirea de ansamblu. Cel mai probabil la fel se întâmplă și cu
flexibilitatea mentală a Negociatorului. în cadrul testului de
personalitate, Negociatorii erau de departe mult mai înclinați să fie în
acord cu afirmația „Mă răzgândesc ușor“. De altfel, această
flexibilitate este legată în mod direct de o genă sau de un grup de
gene ale cromozomului X și asociată cu activitatea estrogenului.
Oamenii oamenilor

O altă trăsătură extraordinară a Negociatorilor o constituie interesul

lor pentru oameni. în cadrul testului de personalitate, numai
Negociatorii au aprobat cu tărie afirmația „Vreau să cunosc nevoile și
sentimentele cele mai profunde ale prietenilor mei“. De asemenea,
au subscris afirmației „îmi place foarte mult să mă implic emoțional
în relațiile cu ceilalți“.

Negociatorii consideră că fiecare om este special, unic și important.

înfloresc când pot crea legături intime și când își pot lega viața de a
altora. De fapt, Negociatorii vor să creeze un soi de intimitate cu toți
cei pe care îi cunosc - fie că este vorba despre câteva minute de
conversație lejeră într-un supermarket sau despre o legătură de o
viață ca prieteni, colegi sau parteneri. Pe Negociatori nu-i
interesează o relație care nu este personală, autentică și implicată.

De curând, am experimentat eu însămi acest lucru, când am

petrecut o seară împreună cu o prietenă. înainte să vină în vizită, mi-
a mărturisit la telefon că soțul ei a fost foarte bolnav, că se afla într-o
situație financiară foarte proastă și că îmi va povesti mai multe atunci
când ajunge. Dar, după ce s-a așezat pe canapea, a spus că nu vrea
să vorbească despre asta. Am protestat; din moment ce îmi trezise
deja curiozitatea și îngrijorarea, mă simțeam îndreptățită să-i cunosc
secretul. Dar a fost de neclintit. Așa că^am petrecut următoarele
patru ore vorbind nimicuri. A plecat fără să vrea să discutăm
despre situația ei.

Meditând la această poveste, cred că înțeleg ce s-a întâmplat.

întrucât prietena mea este CONSTRUCTOR/Conducător (conform
rezultatelor testului de personalitate), probabil că discuția noastră
lejeră i s-a părut relaxantă, chiar intimă. Iar Conducătorul din ea
probabil se aștepta ca eu să-i respect dreptul la intimitate. Dar
pentru mine, un EXPLORATOR/Negociator, seara a fost o pierdere
de vreme. Ca Explorator, voiam să-mi fie satisfăcută curiozitatea, iar
ca Negociator, m-am simțit exclusă din viața ei intimă.
Lucrurile rămase nespuse: apropierea

Negociatorii vor să se apropie de ceilalți la un nivel personal foarte

profund, după cum am putut vedea la membrii de pe Chemistry.com.
Pe acest site, am expus coperta unei cărți care ilustra un bărbat și o
femeie pe un balcon însorit, care dă spre

un câmp. Bărbatul din imagine se îndepărtează, iar femeia se uită

după el. Amândoi stau cu spatele, l-am întrebat pe membrii site-ului
Chemistry.com: „Dacă ați fi fost editor de carte și ar fi trebuit să
alegeți un titlu pentru această carte, pentru care ați fi optat?“ Aveau
patru variante. După cum am aflat în urma testului de personalitate,
Exploratorii au ales titlul Aventuri pe Rin, Constructorii au Anatomia
prieteniei, Conducătorii au preferat Jocul puterii. însă Negociatorii au
ales Lucruri râmase nespuse.

Această dorință de apropiere este asociată cu estrogenul și ocitocina

- o substanță produsă, înmagazinată și amorsată în mare parte de
estrogen. De obicei, femeile au un nivel mai ridicat de ocitocină
decât bărbații. Numeroase surse arată că, în medie, femeile sunt
mai interesate de cooperare și de armonia interpersonal decât
majoritatea bărbaților. Se văd adesea într-o rețea de prieteni și
depun eforturi pentru a păstra aceste legături.4

Dar există și mulți bărbați care dețin aceste trăsături. Darwin era
foarte apropiat de familia și prietenii săi, cu care se întâlnea în mod
regulat. Dar simțea, de asemenea, o legătură strânsă cu toate
vietățile. După cum scria la un moment dat: „Dacă ne lăsăm
imaginația să zboare, atunci animalele, tovarășii noștri de muncă și
de distracție și noi înșine putem fi unul singur, putem fi cu toții legați
unul de celălalt.“

Dorind să creeze aceste conexiuni, Negociatorii se străduiesc să

reducă diferențele de statut. Ei caută înțelegere, vor să se pună de
acord, să se acomodeze, să trăiască în rețele în care oamenii se
ajută reciproc, eliberați de spirit competitiv și de discordii.
Controversele, disputele și dezbaterile îi fac să se simtă nelalocul lor.
în studiul de personalitate, Negociatorii nu au fost de acord cu
afirmația „Dezbaterea este o metodă bună de a-mi confrunta ideile
cu ale altora“. De asemenea, nu au fost încântați nici de afirmațiile
„Sunt o fire calculată“ și „Consider că este important să fii direct“.

Negociatorii vor să fie pe plac celorlalți. în momentul în care acești

oameni iau o decizie, se gândesc la nevoile tuturor celor implicați.
Femeile sunt din nou exemplul perfect. Când nu joacă oficial, rareori
se implică într-un joc care presupune în mod concret învingători și
învinși. Formează capsule - grupuri mici, fără ierarhii, fără lider. Dacă
izbucnește un conflict, schimbă regulile, fac excepții sau încetează
jocul; vor să mențină armonia socială. Pe măsură ce, odată cu
pubertatea, crește nivelul de estrogen, nevoia de a se conecta și de
a coopera se intensifică.

Negociatorii trăiesc într-o lume de tipul win/win, „avantaj reciproc“,

nu „câștigă sau pierde“. Vor să fie plăcuți de ceilalți. Au un arsenal
de tehnici prin care se apropie de oameni și care îi ajută să se
poarte cum se cuvine odată ce s-au apropiat.

Empatia

Cel mai important har este empatia, o marcă a Negociatorului. în

cadrul studiului de personalitate, Negociatorii au continuat prin a fi
de acord cu afirmații precum „Empatizez ușor“ și „Sunt foarte
sensibil/ă față de nevoile și sentimentele oamenilor“. Compasiunea
lor pentru ceilalți se poate vedea și în tipul de mâzgălituri pe care le
fac. Adesea desenează inimi.

Empatia are două aspecte de bază. Primul este capacitatea de a

intui ceea ce gândește și simte celălalt, o aptitudine cunoscută sub
numele de teoria minții. Al doilea este impulsul de a răspunde în
mod adecvat nevoilor celorlalți și, astfel, de a se apropia de ei.
Ambele trăsături au fost asociate cu estrogenul și ocitocina.5 De
fapt, pe măsură de ocitocina crește în perioade de stres, are tendința
de a genera o reacție la femei cunoscută sub numele de tend and
befriend, „îngrijește și apropie“; îi alină și au grijă de ceilalți.

Darwin era extrem de empatic. La bordul navei HMS Beagle, a

început o dispută teribilă despre sclavie cu căpitanul Robert FitzRoy.
Acesta din urmă credea că africanii preferă să trăiască pe plantație,
dominați de un stăpân. Darwin susținea cu fermitate că nici un om
nu ar alege să fie sclav și simțea fără îndoială o compasiune
profundă față de sclavi. A dat dovadă de compasiune și când era
tânăr, când a renunțat la studiile de medicină după ce a văzut cum
era operat un băiat. Darwin nu a putut suporta să-i audă țipetele. A
părăsit încăperea și nu s-a mai întors niciodată.

Omul nu este o insulă

„îți simt durerea.“ Este un vers vechi. însă unii oameni -cu precădere
Negociatorii, cred eu - chiar ne simt durerea, datorită neuronilor
oglindă. Aceste celule trimit semnale observatorului când acesta
vede pe cineva care face sau simte ceva. De exemplu, nociceptorii
(receptorii stimulațiilor dureroase externe sau interne) din creier sunt
activați atunci când înțepăm pe cineva cu un ac.

Dar, atunci când vedem că altcineva este înțepat, și nociceptorii

noștri reacționează. Iar indivizii cu punctaj mare la teste care
măsoară empatia au, de asemenea, o activitate crescută a acestor
celule oglindă. De aceea, unii oameni de știință le numesc neuroni
Gandhi, datorită imensei compasiuni a conducătorului indian. Eu
bănuiesc că sistemul neuronilor oglindă al Negociatorilor este mult
mai sensibil.

Și mimetismul încurajează empatia. Când vedem pe cineva că

zâmbește, fața noastră îi imită în mod firesc expresia facială, chiar și
foarte puțin. Făcând mușchii să exprime surâsul prietenesc, activăm
nervii care declanșează aceleași substanțe active ca ale persoanei
respective, permițându-ne să simțim o parte din plăcerea pe care o
simte aceasta. Negociatorii sunt niște imitatori naturali, iar
mimetismul probabil le intensifică empatia.

Și imaginația contribuie la empatie. Când oamenii urmăresc un film

în care un pacient suferă după o intervenție medicală, cei care se
imaginează pe ei înșiși în aceeași situație au o activitate ridicată a
nociceptorilor.

„Nici un om pe lume nu-i doar un ostrov, stingher și de sine stătător“,

zicea poetul John Donne. Suntem construiți să ne apropiem de
ceilalți și să simțim compasiune. Empatia e ca un fel de aglutinant
social. Dar, întrucât este legată de estrogen și ocitocină, empatia
apare cel mai des și mai intens la Negociatori.

Abilitățile administrativ-sociale

Negociatorii au o mulțime de alte talente sociale, toate datorate

activității estrogenului și ocitocinei. Aceste substanțe ne dau atât
capacitatea de a depăși impulsurile care ne distrag de la atingerea
țelurilor noastre sociale, cât și aptitudinea de a citi poziția și gesturile
altora și de a identifica sentimentele cuiva uitându-ne la fața sa.6

„Un chip este un mănunchi întreg de chipuri, suprapuse pe diverse

planuri, astfel încât să nu le vedem pe toate odată“, scria Marcel
Proust. într-adevăr, avem numeroase expresii faciale pentru
exprimarea a aproximativ 412 emoții diferite. Dar cei care au o
activitate crescută de estrogen, bărbați și femei deopotrivă, se pricep
foarte bine să perceapă semnalele faciale subtile. Ritm, inflexiune,
înălțime - Negociatorii sunt acordați și la muzicalitatea vocii celorlalți.

O cunoștință a mea cu o sensibilitate socială acută este Josh,

jucătorul de șah de talie mondială pomenit mai devreme, întrucât se
pricepe foarte bine la șah, un joc care cere abilități spațiale, Josh
este cel mai probabil în mod predominant un Conducător. Bănuiesc
că cel de-al doilea tip de personalitate al său este Negociator, în
urma unei povești pe care mi-a zis-o.
Urma să participe la un joc foarte important în Caraibe. La ora
prânzului, înainte de meci, stătea pe terasa hotelului, uitân-du-se la
adversarul său, care se plimba prin grădină. Se apropia furtuna. La
scurt timp, cerul s-a revărsat, udându-i pe cei de jos. Josh își studia
adversarul. Se gândea că, dacă va fugi după adăpost, putea fi genul
de jucător căruia nu-i place neprevăzutul; dacă se întorcea agale
spre terasă, bucurându-se de ploaie, probabil îi plăcea noutatea.
Josh mi-a spus că avea să joace în funcție de asta. îl va lua prin
surprindere cu mișcări neașteptate dacă îl tulbură lucrurile noi, sau
va face un joc convențional dacă rivalul tânjește după lucruri
palpitante.

Josh a demonstrat o teorie a minții foarte isteață și abilități

administrativ-sociale, trăsături ale Negociatorului. Și a câștigat jocul
de șah.

însușirea de a fi agreabil

Negociatorii sunt agreabili. Această însușire presupune mai multe

alte trăsături. Oamenii de știință spun că există persoane agreabile
peste tot în lume, fiind mai degrabă înțelegătoare, cooperante,
maleabile, politicoase, generoase, iertătoare, altruiste, de nădejde și
calde, și nu reci și agresive.

Negociatorii sunt autentici, prietenoși, diplomați, adaptabili și

politicoși. De fapt, în testul meu de personalitate, Negociatorii au fost
cel mai puțin de acord cu afirmația „Sunt o fire calculată“. Aceeași
atitudine au avut-o și față de afirmația „Prefer să evit nuanțele și să
exprim clar ce am de zis“.

Un Negociator foarte agreabil este Lisa, o pețitoare profesionistă.

întotdeauna mi-am dorit să cunosc un om care se ocupă cu așa
ceva, așa că m-am bucurat să am ocazia de a o întâlni într-o
cafenea din New York. Am știut că este un Nego-ciator de cum am
văzut-o. A intrat cu o atitudine iscoditoare, afișând o curiozitate
evidentă față de persoana mea. Se uita la mine fix, cu o privire
atentă, implicată, mă asculta cu atenție și răspundea cu sinceritate și
căldură. Ba chiar folosea cuvintele pe care le folosește un
Negociator agreabil, cum sunt asociere, apropiere și a simți.

Probabil că estrogenul este izvorul dispoziției agreabile, deoarece

transexualii care fac injecții cu estrogen pentru a deveni din bărbați
femei devin și mai puțin combativi. în schimb, au un tip de
agresivitate indirect, vizibil prin sarcasm, ironie și bârfa. Mai mult,
tinerele sunt, în medie, mult mai agreabile decât băieții. Multe fete își
cer iertare fără un motiv foarte clar. Femeile fac mai multe
complimente, întrerup mai rar, tachinează mai puțin, se laudă mai
rar, amenință mai puțin, au mai puține cereri și critică^mai blând. Iar
femeile spun rareori „Greșești“.

Darwin era în mod special curtenitor și modest. Nu-i plăcea să

jignească. De altfel, tendința sa de a fi agreabil aproape că l-a costat
munca de-o viață. Darwin era conștient că teoriile sale evoluționiste
vor răsturna multe dintre principiile de bază ale paleontologiei,
anatomiei, botanicii, geologiei și ale altor științe, dar și că vor fi o
mare provocare pentru credințele despre Dumnezeu. Așa că a lucrat
timp de douăzeci de ani în secret; numai familia și câțiva prieteni
știau despre marea sa lucrare cu privire la originea speciilor. Nu voia
să-i supere pe prietenii și pe rudele sale cu aplecare spre religie, mai
ales pe iubita sa soție, Emma Wedgwood.

Darwin și-a scos la lumină ideile abia după ce Alfred Russel Wallace,
un alt naturalist extraordinar, a ajuns la aceeași idee a selecției
naturale și a păstrării raselor favorizate în lupta pentru existență.
Wallace a ajuns la această teorie în timpul unei crize de malarie din
Insulele Moluccan. A scris o scurtă lucrare în care scotea în evidență
ipoteza sa și i-a trimis-o lui Darwin. După ce a citit corespondența,
Darwin a intrat în panică, după cum i-a scris unui prieten: „Toată
originalitatea mea este distrusă.“ Apoi, în ciuda anilor săi de
osteneală și de cercetare pentru susținerea acestei idei, Darwin l-a
numit pe Wallace partener al descoperirii sale într-o lucrare
comună din anul 1858 - prima prezentare a unei idei care avea să
șocheze lumea.

Persoană de încredere

Când spunem despre cineva că este de încredere nu facem

întotdeauna un compliment, întrucât unele persoane cred despre cei
în care au încredere că sunt slabi și vulnerabili. Totuși, o fire de
încredere poate fi valoroasă. Dacă avem încredere în persoana
potrivită la momentul potrivit, scutim timp și energie și construim o
legătură socială importantă. A avea încredere în ceilalți este o
abilitate socială de adaptare, o altă marcă a Negociatorului. Așa cum
Exploratorii sunt optimiști, Constructorii pesimiști, iar Conducătorii
sceptici, Negociatorii sunt de încredere.

însușirea de a fi de încredere a fost asociată cu ocitocina, o

substanță activată de estrogen. De altfel, un experiment a dovedit că
bărbații cărora li s-a administrat ocitocină înainte de începerea unui
joc în care miza erau banii au început să fie mai încrezători față de
persoana străină cu care jucau; au început, de asemenea, să
coopereze mai bine cu acel străin pentru a câștiga.

Probabil că această legătură între încredere și ocitocină explică de

ce unele persoane iau ecstasy. Acest drog ne dă senzația de
empatie și de apropiere. Ecstasy crește, de asemenea, nivelul
ocitocinei, serotoninei și dopaminei. Totuși, ocitocina este cea care
atrage comportamentul prosocial - impulsul de a avea încredere și
de a te atașa.

Expresivitatea emoțională

„Este la fel de sănătos să te bucuri de sentimente cum te bucuri de

dulceață“, a spus scriitorul britanic G.K. Chesterton. Negociatorilor le
place să-și exprime sentimentele. De multe ori, le și accentuează.
Fermecați total, complet captivați, extrem de încântați, absolut
fascinați - adesea aleg cuvinte care exagerează sau dramatizează.
Cu toții avem o gamă largă de emoții, adesea persistente și cu o
intensitate foarte mare. Dar, în cadrul testului de personalitate,
Negociatorii au fost cu mult mai înclinați decât alte tipuri să fie de
acord cu afirmația „Sentimentele mele sunt mai profunde decât ale
altor persoane“.

Dar Negociatorii nu sunt tot timpul fericiți. Tristețea, îndoiala și multe

alte senzații îi bântuie adesea. Bill Clinton își amintea o după-amiază
de vafă din anul 1963, când, la vârsta de șaptesprezece ani, s-a
așezat într-un scaun pliant din casă pentru a-l urmări la televizor pe
Martin Luther King jr. Acesta se afla la Lincoln Memorial, în
Washington, D.C., iar pe acordurile ritmate ale unui cântec folcloric
african a ținut discursul „Am un vis“, în care pleda pentru libertate și
fraternitate în America. „Am început să plâng în timpul discursului și
am plâns pentru o bună bucată de vreme după ce King terminase de
vorbit“, a scris Clinton.

Emoțiile Negociatorilor sunt de durată. Când am cerut răspunsul

pentru afirmația „După ce urmăresc un film emoționant, rămân
mișcat/ă câteva ore bune“, Negociatorii au fost cei mai înclinați să
bifeze „foarte de acord“. De altfel, femeile au o memorie mai bună
când vine vorba de experiențele emoționante și au un aport ridicat
de estrogen.

Adolescentele sunt un exemplu uimitor. Pe măsură ce estrogenul

acționează în creierul lor, unele fete exagerează experiențele prin
care trec și dramatizează în exces tot ce simt. Și bărbații pot
dramatiza, desigur. Cunosc mai mulți bărbați Negociatori care se
bucură intens sau suferă profund chiar și când este vorba despre
niște situații mai puțin semnificative. Fiecare tip de personalitate are
sentimente puternice în anumite situații, dar Negociatorii le lasă să
se ivească aproape tot timpul.

Și se pricep în mod special să și le exprime în cuvinte.

Darul conversației
Fluența verbală a fost mult timp asociată cu estrogenul. De fapt,
fluența verbală - abilitatea de a găsi foarte repede cuvintele potrivite
- și capacitatea de a pronunța cuvintele și de a și le aminti cresc în
perioada de mijloc a ciclului menstrual, când nivelul de estrogen
atinge apogeul. Iar fetele și femeile se folosesc regulat de aceste
talente pentru a construi legături cu prietenii și familia.

Dar și mulți bărbați - mai ales Negociatorii - au aptitudini verbale

remarcabile. în studiul meu de personalitate, atât femeile, cât și
bărbații Negociatori erau cei mai interesați de a citi cărți. De fapt,
printre cele zece cuvinte folosite de Negociatori pentru a se descrie
sunt a citi și cititor. Iar când Negociatorii vorbesc și scriu, pot fi foarte
poetici, creând imagini pline de culoare și texte palpitante.

De exemplu, descrierea făcută de Darwin legată de „malul unei ape“

în paragraful final din Originea speciilor este în mod special
apreciată de oamenii de știință. Vorbind despre toate ființele, Darwin
a scris: „Este interesant să privim malul unei ape, acoperit cu
numeroase plante de diferite specii, cu păsări cântând în tufișuri, cu
numeroase insecte zburând prin aer și cu viermi târându-se pe
pământul umed și să ne gândim că toate aceste forme, atât de
admirabil construite, atât de diferite între ele, și depinzând într-un
mod atât de complex unele de altele, au fost toate produse de legi
acționând în jurul nostru [...]. în timp ce planeta noastră își continuă
rotația după legea imuabilă a gravității, nenumărate forme dintre cele
mai frumoase și mai minunate, apărute dintr-un început atât de
simplu, s-au dezvoltat și continuă încă să se dezvolte.“2

Conștiința și altruismul

Dintre toate trăsăturile unui Negociator, probabil cea mai remarcabilă

este profunda lor conștientizare a tot ce există în jurul lor.

Asemenea lui Darwin, marele romancier rus Lev Tolstoi și-a afișat
intens această conștientizare. După cum scria biograful său A.N.
Wilson, „unul dintre lucrurile care fac din el un autor memorabil este
conștiința sa extremă sau supracon-știința existenței înseși...,
această abilitate nefirească de a conștientiza. Această
supraconștiință s-a născut, ne spune el, pe când era încă bebeluș“. y

Datorită gândirii de ansamblu, imaginației, intuiției, flexibilității,

abilităților sociale și empatiei, Negociatorii sunt adesea foarte
conștienți de întreaga lume.

Mai mult decât atât, au impulsul de a împărtăși, de a contribui în

mare pentru binele societății. Dacă Exploratorii se luptă să se facă
remarcați, Constructorii tânjesc să fie parte dintr-un întreg, iar
Conducătorii să se simtă împliniți, Negociatorii vor să fie de folos.
Astfel luptă pentru o cauză, își aleg cariere prin care pot face ceva
bun pentru omenire. în studiul meu de personalitate, de pildă,
asistentele medicale erau cel mai adesea Negociatori. Am
descoperit și că Negociatorii manifestă interese similare cu oameni
ca ei, alți activiști, cu cei care-și împărtășesc spiritul conștient în
exces și care se luptă pentru a fi de folos omenirii într-un fel sau
altul.

însă tipul de altruism al Negociatorului diferă de cel al

Conducătorului. Pe când Conducătorii sunt în stare să intre într-o
clădire în flăcări pentru a ajuta un străin, o trăsătură legată
de activitatea ridicată de testosteron, Negociatorii curăță
râurile, strâng bani pentru lupta împotriva cancerului sau dau o mână
de ajutor pentru cei mai săraci. Negociatorii se gândesc
dinainte, cântăresc șansele, își plănuiesc strategia și doar rareori se
supun în mod direct riscului de a-și face rău - un tip de altruism
care a fost asociat cu un nivel scăzut de testosteron. Probabil
că estrogenul și ocitocina au influență asupra acestei trăsături,
din moment ce acești hormoni sunt legați de instinctul de grijă
în cazul mai multor specii.

Un exemplu remarcabil de Negociator altruist îl constituie un prieten

de-ai mei, Paul, irlandez de origine. Paul a crescut într-o familie de
creștini, dar s-a convertit la islamism. Și-a dedicat întreaga viață
scopului de a-i ajuta pe ceilalți, mai ales pe musulmanii din New
York, victime ale discriminării. Dar, chiar și în copilărie, avea o
conștiință socială extraordinară. La scurt timp după ce a citit
povestirea Pig a lui Roald Dahl nu a mai mâncat came. Nu a mai
purtat o curea sau o haină de piele și nu a mai folosit o geantă de
piele de când avea doisprezece ani. Asemenea lui Darwin, Tolstoi și
probabil asemenea altor Negociatori, Paul este „supraconștient“ de
fiecare ființă simțitoare de pe planetă. Această conștiință
stimulează spiritul altruist.

„Valoarea unui sentiment constă în cât ești dispus să te sacrifici în

numele lui“, scria romancierul englez John Galsworthy. Numeroși
Negociatori fac un sacrificiu aproape în fiecare zi. Numai
Negociatorii din studiul meu de personalitate au bifat „foarte de
acord“ la afirmația „în ciuda gândirii logice, în general îmi ascult
inima când iau o decizie“. Negociatorii fac ceea ce este mai
important pentru grup, chiar dacă nu este practic, este inoportun sau
costisitor. De fapt, dintre cele patru tipuri, atât bărbații, cât și femeile
Negociatori sunt cei mai înclinați să accepte o slujbă prost plătită,
cum este asistența socială.

Pentru Negociatori, caritatea este o virtute supremă. Ei ajută pentru

că trebuie. într-adevăr, eu cred că respectul de sine al Negociatorilor
se află la nivelul cel mai ridicat atunci când îi ajută pe ceilalți. Iar
modul în care ei se privesc pe sine este extrem de important pentru
starea lor de bine.

Introspecția

„Cei care caută înțelepciunea să facă ceea ce am făcut eu: să

privească în interiorul lor.“ Așa zicea Heraclit, filozoful grec din
secolul al V-lea. Negociatorii nu privesc numai în afară, ci și în
interior. Pentru ei este important să se cunoască pe sine. Vor să
pătrundă în cele mai profunde zone ale spiritului lor pentru a găsi
esența și pentru a afla cine sunt cu adevărat. Ei au misiunea de a se
descoperi pe sine. Așa cum spunea succint Oprah Winfrey, „nu poți
evolua în nici un sens din rândul acestei lumi dacă nu te cunoști întru
totul“. Negociatorii sunt de părere și că trebuie să devină această
esență. Ei vor să fie autentici, nu să afișeze o mască.

Dar există o problemă: întrucât Negociatorii au o capacitate de

conștientizare atât de puternică a fiecărui gând și a fiecărei acțiuni,
trăiesc adesea cu senzația neplăcută că nu reușesc să fie autentici.
Pot înțelege acest lucru. Ca Negociator, mai bodogănesc din când în
când: „O rog pe adevărata Helen Fisher să se ridice în picioare.“ S-
ar ridica un întreg comitet. Negociatorii simt adesea că în ei există
mai multe persoane. Așa că își caută centrul și locul lor în natură.
Descoperirea propriei identități este un lucru esențial pentru
Negociatori.

Partea întunecată: trăsăturile negative

ale Negociatorului

Fiecare dintre cele patru tipuri de personalitate poate fi uneori

neplăcut, chiar de nesuportat uneori. Este și cazul Negociatorilor.

Gândirea de ansamblu, deschisă, contextuală îi poate orbi pe

Negociatori, împiedicându-i să se concentreze asupra detaliilor
importante tot reflectând la perspectivă. Unii divaghează atât de des,
încât pot părea smintiți. întrucât pot surprinde atâtea aspecte ale
unei singure probleme, pot fi și indeciși, reflectând asupra tuturor
posibilităților în loc să acționeze. Pentru că Negociatorii poposesc în
pădurea marilor idei, nu se preocupă de sarcinile de zi cu zi.

Expresivitatea emoțională a acestora îi poate face să pară expansivi.

Nevoia de a-i mulțumi pe ceilalți îi poate face și împăciuitori. Și pot fi
atât de încrezători, încât să devină naivi. Pentru că refuză să intre în
confruntări, unii Negociatori pot înjunghia pe la spate. Și pot spune
cuvinte foarte urâte.

Negociatorii știu să vorbească, să asculte și să se apropie emoțional

de ceilalți. Dar mulți se pricep atât de bine la oameni, încât pot fi
superficiali. Și pot deveni foarte plictisitori. Alții se opresc la
jumătatea frazei sau schimbă repede subiectul, întrerupând
conversația. Și chiar am văzut doi Negociatori purtând un dialog
serios, în care nici unul nu s-a oprit din vorbit. Amândoi vorbeau
încontinuu și ascultau în același timp.

Negociatorii pot părea băgăcioși din cauza interesului pe care-l

manifestă față de ceilalți. Se implică uneori prea mult în problemele
altora, apoi se plâng că sunt împovărați de rolul lor de povățuitori.
întrucât vor să creeze legături, unii par că cerșesc afecțiune,
așteptându-se constant să fie asigurați că celălalt este interesat și
preocupat. De asemenea, au tendința să proiecteze propriile
sentimente și atitudini asupra celorlalți, având impresia că și ceilalți
văd lucrurile așa cum le văd ei. în plus, Negociatorii interpretează
uneori comentariile banale ca pe niște critici și stăruie asupra acestui
dispreț aparent. Iar când se simt trădați, pot fi neiertători, păstrând
ranchiuna timp de luni de zile și chiar ani.

Negociatorii vor să ajute, ceea ce este o trăsătură nobilă. Dar își pot
duce altruismul atât de departe, pentru ca apoi să se simtă răniți de
faptul că ceilalți nu apreciază chinul auto-impus și ajung chiar să-i
critice pe cei care nu le împărtășesc obiectivele mărețe. Vrând să-i
ajute pe ceilalți, Negociatorii încearcă să se înțeleagă și pe ei înșiși.
Unii exagerează totuși, devenind absorbiți de propria cauză și
autocritici.

în cele din urmă, Negociatorii sunt în mod special predispuși la

depresii. Studiile făcute în numeroase țări, printre care Canada,
Franța, Germania, Italia, Coreea de Sud, Liban, Noua Zeelandă și
Statele Unite ale Americii, au raportat că femeile au mai multe
simptome de depresie clinică decât bărbații. Eu cred că specialiștii
vorbesc de fapt atât de femeile, cât și de bărbații care au un nivel
ridicat de estrogen: Negociatorii.

Regii-filozofi
Dintre toți Negociatorii din istoria recentă, unul dintre cei mai distinși
datorită contribuției aduse omenirii este Mohandas Karamchand
Gandhi - exemplul suprem de Negociator.

Asemenea tuturor Negociatorilor, Gandhi putea vedea imaginea de

ansamblu. Era imaginativ și intuitiv. Vorbea elocvent. Se pricepea de
minune la oameni. Avea o compasiune profundă pentru toți oamenii.
Nu era violent, o trăsătură esențială a Negociatorului. Odată cu
Satyagraha, forma sa de rezistență împotriva violenței, Gandhi a
învins o putere extraordinară. Fără gloanțe, tancuri, generali sau
soldați, Gandhi a adus libertate politică, aproape pe cont propriu,
pentru cinci sute de milioane de indieni la mijlocul secolului XX.
Singura sa armă a fost filozofia.

Platon numea acest tip de personalitate Regele-filozof -individul

pașnic, virtuos, temperat, generos, autentic, care se străduiește să
înțeleagă sensul vieții și să ajute la crearea unei lumi mai bune. Ce
anume dobândesc Negociatorii prin intermediul privirii lor de
ansamblu și al căutării lor interioare?

înțelepciune.

CAPITOLUL 8

TOVARĂȘ DE JOACĂ, PARTENER INTELECTUAL, CAMARĂD DE

ÎNTRAJUTORARE,

SUFLET-PERECHE.
1

Charles Darwin, Originea speciilor prin selecție naturală sau

păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență, Editura
Academiei RPR, București, 1957, p. 486; traducere din limba
engleză de Ion E. Fuhn, confruntată cu traducerile din limba rusă
(Nicolae Botnariuc), limba germană (Ion T. Tamavschi) și limba
franceză (Vasile D. Mîrza), stilizată de Gellu Naum (n.tr.).
2

Charles Darwin, ed. cit., p. 486 (n.tr.).

Atracția reciprocă în cadrul întâlnirilor
romantice
Și, mai ales, nu te minți pe tine, Și-așa cum vine noaptea după zi Nu
vei putea nici tu minți pe nimeni1

William Shakespeare, Hamlet

Acum mulți ani, mergeam spre stația de metrou Lexington Avenue

din New York, când am văzut un citat scris cu cretă albastră pe
trotuar. Spunea astfel: „Ne chinuim o viață întreagă să aflăm câteva
lucruri esențiale despre noi înșine pe care orice trecător ni le-ar
putea spurie într-o clipită.“ De atunci mă tot întreb ce mi-ar spune
prietenii, rudele și cunoștințele despre mine. Acum, când scriu
această carte, îmi însușesc ceea ce-aș putea numi revelația
evidenței. Sper că și dumneavoastră aflați mai multe despre propria
persoană.

Cum anume ne influențează natura noastră biologică primară

căutarea „lui“ sau a „ei“? Cum curtează fiecare tip de personalitate?
Și ce fel de dragoste așteaptă fiecare de la partener?

Grecii antici aveau cel puțin zece cuvinte care denumeau diferite
tipuri de dragoste. Sociologul John Alan Lee le-a redus la șase. Cel
mai celebrat este Eros - dragostea pasională, sexuală, erotică,
veselă și plină de energie pentru o persoană foarte specială. Mania
reprezenta dragostea obsesivă, geloasă, irațională, posesivă,
dependentă. Luduș provine de la cuvântul latinesc pentru joacă;
această dragoste este jucăușă, neserioasă și fără angajamente.
Storge este un tip de dragoste afectuoasă, frățească, un sentiment
profund de prietenie fără afișarea emoțiilor. Dragostea blândă,
dezinteresată, îndatorată, implicată și adesea spirituală este
cunoscută ca Agape. Cea din urmă este Pragma, dragostea bazată
pe compatibilitate și simț practic, pragmatică.
Cei care se îndrăgostesc foarte intens simt în oarecare măsură Eros
și Mania. Dragostea romantică este o obsesie irațională, pasională,
erotică, posesivă și palpitantă. însă Exploratorul, Constructorul,
Conducătorul și Negociatorul tind să vrea mai mult decât atât; de
asemenea, fiecare se așteaptă la variante diferite ale acestor forme
grecești de dragoste.

De pildă, până când sunt pregătiți pentru o relație serioasă, pe

termen lung. Exploratorii exprimă mai mult dragostea Luduș jucăușă,
ocazională, fără angajamente.

Exploratorul: în căutarea unui tovarăș dejoacă

Exploratorii caută pe cineva alături de care să meargă în aventură -

în conversații, în pat, prin oraș sau prin lume, cu alte cuvinte, „un
tovarăș dejoacă“.1

Pentru Exploratori, procesul de curtare înseamnă divertisment. Se

uită la televizor cel mai puțin dintre toate tipurile de personalitate.
Preferă în schimb să iasă din casă și să facă lucruri inedite. îi
interesează foarte multe lucruri. Prin urmare, poate fi foarte palpitant
să ieși cu un Explorator. Un exemplu zdrobitor îl reprezintă un
prieten al meu care mă vizitează din când în când, atunci când vine
din Europa la New York.

De curând a fost la mine într-o seară, așa că am întocmit o listă cu

mai multe lucruri pe care le puteam face. Pe mine mă atrăgeau în
mod special trei variante: o lectură din Viața și universul lui Einstein
la New York Historical Society, la ora 18:30; o lectură a lungului
poem ai lui Tennyson Maud, la un mic teatru din Greenwich Village,
la ora 20:00; sau cina la Keens, cu tavanul acoperit de pipe
olandeze antice din argilă și cu alte obiecte din vechiul New York.

L-am întrebat ce variantă preferă. Mi-a răspuns: „Pe toate.“

Le-am făcut pe toate trei. Apoi m-a dus acasă cu pedicab2-uV,

treceam vâjâind prin orașul sclipitor în miez de noapte, într-o caretă
mică, mânată de un bărbat care pedala furios.

„Viața este ca mersul pe bicicletă, scria Albert Einstein. Ca să-ți

păstrezi echilibrul trebuie să rămâi în mișcare.“ Exploratorii se mișcă
încontinuu - fie fizic, fie intelectual, fie ambele. Au adesea o energie
inepuizabilă, o trăsătură asociată cu dopamina și norepinefrina -
neurotransmițătorul predominant al Exploratorului.

Exploratorii sunt foarte sensibili la lumea din jurul lor, mai ales la
culori, linii, forme și texturi. într-adevăr, atracția lor pentru modelele
complexe și arttf abstractă a fost asociată cu o activitate ridicată a
dopaminei și se regăsea frecvent la Exploratorii de pe
Chemistry.com. Acestora le place să-și încânte simțurile. Prin
urmare, sunt înclinați să stabilească o întâlnire la tot felul de
evenimente culturale și artistice - de la muzee și galerii de artă la
festivaluri gastronomice, parade, degustări de vin, spectacole de
sunete și lumini, thrillere, lecturi de poezie, spectacole de modă și
design, parfumerii și fabrici de ciocolată. Exploratorii apreciază mai
mult decât alte tipuri mâncarea picantă, acră și crocantă, ca și
mâncărurile exotice. Prin urmare, cei mai mulți vă vor însoți cu
aceeași bucurie și la un bistro etiopian sau turcesc, și la un
restaurant foarte dichisit. Exploratorii sunt atrași și de muzica intensă
și complicată, având o preferință pentru muzica clasică, jazz și hard
rock, coloanele sonore ale filmelor, dar și altele mai ușoare. De
asemenea, acești oameni au simțul ritmului; cei mai mulți se simt
bine în pielea lor. Chiar și vorbirea Exploratorilor este mai ritmată
și mai lirică decât a altor tipuri; este vie, originală și foarte des plină
de un limbaj argotic.

Majoritatea Exploratorilor au o experiență bogată în materie de

întâlniri romantice. Au tendința de a tatona terenul și de a căuta cât
mai multă libertate și varietate. Prin urmare, se pot adapta aproape
oricărei situații de curtare; au o mare capacitate de integrare. Și,
întrucât sunt prietenoși și entuziaști, nu-i interesează regulile și
programul și nu doresc să-i controleze pe ceilalți. îl pot face foarte
ușor pe celălalt să se simtă confortabil. Exploratorii au o generozitate
spontană, adesea dăruind cadouri chiar la începutul unei relații.

Se pricep să asculte și să vorbească. Sunt curioși și pun întrebări

despre interlocutor, pentru a-și satisface curiozitatea. Majoritatea
Exploratorilor privesc direct în ochii celuilalt, înclinați puțin în față, fac
rareori pauze în vorbire și răspund rapid, zâmbesc și râd. Majoritatea
Exploratorilor trec repede de la un subiect la altul, într-o conversație
deschisă, bogată și liberă. Totuși, le vine greu să vorbească despre
propria persoană. Cel mai probabil evită să vorbească despre
sentimentele lor, trecând peste ele cu umor.

Umorul sec și absurd, situațiile amuzante fără un final concret

prezintă mare atracție pentru Exploratori, poate datorită suspansului.
De asemenea, pot face cu ușurință haz de propria persoană. Sunt
adesea foarte buni la replici scurte, rapide și inteligente. Uneori fac
lucruri caraghioase, cum ar fi să-i imite pe ceilalți sau să danseze în
mijlocul străzii. Și, asemenea Negociatorilor, le fac pe plac celorlalți.
Exploratorii îi distrează pe oameni, chiar și pe scenă. Timpul petrecut
cu un Explorator poate fi plin de surprize, ironie și farse, chiar
prosteli. Am un prieten Explorator care sare în mod neașteptat peste
pubelele de pe stradă, deși dă impresia de gentleman matur
crescut la oraș.

„Singurul comportament sexual nenatural este acela de a nu avea

unul“, spunea Sigmund Freud. Exploratorii sunt de acord: sunt cei
mai „sexuali“ dintre cele patru tipuri de personalitate. Au o atitudine
foarte relaxată în privința sexului, deși femeile Explorator sunt mai
puțin permisive decât bărbații. De fapt, Exploratorii privesc sexul ca
pe o formă de recreere, o funcție naturală sănătoasă, nu în mod
necesar corelată cu dragostea sau cu atracția față de partener.

Cu dorința lor de nou, impulsivitatea, șarmul și lipsa conștiinței de

sine, Exploratorii, așa cum probabil vă așteptați, au numeroase
experiențe sexuale cu mai mulți parteneri decât alte tipuri. Iar
psihologii spun că, după căsătorie, femeile Explorator continuă o
viață sexuală intensă. Testul meu de personalitate a arătat, în mod
curios, că Exploratorii (și Conducătorii) sunt de asemenea mai
dispdși să vorbească despre nevoile lor sexuale cu partenerul decât
Constructorii și Negociatorii. Iar Exploratorii sunt cei mai înclinați să
bifeze „foarte de acord“ la afirmația „Compatibilitatea sexuală este
un aspect esențial într-o relație reușită“.

Caută oare Exploratorii senzații tari și în dormitor? Se prea poate.

De fapt, variațiile în sistemul dopaminei sunt asociate în mod direct
cu un impuls sexual ridicat și cu o experiență sexuală mai
diversificată.2

Dar Exploratorii variază. Tipul de personalitate secundar joacă un rol

important în a ne defini propria persoană și felul în care iubim, așa
cum suntem supuși și altor influențe naturale și culturale. De
exemplu, pentru majoritatea Exploratorilor, moralitatea este un
concept flexibil: preceptele etice trebuie să reflecte nevoile unei
situații specifice. însă EXPLORATORII/ Constructori sunt predispuși
să aibă un simț moral mai concret și să caute un partener care le
împărtășește părerea despre datorie și tradiție. De asemenea, acești
indivizi vor probabil să facă „ceea ce trebuie“. Așa că cel mai
probabil se vor folosi de regulile convenționale de curtare, de pildă
oferind flori și fiind punctuali. De asemenea, le place delimitarea -
vor să știe unde anume se situează într-o relație. EXPLORATORI
I/Construc-tori sunt atrași de parteneri tradiționaliști și disciplinați,
mai puțin atunci când intervine ideea de aventură.

Dan, președintele unei mari firme de distribuție de condimente și

hrană, este un bun exemplu de EXPLORATOR/Con-structor. Dan a
început să lucreze pentru tatăl său încă din liceu, după ore; combina
zahăr cu sirop de cola și vindea amestecul firmelor de răcoritoare din
Brooklyn, New York. De aici, a construit o companie recunoscută la
nivel mondial, datorită creativității și îndrăznelii sale. Dan își asumă
riscuri, este Explorator. Este, de asemenea, un avid cititor de istorie,
literatură și etică; adună antichități grecești - tot o trăsătură a
Exploratorului.
Dan este conservator ca orientare politică și un director implicat -
trăsături ale unui Constructor. Este modest, calm, afabil și sociabil -
de asemenea trăsături ale Constructorului. Cel mai grăitor exemplu
este faptul că s-a însurat cu o femeie dinamică, așa cum fac
Exploratorii. Dar, după cum povestea cu sfială despre vremurile când
devenise interesat de ea, „Ieșeam cu mai multe femei în același
timp. Ceea ce m-a impresionat însă cu adevărat la Audrey a fost că
a venit la mine cu prăjituri făcute de ea. Apoi totul a decurs de la
sine“. Vorbele unui Constructor clasic.

Pe scurt, Dan este un amestec de dopamină și serotonină, ambele

funcționând la același nivel - un EXPLORATOR/ Constructor.

EXPLORATORII/Conducători sunt diferiți. Acești indivizi au nervi de

oțel. Asemenea multor Conducători, le priese situațiile pe muchie de
cuțit; acționează fără întârziere, pentru că nu consideră necesar să-
și justifice acțiunile. în plus, pentru EXPLORATORI/Conducători
nimic nu este bătut în cuie, nici măcar obiceiurile tradiționale de a
face curte. Acești indivizi se prea poate să prefere escapadele. Au
nevoie de un partener care să le respecte dorința de autonomie și de
atingere a unui anumit statut social. Ei sunt cei mai „sexuali“ dintre
Exploratori, întrucât atât dopamina, cât și testosteronul cresc libidoul.

EXPLORATORII/Negociatori sunt cei mai diplomați dintre

Exploratori. Ei caută armonia. La întâlnire, sunt toleranți, flexibili și
sensibili față de sentimentele partenerului. Sunt sufletiști, asemenea
tuturor Negociatorilor. Și, întrucât sunt simpatici și agreabili, au foarte
mulți pretendenți. Totuși, sunt în mod special atrași de persoanele
care le împărtășesc principiul „trăiește și lasă-i și pe ceilalți să
trăiască“. Și au tendința de a-i evita pe cei cărora le plac
confruntările, competițiile și planificările la sânge.

„Fugi, dragul meu, de tot ce nu-ți dă forță aripilor înmugurite.“ în

acest poem persan din secolul al XIV-lea, Hafez surprinde modul în
care vede viața un Explorator. îi vine greu să se implice până când
nu găsește un tovarăș dejoacă adevărat. După aceea, Exploratorul
devine un partener devotat, plin de entuziasm și pasiune.

Constructorul: în căutarea

unui camarad de întrajutorare

„Ce desăvârșit e omul!“ exclama Hamlet în celebra piesă a lui

Shakespeare, „Pildă a vietăților!“3. într-o anumită măsură suntem
pildă a vietăților. Cred că una dintre marile realizări ale omenirii este
predilecția de a face și de a crește copii ca o echipă: ca pereche sau
în monogamie. Numai 3% dintre mamifere formează o pereche
pentru a-și crește puii, iar oamenii se numără printre aceștia. Și
probabil cei mai eficienți într-o pereche pe termen lung sunt
Constructorii.

Aproape oricine devine pasional, extaziat (și nerealist) atunci când

se îndrăgostește, însă Constructorii sunt cei mai înclinați dintre cele
patru tipuri de personalitate să exprime ceea ce grecii antici numeau
pragma, dragostea bazată pe compatibilitate și spirit practic,
dragostea pragmatică. Dacă Exploratorii caută distracție,
Conducătorii vor un partener cu un intelect similar, iar Negociatorii
trebuie să aibă o legătură personală profundă, Constructorii vor un
coleg de echipă stabil și previzibil, cineva care să le împărtășească
fidelitatea față de familie și tradiții -un camarad de întrajutorare.

Pentru Constructori, procesul de curtare este o treabă serioasă. Ei

cred în bune maniere, în curtoazie clasică, în punctualitate și într-un
program bine stabilit. Constructorii le deschid ușa femeilor, gătesc
pentru bărbați, sunt punctuali și fac planuri concrete pentru seară.
Trimit flori, felicitări și bomboane. Constructorii sunt foarte protectori
cu partenerii lor. Iar când relația devine serioasă, oferă cadouri
importante, daruri cu valoare simbolică și pe termen lung.
Constructorilor le plac tradițiile și devin foarte ușor sentimentali.
Au în general o gândire pragmatică; sunt prozaici și au încredere în
fapte concrete. La o întâlnire, Constructorul poartă conversații pe
teme practice, precum hrana, îmbrăcămintea, prețurile, serviciile,
călătoriile, sportul, accidentele, vremea, programele TV sau filmele.
De obicei se pricep la discuții simple, conversații scurte pe subiecte
concrete. Sunt foarte modești când vine vorba despre realizările lor.
Asemenea Exploratorilor și Conducătorilor, nu sunt foarte
introspectivi. Majoritatea nu apreciază un partener care vrea să le
analizeze în detaliu sentimentele și comportamentul.

întrucât Constructorii nu prea suportă „dramele“ și alte manifestări

emoționale în exces, pot părea lipsiți de romantism pentru expresivii
Negociatori, apatici pentru expansivii Exploratori și prea corecți
pentru îndrăzneții Conducători. Dar oamenii devin adesea atrași de
un Constructor atunci când sunt pregătiți să se așeze la casa lor.
Valorile clare ale Constructorului, faptul că te poți bizui pe ei și
farmecul lor în societate devin reperele de bază.

Constructorii nu-și aleg partenerii la primul impuls. Sunt precauți și

iau foarte în serios părerile prietenilor și ale rudelor lor. în plus, își
dau seama de aparențe, iar criticile îi pot dărâma. Așa că de multe
ori țin la aprobarea prietenilor și rudelor în privința potențialului
partener înainte de a-i face curte în mod serios.

în consecință, Constructorilor le place să facă lucruri în cuplu alături

de un grup de prieteni. își vor invita partenerii la restaurant sau în
alte locuri unde se pot întâlni și cu prietenii lor.

Constructorilor le place sentimentul de apartanență față de cineva și

se preocupă de evenimentele sociale, profesionale și comunitare. își
pot invita partenerul și la evenimente caritabile, petreceri sau ieșiri
cu colegii de muncă. Le place mai ales să meargă la întreceri
sportive și să viziteze atracțiile locale, cum sunt grădina zoologică,
parcurile de distracție sau obiectivele istorice și monumentele. Le
plac aceste ieșiri în grup, mai ales alături de de prieteni, și simt că
astfel susțin și comunitatea. De fapt, întrucât mulți Constructori sunt
foarte implicați în plan social, riscă să nu aloce suficient timp
perechii, potențialului partener. Prin urmare, intimitatea cu un
Constructor se înfiripă adesea greu.

Ceea ce lor le convine. Constructorilor le plac angajamentele pe

termen lung; în felul acesta sunt puși în fața obligațiilor sociale și se
gândesc foarte serios la o posibilă căsătorie. Constructorii se
așteaptă ca o idilă să avanseze potrivit planului lor. Adesea au
planuri mari. Testul meu de personalitate a arătat că, spre deosebire
de celelalte tipuri, mult mai mulți Constructori (și Negociatori) se
gândesc la căsătorie sau la o relație serioasă. Nu mă surprinde.
Serotonină, substanța dominantă a Constructorului, este asociată cu
atașamentul.

în ciuda dorinței de a avea o relație, Constructorii nu sunt în general

interesați de relații sexuale ocazionale. Psihologii spun că, pentru
aceștia, sexul nu este o activitate de recreere, așa cum este pentru
Exploratori, ci o modalitate de a uita de probleme, de a atinge un
confort fizic și de a se relaxa alături de un partener devotat. Sunt
genul de oameni care se „păstrează“ pentru noaptea nunții. Unii
consideră că sexul înainte de căsătorie este iresponsabil, chiar
imoral. Prin urmare, Constructorii au, probabil, mai puțină experiență
sexuală înainte de căsătorie față de alte tipuri.

De fapt, Constructorii sunt cel mai puțin „sexuali“ dintre cele patru
tipuri. Foarte multe dovezi științifice au demonstrat că activitatea
ridicată de serotonină poate inhiba apetitul sexual. Studiul meu de
personalitate susține această descoperire. Constructorii sunt cel mai
puțin de acord cu afirmația „Compatibilitatea sexuală este un aspect
important pentru o relație de succes“. De asemenea, Constructorii
vorbesc mai puțin cu partenerii lor despre nevoile lor sexuale. Nu
înseamnă însă că nu le place sexul, doar că se simt mai confortabil
în mediu familiar.

Ca orice tip, și Constructorii reprezintă un amestec de trăsături ale

celor patru tipuri de personalitate, iar temperamentul lor secundar
joacă fără doar și poate un rol în modul în care curtează și în
alegerea partenerului. De exemplu, deși toți Constructorii sunt
precauți, CONSTRUCTORII/Exploratori au o latură imprevizibilă;
caută noutatea, în anumite limite. Acest lucru adaugă energie și
prospețime temperamentului lor rațional, îi surprinde pe prieteni și îi
face să fie și de nădejde, și intere-sanți la o întâlnire. De altfel, se
înțeleg adesea mai bine cu prieteni mai aventuroși, mai energici și
mai teoretici decât ei. Totuși, aceste persoane sunt în mod special
atrase de alți oameni de încredere, afectuoși și sociabili -
asemănători lor.

CONSTRUCTORUL/Conducător are ceva din gânditorul

independent și inovator, constând într-un echilibru neobișnuit între
convențional și original. Asemenea Conducătorilor, CON-
STRUCTORII/Conducători vor un partener cu care pot
avea conversații profunde și clar orientate. Prin urmare, aceste
conversații trebuie să fie concrete, bazate pe fapte și
informații. CONSTRUCTORII/Conducători sunt probabil cei mai
ambițioși și cei mai muncitori dintre toți Constructorii, chiar și în
cadrul unei întâlniri romantice. Așa că este foarte probabil să-și
ducă partenerul într-un loc în care se ajunge mai greu. Și sunt
atrași de parteneri cu standarde morale ridicate, de oameni onești
și care respectă tradițiile.

CONSTRUCTORII/Negociatori sunt cei mai fermecători dintre

Constructori atunci când se află într-un mediu social. Siguri pe ei și
accesibili, tind să fie maeștrii de ceremonii la orice reuniune socială.
Le place în mod special să strângă oamenii laolaltă. Prin urmare, un
CONSTRUCTOR/Negociator își va include foarte repede partenerul
în cercul său de prieteni și se va strădui ca aceste întâlniri să fie
distractive; partenerul le este prezentat acestora, cu interesele și
realizările sale. întrucât CONSTRUCTORII/Negociatori sunt relaxați
și amuzanți, au o gamă largă de pretendenți. S

„Puternică e atingerea ta, dragoste“, scria poetul Walt Whitman.

Constructorii sunt de acord: vor o relație serioasă, alături de un
camarad de întrajutorare. Caută o persoană ponderată cu banii,
responsabilă cu bunurile, care respectă tradițiile, muncitoare,
interesată de comunitate și devotată vieții de familie.

Iar când găsesc acea persoană, Constructorii se așază și-și asumă

toate responsabilitățile unui adevărat parteneriat. Hotărăsc că nu vor
înșela și se străduiesc să fie „soți buni“, respectiv „soții devotate“.
într-adevăr, Constructorii sunt dispuși să depună eforturi care le iau
mult timp, făcând mult mai mult decât se așteaptă de la ei, pentru a-
și respecta promisiunile.

De obicei, acest lucru nu este dificil de îndeplinit. Psihologii spun că

foarte adesea acești oameni sunt extrem de mulțumiți de relațiile lor.

Conducătorul: în căutarea unui partener intelectual

Pentru Conducători, întâlnirile romantice nu sunt o sursă de

distracție, ca pentru Exploratori, sau o activitate socială, ca pentru
Constructori, ci o investiție de timp și de energie. Conducătorii
abordează întâlnirile în același mod în care abordează și celelalte
interese ale lor, analizându-și rațional așteptările, j nevoile și
intențiile. în primul rând, ei caută un partener care le împărtășește
obiectivele și care dorește să facă schimb de idei, să construiască
teorii și să vorbească despre știință, filozofie, politică, istorie și alte
domenii de interes. Sunt în cău- , tarea unui „partener intelectual“.

Pentru a stabili un echilibru între stilul direct și tendința de a lua

decizii pripite, Conducătorii sunt atrași și de persoanele care
cântăresc posibilitățile, care ascultă cu atenție, care gestionează cu
abilitate conflictele și care au și alte abilități sociale, întrucât își
analizează și își ascund propriile emoții, Conducătorii au tendința să
caute parteneri care își exprimă emoțiile. Iar pentru că le este greu
să-i „controleze“ pe oameni, sunt atrași mai degrabă de cei flexibili,
chiar indeciși. De asemenea, prezintă atracție pentru ei indivizii
empatici și cu o complexitate intelectuală - adesea Negociatori -,
care le pot gestiona personalitatea uneori prea puternică.
Rareori sunt interesați de a avea mai multe relații în același timp; în
schimb, caută să poarte discuții profunde asupra unor subiecte
intelectuale cu un singur partener. Consecința este că majoritatea au
prea puțină experiență socială în tinerețe și pot fi neîndemânatici în
plan social. De exemplu, un Conducător poate să-și neglijeze
partenerul la întâlnire dacă nu întrevede un viitor cu acesta. Iar dacă
un Conducător se găsește într-o relație fără viitor, îi pune capăt
brusc, înainte de a-i scăpa de sub control.

Conducătorii au tendința de a prelua frâiele. Le place să poarte

dezbateri, să se contrazică. Nu le place discursul moralizator. Și nu
au răbdare cu persoanele care nu-i interesează, însă atunci când un
Conducător întâlnește o persoană pe care o consideră de calitate și
care merită să-i dedice timpul său, îi oferă întreaga atenție. Va vorbi
și va asculta absorbit. Pentru Conducător, schimbul intelectual este
seducător, chiar romantic.

Conducătorii pot fi foarte romantici. Pentru ei, șoaptele sentimentale,

felicitările și florile, chiar aniversările nu înseamnă foarte mult. Dar
sunt gata să se implice profund și sincer cu o altă persoană. Iar când
întâlnesc persoana potrivită, vor pune la cale cu grijă și din toată
inima activități pe care să le desfășoare împreună cu ea. Nu le place
să-și afișeze sentimentele in public, întrucât țin la autocontrol. în
schimb, sunt foarte atenți la ceea ce-și doreștexelălalt și încearcă
să-i ofere, fie că este vorba despre o carte rară sau o călătorie pe o
insulă îndepărtată.

Conducătorii vor să se facă utili, să ajute, să rezolve problemele

celuilalt. Dacă i se descriu clar și logic problemele din cadrul relației
sau din alte contexte, Conducătorul se va strădui până în pânzele
albe să le rezolve.

în cadrul relațiilor intime, Conducătorii par să exprime mai degrabă

conceptul de storge, termenul grecesc pentru sentimentul profund de
prietenie care nu manifestă exprimarea emoțiilor. De altfel,
Conducătorii au în general numai câteva relații serioase înainte de
căsătorie. în cadrul testului meu de personalitate, am pus întrebarea
„Cât de des vă îndrăgostiți?“. Conducătorii se îndrăgostesc cel mai
rar dintre toate cele patru tipuri. însă, odată ce au luat decizia de a
construi o relație, nu renunță ușor, chiar dacă relația nu se
dovedește a fi chiar așa cum speraseră. Conducătorilor nu le place
să se răzgândească decât dacă au analizat situația și pot vedea o
altă soluție logică, eficientă a problemei.

Conducătorii au un libido crescut, o trăsătură asociată cu

testosteronul. Nu le place să umble din floare în floare când nu au o
relație stabilă. Totuși, odată intrați într-o relație serioasă, ei văd în
sex un aspect esențial. Dacă le este stârnit apetitul, pot duce la o
activitate sexuală mai intensă, pentru că aceasta declanșează
testosteronul, stimulând libidoul, ducând la contact sexual și la un
apetit și mai crescut. Nu este valabil numai în cazul bărbaților.
Femeile cu un nivel ridicat de testosteron au mai multe fantezii
sexuale decât altele și, de asemenea, o activitate sexuală mai
intensă.

Chiar și numai când anticipează un contact sexual, nivelul de

testosteron crește, fenomen cunoscut sub numele „efectul farului“.
Acest răspuns a fost descoperit de oamenii de știință care au
măsurat ritmul în care îi creștea barba unui supraveghetor de far. în
timpul săptămânii locuia singur pe o insulă. Dar în fiecare vineri se
grăbea spre continent pentru a-și petrece weekendul cu prietena lui.
Vinerea, barba îi creștea mai mult decât de obicei - efectul
testosteronului, declanșat de dorința sexuală.

Conducătorii împărtășesc rareori prietenilor detalii despre viața lor

intimă. Dacă pentru Exploratori sexul înseamnă amuzament, iar
pentru Constructor, relaxare, pentru Conducători acesta are o
semnificație profundă, înțesată de subtilități și simboluri. Prin urmare,
Conducătorii caută un partener receptiv și imaginativ și găsesc
intimitatea în incursiunile lor psihologice. Conducătorii, asemenea
Exploratorilor, sunt, de asemenea, mai dispuși să vorbească despre
nevoile lor sexuale decât alte tipuri de personalitate.
Totuși, tipul secundar al Conducătorului (împreună cu experiențele
din copilărie și alți factori) influențează preferințele lor în căutarea
unui partener. Conducătorii sunt foarte independenți; urmează numai
regulile stabilite de ei înșiși. întrucât se așteaptă la o relație liberă, îi
oferă libertate partenerului, însă CONDUCĂTORll/Exploratori au cea
mai mare nevoie de autonomie și intimitate. Așadar, vor căuta
parteneri la fel de independenți ca ei, cărora să le placă să petreacă
timp și singuri. Acestor indivizi le sunt pe plac, de asemenea,
partenerii nu foarte reverențiosi, care nu țin foarte mult la convențiile
sociale, care sunt imaginativi, intuitivi și lipsiți de spirit competitiv.

CONDUCĂTORII/Constructori sunt lideri, adesea lideri mondiali. în

calitate de Conducători, sunt foarte motivați să învingă; în calitate de
Constructori, sunt manageri competenți, cu obiective clare. Chiar și
în procesul de curtare, știu ce-și doresc și rareori se mulțumesc cu
mai puțin. Sunt cei mai sociabili dintre Conducători, fiind atrași de
parteneri care să le susțină relațiile sociale, profesionale și
personale. Combinația CONDUCĂTOR/ Constructor se bucură cel
mai mult de formalitățile unei întâlniri. Sunt persoane pragmatice,
sceptice și organizate, așa că iau întâlnirile în serios. Totuși, e foarte
greu de ajuns la ei, întrucât își ascund personalitatea^omplexă în
spatele unui zid de liniște, logică și umor.

Conducătorii urmează de regulă foarte puține obiceiuri de curtare, iar

CONDUCĂTORII/Negociatori nu pun deloc preț pe formalitățile
procesului de curtare. Nici chiar căsătoria, deși este acceptată de
aceștia, nu este atât de importantă pentru ei cum este
comportamentul partenerului. Implicarea și loialitatea sunt pentru ei
calitățile cele mai importante. Acești indivizi sunt cei mai romantici
Conducători. Se străduiesc să mențină farmecul în cuplu, chiar și
într-o relație pe termen lung. Oferă cadouri speciale, trimit mesaje
speciale și sărbătoresc evenimentele speciale cu tact și sensibilitate.

Conducătorii sunt direcți. Te anunță ce vor și cum doresc să

continue; și pot fi extrem de sensibili la cel mai mic semn de
respingere. Alături de acest tip de personalitate, știi unde te situezi.
Mai mult decât atât, Conducătorii își dau seama după câteva întâlniri
dacă pot avea un viitor cu persoana respectivă. Iar dacă întâlnesc
persoana potrivită, cei mai mulți devin parteneri devotați, mai ales
dacă văd în celălalt un „partener intelectual“.

Negociatorul: în căutarea sufletului-pereche

Negociatorii se află în căutarea partenerului ideal - cineva cu care

pot crea o legătură foarte intimă, adâncă, spirituală și care să-i
inspire: cu alte cuvinte, un suflet-pereche. Iar când îl găsesc, se
străduiesc neîncetat să păstreze armonia în relația cu dragostea
vieții lor.

Negociatorii se înțeleg bine cu toate tipurile de personalitate, pentru

că sunt flexibili, înțelegători, afectuoși, se pricep să intuiască
sentimentele și gândurile celorlalți, sunt empatici și își exprimă foarte
bine propriile idei și sentimente. Prin urmare, au de ales dintr-o
gamă largă de parteneri. Și, întrucât au o mare curiozitate în privința
oamenilor și tendința de a-i plăcea și de a avea încredere în ei,
Negociatorii pot construi foarte repede o relație plină de semnificație.

Dar și ei, asemenea Conducătorilor, preferă să iasă cu o singură

persoană și să exploreze profunzimile unei potențiale relații. Dacă
pentru un Explorator întâlnirile constituie sursă de distracție, pentru
Constructori, o implicare de natură socială, iar pentru Conducători, o
investiție de timp și de energie, pentru Negociatori înseamnă
căutarea unei legături personale profunde și autentice.

De fapt, majoritatea Negociatorilor preferă să evite evenimentele

sociale când vor să cunoască pe cineva. Asemenea Conducătorilor,
nu agreează ideea de a pierde timp cu socializarea irelevantă,
trivială sau plictisitoare; nu suportă să stea la taclale, pentru că nu
presupune implicare emoțională. De fapt, pentru ei, petrecerile sunt
obstacole în calea încercării de a purta conversații intime, de a
explora sentimentele, credințele, obiectivele și dilemele etice, de a
vorbi despre semnificația artei, muzicii, poeziei sau despre alte
subiecte abstracte. Prin aceste întâlniri personale, Negociatorii vor
să creeze un fundal intelectual și emoțional și speră să găsească o
cale de a ajunge la sufletul celuilalt.

întrucât Negociatorii își deschid inima în fața potențialilor parteneri,

se pot simți foarte răniți dacă sunt respinși. De fapt, adesea refuză
după aceea pentru o perioadă să aibă întâlniri cu altcineva. Pentru
ei, a curta nu înseamnă distracție, ci dăruire sinceră și o călătorie
profundă de cunoaștere a spiritului celuilalt, cu scopul măreț de a
forma o legătură care să dureze pentru totdeauna.

Prin urmare, nu este deloc surprinzător faptul că, printre membrii

site-ului Chemistry.com, Negociatorii, asemenea Constructorilor,
spun că vor să se căsătorească sau că urmăresc să construiască o
relație serioasă pe termen lung. Se explică din punct de vedere
biologic; atât estrogenul, cât și ocitocina -substanțele principale ale
Negociatorului - sunt asociate cu legăturile interumane, cu
atașamentul.

Iar când găsesc persoană" potrivită, Negociatorii se pricep foarte

bine să genereze și să mențină intimitatea cu partenerul respectiv.
Sunt mereu receptivi. Evită conflictele cu el și se schimbă permanent
pentru a întări legătura. Oferă cadouri cu semnificație, precum o
carte mult apreciată sau o fotografie. Pun preț pe gesturile de zi cu
zi, precum sărutul obișnuit de dimineață sau telefonul de la prânz în
timpul serviciului. își împărtășesc cele mai intime trăiri și se așteaptă
ca și partenerul să procedeze la fel. De altfel, Negociatorilor le place
în mod special să analizeze gândurile și obiectivele partenerului,
dar și lucrurile care asigură sau slăbesc legătura dintre ei.

Negociatorii sunt cei mai romantici dintre indivizii aparținând celor

patru tipuri de personalitate. în studiul meu, am pus întrebarea „Cât
de des vă îndrăgostiți?“. Negociatorii se îndrăgostesc cel mai
frecvent. Dacă pentru Exploratori este esențială aventura, pentru
Constructori este imperativă loialitatea, iar pentru Conducători este
vital sexul, pentru Negociatori cel mai important rămâne
romantismul. Ei plănuiesc seri și week-enduri romantice, trimit
felicitări și mesaje romantice, își declară dragostea în mod regulat
prin îmbrățișări și vorbe de

afecțiune; de asemenea, se așteaptă la semnale clare și regulate și

din partea celuilalt.

Pentru Negociatori, sexul reprezintă un alt aspect esențial într-o

relație, dar trebuie să fie combinat cu romantism, comunicare și
intimitate emoțională. Sexul ocazional nu este ceva obișnuit pentru
Negociatori; dacă încep așa ceva, se așteaptă ca de aici să se
dezvolte o relație serioasă.

Totuși, și sexul cu un partener fidel poate avea anumite puncte

critice pentru acest tip de personalitate. Negociatorii au foarte multe
fantasme. Pot să-și idealizeze partenerul, consi-derându-l perfect.
Apoi, pe măsură ce ajung să-1 cunoască mai bine, încep să-i vadă
imperfecțiunile și sunt dezamăgiți. Iluzia le este spulberată. Iar
sentimentele negative pot afecta nu numai viața din dormitor, ci
întreaga relație. Pentru Negociatori, sexul și dragostea trebuie
neapărat să fie corelate.

Negociatorii sunt mult mai complecși decât par cel mai adesea. Deși
pun foarte mult preț pe armonie și pe apropierea de partener,
cheltuind timp și energie fără măsură pentru a construi o legătură
profundă cu sufletul-pereche, nu le plac oamenii foarte dependenți și
dificili. Prin urmare, dacă partenerul începe să solicite prea mult din
atenția lor, se pot simți constrânși și presați să ofere mai multă
dragoste și, în același timp, își doresc să fie liberi. Negociatorii își
doresc o legătură pe viață, dar fiecare partener trebuie să respecte
nevoile celuilalt.

Desigur, fiecare Negociator are alt fel de nevoi și dorințe.

NEGOCIATORII/Exploratori sunt parteneri de la început până la
sfârșit. Ca Negociatori, ei vor o legătură totală, spirituală cu
dragostea adevărată. Ca Exploratori, sunt în mod special atrași de
indivizi îndrăzneți, jucăuși și aventuroși. Dar atât Negociatorii, cât și
Exploratorii pot avea o fire cameleonică -pot fi atât de fermecători și
de dornici să facă pe plac, încât poate fi greu să ajungi să-i cunoști.
Același lucru poate fi spus și despre NEGOCIATORII/Exploratori.
Nici ei nu știu uneori cine sunt, întrucât au o personalitate atât de
complexă. Totuși, aceste persoane oferă mult într-o relație,
conversații aprinse, pline de imaginație, creative și experiențe
interesante și amuzante.

NEGOCIATOR.il/Constructori se pricep foarte bine la oameni. Sunt

înțelegători, plini de tact și intuiesc ce gândesc și simt ceilalți. Cum
se pricep la vorbe, sunt entuziaști și se implică mult în plan social,
sunt calzi și fermecători la întâlniri. Dar NEGOCIATORII/Constructori
sunt cei mai pragmatici Negociatori. Pentru ei, dragostea trebuie să
se desfășoare în cadrul unei relații stabile și pe termen lung. Sunt
tradiționaliști și consideră că legătura emoțională trebuie să
culmineze prin mariaj. Vor un partener care face planuri, care
urmează un program și are un sistem moral clar.

NEGOCIATORII/Conducători, asemenea tuturor Negociatorilor,

caută dragostea eternă alături de partenerul „perfect“. Vor o legătură
spirituală, perîtru a comunica sentimentele cele mai profunde și
pentru a se bucura de o relație intensă, semnificativă și durabilă. Dar
NEGOCIATORII/Conducători pot fi direcți, realiști și analitici. în ciuda
echilibrului de care dau dovadă în contexte sociale, sunt cei mai
înclinați dintre toate tipurile de Negociatori să se angajeze în discuții
foarte concentrate, chiar competitive, explorând intens idei, păreri și
credințe spirituale.

Mark Twain spunea cândva: „Pune toate ouăle într-un singur coș și
apoi fii cu ochii pe coș.“ Negociatorii fac acest lucru. Căsătoria este
importantă pentru cei mai mulți dintre ei. însă implicarea în plan
social prin căsătorie este mult mai puțin importantă pentru mulți
Negociatori decât devotamentul profund pe care îl au în intimitate
față de partener. Pentru ei, acest jurământ este cel care contează;
ritualurile și ceremonialele nu le sfințesc devotamentul. Mulți își scriu
propriile jurăminte pentru a da o dimensiune personală
ceremonialului nupțial.

De fapt, am ajuns să cred că Negociatorii așteaptă de la partener

ceva ce celelalte trei tipuri nu caută, nu înțeleg și nici nu apreciază:
dragoste absolută și necondiționată. Dacă Exploratorii exprimă mai
degrabă luduș, dragostea jucăușă, Constructorii caută pragma,
dragostea bazată pe compatibilitate și simț practic, iar Conducătorii
exprimă mai degrabă storge, sentimentul profund al unei prietenii
speciale față de un partener care nu manifestă sentimentele,
Negociatorii preferă agape, dragostea blândă, altruistă, dăruită,
necondiționată.

în consecință, Negociatorii au tendința de a rămâne foarte mult timp

într-o relație. Simțul responsabilității și compasiunea, răbdarea și
impulsul de a crea legătura necondiționată sunt mult mai puternice
decât dezamăgirea față de o relație nereușită.

Totuși, dacă Negociatorul își dă seama că partenerul nu este și nici

nu poate deveni sufletul său pereche, într-un final pleacă în căutarea
dragostei desăvârșite.

Atracția

Prin urmare, unde anume ne situăm?

Fiecare dintre noi își are propriile personalități. Aproximativ 50%

dintre variațiile de personalitate sunt înnăscute; acestea reprezintă
trăsăturile de comportament înnăscute. Fiecare are un tip de
personalitate principal și unul secundar. Iar modul de gândire și de
comportament primar ne ghidează spre anu-miți parteneri.
Exploratorii sunt în principal atrași de alți Exploratori, iar
Constructorii de alți Constructori. Conducătorii, pe de altă parte, sunt
atrași în mod special de Negociatori, iar Negociatorii de Conducători.
în plus, fiecare tip caută lucruri diferite într-o relație și curtează în
moduri diferite.
în alegerea partenerului contează însă mai multe lucruri, pe lângă
temperamentul propriu. Așa că, înainte de a vedea cum anume se
înțeleg aceste tipuri de personalitate principale într-o relație de lungă
durată, trebuie să studiez și alte aspecte care ne determină să-l
alegem pe „el“ sau pe „ea“.

CAPITOLUL 9

CUM NE ÎNDRĂGOSTIM: pâlnia

Fulgerul a deschis prăpăstii de lumină

In ochii tăi negri,

In noapte,

Pe apă.

Și în mine a început furtuna.

Lucha Corpi

„Poate că nu din prima clipă, însă, la nu mai mult de zece minute de

când au făcut cunoștință, o femeie își dă seama cine e bărbatul cu
care are de-a face sau, cel puțin, cine va fi acesta în viața ei, și inima
i-a spus dej a dacă se va îndrăgosti de el sau nu“ {Muzeul
Inocenței). Orhan Pamuk, laureatul turc al Premiului Nobel pentru
literatură din 2006, știa că femeile pot simți o atracție aproape
instantanee față de celălalt. Și bărbații pot.

Dragostea la prima vedere nu li se întâmplă tuturor. în urma unui

studiu realizat pe un eșantion de aproape o sută de persoane de
ambele sexe, a rezultat că doar 10% se îndrăgostesc la prima
vedere. Totuși, fiecare dintre noi poate intra într-o încăpere plină de
oameni pe care nu-i cunoaște și alege una sau mai multe persoane
de care e atras/ă. Este nevoie de mai puțin de o secundă pentru a
face această alegere.
Desigur, fiecare tip de personalitate este atras în mod special de
anumiți oameni, căci temperamentul rămâne foarte important în
alegerile de acest tip. Dar mai există și alte forțe care contribuie la
declanșarea scânteii romantice. Experiențele din copilărie, lucrurile
pe care le vrei și de care ai nevoie, înfățișarea și vocea unui
potențial partener - acestea și multe alte forțe subtile pot genera sau
reprima sentimentul de atracție romantică. Iubirea operează
asemenea unui coș. Pe măsură ce cunoști oameni, începi să vezi la
ei din ce în ce mai multe lucruri, astfel încât, mai devreme sau mai
târziu, îi elimini pe toți -până îl găsești pe cel „sortit“.

Acest proces de alegere a partenerului, cum este denumit de

oamenii de știință, începe, de obicei, cu ceva care scapă controlului
nostru: momentul potrivit.

Vremea culesului

Există o „vreme a culesului“, după cum spune Biblia. în general ne

îndrăgostim când suntem pregătiți. Partenerul cel mai apropiat de
perfecțiune se poate afla lângă ușă în momentul în care pătrunzi
într-o încăpere, dar sunt șanse nici să nu-l observi dacă nu ești
pregătit să începi o nouă relație.

Totuși, nu știm de fiecare dată când suntem pregătiți sau nu; iubirea
ne poate ajunge când ne așteptăm mai puțin. Există însă anumite
situații în care toate cele patru tipuri de personalitate sunt extrem de
vulnerabile și pot trăi acest moment: în „perioadele de trecere“ din
viață, în vremurile de tranziție, de schimbare. Dacă tocmai te-ai
mutat într-un alt oraș, ai început facultatea sau ți-ai schimbat
serviciul, dacă ești divorțat de curând, dacă tocmai ți-ai revenit dintr-
o relație eșuată sau dacă te afli „în trecere“ din alt punct de vedere la
fel de important, ești mai predispus să te îndrăgostești.

Așa i s-a întâmplat lui Patrick, omul la a cărui nuntă am fost la

câteva luni după ce s-a înregistrat în comunitatea Che-mistry.com.
Patrick plutea în voia valurilor, dezrădăcinat de casa, familia și
comunitatea lui din New Orleans. Uraganul Katrina îi răpise totul. Și
mireasa acestuia, Suzanne, trebuie că era pregătită, întrucât și ea se
înregistrase pe Chemistry.com din dorința de a-și găsi un partener
de lungă durată.

Această sensibilitate are la bază, probabil, o componentă chimică.

Tranzițiile generează stres și emoții puternice. Anxietatea, panica,
teroarea, furia, gelozia, exaltarea, toate acestea activează în creier
anumite sisteme chimice care pot înteți pasiunea. Așa că, în timp ce
te zbați cu schimbările pe care le aduce viața, circuitele din creierul
tău responsabile de stimulare, energie, putere de concentrare și
motivare te pot împinge către pragul îndrăgostirii.

Războiul stârnește, fără îndoială, pasiunea romantică. în 2006,

Nadia Habib, o organizatoare de nunți din Bagdad, i-a spus unui
reporter de la New York Times că tocmai transportase un număr ieșit
din comun de torturi de nuntă cu cincisprezece straturi de glazură de
frișcă, trecându-le de punctele de control și de convoaiele de mașini
de teren americane care încurcau traficul, la o temperatură de 42 de
grade Celsius. Ea explica astfel numărul de nunți neobișnuit de
mare: „Pericolul intensifică sentimentele oameni lorjsentru ceilalți.“

Totuși, părerea mea este că fiecare tip de personalitate se

îndrăgostește în perioade de stres sau de bucurie din
motive oarecum diferite. Exploratorii iubesc schimbarea, noul,
situațiile imprevizibile le dau fiori. în această stare revigorantă, ei pot
deveni chiar mai flexibili și mai optimiști decât de obicei, observând
indivizi pe care i-ar fi trecut cu vederea într-un moment mai puțin
stimulant. Constructorii, pe de altă parte, au nevoie de ordine și de
stabilitate. Așa că, pe măsură ce devin din ce în ce mai agitați în
condiții de stres, ei vor căuta probabil un partener care să le fie
insulă în naufragiu. Conducătorii sunt salvatori, vor să se facă utili,
să simtă că e nevoie de ei. Așa că, în timp ce-i ajută pe cei din jur în
clipele de restriște, pot cădea în brațele unei persoane pe care s-o
îndrăgească. Iar cum Negociatorii devin extrem de neliniștiți și
emotivi în perioadele dificile, fac uz probabil de reacția standard,
tend and befriend, „îngrijește și apropie“, pentru a încerca să
construiască relații de profunzime cu ceilalți. în momentul în care
întind mâna aproapelui, Negociatorii pot să dea tocmai peste cel
„sortit“.

Proximitatea

„Ah, în apropierea ei am descoperit misterul“ - astfel exclama Ezra

Pound. Și proximitatea are un rol important în pasiunea romantică
pentru toate cele patru tipuri de personalitate. La serviciu, la școală,
la sala de sport, în cartier, avem tendința de a ne îndrăgosti de cei
care ne sunt în apropiere. Intr-un studiu recent realizat pe o sută de
persoane de ambele sexe din America, șaizeci și trei dintre
respondenți au mărturisit că s-au îndrăgostit de cineva pentru că
respectiva persoană era „în apropiere“.

Puterea proximității a fost exprimată într-un mod foarte convingător

de către Sandy, un canadian care mi-a trimis de curând un e-mail.
Cred că Sandy este un Explorator. îmi scria următoarele: „Credeam
că nu mă voi căsători niciodată. Mi se părea mult prea dificil. Am
avut numeroase iubite, dar n-am găsit niciodată un motiv suficient de
bun pentru a mă lega pe viață. Mi se tot întâmpla să văd o femeie
care locuia vizavi de mine și cu care schimbam câteva vorbe când
ne întâlneam întâmplător. Nu era deloc genul meu. Nu aș fi abordat-
o niciodată la o petrecere. Dar, cu timpul, mi-a devenit dragă. în cele
din urmă, m-am îndrăgostit de ea. Acum suntem căsătoriți de 32 de
ani și sunt în continuare foarte îndrăgostit de ea. Este afectuoasă și
iubitoare și o mamă grozavă pentru cei trei copii ai noștri. Sunt
recunoscător că a locuit vizavi de mine și că mi-a transformat visele
în realitate.“

Datele arată că, pe măsură ce interacționezi cu o persoană, sunt

șanse tot mai multe să începi să o percepi drept
frumoasă, interesantă, inteligentă, asemănătoare ție. Și începi să-1
placi pe respectivul mai mult. însă pasiunea pentru cei „din
jurul“ nostru nu este, probabil, întâmplătoare. Oamenii cu interese
și cunoștințe similare, de vârste și posibilități materiale
asemănătoare, au tendința de a frecventa aceleași locuri.
„Studiul tipurilor de personalitate“ realizat de mine arată că
Exploratorii și Negociatorii preferă să locuiască în orașele mari,
Constructorii sunt atrași de suburbii, în timp ce Conducătorii aleg
munții.

Așa că, dacă sunteți Explorator sau Constructor, îndrepta-ți-vă către

locul în care v-ați dori să locuiți și abia apoi cău-tați-vă pe cineva,
căci partenerul ideal va fi, la rândul lui, acolo. Dacă sunteți
Conducător, va trebui să vă găsiți Negociatorul în locurile active,
urmând ca apoi să vă mutați cu întreaga familie către un vârf de
munte - sau, cel puțin, să o duceți acolo în vacanțe. Dacă sunteți
Negociator, trăiți pe cele mai înalte creste ale oricărui alt loc:
Conducătorii au atenția și hotărârea necesare pentru a vă găsi.

Familiaritatea și barierele

Toate cele patru tipuri de/personalitate pot fi atrase de indivizi

oarecum familiari. Expunerea repetată, sintagma folosită de
psihologi pentru a denumi familiaritatea, are ca efect diminuarea fricii
și sporirea interesului față de celălalt.

Eu bănuiesc că doar Constructorii au potențialul de a se căsători cu

fata sau băiatul pe care îl cunosc din copilărie pentru că oamenii cu
acest tip de personalitate se simt foarte confortabil cu lucrurile și
indivizii pe care îi cunosc deja. Exploratorii, pe de altă parte, sunt cei
mai înclinați să-și caute un partener din afara cercului de prieteni și
cunoscuți, poate chiar pe cineva din altă țară, care vorbește altă
limbă. Pentru că Negociatorii sunt foarte flexibili din punct de vedere
mental, dar și extrem de miloși și interesați de oameni de toate
felurile, și ei au mai multe șanse de a se căsători cu cineva care
nu provine din sfera lor de familiaritate. Conducătorii își doresc un
partener al minții, așadar familiaritatea nu va fi un criteriu de selecție
nici pentru ei.
Dar nici chiar Constructorii nu sunt susceptibili de a se îndrăgosti de
cineva pe care-l cunosc extrem de bine: prea multă familiaritate
distruge apetitul romantic, după cum a demonstrat-o viața din
kibbutzurile israelite.

în perioada de prosperitate a fermelor colective, copiii creșteau

împreună, mâncând, dormind și făcând baie la comun, în „casa
copiilor“. Totuși, până la vârsta de doisprezece ani, începeau să
apară tensiunile între băieți și fete, iar contactele cu cei de sex opus
din același grup începeau să fie evitate. Apoi, devenind adulți,
începeau să se considere unii pe alții frați și surori. Conform studiilor
realizate, nu au existat niciodată doi membri ai kibbutzurilor israelite
care să fi ajuns să se căsătorească după ce au împărțit același
cămin până la vârsta de șase ani. Astfel, oamenii de știință au ajuns
la concluzia că băieții și fetele care au parte de o familiaritate
extremă în acest moment al copilăriei lor, cuprins probabil între trei și
șase ani, pierd pentru totdeauna posibilitatea de a se îndrăgosti unii
de alții.

Misterul este, într-adevăr, un afrodisiac. Chiar și Constructorii care

se căsătoresc cu persoanele de care erau îndrăgostiți în copilărie
trebuie că nu cunoșteau respectiva persoană într-un mod foarte
intim în acea perioadă a vieții.

Și barierele alimentează iubirea romantică. Dacă percepi un om

drept inaccesibil, ești tentat să fii din ce în ce mai atras de el,
fenomen pe care psihologii îl numesc efectul Romeo și Julieta, iar eu
- atracția prin frustrare. O parte din circuitul mental al acestui
fenomen este deja cunoscut. Când planurile par să-ți fie zădărnicite,
sistemul cerebral al așteptării continuă să lucreze, forțându-te să fii
atent, energic și interesat.

Oglindă, oglinjoară: înfățișarea contează

Să spunem așadar că perioada este propice, tocmai v-ați mutat într-

un alt oraș acum trei luni. V-ați simțit singur/ă, dar entuziast/ă în
ultimele săptămâni, emoțiile dumneavoastră sunt la cote foarte
înalte. Mergeți la o petrecere cu câțiva colegi de serviciu. Stați de
vorbă cu oamenii când, brusc, un necunoscut se alătură grupului. Ați
mai văzut această persoană „în preajmă“, însă nu vă puteți aminti
unde. Nou-venitul este oarecum familiar, și totuși misterios. Și sunteți
pregătit/ă să vă îndrăgostiți. Ce se întâmplă mai întâi?

Priviți. Pe furiș vă uitați la această persoană necunoscută -chiar

înainte de a vi se face cunoștință.

înfățișarea contează. Creierul bărbatului este extrem de bine

construit în privința capacității de a sesiza partenerii potențiali doar
uitându-se la ei, după cum am tras concluzia, alături de colegii mei,
după ce am monitorizat reacțiile cerebrale a mai multe persoane de
ambele sexe în momentul în care le erau arătate imagini cu cei dragi
lor. Subiecții bărbați au avut parte de o activitate cerebrală mai
intensă decât femeile în regiuni ale creierului asociate cu procesarea
vizuală, îndeosebi a feței1.

Nu e de mirare că ferrfeile fac atâtea eforturi pentru a se pune în

valoare din punct de vedere vizual. Această sensibilitate sporită a
bărbaților la înfățișare poate explica și de ce ei se îndrăgostesc mai
repede decât femeile.

Dar aproape oricine își dorește un partener care să arate bine -

cineva cu trăsături simetrice. Studiile arată că tindem să-i
considerăm încrezători, inteligenți, stabili, prietenoși, generoși,
discreți, sensibili, cu o stare financiară bună, sănătoși și populari -
trăsături pe care toată lumea le caută la un partener de viață - pe cei
pe care îi considerăm atrăgători.

Și cimpanzeii au aceleași gusturi: și ei preferă partenerii cu trăsături

simetrice. De fapt, simetria este considerată esența frumuseții de
multe mamifere și păsări, chiar și insecte. Muștele scorpion preferă
masculii cu aripi uniforme. Păunițele preferă păunii cu penele cozii
simetrice. Maimuțele își favorizează semenii cu dinți simetrici. Chiar
și copiii de doar două luni se uită mai intens la chipurile cu trăsături
simetrice.

De ce? Oamenii care arată bine nu sunt neapărat mai drăguți, mai
deștepți sau mai miloși decât ceilalți. Dar simetria trimite un mesaj
special inconștientului nostru: gene bune și o sănătate bună. Și
acesta este un mesaj onest. Indivizii cu trăsături bine proportionate,
simetrice au fost capabili să evite accidentele și să combată
bacteriile și virușii care generează iregularități. De ce? Pentru că au
genele unui sistem imunitar rezistent.

Deci preferința oamenilor pentru un partener cu trăsături simetrice

este rezultatul unui mecanism de adaptare care, cu timpul, a ajuns
să ne motiveze - așa cum li se întâmplă și multor alte ființe - în
vederea selectării partenerilor „potriviți“ din punct de vedere biologic.
Din fericire totuși, atât bărbații, cât și femeile tind să fie atrași de
oamenii care au același nivel de frumusețe ca al lor.

Dar fiecare tip de personalitate are, probabil, preferințe anume.

Exploratorii au fețe mai expresive, așa că sunt mai susceptibili de a fi
atrași de chipuri animate, energice. Constructorii, pe de altă parte,
pot fi mai atrași de cei cu fețe mai conservatoare - femei care se
fardează mai puțin și bărbați cu tunsori mai tradiționale. Conducătorii
sunt atrași în mod evident de cei ale căror semnalmente indică un
nivel crescut de estrogen, adică de chipuri rotunde și buze pline,
„fețe copilărești“2. Oamenii de știință știu că Negociatorii sunt atrași
de cei cu chipuri late, ascuțite, semne care indică un nivel crescut al
testosteronului3. Negociatorii pot fi atrași de chipurile mai puțin
expresive, așa-numitele „fețe de poker“, pentru că testosteronul
are tendința de a reduce expresivitatea facială.

înapoi la petrecere. V-ați uitat. Vă place fața acestui străin. Ce se

întâmplă mai departe?

Forma contează
Trupul.

Cu toată iscusința pe care o avem, îi măsurăm cu privirea trupul

persoanei misterioase. Bărbații au tendința de a fi mai atrași de
femeile cu un corp frumos și o față mai puțin atrăgătoare decât de
cele cu o față superbă și un corp mai puțin atrăgător. înălțimea nu
este importantă pentru bărbați, aceștia sunt atrași de orice femeie cu
o înălțime normală, deși, ca regulă, le preferă pe femeile mai
scunde. Și majoritatea bărbaților le preferă pe femeile voluptuoase,
cu forme apetisante, celor slabe.

De fapt, studiile arată că bărbații din Statele Unite, din Marea

Britanie, Germania, Australia, India, Uganda și alte câteva țări sunt
extrem de atrași de femeile a căror circumferință a taliei reprezintă
aproximativ 70% din circumferința bazinului -probabil pentru că
femeile care respectă acest raport au mai multe șanse de a naște
copii sănătoși4. Bărbații din Europa, Asia, ambele Americi și Africa
din perioada antică erau atrași de femeile care aveau tot aceste
trăsături. Știm acest lucru întrucât, chiar și acum treizeci și două de
mii de ani, se făceau sculpturi cu femei având proporțiile respective.

Femeile neglijează adeseori aspectul fizic al unui potențial partener.

Totuși, atunci când sunt conectate la un detector de minciuni, ele
recunosc că fizicul joacă un rol important în declanșarea
sentimentului de atracție. Femeile sunt atrase de bărbații cu piept
dezvoltat, umeri lăți, șolduri înguste, picioare subțiri și fese mici. De
asemenea, sunt atrase de bărbații înalți (un indiciu al prezenței
testosteronului), probabil pentru că aceștia capătă în general locuri
de muncă mai bune, câștigă mai mulți bani și sunt mai susceptibili
de a ocupa o poziție politică sau de afaceri importantă. Bărbații înalți
intimidează mai mult și par, probabil, mai protectori.

De asemenea, femeile sunt atrase de bărbații care stau într-o poză

lipsită de griji, semn că ei domină, de cei încrezători în forțele proprii,
hotărâți și inteligenți, de cei cu o voce gravă, un alt indicator al
prezenței testosteronului. Ele îi preferă îndeosebi pe cei care
funcționează armonios, care sunt puternici și curajoși, dar și pe cei
cu bani, cu un statut social înalt, bine educați și care au la dispoziție
resurse numeroase. De fapt, peste tot în lume, bărbații importanți,
cum sunt denumiți de femeile din comunitățile de vânători-culegători,
sunt considerați valoroși - pentru motivul evident că ei au
resursele pentru a susține o familie.

Constructorii trimit un alt tip de semnal. în momentul în care am

întâlnit un grup de bărbați și femei din tipologia Constructorului la o
petrecere de celibatari, am fost șocată de numărul foarte mare de
bărbați care purtau costum și cravată - facân-du-și astfel reclamă ca
oameni de afaceri importanți. De asemenea, aveau permanent o
atitudine formală, de parcă ar fi fost legați de pământ, nu ființe
dinamice. Și femeile Constructor erau mai formale decât celelalte.

Conducătorii de ambele sexe sunt mai susceptibili de a fi atrași de

trăsături corporale mai feminine - de o înfățișare mai delicată,
neamenințătoare.

Și Negociatorii (bărbați și femei) sunt cel mai probabil atrași de

partenerii înalți, cu șolduri înguste. Cunosc femei Negociator care nu
acceptă să iasă la întâlnire decât cu bărbați înalți. Acestea valsează
după ritmul impus de natură - căutându-și perechea Conducător
care are un nivel crescut de testosteron.

Vocea: discursul de cucerire

Vă aflați la o petrecere, alături de prietenii dumneavoastră. Ați

evaluat deja întreaga înfățișare a acestei persoane care rămâne în
continuare misterioasă și stă alături de dumneavoastră. Și încă vă
place ceea ce vedeți.

Acum este momentul să vorbiți, așa că legați o conversație despre

mâncarea de la petrecere.

Instantaneu sunteți asaltat/ă de modul în care acea persoană

vorbește. Vocea unui om spune enorm de multe despre trecutul,
educația și intențiile lui. Dacă accentul nu este „potrivit“, s-a terminat
totul. Tonalitatea vocii este și ea foarte importantă. Oamenii îi
consideră pe cei care vorbesc repede ca fiind mai bine educați, iar
cei cu o voce mai melodioasă, cu inflexiuni, sunt considerați mai
interesanți. De fapt, dacă aveți o voce caldă, plină, impresionantă,
oamenii vă vor considera mai atră-gător/atrăgătoare. Probabil că și
sunteți. Oamenii cu o voce considerată „atrăgătoare“ de ceilalți sunt
și simetrici din punct de vedere fizic.

Tonul dumneavoastră transmite 35% din mesaj, în timp ce limbajului

nonverbal (ținuta corporală și gesturile) îi revine un procent de 55. Și
să spunem că, în cazul străinului misterios, și accentul, și tonalitatea
vocii vă sunt pe plac.

Acum intervin cuvintele. Cuvintele reprezintă doar 10% din semnalul

vocal pe care o persoană îl emite. Chiar și așa, cuvintele sunt
asemenea unor mici bombe. Dacă sunteți Explorator și auziți prea
multe cuvinte specifice Constructorului, cum ar fi potrivit, moral zău
program, cel mai probabil veți abandona cât de repede conversația
pentru a vă lua ceva de băut - singur/ă. Dacă sunteți Constructor, s-
ar putea să vă ciuliți urechile, chiar să vă concentrați atenția un pic
mai mult către acest nou membru al grupului. După cum am
constatat din studiul tipurilor prin intermediul cuvintelor realizat de
mine, fiecare tip de personalitate este mai atras de anumite
cuvinte decât celelalte.

Să spunem că această persoană exotică pe care ați cunos-cut-o la

petrecere are o voce înaltă și blândă, cum le place bărbaților, sau o
voce gravă, încrezătoare, cum le place femeilor. El sau ea se mișcă
în moduri pe care le considerați atrăgătoare și folosește cuvintele
care se potrivesc cu natura dumneavoastră de Explorator,
Constructor, Conducător sau Negociator. Cele mai multe bariere au
fost deja înlăturate.

Dintr-odată, începe muzica. Mânat/ă de curiozitate, invitați persoana

misterioasă la dans. Și acceptă.
Mesajul ritmului

Aproape instantaneu, valuri de anxietate vă lovesc în stomac. Vă

gândiți: dacă această persoană încântătoare nu poate menține
ritmul? Chiar mai rău: dacă o căleați cu piciorul dumneavoastră
imens? De ce suntem atât de tensionați prima dată când dansăm cu
un/o potențial/ă iubit/ă?

Pentru că modul în care ne mișcăm spune foarte multe despre cine

suntem, după cum au stabilit antropologii Robert Trives și Lee
Cronk. Acești oameni de știință au lipit reflectoare laser de anumite
părți ale corpurilor în mișcare ale unor jamaicani, cum ar fi umerii,
coatele, încheieturile, șoldurile, genunchii și gleznele. Apoi au folosit
camere video pentru a înregistra mișcările lor din timpul dansului. în
final, Trives și Cronk au proiectat doar imaginea luminilor în mișcare
pe un ecran și i-au rugat pe jamaicani să-i desemneze pe cei mai
buni dansatori. Participanții la studiu i-au identificat foarte ușor pe cei
mai pricepuți dansatori.

Dar mișcările ritmice ale oamenilor respectivi erau mai mult decât
doar potrivite din punctul de vedere al respectării măsurii ritmice: ele
erau și mai simetrice din punct de vedere fizic. Așa că, în timp ce
persoanele cu o bună coordonare își mișcă trupul într-un mod ritmic,
ele arată, de fapt, că au un sistem imunitar rezistent și gene
puternice.

Amprente olfactive

Din fericire, v-ați învârtit cu persoana misterioasă de-a lungul

întregului ring de dans și aveți încă toate degetele intacte. V-ați și
sincronizat cu ritmul, un semn bun deoarece studiile arată că se
produce o sincronizare a curenților cerebrali atunci când păstrați
același ritm. Mai mult, în timp ce dansați, partenerul v-a privit
îndelung. Și acest limbaj vizual, cunoscut și sub numele de privire de
împerechere, v-a furnicat pe șira spinării.
La fel de important, în timp ce vă mișcați pe ritm, i-ați simțit parfumul
celuilalt - și v-a plăcut. Acest aspect este esențial. Tutunul, lichiorul,
mâncarea condimentată, parfumul sau apa de colonie, mirosul care
persistă încă de la sala de sport - zeci de parfumuri alcătuiesc
amprenta olfactivă. Iar mirosurile se îndreaptă imediat către centrii
primitivi ai creierului, cei responsabili de memorie și de emoții. Iar
aici sunt detonate - generând o senzație imediată de atracție sau de
repulsie.

Mai mult, aceste proiectile aromate spun lucruri esențiale despre

starea de sănătate a celuilalt. Persoanele cu un miros specific
considerat atrăgător de semenii lor au, în general, chipuri simetrice,
trăsături care indică existența unui sistem imu-nitar puternic și a unei
stări bune de sănătate.

De acum vă gândiți că acesta este un început promițător.

Discursul de cucenre: sisteme de valori similare

Ați părăsit ringul de dans, dar și grupul din care făceați parte, și vă
îndreptați acum către bar pentru a lua o băutură -împreună. Acum
începe una dintre etapele importante ale procesului de curtare:
căutarea compatibilităților.

După cum vă amintiți, Exploratorii iubesc aventura și viața activă,

așa că, dacă sunteți unul dintre acești căutători de senzații tari, veți
purta, cel mai probabil, o conversație despre o experiență sau o idee
avută recent. Constructorii, care sunt mereu serioși și preciși,
apreciază faptele și detaliile. Aceștia sunt, în general, și sociabili.
Așa că este foarte probabil ca discuția cu un Constructor să
pornească de la eveniment politic, sportiv sau social recent, sau
chiar de la o cunoștință comună, aflată la rândul ei la petrecere.
Conducătorii se vor lansa cel mai probabil într-o conversație
intelectuală pornind de la un subiect important, poate chiar esoteric.
Iar Negociatorul s-ar putea să dorească să converseze pe un subiect
extins, adeseori filozofic.
Indiferent de modul în care începe conversația, Exploratorul vă va
întreba repede cu ce vă ocupați, Constructorul va fi mai interesat să
afle pe cine cunoașteți, Conducătorul va vrea să știți ce gândiți, în
timp ce Negociatorul vă va întreba despre ce simțiți în legătură cu un
anumit lucru sau eveniment. Poate părea aleatoriu, dar nu este.
Nimic nu este aleatoriu la începutul procesului de curtare. Atunci
suntem foarte atenți la fiecare cuvânt, fiecare frază, fiecare detaliu al
conversației. Și, de asemenea, supraevaluăm detaliile respective.
Când avem atât de puține informații despre celălalt, fiecare fărâmă
de informație contează.

Și, cel mai important, căutăm să aflăm valorile prețuite de celălalt. Iar
aceste valori trebuie să fie comune.

Dacă sunteți de părere că magnații industriali ar trebui să fie liberi să

„dezvolte“ resursele naturale din întreaga lume, în timp ce nou-
venitul mănâncă tofu și îmbrățișează copacii pentru a proteja
planeta; dacă dumneavoastră treceți pe la biserică în fiecare
dimineață în drum spre serviciu, în timp ce străinul de lângă
dumneavoastră împărtășește viziunea lui H.L. Mencken despre
religie, cum că ar fi o „mare problemă fantomatică“, ce nu poate fi
măsurată; dacă vă place să vă petreceți sâmbăta pe un iaht,
împreună cu prietenii, în timp ce persoana misterioasă de lângă
dumneavoastră adoră să meargă la muzeul de artă și să cânte la
vioară - dacă dumneavoastră și potențialul partener vă dați seama
brusc că aveți un sistem axiologic foarte diferit, vă veți îndrepta rapid
către celălalt capăt al barului. Povestea ia sfârșit.

Oamenii sunt atrași de indivizii care au aceleași standarde și

idealuri, care le împărtășesc viziunea despre etică și morală. De
aceea psihologii (și uneori serviciile matrimoniale) susțin că cei
asemănători se atrag. Când vine vorba despre valori, asemănările
chiar sunt atrăgătoare.

Toate cele patru tipuri temperamentale gravitează în jurul celor care

au același fundal socioeconomic și etnic, al celor cu un nivel de
educație și de inteligență similar, al celor cu opinii politice și
religioase asemănătoare, în jurul celor care au aceleași scopuri
sociale, al celor cu un nivel asemănător de stabilitate financiară, al
celor cu abilități sociale și de comunicare similare, al celor cu un simț
al umorului la fel de dezvoltat.

Cântărirea tuturor acestor criterii în timpul primei conversații cu un

posibil partener de viață pare a fi o trudă extrem de complicată. Dar
psihologii sunt de părere că decidem dacă o persoană poate sau nu
să ne fie un partener potrivit în primele trei minute de la începerea
conversației. Fără nici o informație contradictorie sau oscilantă
despre persoana necunoscută, cântărim aceste prime impresii care
vor influența enorm, dramatic, modul în care va evolua relația cu
celălalt.

Dar să spunem că, în acest caz, descoperiți că aveți multe valori în

comun cu celălalt: detestă aceiași politicieni precum dumneavoastră,
sărbătoreștiCrăciunul, Ramadanul sau Hanuca la fel ca
dumneavoastră și este vegetarian sau adoră fripturile și cartofii
prăjiți, întocmai cum preferați și dumneavoastră. Pe măsură ce trece
timpul, descoperiți că această persoană atrăgătoare împărtășește și
multe dintre interesele dumneavoastră: amândurora vă place să
schiați, să faceți plimbări lungi împreună cu câinele, să jucați cărți
sau să citiți aceleași ziare. Cu atât mai bine.

Doar că acum vă veți lovi de un nou moment crucial: poate această

persoană să vă ofere lucrurile de care aveți nevoie?

Exprimarea nevoilor/Stabilirea rolurilor

„Spune-mi pe cine iubești și-ți voi spune cine ești și, mai exact, cine
vrei să fii.“ Psihanalistul Theodor Reik credea că oamenii își aleg
partenerii care le satisfac nevoile importante, inclusiv .pe aceea de a
avea calitățile care lor le lipsesc.

John W. Warner IV, fiul senatorului republican al Virginiei, pare să fi

găsit lucrurile de care are nevoie la Shannan Ford Hamm, la fel cum
și inversa este valabilă. New York Times a anunțat de curând că,
după patru ani în care acesta a fost „tartorul“ frăției din care făcea
parte la Universitatea din Virginia, John a făcut o pasiune pentru
mașinile de curse. „E palpitant să conduci cu aproape 300 de
kilometri la oră la o distanță de doar 15 centimetri de perete“, declara
el înainte de nuntă. Se plictisise însă de cursele de viteză, de biliard
și de privit foto-modele prin cluburile de noapte. S-a maturizat și s-a
îndrăgostit de Shannan, o învățătoare din Minnesota care preda la o
școală exclusivistă din New York.

După cum remarca unul dintre invitații de la nunta lor, din 2007,
„acești doi oameni sunt foarte potriviți unul pentru altul. Ea are multă
răbdare, în timp ce el este extrem de nerăbdător, iar această
combinație este foarte potrivită“.

Teoria schimbului social susține că oamenii sunt atrași de aceia care

le pot oferi resursele căutate de ei în schimbul calităților pe care, la
rândul lor, le pot oferi. Acest schimb poate fi de orice fel - numai că
trebuie să fie „corect“. Ambii parteneri trebuie să fie de acord că
primesc recompensele corespunzătoare pentru un preț cinstit.

Poate că ea pune la bătaie gradul înalt de educație, care i-a adus

titlul de doctor, pentru nivelul lui social înalt. Unii schimbă înălțimea
lor pentru statura scundă a celuilalt, sperând, în mod conștient sau
inconștient, că vor avea copii de o înălțime medie. Oamenii supuși
sunt atrași, în general, de cei care domină. Un studiu consacrat, care
a fost realizat pe un eșantion de zece mii de persoane de ambele
sexe din treizeci și șapte de țări, a scos la iveală faptul că bărbații
sunt mai dispuși să caute femei tinere și frumoase - care le-ar putea
face copii sănătoși. Același studiu arată că femeile sunt mai degrabă
atrase de bărbații cu un anumit statut social, cu o educație aleasă,
care să aibă bani și alte bunuri și funcții care sunt necesare
pentru creșterea copiilor.

Așa că, în timp ce stați la bar și discutați cu această persoană

despre preocupările fiecăruia, despre cunoscuți, despre ce gândiți și
ce simțiți, analizați atuurile potențialului partener - ce poate aduce
fiecare în relație. Dacă aflați că celălalt este implicat într-o relație de
lungă durată, urmează să se mute la Timbuktu pentru următorii cinci
ani, este lefter sau are alte trăsături care nu pot fi schimbate, vă veți
pierde interesul de îndată.

Dificultatea apare în momentul în care constatați că această

persoană care vă stârnește interesul vă poate satisface unele dintre
nevoile cele mai intime, însă nu și altele.

De fapt, sunt de părere că fiecare dintre noi are o ierarhie a nevoilor:

unele la care putem renunța și altele absolut prioritare. Mai mult, nu
există doi oameni ale căror nevoi absolut prioritare să coincidă
perfedî. Am văzut oameni dispuși să treacă cu vederea o viață
sexuală nesatisfăcătoare pentru un partener care le oferă
satisfacțiile intelectuale urmărite. Alții pot tolera alcoolismul sau
adulterul pentru a obține banii, influența sau conexiunile fără de care
consideră că nu ar putea trăi.

îmi amintesc de o frumoasă și tânără asistentă de-ale mele care mi-

a povestit la un moment dat în cel mai prozaic mod de ce a decis să
nu se mărite cu un anumit bărbat: „Sunt mai inteligentă, mai bogată
și mai frumoasă decât el, am nevoie de un partener pe măsura
mea.“ Am fost de acord cu ea.

Această complementaritate a nevoilor este adesea esențială pentru

a avea o relație de durată. Sunt puține șanse să ne implicăm într-o
relație dacă sacrificiile sunt mai mari decât beneficiile.

Dar, în timp ce vă aflați la bar, vorbind și ascultând, începeți să simțiți

că această persoană încântătoare s-ar putea să fie capabilă să vă
ofere lucrurile de care aveți nevoie. Această ființă exotică are același
fundal economic, social și educațional ca dumneavoastră, vă
împărtășește valorile, este singură și disponibilă și pare să aibă și o
slujbă bună, să locuiască într-un cartier „bun“, să cunoască oameni
interesanți, chiar să facă unele dintre lucrurile pe care
dumneavoastră le faceți cu plăcere. Mai mult, acest potențial
partener de viață arată bine și este amuzant, fiind capabil chiar și să
mențină ritmul în timpul dansului.

Și atunci vă apropiați puțin de acea persoană.

Rolurile pe care le jucăm

Acum urmează un alt prag: stabilirea rolului dumneavoastră în

relație.

In timp ce discutați despre golf, poezie sau orice altceva, vă întrebați

în gând dacă puteți într-adevăr juca rolurile pe care le-ar presupune
o relație cu această persoană. Dacă aflați dintr-odată că este vorba
despre un înghițitor de săbii de la un circ ambulant sau că duce o
viață deloc de imaginat pentru dumneavoastră, atunci s-a terminat.
Dacă, în schimb, se dovedește a fi profesor universitar, economist
sau artist, iar dumneavoastră v-ați vedea „potrivit/ă“ în rolul de
partener de viață, interesul va crește chiar mai mult.

îmi amintesc de momentul în care am înțeles importanța rolului unei

persoane într-o relație. Eram în vizită la o prietenă după ce ținusem
un discurs în New York, când mama acesteia m-a tras la o parte și
mi-a șoptit: „Nu te căsătorești cu o persoană, ci cu un stil de viață.“
Este adevărat. Viața cotidiană alături de un Explorator poate fi
extrem de diferită față de rutina pe care o poți avea alături de un
Constructor, un Conducător sau un Negociator. Dar eu sunt de
părere că ne căsătorim atât cu omul, cât și cu stilul de viață. Rolul pe
care îl jucați dumneavoastră în relație este doar unul dintre
numeroasele elemente vitale ale unui parteneriat în dezvoltare.

Să spunem că dumneavoastră și noua cunoștință ați stabilit deja

rolurile pe care le va juca fiecare în această potențială relație și vă
simțiți deja chiar mai compatibili decât până acum. Sunteți gata să
faceți acest pas?
Nu, întrucât mai aveți de trecut cel mai subtil și periculos obstacol:
cel al copilăriei dumneavoastră și al experiențelor trecute.

Hărțile iubirii

Copilăria este o „afacere al naibii de serioasă“, spune, pe bună

dreptate, Maurice Sendak, autor și ilustrator de cărți pentru copii. Pe
măsură ce crești, începi să construiești în inconștient o listă cu
trăsăturile pe care le vei căuta la un moment dat la partenerul de
viață. Psihologul Marcel Zentner numește această complicată hartă
psihologică Conceptul de Personalitate al Partenerului Ideal', eu o
numesc harta iubirii.

Harta iubirii este unică în cazul fiecăruia dintre noi. Zestrea mamei,
modul în care tatăl folosește cuvintele, modul în care părinții, frații și
alți apropiați își exprimă dragostea și își gestionează banii, ceea ce
prietenii din copilărie considerau a fi amuzant, lucrurile admirate de
colegi, viziunea profesorilor asupra onoarei, dreptății și bunătății,
valorile prețuite de comunitate, acestea și sute de alte forțe și
evenimente converg pentru a crea o constelație unică de interese,
valori, credințe și idiosincrasii comportamentale ale fiecărui individ.
Apoi această imensă hartă subconștientă ne ghidează în timp ce
cunoaștem potențiali parteneri până în momentul în care ne găsim
„alesul“.

Și din acest motiv e greu să le faci cunoștință cu alți oameni

prietenilor singuri: nu le cunoști hărțile iubirii. Așa se explică și de ce
anumite cupluri rămân împreună chiar și în condițiile în care nici unul
dintre prietenii celor doi iubiți nu poate găsi vreo explicație trăiniciei
legăturii respective.

Să luăm ca exemplu cazul prietenei mele, Mary. A crescut cu un tată

alcoolic, de profesie avocat. în copilărie, s-a obișnuit cu
comportamentul imprevizibil al tatălui ei. Nu știa niciodată dacă avea
să fie atent și milos sau morocănos și violent. Așa că s-a obișnuit să
se aștepte la scandal în orice clipă. De asemenea, se aliase cu
mama ei astfel încât să le ascundă adevărul vecinilor, familiei și
prietenilor. Mary s-a hotărât că nu se va căsători niciodată cu un
alcoolic ca tatăl ei. Așa a și făcut. Cu cine s-a căsătorit însă Mary?
Cu un artist care nu bea, însă care este imprevizibil și inconstant.
Harta iubirii a lui Mary a facut-o pe aceasta să-și dezvolte apetitul
pentru capricii și agitație cu care se obișnuise în copilărie.

Cum să-ți construiești harta iubirii

Psihologii ne-au oferit numeroase teorii referitoare la forțele primare

care contribuie la dezvoltarea hărții noastre amoroase.

Adepții lui Freud sunt de părere că femeile au tendința de a se

îndrăgosti de bărbați care seamănă cu tații lor, în timp ce bărbații
preferă femeile care se aseamănă cu mamele lor. Aceștia cred că
încercăm să ne reunim cu prima noastră dragoste adevărată:
părintele de sex opus5. Alții sunt de părere că ne alegem un partener
care să semene cu acela dintre părinți cu care avem încă probleme
nerezolvate, un partener care să fi suferit traume similare cu cele
trăite de noi în copilărie, un partener care ne va oferi tipul de
atașament arătat de mama noastră în copilărie, fie că este vorba
despre siguranță, ambivalență sau evitare, sau un partener care va
reflecta valorile și interesele prietenilor noștri din copilărie6.

Cred că toate forțele menționate mai sus - și multe altele -își pun
amprenta asupra hărții iubirii. Totuși, fiecare dintre noi este influențat
de anumite experiențe mai mult decât alții, experiențe care
alcătuiesc modelul unic al hărții amoroase proprii. Mai mult, aceste
hărți ale iubirii se modifică în timp. De-a lungul vieții și pe măsură ce
experimentăm câteva dezastre romantice, ne reorganizăm și ne
aprofundăm imaginea partenerului ideal.

Iluziile pozitive

Este interesant faptul că femeile au hărți ale iubirii mai clare și mai
precise decât bărbații. Și sunt mai capabile decât bărbații să-și
aleagă partenerul care se încadrează în tiparul lor ideal. Această
calitate feminină are și rezultate pozitive. Oamenii sunt mai fericiți
într-o relație de lungă durată atunci când partenerii lor au mai multe
trăsături conforme cu idealul lor.

Totuși, nici măcar o bună hartă a iubirii nu este la fel de eficientă

precum iluziile dumneavoastră pozitive. Spun asta pentru că fericirea
pe care o veți găsi într-o relație depinde mai puțin de cât se
potrivește celălalt în harta dumneavoastră decât de măsura în care
considerați dumneavoastră că se integrează respectivul. Fenomenul
este rezumat în zicerea „dragostea e oarbă“ și vine ca un rezultat al
decepțiilor anterioare -o metodă de apărare care ne va menține
fericiți alături de un partener.

„Iubirea naște iubire"

Se face târziu. Dar încă n-ați plecat acasă, ci stați de vorbă în

continuare cu acea ființă atrăgătoare. Ați vorbit și ați flirtat până
acum, ați dansat și ați băut, v-ați povestit întâmplările de astă-vară,
ați schimbat gânduri despre anumite lucruri, ați stabilit care sunt
cunoștințele în comun pe care le aveți în oraș și ați descoperit că vă
plac aceeași muzică, aceeași artă și aceleași sporturi. Mai mult,
interlocutorul se încadrează în conceptul dumneavoastră de partener
ideal. Vă întrebați: va fi aceasta prima sau ultima conversație a
noastră?

Dintr-odată se întâmplă ceva și vă dați seama. Poate că este modul

în care vă cere numărul de telefon a doua oară. Sau modul în care
zâmbește când îi spuneți că a venit timpul să plecați. Dar într-o
secundă deveniți conștient/ă că această persoană este realmente
interesată de dumneavoastră. Iar asta vă pune pe jar. „Iubirea naște
iubire“, spunea poetul Theodore Roethke. Oamenii tind să se
îndrăgostească de oamenii îndrăgostiți de ei7.

Vă luați rămas-bun. Natura a jucat rolul ei primordial în această

melodie, iar noua cunoștință s-a strecurat ușor prin pâlnia
dumneavoastră de criterii. în timp ce vă îndepărtați, simțiți prima
scânteie a iubirii intense.

CAPITOLUL 10

ALESUL/ALEASA INIMII: cum iubim

După cum sunt atâtea păreri, câte capete... tot așa și câte inimi,
atâtea feluri de dragoste. 4

Lev Tolstoi

Castani, arbori de pâine, palmieri, mahoni, mastici - copaci, șiruri

nesfârșite de copaci umplu sudul Guatemalei în râuri de verde.
Maimuțele sud-americane și papagalii sporovăiesc în acest univers
al frunzelor. Departe, spre miazăzi, panterele, pecarii, tapirii și
jaguarii aleârgă după hrană. Bulevardele care se unduiau aici și
grațioasele palate care erau suverane pe aceste pământuri sunt de
mult dispărute, înghițite de rădăcini și culturi de viță-de-vie. Dar un
templu maiestuos a fost restaurat: mormântul regelui Jasaw Chan
K’awiil, care a fost îngropat sub această citadelă de piatră înjurai
anului 720 d. Ch. înalt de 1,82 m, acesta a trăit până la vârsta de
optzeci de ani și a fost cel mai mare conducător iluminat al celui mai
mare oraș, Tikal, din cel mai mare imperiu din Lumea Nouă, acela al
mayașilor.

Inscripțiile mayașe spun că Jasaw Chan K’awiil își adora soția. El a

construit chiar un templu în onoarea ei - față în față cu al lui. Și, de
două ori pe an, la echinocțiile de primăvară și de toamnă, soarele
răsare din spatele locuinței lui pentru a-și proiecta umbra direct
deasupra templului ei. Apoi, în timp ce soarele apune, întinde umbra
templului ei direct deasupra mormântului său. Cu ajutorul astrului,
acești iubiți încă se mai ating, chiar și la o mie trei sute de ani de la
moarte.

„Cea mai reușită" pereche

Ce fel de om a fost Jasaw Chan K’awiil? Ce fel de căsnicie a avut?
Poate că a fost un Explorator care s-a îndrăgostit de un alt
Explorator. Poate a fost un Constructor căsătorit cu un
alt Constructor. Sau un Conducător care s-a însurat cu un
Negociator. Regele și-ar fi putut alege orice pereche ar fi dorit. Dar el
a fost fericit în această căsătorie.

Oamenii mă întreabă adesea care este cea mai potrivită pereche și

care este cea mai puțin potrivită. Eu cred că fiecare tip de parteneriat
este pur și simplu diferit. Un Explorator care se căsătorește cu un alt
Explorator va avea bucurii și tristeți diferite decât dacă s-ar fi
căsătorit cu un Constructor, Conducător sau Negociator.

Mai mult, tipul dumneavoastră secundar joacă mereu un rol

important, după cum am văzut de curând. Tocmai ținusem un discurs
despre aceste patru tipuri de personalitate când o femeie care stătea
în rândul al treilea a ridicat mâna și a spus: „Pot vedea foarte bine
cum toate aceste lucruri se desfășoară în casa mea. Eu sunt
Explorator, iar soțul meu trebuie să fie, la rândul lui, Explorator. Dar
tipul meu secundar este în mod evident cel de Negociator, în timp ce
al lui trebuie să fie Constructor. Uneori avem certuri realmente
stupide. Aceia sunt, probabil, Negociatorul care se ceartă cu
Constructorul. Apoi abandonăm pur și simplu discuția și mergem să
ne plimbăm.“ în acest caz, Negociatorul, cel cu spiritul liber, și
tradiționalistul Constructor nu se puteau înțelege unul pe altul. Așa
că ambii parteneri au revenit la natura lor primară - cea de
Explorator -pentru a se împăca și a-și regăsi unitatea.

Folosim multe aspecte ale temperamentului nostru și multe dintre

experiențele noastre pentru a construi un parteneriat. Mai mult,
relațiile cresc, se schimbă și, de multe ori, se maturizează. De fapt,
unii psihologi susțin că personalitatea adevărată a unei persoane are
doar un rol minor în primele optsprezece luni ale unei relații
romantice. Doar după ce te acomodezi cu celălalt ies la iveală
aspectele profunde ale temperamentului și caracterului. Chiar și
atunci, e adeseori nevoie de o criză majoră pentru a-ți da seama cât
de încăpățânat, de flexibil sau de plin de compasiune este cu
adevărat partenerul de viață.

Așa că, deși studiul meu asupra alegerii partenerului arată că

suntem atrași în mod firesc de anumite tipuri mai mult decât de altele
- iar părerea mea e că aceste cupluri sunt și mai armonioase -,
diferitele moduri de combinare a celor patru tipuri de personalitate
generează zece tipuri de partenenate de bază. Toate acestea pot
funcționa, înșă fiecare are părțile lui bune și pe cele proaste. Voi
discuta despre toate cele zece. Nu uitați însă că fiecare dintre noi
este produsul unei combinații a tuturor celor patru tipuri de
personalitate de bază și că toate aspectele secundare ale
temperamentului și caracterului vă influențează felul de a fi și de a
iubi.

Perechea Explorator-Explorator

într-o dimineață de marți, acum câțiva ani, iubitul meu Explorator s-a
uitat la mine, în timp ce luam micul dejun, și mi-a spus:

-— Ai fost vreodată la Varșovia?

— Nu.

— Vrei să mergi?

— Desigur.

Tocmai văzuse o reclamă în New York Times referitoare la zborurile

dus-întors ieftine către Varșovia. Trei zile mai târziu, am pășit în
Polonia și ne-am îndreptat către Muzeul de Artă Contemporană din
Varșovia, apoi am luat cina în centrul vechi. Havana, Atena,
Kangerlussuag, Reykjavik, Shiraz, Bratislava, Istanbul, Cairo,
Dubrovnik, La Paz: am umblat pe acolo și prin multe alte locuri
împreună cu acest Explorator. Cu el sau cu alți Exploratori am citit
poezie și povești, am vizitat cele mai frumoase muzee ale lumii, am
văzut sute de piese de teatru, de simfonii și de opere, ne-am cățărat
pe munți și am bătut străduțe din multe locuri exotice. Am fost
norocoasă, de-a lungul anilor am găsit câțiva Exploratori care au fost
dornici să plece în aventură alături de mine.

Când doi Exploratori se hotărăsc să devină un cuplu, încep să facă

lucruri împreună. Ambii sunt curioși. Ambii au multe pasiuni, adoră
să afle lucruri noi, caută ineditul, exaltarea și aventura. Ambii pot fi
impulsivi, foarte energici, flexibili, îndrăzneți, ireverențioși, inventivi și
foarte interesați de sex. Așa că doi Exploratori se pot distra foarte
bine împreună, pentru că și-au găsit pe cineva dispus să se joace la
fel de intens, de repede și de creativ cum au visat mereu.

Exploratorii tind să fie și generoși în mod spontan. Exploratorul meu

obișnuia să-mi ofere timbre și agrafe de Crăciun, surprinzându-mă
apoi cu un cadou extravagant oferit într-o zi obișnuită. Sunt puține
șanse ca doi Exploratori să se certe din pricina banilor, majoritatea
fiind de părere că banii sunt tăcuți pentru a ne împlini dorințele.
Aceștia nu se vor certa nici din pricina sarcinilor neplăcute pe care
viața ni le impune. Curățatul podelelor sau dusul gunoiului sunt
lucruri lipsite de importanță pentru amândoi.

Exploratorii sunt flexibili. Nu se pliază pe programe fixe sau pe

moduri prestabilite de a face lucrurile decât dacă este absolut
necesar. Deci nici unul dintre ei nu va face mofturi din pricina
regulilor. Exploratorii sunt și optimiști. Ambii parteneri au tendința de
a privi partea pozitivă, dar și de a minimaliza lucrurile importante.
Flexibilitatea le dă puterea de a-și menține buna dispoziție când le
este alterat traiul împreună.

Dar nu trebuie să fii slab de înger dacă intri într-un asemenea cuplu.
împărtășind pasiunea pentru asumarea de riscuri, partenerii
Exploratori se pot găsi în situații magice - sau dezastruoase. îmi
amintesc foarte clar un fiasco de acest tip, deși a avut loc acum mai
bine de treizeci de ani. într-o dimineață de duminică, în ianuarie,
iubitul meu Explorator (de atunci) și-a cumpărat un jeep. Ne aflam în
Long Island, New York. Ne-am hotărât să ne plimbăm cu mașina, în
miez de noapte, pe o plajă părăsită. Din entuziasm, am ajuns prea
aproape de valuri și, în câteva secunde, mașina s-a scufundat în
nisip. Mareea se ridica. în timp ce prietenul meu tura motorul și
trăgea de volan, mașina se scufunda și mai tare. într-un final, m-am
hotărât să fac autostopul până la un oraș din apropiere, am găsit
secția de poliție, am strâns o mulțime de polițiști și de locuitori
cu ochii cârpiți de somn și-apr ajuns cu camioanele pentru trac-tare
pe o vreme de minus 12 grade Celsius ca să-mi salvez iubitul.
Entuziasmul nu a meritat efortul.

în ciuda atracției reciproce, cuplul de Exploratori este menit să aibă

probleme. Ceea ce ei câștigă la nivelul aventurii intelectuale sau/și
fizice pot pierde, spre exemplu, la nivelul intimității. Exploratorii sunt
extrem de independenți, le trebuie autonomie, chiar și din partea
unui partener. De asemenea, în general, nu sunt firi introspecte. De
aceea doi Exploratori vor evita adesea discuțiile dificile, lăsând
nerezolvate probleme serioase de familie.

De asemenea, Exploratorii tind să flirteze mult. Pot chiar intra în

relații adultere. Sunt predispuși la dependențe - de droguri, de jocuri
de noroc, de alcool, de sex sau de muncă. Doi Exploratori își pot
întreține reciproc obiceiurile distructive petrecând prea mult timp prin
baruri sau cazinouri. La un nivel mai subtil, Exploratorii se pot epuiza
unul pe altul - intelectual, fizic sau emoțional. Ajung să simtă că le-au
tăcut pe toate și încep să-și dorească să treacă mai departe în
momentul în care elementul de noutate s-a epuizat.

Dar, atunci când funcționează, această relație prezintă toate atuurile

- așa cum aveam să descopăr în 2007, când am făcut un studiu
pornind de la o bază de cinci sute de cupluri pentru revista Oprah. în
această investigație am corelat diverse tipuri de perechi cu scoruri
plasate pe o scală a fericirii. Unele întrebări referitoare la fericire
sunau astfel: „Partenerul dumneavoastră vă satisface cele mai
ascunse nevoi psihologice?“, „Cât de des simțiți că sunteți
îndrăgostit/ă de partenerul dumneavoastră?“ și „Primiți suficient de
multă afecțiune din partea partenerului dumneavoastră?“.
Majoritatea cuplurilor erau căsătorite de cincisprezece până la
nouăsprezece ani. Am aflat printre altele că Exploratorii căsătoriți cu
Exploratori erau extrem de fericiți.

în poemul lui Keats Către o urnă grecească, iubitul este pictat pe

urnă „în goana sălbatică“ după iubită, „vibrând mereu, mereu tânăr“.
Keats surprinde aici esența cuplului fericit Ex-plorator-Explorator.

Perechea Explorator-Constructor

Exploratorii și Constructorii nu sunt, în general, atrași unii de alții, nu

este un parteneriat construit firesc. Mai mult chiar, studiul meu
asupra alegerii partenerului a arătat că Exploratorii bărbați nu sunt
foarte atrași de femeile Constructor, iar bărbații Constructori nu
prezintă mare atracție pentru femeile Explorator. Acest lucru este
perfect de înțeles. Exploratorii și Constructorii sunt opuși polari, chiar
și din punct de vedere biologic: dopamina suprimă canalele de
serotonină, iar serotonina închide circuitele dopaminei. Așa că, deși
această pereche poate fi foarte eficientă, este adesea plină de
provocări.

Uneori, aceste tipuri contrare se atrag. Calmul, calculatul și precautul

Constructor, spre exemplu, poate fi atras în mod inconștient de
energicul, impulsivul Explorator, care își asumă riscuri, dorind să se
bucure de vitalitatea și pasiunea pentru aventură specifice lui.
Constructorul poate profita și de pe urma sexualității jucăușe a
Exploratorului. își poate folosi instinctele casnice și protectoare
pentru a avea grijă de Explorator. Mai mult, Constructorul îl poate
asculta cu atenție pe Explorator -căruia îi place să vorbească despre
ideile sale.

Exploratorul, care caută mereu noul, este neastâmpărat și creativ,

poate fi atras de loialul, tradiționalistul și socialul Constructor pentru
că își dorește o familie, o casă și apartenența la o comunitate -
elementele esențiale oferite de un Constructor. Exploratorul poare
admira onestitatea, răbdarea, calitatea de a fi de încredere, abilitățile
antreprenoriale și manageriale ale Constructorului. Exploratorul are
astfel ocazia de a-l amuza și de a-l tachina pe acesta. Iar cum
Exploratorii vor adeseori să fie deschizători de drum, găsesc în
Constructor un partener care vrea să le organizeze aventurrfé și
care vrea să li se alăture.

Așa că Exploratorii și Constructorii își pot satisface reciproc câteva

dintre nevoile primare, la fel cum le pot oferi copiilor atât aventură,
cât și siguranță. Dar această pereche este susceptibilă să aibă
probleme.

Constructorii nu sunt iresponsabili în procesul de curtare, când vine

vorba despre sexualitate sau despre dorința de a întemeia o familie.
Prețuiesc preceptele morale, sunt responsabili și convenționali. Au
un sistem de valori clar, pe care nu-l vor abandona. Așa că probabil
vor încerca să-i forțeze pe Exploratori să-și găsească o slujbă stabilă
și să se conformeze unei rutine cotidiene, lucru care poate genera
tensiuni.

O mare problemă este nevoia de nou a Exploratorului pusă față-n

față cu preferința Constructorului pentru familiar și programe fixe.
Am constatat această diferență într-o dimineață, în holul unui hotel
din Londra. Una dintre prietenele mele Explorator și soțul ei, care
este Constructor, discutau despre traseul lor de alergat. Era prima
lor zi în Londra. Exploratorul a sugerat să se piardă printre străzile
pustii ale orașului, cele

situate după palatul Buckingham și în alte locuri pe care nici unul

dintre ei nu le văzuse. Constructorul voia să știe exact cât aleargă,
așa că a sugerat să folosească banda de alergare din sala de sport
amenajată în subsolul hotelului. Fiecare s-a uitat mânios la celălalt.
în cele din urmă, Exploratorul a alergat pe trotuarele londoneze, în
timp ce Constructorul a coborât la sala de sport.

în timp pot apărea și alte probleme - în special referitoare la reguli.

Exploratorii nu respectă regulile, întrucât le suprimă autonomia și
spontaneitatea. Așa că pot fi iritați de malea-bilitatea Constructorilor
față de reguli și tradiții. Pentru Constructori, respectul acordat celor
din comunitate este esențial. Iar lipsa de considerație față de reguli
și de tradiții a Exploratorului li s-ar putea părea nesăbuită și
jignitoare. Dar să încerci să determini un Explorator să se
conformeze standardelor prestabilite e ca și cum ai încerca să
îmblânzești vântul.

Diferențele temperamentale pot cauza divergențe și la un nivel mai

subtil. Constructorii sunt prozaici, le plac conversațiile pline de detalii
și de fapte precise. Exploratorii, în schimb, iau informațiile și brodesc
pe marginea lor în mod creativ. Astfel, Constructorul ar putea ajunge
la concluzia că Exploratorul nu are preocupări intelectuale, în timp ce
acesta din urmă îl consideră pe Constructor rigid din punct de
vedere intelectual.

Mai mult, Constructorul este insistent - o trăsătură pe care

Exploratorul o poate percepe ca încăpățânare. în schimb,
Constructorul îl consideră uneori scrântit și nestatornic pe
Exploratorul cel lipsit de inhibiții, care se avântă impulsiv și alege să
pășească pe căi neumblate sau interzise. Exploratorul cel optimist îl
poate vedea drept anost și îndărătnic pe stoicul Constructor, în timp
ce acesta din urmă îl poate considera ne-realist și iresponsabil pe
Explorator.

Și precauția poate deveni o problemă. îmi amintesc de un Explorator

care se îndrepta, împreună cu fiul său de trei ani, către ocean,
pentru a face surf, intenționând să-i aducă bucuria valurilor mari.
Când soția Constructor a văzut ce planuri are el cu copilul lor, s-a
repezit după ei cu furia unei ursoaice cu pui.

Constructorii sunt mai degrabă grijulii cu banii, așa că vor avea, cel
mai probabil, tendința de a economisi, în condițiile în care
Exploratorul vrea să cheltuiască. Nu vor avea mereu aceeași părere
nici în privința planificărilor. Exploratorul ia viața așa cum este, în
timp ce Constructorul are nevoie de control și tinde să pună lucrurile
la punct cu mult timp înainte. Așa că aceste două tipuri au o viziune
morală complet diferită. Constructorii sunt mai degrabă stricți când
vine vorba de comportamentul moral, în timp ce Exploratorii
consideră în general că morala este flexibilă, bazată mai mult pe
circumstanțe decât pe un cod etic prestabilit.

în cele din urmă, în această pereche pot apărea probleme referitoare

la preferințelp-de petrecere a timpului liber. Constructorii își doresc
să se vadă cu prietenii și să facă lucruri familiare, în timp ce
Exploratorii tânjesc după inedit. Iar atunci Constructorul nu va
înțelege de ce Exploratorul îi boicotează petrecerile, în vreme ce
acesta din urmă are toate șansele să se simtă sufocat de
respectivele angajamente. Pentru Constructori, timpul petrecut
împreună cu familia este revigorant; pentru Exploratori, este un
coșmar.

în ciuda acestor diferențe, relațiile dintre Exploratori și Constructori

pot fi foarte puternice. Constructorul va depăși crizele și își va dori
un om muncitor alături de care să-și ancoreze prezentul și să
construiască viitorul. Exploratorul este flexibil și pozitiv, poate depăși
frustrările și poate spera la zile mai bune. Mai mult, poate aprecia
sincer loialitatea și tăria de caracter a Constructorului, în timp ce
acesta poate fi permanent atras de curiozitatea și creativitatea
Exploratorului.

Așa că, dacă Exploratorul și Constructorul continuă să se iubească

și să se respecte, dacă pot ajunge chiar să se bazeze pe trăsăturile
celuilalt pentru a menține un nivel de trai echilibrat și satisfăcător, vor
găsi forța tocmai în diferențele dintre ei.

Perechea Explorator-Conducător

Este o pereche ciudată. Conform studiului meu asupra alegerii

partenerului, cele două tipuri se considerau neatractive. Totuși, dacă
ajung să se îndrăgostească unul de celălalt, vor avea în comun
lucruri ce-i vor lega puternic.
Important este faptul că Exploratorii și Conducătorii pot fi parteneri
foarte compatibili, întrucât atât dopamina, cât și testosteronul
stimulează impulsul sexual. Totuși, atitudinea față de libido poate fi
diferită: Exploratorii percep sexul ca pe ceva mai prozaic, în vreme
ce Conducătorii îl asociază cu o mulțime de semnificații simbolice.
însă amândurora le place să se bucure împreună în mod regulat de
relațiile intime.

De asemenea, ambii sunt parteneri de discuție interesanți. Adesea,

ambii sunt intelectuali și se bucură să se joace cu ideile. Totuși,
Exploratorul este interesat de lucruri în general, pe când
Conducătorul are mult mai multe cunoștințe din câteva domenii,
asupra cărora își concentrează întreaga atenție. însă cel mai
probabil Exploratorul va aprecia mintea analitică, logică și rațională a
Conducătorului. Iar acesta va admira curiozitatea, originalitatea și
cunoștințele vaste ale Exploratorului.

Cunosc un asemenea cuplu. John, un Conducător, este biolog și știe

foarte multe despre genetică și sistemul cerebral. Când vrea să se
relaxeze, citește thrillere și se uită la sport. Linda, un Explorator,
lucrează la o bancă. în timpul liber citește lucruri dintre cele mai
diverse: poezie, literatură, cărți despre artă, știință și afaceri - o
interesează aproape orice, în afară de fotbal. John cunoaște foarte
bine câteva subiecte academice complexe și sofisticate; Linda pare
să cunoască tot restul.

Ambele tipuri pot fi inventive și ingenioase. Ambele sunt îndrăznețe.

Dar, rămânând la cazul prietenilor mei, John este foarte îndrăzneț în
laboratorul său de cercetare, dar nicăieri altundeva. Linda, pe de altă
parte, călătorește prin lume și escaladează munți, vizitează muzee,
încearcă mâncăruri noi și se amestecă printre localnici oriunde ar
merge; uneori călătorește chiar și în țări aflate în război.

Exploratorul și Conducătorul au tendința de a fi independenți și

fiecare va aprecia această trăsătură la celălalt. Ambii sunt adesea
foarte ocupați, fie cu munca, fie din alte motive. Prin urmare, nici
unul din parteneri nu va cere foarte mult din timpul celuilalt și nici nu
va fi posesiv sau gelos fără motiv. De altfel, lipsa de posesivitate a
Conducătorului va fi pe placul Exploratorului dornic de libertate. Iar
dorința de a cutreiera a Exploratorului îi dă timp Conducătorului de a
se concentra asupra propriilor obiective. Nici unul nu este dispus să
urmeze reguli sau programe decât dacă sunt utile. Ambii sunt
flexibili, deschiși, lipsiți de inhibiții și neconvenționali. Prin
urmare, nici unul nu îl va obliga pe celălalt să urmeze tradiții în
care nu crede.

Totuși, aceste două tipuri interacționează foarte diferit cu lumea,

ceea ce nu va fi o problemă dacă fiecare îi apreciază stilul celuilalt.
Așa cum le sugerează și numele, Conducătorii sunt direcți, chiar
grosolani. Le place să „treacă la subiect“ și să vorbească pe șleau.
Nu și Exploratorii. Aceștia pot părea uneori direcți, dar sunt ca niște
cameleoni, se pot schimba într-o clipită pentru a se adapta mediului
înconjurător. Totuși, subtilul Explorator poate considera revigorantă
candoarea Conducătorului. Iar Conducătorul poate fi fermecat de
stilul acestuia liber și lejer de a se comporta cu oamenii.

Exploratorii pot fi expansivi și hedoniști, Conducătorii fiind în schimb

reținuți din punct de vedere emoțional și auto-disciplinați. Dar și de
data aceasta fiecare admiră felul de a fi al celuilalt. Conducătorul
este atras de energia și spontaneitatea Exploratorului, în vreme ce
acesta se bucură să-l destindă pe Conducător. Cel mai important,
ambele tipuri apreciază prietenii cu care pot purta discuții
stimulatoare și pline de miez. Astfel nici unul nu-1 va târî pe celălalt
la evenimente sociale plictisitoare.

Totuși, fiecare tip îl poate supăra pe celălalt. Exploratorii sunt

optimiști și au tendința de a reacționa la primul impuls față de tot
felul de lucruri. Conducătorii sunt mult mai sceptici și iau decizii în
urma unor raționamente calculate și exacte. Prin urmare, pe
Explorator îl pot enerva caracterul rațional, cinismul și răceala
Conducătorului. în schimb, acestuia i se poate părea periculos și
haotic caracterul impulsiv al Exploratorului. Este o diferență ce le
poate compromite activitățile din timpul liber. Conducătorul apreciază
cumpătarea, pe când Exploratorul caută senzațiile tari.

Ambele tipuri sunt competitive. însă Conducătorul are o agresivitate

mai evidentă, ceea ce Exploratorul, care nu vrea să-și arate
adevărata față, nu înțelege. Conducătorul este ambițios și mult mai
concentrat asupra obiectivelor, pe când Exploratorul este mai relaxat
și are o gamă largă de interese. Prin urmare, Conducătorul poate
ajunge la concluzia că Exploratorul nu se concentrează suficient,
chiar că este leneș, pe când acesta l-ar putea vedea prea închistat.
E o diferență de concentrare ce le poate compromite schimbul
intelectual. Conducătorii pot intra în discuții care pentru Exploratori
par niște lecții plictisitoare și academice. Pe de altă parte,
Exploratorii se pot avânta în subiecte creative, jucăușe, pe care
Conducătorii le pot considera prostești și inutile.

Totuși, cuplul de acest tip este foarte puternic, după cum am văzut în
cazul surorii mele gemene, Loma, și al soțului ei, Guy. Loma este
Explorator, iar Guy, Conducător. Fiecare oferă câte ceva în relație.
Ea este pictoriță, el este un geniu în arhitectură și în designul de
interior. Când ea are o expoziție, Guy măsoară pereții, vizualizează
spațiul și așază tablourile. De asemenea, a construit de-a lungul
anilor pentru ei case frumoase, cu intrări elegante, grădini, camere
de zi și curte inte-rioarà. Dar Loma, un Explorator, este cea care
zboară cu balonul pe deasupra Alpilor.

Perechea Explorator-Negociator

Exploratorii și Negociatorii din „Studiul asupra alegerii partenerului“

realizat de mine nu erau foarte nerăbdători să se întâlnească unul pe
celălalt. Femeile Negociator erau în mod special alergice la bărbații
Explorator. Este posibil ca acești bărbați să le amintească de „craii“
cu care se întâlneau când erau tinere.

în ciuda acestei lipse de atracție inițiale între cele două tipuri, mulți
se îndrăgosesc unul de celălalt, pentru că momentul e potrivit,
pentru că ajung să se apropie și pentru că au o hartă a iubirii subtilă.
Iar un Explorator și un Negociator pot fi o pereche foarte interesantă
datorită unui aspect remarcabil al relației lor: Exploratorul purte
accent pe creativitate, iar Negociatorul, pe imaginație. Este o
combinație minunată pentru cei care vor să se joace cu ideile, un
lucru apreciat de ambii.

După cum am menționat, nu cred că imaginația și creativitatea sunt

exact același lucru, deși sunt adesea complementare. Creativitatea
necesită de multe ori imaginație, iar imaginația e adesea creativă.
Dar se poate crea o bucată muzicală sau dezvolta o teorie despre
selecția naturală fără a visa la ziua de mâine și fără a reflecta asupra
zilei de ieri. Și poți visa la nesfârșit fără să creezi o poezie, un
cântec, o ipoteză sau un gadget. Totuși, creativul Explorator (mai
ales Exploratorul de idei) și imaginativul Negociator au cele mai mari
șanse de a se bucura de incursiunile lor intelectuale. Iar întrucât
Exploratorul are interese variate, iar Negociatorul are o privire
de ansamblu, fiecare va contribui în conversație cu ideile și
cunoștințele sale.

Ambele tipuri se pricep foarte bine la cuvinte, deși Negociatorul va

ști mai bine să găsească vorbele potrivite pentru a-și comunica
gândurile, pe când Exploratorul își va exprima, probabil, părerile și
ideile într-un mod mai spontan. De asemenea, ambele tipuri sunt
flexibile, deschise și agreabile. Și ambii tind să fie optimiști. Prin
urmare, se vor bucura de bogăția și viteza conversațiilor, trecând de
la un subiect la altul.

Exploratorul va admira, de asemenea, bunătatea, atitudinea

egalitară și nevoia de armonie a Negociatorului. Pe de altă parte,
mai mult ca sigur Negociatorul va aprecia apetitul sexual al
Exploratorului. Negociatorii consideră că sexul este important într-o
relație; însă se pot pierde între atâtea activități și preocupări, încât
uită să aibă această inițiativă. Vor găsi în Explorator partenerul
senzual și veșnic doritor. în plus, Negociatorii conferă sens și
adâncime clipelor petrecute în pat cu Exploratorul.
Negociatorii sunt romantici. Le place să creeze ritualuri de afecțiune
pentru a menține pasiunea vie: un sărut la plecare, o felicitare-
surpriză sau o escapadă în weekend. Exploratorii se vor bucura de
aceste gesturi; pentru ei, romantismul necesită un element ludic. Și
Negociatorii au tendința de a-și arăta sentimentele. Așa că, deși
Exploratorii nu spun întotdeauna tot ce gândesc, îi poate intriga
transparența emoțională a Negociatorilor și chiar își trag energia din
aceste cascade de sentimente. Exploratorul poate fi uimit de cât de
încrezător și de răbdător poate fi Negociatorul: Exploratorii sunt mult
mai capricioși.

însă, după ce fervoarea romantică începe să devină rutină, pot

apărea probleme în acest cuplu.

Negociatorul încearcă să-și înțeleagă propria identitate și să

cerceteze dedesubturile psihologice ale relației. Exploratorul poate
să privească destul de cinic această nevoie de introspecție și să nu
aibă răbdare cu dorința Negociatorului de a da un înțeles fiecărui tip
minor de interacțiune dintre ei. între timp, Negociatorul s-ar putea să-
și dorească să analizeze mai în profunzime sentimentele reciproce,
conchizând chiar că partenerul său Explorator, care privește în afară,
nu înăuntru, este superficial.

O altă problemă se poate ivi din nevoile lor diferite de autonomie.

Amândoi țin la spațiul personal. Amândoi sunt firi independente. își
respectă autonomia reciproc. însă Negociatorul își dorește o
legătură autentică și foarte intimă cu partenerul, pe care Exploratorul
nu o înțelege. Iar Exploratorul are nevoie de libertate autentică, pe
care Negociatorul o poate considera de neînțeles. Prin urmare,
Negociatorul se poate simți din ce în ce mai abandonat din punct de
vedere sentimental, pe când Exploratorul se poate simți sufocat de
nevoia de apropiere a partenerului.

Negociatorii au, de asemenea, abilități sociale speciale, într-o

măsură mult mai mare decât partenerii lor Exploratori, și sunt mult
mai empatici șj_mai intuitivi. De aceea, Negociatorii vor ține cont de
nevoile partenerului în luarea unei decizii, uneori mergând foarte
departe pentru a-i fi pe plac, lucru pe care Exploratorii nu-1
apreciază întotdeauna. Lipsiți de griji și reci, pot înțelege greșit
această atenție, considerându-1 pe partenerul lor indecis și lipsit de
caracter. Pe de altă parte, Negociatorii s-ar putea întreba de ce
partenerul este insensibil, incapabil să citească printre rânduri pentru
a vedea nuanțele relației lor. Spre deosebire de Exploratori, care au
tendința de a uita repede certurile, Negociatorii nu uită. Acești
oameni pot purta pică.

Negociatorii sunt idealiști. Nu țin numai la partenerul lor, ci și la toți

ceilalți. Astfel, când iau o decizie, sunt șanse să facă o alegere
nerealistă pentru a nu răni sentimentele cuiva. Și, deși Exploratorii
sunt egalitariști, ignoră regulile rigide și nedrepte și nu au deloc
considerație față de figurile autoritare care profită de ceilalți, nu
împărtășesc empatia generală a Negociatorilor. Uneori îi consideră
excesiv de sensibili și chiar slabi. Pe de altă parte, Negociatorii îi pot
percepe pe Exploratori drept insensibili și egoiști.

La fel ca în cazul altor perechi, atât Exploratorul, cât și Negociatorul

au trăsături care pot ușura mersul relației în momente de cumpănă.
Probabil cel mai important lucru este că Negociatorul are o mare
nevoie de armonie, pe când Exploratorul este tolerant. în consecință,
sunt predispuși să treacă peste greutăți și să meargă mai departe.
Amândoi sunt flexibili. Amândoi caută romantismul. Și ambii se simt
foarte plini de energie, bucurându-se de conversațiile și aventurile lor
creative și imaginative. în plus, Exploratorul decis îl poate ajuta pe
indecisul Negociator, iar Negociatorul plin de compasiune îl iubește
necondiționat pe Explorator.

Prin urmare, dacă fiecare partener poate menține iluziile pozitive față
de celălalt, își pot păstra relația vreme îndelungată.

Perechea Constructor-Constructor
Constructorii sunt mult mai atrași de alți Constructori decât oricare
alt tip, după cum a reieșit foarte clar din „Studiul asupra alegerii
partenerului“ realizat de mine. Sunt foarte înclinați să se
căsătorească între ei, să aibă o căsnicie fericită și să nu divorțeze.
Este o pereche extrem de compatibilă, firesc legată.

Constructorii sunt de obicei calmi, relaxați și au abilități sociale. Sunt,

de asemenea, direcți și exacți. Prin urmare doi Constructori se pot
bucura de conversații simple, împărtășin-du-și informații despre
sport, oameni, sănătate, politică și afaceri. Sunt și buni manageri. Le
place să adune oamenii laolaltă, să-și facă prieteni, să creeze
legături în societate și să-și mențină cunoștințele sociale. Și, întrucât
Constructorii sunt modești, afabili, cu spirit civic și adesea populari,
unei perechi de Constructori îi va plăcea să lucreze împreună pentru
a crea o rețea socială largă și stabilă. Vor fi eficienți și vor avea mulți
prieteni comuni.

Acești indivizi nu acționează sub impuls când vine vorba de bani, de

decizii și de sentimente. Pentru ei, siguranța este importantă.
Constructorii țin foarte bine minte greșelile din trecut; așa că sunt
pregătiți pentru viitor. Drept consecință, doi Constructori își vor
respecta nevoia de a economisi bani și de a-i cheltui cu măsură.

Cunosc un astfel de cuplu, Laurie și Ralph. Amândoi au muncit din

greu și au făcut economii. Acum au îmbătrânit și vor să călătorească
și să se bucure de viață; totuși, au întâmpinat probleme în privința
cheltuirii banilor. De curând, Laurie mi-a povestit un moment
emoționant care s-a petrecut între ei într-o dimineață când pleca de
acasă. La ușă, Ralph a îmbrățișat-o și i-a șoptit: „Cheltuiește din
banii ăia, draga mea.“ Au râs. Ea nu i-a urmat sfatul.

Constructorii sunt tradiționaliști. Datoria, loialitatea și munca în slujba

societății sunt cele mai importante țeluri ale Constructorului. Iar doi
Constructori se vor respecta reciproc pentru aceste valori comune.
Mai mult decât atât, amândoi vor fi devotați activităților de familie și
se vor strădui să mențină stabilitatea căminului cu aproape orice
preț. Sunt răbdători, perseverenți și harnici, dispuși să întreprindă
munci domestice. Le place să facă planuri și să se supună
programului. Amândoi vor trece peste divergențe pentru a urma
regulile și pentru a face căsătoria să dureze. Din fericire,
Constructorii nu se plictisesc ușor, ceea ce-i ajută să se țină de
planuri.
1

William Shakespeare, Hamlet, prinț al Danemarcei, în Opere VII,

traducere de Petru Dumitriu, Editura de stat pentru literatură și
artă, București, 1959, pp. 542-543 (n.tr.).
2

Un vehicul pe trei roți, având în față un scaun, pedale și mânere

pentru cel care manevrează, iar în spate, o cabină acoperită pentru
pasageri (n.tr.).
3

William Shakespeare, Hamlet, prinț al Danemarcei, în Opere VII, ed.

cit., p. 585 (n.tr.).
4

Lev Tolstoi, Anna Karenina, traducere de M. Sevastos, Ștefana

Velisar Teodoreanu și R. Donici, Editura Univers, București, 1980, p.
163 (n.tr.).
Dar doi Constructori vor întâmpina numeroase probleme pe măsură
ce relația lor evoluează. în primul rând, amândoi sunt moraliști. Cred
că există lucruri „corecte“ care trebuie făcute într-un mod „corect“.
Pot să și critice. Prin urmare, doi Constructori se pot certa din pricina
unor lucruri minore, de pildă cum anume să împăturească lenjeria
sau cum să spele vasele.

Se pot înfrunta și când vine vorba de probleme mai importante, cum

este cazul lui Sam și al lui Charlotte, un cuplu de Constructori
căsătoriți, fericiți, prieteni de-ai mei care au făcut testul de
personalitate. Sam este CONSTRUCTOR/Condu-cător, iar Charlotte
este CONSTRUCTOR/Negociator. S-au întâlnit la un bal în Virginia,
pe când el avea șaisprezece ani, iar ea cincisprezece. Amândoi
veniseră cu prietenii. După spusele lui Sam, „am intrat în vorbă; și de
atunci suntem tot timpul împreună“. Sunt căsătoriți de douăzeci și
șapte de ani.

Căsătoria lor are trei probleme. Una privește modul în care își cresc
copiii. După cum spune Charlotte, „eu sunt cea grijulie, pe când Sam
este cel dur. Spre exemplu, dacă unul dintre copii vrea să iasă în
oraș cu prietenii, Sam îl pune să facă ceva pentru a-și merita timpul
liber. Nu consider că este corect. Cred că toți copiii trebuie să
meargă să se distreze și abia după ce se întorc acasă să dea o
mână de ajutor dacă este nevoie“.

Disputele privind modul de creștere a copiilor sunt ceva obișnuit

printre soți. Dar, asemenea multor altor Constructori, Sam și
Charlotte nu vor să-și compromită standardele personale; amândoi
sunt încăpățânați. în această situație, Charlotte și Sam își manifestă
și trăsăturile tipurilor de personalitate secundare. Sam este calculat,
o trăsătură a Conducătorului, pe când Charlotte este mai flexibilă și
adaptabilă, trăsături ale Negociatorului.

O altă problemă pe care o au Sam și Charlotte este intimitatea.

Amândoi sunt de acord că nu petrec suficient timp împreună.
Charlotte spune: „Când Sam este acasă, eu îmi continui treburile de
zi cu zi, iar el își vede de ale lui. E ca și cum am avea un program
diferit.“ Sam o aprobă, spunând: „Charlotte și cu mine avem fiecare
tabieturile sale și nu-1 implicăm și pe celălalt suficient de mult.“
Constructorii consideră că rutina, tabieturile și tradițiile mențin viața
ordonată și relaxantă. în cazul lor, nevoia de a-și urma propriul
program le pune în pericol intimitatea.

Constructorii sunt, de asemenea, cel mai puțin „sexuali“ dintre cele

patru tipuri. Așa că nu m-a surprins să aflu că lipsa intimității fizice
era cea de-a treia problemă a lui Sam și a lui Charlotte. Sexul și
apropierea pe care o presupune ajunseseră pe ultimele locuri în
programul lor.

în ciuda acestor probleme, amândoi declară că încă se iubesc unul

pe celălalt foarte mult. Charlotte spune: „Deși Sam și cu mine avem
câteva probleme de rezolvat, eu îl iubesc foarte mult. Se poartă
frumos cu mine, este foarte inteligent și talentat și am încredere în el
sută la sută. Cred că este sufletul meu pereche.“

Remarcați utilizarea sintagmei suflet-pereche, o nevoie esențială a

Negociatorului. Dar Sam este pentru Charlotte bărbatul care îi va fi
loial toată viața. Eu cred că va rămâne fericită alături de el. în studiul
meu din 2007 pentru revista Oprah, am descoperit că perechile de
Constructori (majoritatea căsătorite de mai bine de cincisprezece
ani) erau cele mai fericite.

Perechea Constructor - Conducător

între un Constructor și un Conducător, dragostea la prima vedere nu

este ceva foarte obișnuit, pentru că femeile și bărbații aparținând
ambelor tipuri evită să se întâlnească. Pe Che-mistry.com, se uită la
pozele celuilalt, își citesc descrierea și adesea se resping. Desigur,
există și Constructori și Conducători care se îndrăgostesc și se
căsătoresc. Dar probabil sunt atrași de celălalt din alte motive decât
compatibilitatea biologică. Probabil se cunosc la momentul potrivit
sau lucrează ori locuiesc în apropiere, sau fiecare oferă lucrul de
care celălalt are nevoie. Amândoi se pot agăța de iluziile pozitive
legate de partener, întrucât cele două tipuri sunt foarte diferite.

Constructorii sunt foarte abili social, pe când Conducătorii sunt

direcți. Prin urmare, dacă un Constructor și un Conducător respectă
modul celuilalt de a fi în societate, pot face o echipă puternică.
Constructorul îl poate echilibra pe Conducătorul mai puțin sociabil,
iar Conducătorul poate aduce o notă directă conversației. Dar, dacă
pe Constructor îl irită „impolitețea“ Conducătorului, iar acesta din
urmă nu are răbdare cu discuțiile superficiale ale Constructorului, cei
doi parteneri se vor certa frecvent.

Constructorii sunt adesea sociabili. Pentru ei sunt importante

comunitatea și legăturile profesionale. Vor să se potrivească, să
aparțină de un grup și să mențină legăturile cu ceilalți. Pe de altă
parte, Conducătorii sunt rar interesați să cultive legături sociale.
Pentru ei socializarea este o pierdere de timp dacă persoanele
respective nu sunt interesante sau dacă nu au un rol în cariera lor.
Prin urmare, Conducătorii preferă să aibă câțiva prieteni apropiați
decât să aibă o întreagă rețea de cunoștințe.

Din fericire, aceste interese sociale diferite nu sunt întotdeauna

fatale. Sociabilul Constructor poate mări cercul de prieteni al
Conducătorului, pe când Conducătorul poate aduce câțiva prieteni
fideli în rețeaua lor socială. Totuși, Constructorul va organiza
petreceri și ieșiri în oraș pe care Conducătorul nu le suportă, pentru
ca apoi să se simtă abandonat dacă acesta din urmă vine prea târziu
sau deloc. Constructorul poate chiar să simtă că partenerul încearcă
să distrugă conexiunile sociale pe care se străduiește din greu să le
mențină, căutând apoi un partener care se va adapta cu entuziasm
cercului său social. Conducătorul se poate simți presat să participe
la niște întâlniri pe care le consideră lipsite de importanță.

Un alt motiv de neînțelegere se poate ivi din cauza intereselor lor

foarte diferite. Constructorul tinde să aibă interese sociale
numeroase, în schimb Conducătorul are adesea obiective
intelectuale profunde și restrânse. într-o relație bună, hobby-urile
variate și interesele profesionale ale Conducătorului pot aduce
vigoare intelectuală în lumea socială mult mai relaxată a
Constructorului. într-o relație nefructuoasă, Conducătorul își va urma
interesele de unul singur, iar Constructorul se va simți exclus.

Până și conversațiile lor sunt complet diferite. Constructorilor le

place să se rezume la fapte și la detalii, pe când Conducătorilor le
place să analizeze aceste informații, apoi să le folosească pentru a
construi teorii. în plus, pentru Constructori este relaxant să
vorbească despre lucruri banale, cum ar fi despre vreme, sport sau
oameni, ceea ce poate deveni plictisitor pentru Conducători. Pe de
altă parte, aceștia din urmă vor să poarte discuții pe teme tehnice
sau ezoterice, care nu-i interesează deloc pe Constructori.

Cei doi se pot contrazice și prin alte aspecte. Constructorii respectă

autoritatea și se mândresc că urmează regulile sociale. Nu și
Conducătorii, întrucât ei nu au nici o considerație pentru autoritate și
refuză să se supună convențiilor de orice fel, dacă nu le împlinesc
nicfo nevoie.

Cele două tipuri au concepții diferite și despre moralitate.

Constructorii au precepte morale fixe și sunt foarte fermi pe poziție,
nevrând să-și schimbe părerile, obiceiurile sau valorile. Pentru
Conducători, lucrul „corect“ depinde de context; în plus, sunt mult
mai înclinați să facă ceea ce este mai avantajos.

în sfârșit, în vreme ce Conducătorii sunt foarte competitivi,

Constructorii sunt orientați spre grup. Prin urmare, când
Conducătorul lansează o dezbatere la cină sau un atac
verbal, Constructorul își pune la bătaie toate abilitățile sociale
pentru a dezamorsa orice confruntare de idei.

în ciuda acestor mari diferențe de temperament, Constructorul și

Conducătorul se pot înțelege bine în cadrul unui cămin. Amândoi
sunt nerăbdători să construiască și să mențină o viață de familie
stabilă. Amândoi sunt disciplinați, meticuloși și eficienți. De obicei,
amândoi sunt reținuți din punct de vedere sentimental. Sunt realiști.
Și fiecare își va asuma anumite sarcini domestice. Probabil
Constructorul își va asuma o parte mai mare din treburile zilnice
pentru a menține lucrurile liniștite, cum ar fi să facă planuri, să
urmeze anumite rutine și să cumpere cele necesare pentru a
construi un cămin confortabil. în schimb, Conducătorul se va
concentra probabil asupra echilibrării venitului familiei.

Constructorul și Conducătorul vor face o echipă foarte bună atunci

când va fi nevoie să ia decizii pentru familie. Conducătorul este mai
îndrăzneț decât Constructorul, dar foarte exact; acesta va lua
deciziile într-un mod foarte conștiincios și încrezător, pe care mai
precautul Constructor îl va admira. Și ambele tipuri au tendința de a
fi loiale. De fapt, ambii se vor strădui să mențină o relație aproape
perfectă, deși Constructorul ar putea fi mai motivat să susțină relația
pentru a-și păstra respectul în cadrul comunității, pe când
Conducătorul ar putea dori să evite dezmembrarea și instabilitatea
financiară care apar odată cu divorțul.

Aceste tipuri știu și cum să se distreze împreună. Conducătorul este

mai sexual, aducând vitalitate în dormitor. în plus, Conducătorul are
tendința de a fi mai creativ și mai îndrăzneț - trăsături care îl pot
incita pe mult mai tradiționalistul Constructor. Iar atitudinea relaxată
și farmecul social al Constructorului îl pot liniști pe Conducător.

Aceste tipuri au o altă trăsătură complementară. Conducătorii au

tendința să fie mai pricepuți tehnic, chiar inventivi. Multe dintre marile
invenții ale umanității au izvorât din mintea unui Conducător. Pe de
altă parte, Constructorii au aptitudinile manageriale pentru
dezvoltarea acestor idei. Am bănuiala că multe firme de succes au
fost lansate de Conducători, apoi conduse de Constructori. Prin
urmare, dacă acest cuplu poate combina talentul inventiv cu cel
managerial pentru a-și gestiona căminul, pentru a-și crește copiii și
pentru a se bucura unul de compania celuilalt, Constructorul și
Conducătorul pot să pășească înainte cu siguranță și să fie foarte
fericiți împreună.

Perechea Constructor-Negociator

Iată o altă pereche ai cărei membri nu sunt atrași în mod firesc unul
de celălalt. Totuși, mulți Constructori se îndrăgostesc și se
căsătoresc cu Negociatori. Iar dacă se pot folosi de diferențele dintre
ei în avantajul lor, pot fi un cuplu de succes.

De exemplu, aceste două tipuri au o atitudine foarte diferită față de

propria persoană. Constructorii au o viziune foarte clară asupra lumii
și a locului ocupat de ei în aceasta; nu-i interesează introspecția
profundă. în schimb, Negociatorii introspecți își caută propria
identitate; își chestionează și analizează în detaliu valorile, menirea
și obiectivele. Așadar, este posibil ca Negociatorul să fie atras de
faptul că un Constructor este de nădejde și oferă siguranță; pe când
acestuia din urmă, gardian din fire, îi poate plăcea să fie un ghid
care să-l ajute pe Negociator să se echilibreze și să se accepte pe
sine.

Negociatorii văd mai multe unghiuri pentru fiecare problemă, mai

multe drumuri pentru fiecare țintă. însă se pot pierde în imaginea de
ansamblu, tergiversând prin imaginație și reflecție. Constructorii, pe
de altă parte, gândesc concret, cu atenție și prudență; apoi
acționează cu hotărâre. într-adevăr, construiesc planuri meticuloase
și stabilesc termene-limită pentru a finaliza lucrurile într-un mod
precis și conștiincios. Prin urmare, Constructorii asigură o lume
ocrotită în care Negociatorii pot să ia mai ușor deciziile familiale
importante și să treacă peste turbulențele din interiorul căminului.

Pe de altă parte, Negociatorii sunt entuziaști, optimiști și vioi, mult

mai curioși decât Constructorii și au mai multe interese. Le place să
urmărească fiecare aspect al intereselor lor. Prin urmare, le pot
conferi energie Constructorilor calmi și mai puțin curioși, aducând
idei noi în relație. Drept consecință, Constructorul îl poate considera
pe Negociator revigorant, poate chiar naiv.

Un astfel de cuplu sunt Kent și Nora, pe care i-am întâlnit de curând,

când m-am cazat la hanul lor din Hebridele Exterioare. Nora, un
Negociator, este proprietara hanului; Kent, un Constructor, lucrează
la o sondă petrolieră din Marea Nordului, în ture de câte două
săptămâni. în timpul vizitei mele, era acasă și am mers cu el să
cunosc împrejurimile. La un moment dat a spus despre Nora, cu
mândrie: „O interesează totul.“ O duce în fiecare an la New York la
cumpărături și să viziteze locuri, deși pe el nu-l interesează orașul
atât de mult. Cred că are nevoie să mențină optimismul, energia,
curiozitatea și creativitatea ei. Sunt sigură că ea apreciază
stabilitatea și respectul lui.

Atât Constructorii, cât și Negociatorii sunt nerăbdători să

construiască o relație puternică și stabilă. Totuși, Negociatorii sunt
mult mai expresivi din punct de vedere emoțional. îi vor spune
partenerului lor Constructor ce simt și vor încerca la rândul lor să
înțeleagă cele mai profunde nevoi ale celuilalt. Deși Constructorul
poate să nu aprecieze profunzimea legăturii pe care încearcă să o
creeze Negociatorul (nici unul dintre tipuri nu preferă așa ceva, în
afară de Negociator), poate fi atras de profunzimea sa emoțională.
Pe de altă parte, Negociatorul se poate bucura să stabilească o
legătură afectivă cu un partener despre care crede că va fi mereu
loial.

Constructorii și Negociatorii împărtășesc un interes profund pentru

cămin și familie. Amândoi sunt afectuoși, deși Negociatorii vor fi
probabil mai sensibili la nevoile partenerului lor. Ambii pot fi
disciplinați, deși Constructorul probabil va excela în această privință.
Și ambii vor fi atenți cu copiii lor. Negociatorii vor fi probabil mult mai
indulgenți, pe când Constructorii vor fi mai stricți în privința regulilor
și a programului. Cu toții se vor bucura să facă planuri de viitor.
Cele două tipuri au, de asemenea, un interes similar față de
sentimentul de „apartenență“. Amândoi au abilități sociale, prin
urmare cuplul va reuși să dezvolte o afacere puternică și rețele
sociale. Mai mult decât atât, amândoi vor să-i ajute pe ceilalți, deși
Negociatorii au o mai mare compasiune față de indivizi, pe când
Constructorii sunt mai preocupați cu susținerea comunității. Totuși,
fiecare tip va valorifica seriozitatea morală a celuilalt. De regulă,
ambii cred cu tărie în Dumnezeu. E posibil ca Negociatorul să
urmeze o cale spirituală personală, neconvențională, pe când
Constructorul ar putea fi atras de ritualurile religioase.

Totuși, asemenea altor cupluri, și această pereche va trece prin clipe

mai grele. Constructorul, având rețineri în manifestarea
sentimentelor, se poate simți deranjat de pasiunea intensă și de
gesturile afective ale Negociatorului. Poate, de asemenea, să nu
înțeleagă nevoia Negociatorului de a explora propria identitate,
semnificația mai înaltă a vieții și filozofiile ezoterice, percepându-le
drept interese frivole. Mai mult decât atât, Constructorul poate
criticaTâeile imaginative și modalitățile inedite în care Negociatorul
face lucrurile obișnuite, inovații care lui i se pot părea niște
amenințări împotriva tradițiilor și a rutinei.

Cunosc un cuplu care obișnuia să se certe de fiecare dată când

făceau o friptură împreună, deși amândurora le plăcea să fie mai
crudă. Cea mai mică schimbare în rutină îi deconcertează,
Constructorul vrând să facă lucrurile în mod „normal“, iar
Negociatorul să încerce o nouă metodă culinară.

în ceea ce-i privește, Negociatorii pot fi dezamăgiți de faptul că

partenerii lor Constructori se dovedesc mai puțin romantici decât se
așteptau. Negociatorii pot tânji, de asemenea, pentru mai multă
profunzime și miez în relația lor, lucruri pe care Constructorul le
înțelege și le poate furniza cu greu. Negociatorii îi pot considera
superficiali pe Constructori, tinzând poate să-i remodeleze pentru a-i
aduce cu picioarele pe pământ. Pentru o vreme, Constructorul poate
satisface setea Negociatorului pentru conversațiile profunde despre
„relație“. Totuși, până la urmă, Constructorul se poate simți
neapreciat și iritat de egocentrismul nesăbuit al partenerului și de
nevoia acestuia de a analiza relația.

Constructorii și Negociatorii au alte diferențe esențiale care pot

aduce dezamăgiri. Constructorilor le place să se rezume la fapte și
să se concentreze asupra realității concrete. Prin contrast,
Negociatorii sunt intuitivi și le place să speculeze. Deci chiar dacă
inițial Negociatorul poate fi atras de abordarea realistă a
Constructorului, până la urmă atitudinea lui îl poate călca pe nervi pe
Negociator.

Negociatorii nu sunt în mod special devotați valorilor tradiționale.

Aceste persoane nu au respect pentru autoritate fără să o pună mai
întâi la îndoială și nu cred că oamenii ar trebui să se comporte
întotdeauna „adecvat“, conform unor norme prestabilite.
Constructorii cred că obiceiurile vechi trebuie respectate și transmise
și că autoritatea nu trebuie pusă la îndoială decât dacă există motive
foarte întemeiate de a face acest lucru. Fie și din această singură
diferență de temperament se poate ajunge la un adevărat conflict.

De asemenea, se pot scoate uneori reciproc din sărite cu modul în

care gândește fiecare. Constructorii se rezumă la fapte atunci când
iau o decizie; nu sunt influențați de părerile altora. Și nu vor să fie
distrași cu sfaturi ajutătoare; le place să urmeze o cale directă pentru
a-și atinge obiectivul. Nu și Negociatorilor, care se lasă purtați de
imaginație și țes pânzele posibilelor repercusiuni înainte de a lua o
decizie. Deci în vreme ce Constructorul poate ajunge să-l considere
pe Negociator lipsit de seriozitate, acesta din urmă îl poate
percepe pe Constructor drept lipsit de imaginație și plictisitor.

în ciuda diferențelor dintre ei, atât Constructorul, cât și Negociatorul

vor să-și construiască un cămin. Iar când lucrează împreună, Stâlpul
societății și Regele-filozof pot face o echipă tandră și eficientă.

Perechea Conducător-Conducător
De curând am avut o întâlnire de afaceri matinală cu un avocat al
unei corporații, într-o sală de la Boston Hotel. La câteva secunde
după ce l-am întâlnit, mi-am dat seama că este Conducător. Era înalt
și avea trăsături dure, chipeșe, datorate testosteronului. Era
dominator, îmbrăcat cu un costum cu dungi fine și cu o cravată roșie.
De asemenea, era direct, concentrat, hotărât și agresiv. Am crezut
că va comanda o porție de pietre la micul dejun.

Totuși, avea cunoștință despre cercetarea mea asupra personalității

și după o discuție preliminară mi-a spus că este căsătorit tot cu o
persoană Conducător. Amândoi sunt avocați de mare succes, mi-a
zis; și amândoi sunt foarte analitici, exacți și hotărâți. A rezumat
astfel relațja dintre ei: „în sfârșit am găsit o femeie pe care o înțeleg.
Mă uimește.“

Conducătorii sunt în mod special atrași de oamenii ca ei de la prima

vedere; și la început nu găsesc ceva care să le displacă. Uitându-se
la fotografii și citind descrierile de pe Chemistry.com, femeile
răspund neutru bărbaților, iar bărbații au un răspuns vag pozitiv față
de femei. Totuși, când doi Conducători se îndrăgostesc, pot fi o
companie extraordinară unul pentru celălalt.

Conducătorii sunt adesea foarte competenți. Și sunt atrași de oricine

are o capacitate de concentrare similară și care le împărtășește
interesele. Prin urmare, doi Conducători încep aproape instantaneu
să vorbească în cel mai mic detaliu despre interesele lor comune.
Mai mult decât atât, ambii sunt analitici, logici, sceptici și critici. Le
place să se rezume la date concrete mai degrabă decât să-și
expună nevoile sau sentimentele. Și ambii apreciază
comportamentul fără ocolișuri al celuilalt și abordarea informată și
exactă.

Acești oameni sunt cei mai reținuți din punct de vedere emoțional din
toate cele patru tipuri. Preferă să rezolve problemele fără să lase
sentimentele să le stea în cale. Alte tipuri îi pot considera pe
Conducători rezervați, detașați, chiar reci, dar doi Conducători se
înțeleg unul pe celălalt. Și știu că în spatele unei aparențe care
uneori pare de gheață se află o ființă umană cu sentimente sincere
și nevoi reale. în plus, pentru că nici-unul nu se implică în gesturi
sociale false, știu că sunt sinceri atunci când exprimă compasiune,
scuze, când cer ajutorul sau când își mărturisesc dragostea.

Conducătorii sunt, de asemenea, hotărâți. Dar, după cum știți, nu iau

deciziile sub impulsul de moment. Analizează situația logic,
calculează consecințele la sânge și abia apoi acționează. Prin
urmare, deși un cuplu de Conducători poate părea prudent, de fapt
este logic și meticulos. Și fiecare partener admiră această strategie
la celălalt.

Amândoi disprețuiesc convențiile sociale. Conducătorii nu sunt

tradiționaliști. Și nici nu-l vor târî pe celălalt în contexte sociale pe
care amândoi le consideră frivole. în schimb, fiecare îl va prezenta
pe celălalt prietenilor apropiați. Și ambii se vor bucura să petreacă
seri intime cu oameni care apreciază conversațiile intense despre
subiecte interesante. Ambii se vor bucura să vizioneze un film
noaptea târziu, să facă o scurtă excursie de o zi sau două sau o
plimbare împreună dimineața devreme, atâta timp cât aceste
momente spontane nu afectează munca sau hobby-ul unuia dintre
ei.

Conducătorii sunt ambițioși și competitivi; vor adesea să ajungă în-

vârful ierarhiei din domeniul în care lucrează și au energia de a se
lupta pentru asta. Sunt devotați carierelor și obiectivelor lor și înțeleg
acest angajament la celălalt. Ambii sunt și foarte independenți;
așadar, nu sunt prea posesivi. Fiecare îi oferă celuilalt timpul și
intimitatea de care are nevoie. De altfel, acești indivizi pot tolera și
chiar se pot bucura de perioade lungi de singurătate, pentru a lucra.
Nici unul nu are nevoie să împrospăteze relația cu exprimarea
verbală constantă a intimității.

E posibil ca în dormitor să iasă scântei. Conducătorii au un apetit

sexual crescut. Și, chiar dacă un cuplu de Conducători nu-și exprimă
sentimentele la micul dejun și nici la cinele romantice, ambii se
deschid atunci când fac dragoste. De altfel, Conducătorii consideră
că sexul este profund intim și constituie un dar de preț pe care îl
oferă și pe care îl primesc. Și fiecare apreciază această atitudine la
celălalt.

Dar, ca în oricare alt cuplu, există potențiale probleme și în cazul lor.

în primul rând, Conducătorii au tendința de a fi dependent de muncă.
Și atunci când sunt preocupați de hobby-urile lor pot deveni exagerat
de absorbiți. Astfel, după ce pasiunea inițială a fost temperată cu
sentimentul de siguranță, de multe ori Conducătorii nu-i mai alocă
celuilalt suficient timp, un obicei prost care a fost asociat în mod
direct cu un nivel ridicat de testosteron. y

Ceea ce-mi aduce aminte de Ted și Jackie. Amândoi muncesc din

greu; el este profesor universitar de psihologie, cu mulți studenți și
proiecte; ea deține o afacere. Amândoi au deprins obiceiul de a se
vedea foarte rar. într-un final au decis să-și schimbe viziunea asupra
căsniciei lor, considerând-o un triunghi: Ted, Jackie și „relația“.
Acum, în fiecare sâmbătă merg să facă lucruri interesante împreună,
pentru a satisface „relația“. Acest al treilea membru fictiv îi ajută să-și
mențină căsnicia puternică.

La fel de rău ca ignorarea celuilalt este faptul că pot ajunge să se

insulte reciproc. Acestor parteneri le place să-și pună inteligența la
întrecere. Astfel, concurează atunci când practică un sport, când
joacă cărți sau chiar când rezolvă un rebus. Ambii sunt sceptici și
exacți. Și amândoi pot fi agresivi, chiar nepoliticoși. Fiecare poate
pune uneori la îndoială logica partenerului într-o discuție sau pot
aduce critici care îl enervează pe celălalt. Și vor contraataca. Nici
unuia nu-i place să fie intimidat, amândoi vor să câștige.

în consecință, doi Conducători pot ajunge să petreacă foarte puțin

timp împreună, să nu se înțeleagă atunci când se văd și să se critice
reciproc atunci când simt că nu sunt respectați, ceea ce agravează
lipsa de înțelegere.
Dar, când într-un cuplu fiecare apreciază setea celuilalt pentru
cunoaștere și reușită, când petrec suficient timp împreună și când
disputele lor sunt constructive, pot fi parteneri devotați. Conducătorii
pot fi foarte loiali. în plus, nu le place să dea greș, nici în cazul
relațiilor. Mulți nu vor să treacă prin-tr-un divorț sau să reintre în jocul
întâlnirilor. Prin urmare, doi Conducători sunt gata să facă eforturi
pentru a-și menține relația intactă. Pot chiar să simtă o emoție
consecventă și de durată datorită relației, în special dacă fiecare îl
consideră pe celălalt un partener intelectual.

Perechea Conducător-Negociator

Deși Negociatorii și Conducătorii au temperamente extrem de

diferite, aceste tipuri sunt adesea atrase unul de celălalt la prima
vedere, după cum a arătat studiul meu asupra alegerii partenerului.
Este o pereche naturală complementară.

Pentru început, gândirea lor se împletește. Ambele tipuri de oameni

urăsc să piardă timpul cu discuții irelevante și superficiale. Le place
să vorbească despre concepte abstracte și să genereze teorii. Și
ambilor le plac conversațiile pe teme filozofice, literare, artistice,
științifice sau politice. Totuși, datorită gândirii lor de ansamblu,
Negociatorii văd imaginea în mare, pe când Conducătorii se
concentrează intens asupra unei piese mici din puzzle. Astfel,
fiecare tip îl poate impresiona, ba chiar încânta pe celălalt cu ajutorul
cunoștințelor și ideilor sale.

De asemenea, iau decizii bune împreună - fiecare are abilități care îi

lipsesc celuilalt. Negociatorii au o viață interioară complexă, plină de
perspective și de dileme etice; pot vedea mai multe fațete ale unei
probleme și mai multe soluții pentru aceasta. în consecință, sunt
înclinați să mediteze până să acționeze. Conducătorii sunt hotărâți și
trec peste ceea ce ei consideră lucruri nesemnificative în nevoia lor
de a-și atinge obiectivele: soluția problemei. Negociatorii privesc din
toate unghiurile, iar Conducătorii pot lua decizia finală. Este
echipa perfectă pentru găsirea unei soluții eficiente și pentru
rezolvarea celor mai multe probleme.

Au, de asemenea, abilități sociale complementare. Conducătorii au

cea mai puțină compasiune dintre cele patru tipuri, iar Negociatorii
sunt cei mai empatici. Conducătorii nu se pricep să-și verbalizeze
gândurile și sentimentele; Negociatorii excelează la tot felul de
abilități lingvistice, mai ales la găsirea rapidă a cuvântului potrivit.
Conducătorii își rețin emoțiile, Negociatorii și le exprimă. în cazul în
care Conducătorii sunt prea insensibili, direcți și competitivi.
Negociatorii sunt dornici să facă pe plac. Prin urmare, în contexte
sociale, Negociatorii pot domoli comentariile nepotrivite ale
Conducătorului, ■pe când acesta poate contribui la conversație cu
franchețe.

Fiecare tip de personalitate poate admira calitățile distincte pe care

le are celălalt. Negociatorii sunt atenți la fiecare nuanță a fiecărei
interacțiuni sociale; fiecare mișcare din cap sau modulație a vocii
spune foarte multe. Așadar pentru ei, insensibilitatea Conducătorilor
poate fi descifrată cu ușurință. Negociatorilor le place și abilitatea
acestora de a se concentra asupra unui singur lucru odată,
capacitatea de a acorda atenție obiectivelor lor și darul de a se
cunoaște. în plus, admiră ambiția și dorința Conducătorilor de a se
sacrifica pentru a reuși.

Este o admirație reciprocă. Și aceștia din urmă sunt atrași de

entuziasmul și căldura Negociatorilor, de cunoașterea în profunzime
a oamenilor. Pe Conducători îi alină compasiunea și consimțământul
sincer al Negociatorilor, chiar dacă nu vor să o recunoască. Și, deși
Conducătorii se răzgândesc cel mai greu, pot aprecia flexibilitatea
tipică Negociatorilor.

în plus, Conducătorii se pot concentra atât de puternic asupra

muncii, încât uneori ratează micile bucurii ale vieții - un picnic
neașteptat duminica sau piesa în care joacă la școală copilul - dacă
partenerul nu insistă să participe. Negociatorii știu cum să-i
influențeze pe Conducători; sunt diplomați, dar fermi. Această
trăsătură este importantă pentru Conducători, care vor ca partenerul
să aibă tăria de caracter de a-și menține personalitatea remarcabilă.
Perechea lor o constituie pașnicul, fermecătorul, dar hotărâtul
Negociator.

Ambele tipuri pun preț pe independența personală. însă

Conducătorul se pricepe mult mai bine să-și exprime nevoia de
libertate, pe când Negociatorul este mai preocupat să fie pe placul
celuilalt. Apreciază deci abilitatea Conducătorului de a acționa liber,
în vreme ce acesta din urmă admiră caracterul înțelegător al
Negociatorului. Fiecare se bucură de încrederea și de libertatea pe
care le oferă celălalt.

Negociatorul și Conducătorul se împletesc în mai multe privințe, dar

probabil cea mai importantă este dăruirea cu care curtează și își
susțin dragostea. Nimic nu-i oprește să urmeze ceea ce ei consideră
că este o relație care merită sacrificiul, iar apoi să se implice.
Ambele tipuri pot atinge cel mai înalt grad de intimitate cu cel iubit,
chiar dacă Negociatorul o exprimă verbal într-o mai mare măsură.

Desigur, pot apărea și probleme. Conducătorii nu-și exprimă

sentimentele; în schimb, se străduiesc să fie eficienți și logici, o
trăsătură care-i poate dezamăgi pe expresivii și adesea sentimentalii
Negociatori. Conducătorilor nu le place redundanța; nu-și
mărturisesc dragostea în mod regulat și nici nu răspund la multe
dintre ritualurile de afecțiune pe care Negociatorul le creează pentru
a simți apropierea de celălalt. Prin urmare, sigur se vor ivi probleme
dacă Negociatorul începe să interpreteze îndepărtarea
Conducătorului și preocuparea acestuia pentru muncă drept indicii
ale nepăsării și indiferenței. Dacă Negociatorul începe să se simtă
neglijat și lipsit de afecțiune, Conducătorul se va simți neînțeles.

La începutul căsătoriei lor, neurologul și laureatul Nobel Eric Kandel

și soția sa erau un bun exemplu al acestui tip de stres și de
neînțelegere dintre două personalități foarte diferite, în autobiografia
sa, care sugerează că era vorba despre un Conducător căsătorit cu
un Negociator, scrie despre un moment crucial: „La scurtă vreme
după nașterea fiului nostru, Paul, în martie 1961, Denise și cu mine
am trecut printr-o criză severă, de departe cea mai serioasă din
toată viața noastră petrecută împreună... Dar, într-o duminică după-
amiaza, a intrat în laboratorul în care lucram și s-a descărcat asupra
mea. Ținându-1 pe Paul în brațe, a țipat: «Nu mai poți continua așa!
Nu te gândești decât la tine și la munca ta! Ne ignori pe
amândoi!» Am fost șocat și profund rănit. Eram atât de pironit în
munca mea științifică [...], încât nu mi^a trecut prin cap că le
ofeream mai puțină dragoste. în consecință, am hotărât să petrec
mai mult timp acasă.“

■ Kandel a depășit acest conflict clasic dintre un Conducător și un

Negociator. Dar nu este singura mare problemă care poate pune în
pericol relația dintre ei. Conducătorii țin la autocontrol. Prin urmare,
dacă Negociatorul începe să se plângă, partenerul Conducător tinde
să-și înfrâneze emoțiile, impunând o tăcere ostilă. Conducătorul își
poate pierde răbdarea în fața laturii intuitive a Negociatorului,
considerând-o o nesăbuință. Pe de altă parte, Negociatorii pot
deveni iritați de insistența Conducătorilor asupra logicii, mai ales
dacă tendința lor de a face „ceea ce se poate“ calcă peste
sentimentele cuiva.

Aceste personalități diferă și în modul în care privesc viața în

general. Negociatorul este mult mai idealist. Drept consecință, pe
Conducător îl pot irita preocupările umanitare ale Negociatorului, pe
când acesta poate ajunge să perceapă drept îngustă și insensibilă
abordarea tehnică a Conducătorului în rezolvarea problemelor lumii.

Această pereche este adesea considerată oglindirea celebrei ziceri

„extremele se atrag“. Probabil cunoașteți numeroase asemenea
exemple: bărbatul dur, agresiv și insensibil căsătorit cu o femeie cu
abilități sociale, care are grijă de căminul lor și îi susține viața
profesională. Dar femeile Conducător, cum este Hilary Clinton, se
căsătoresc cu tipul de personalitate care le completează. Pentru a-și
echilibra personalitatea directă, hotărâtă, concentrată, uneori
distantă, s-a măritat cu un bărbat comunicativ, cu o minte caldă,
deschisă și sintetizatoare.

Atunci când un Conducător și un Negociator își unesc mințile și

inimile, pot alcătui o pereche formidabilă și interesantă.

Perechea Negociator-Negociator

Negociatorii sunt niște idealiști, cei mai puțin realiști dintre cele patru
tipuri în privința idilelor, a dragostei și a căsătoriei. Ei caută
partenerul perfect și dragostea eternă. Și refuză compromisurile. Unii
Negociatori preferă să trăiască singuri ani de zile decât să accepte o
relație lipsită de profunzime. Totuși, nu sunt în general atrași unii de
ceilalți de la prima întâlnire. Studiul meu asupra alegerii partenerului
a arătat că femeile Negociator simt la început numai o foarte vagă
atracție pentru bărbații Negociator, în vreme ce aceștia au tendința
de a evita femeile care le seamănă. Când doi Negociatori se
îndrăgostesc unul de celălalt, este posibil ca visul lor să devină
realitate.

Negociatorii vor să stea de vorbă cu partenerul lor despre tot: despre

cum se simte el, ce gândește, care îi sunt obiectivele, așteptările și
dezamăgirile; despre copilăria lui și, mai ales, despre complexitatea
traiului lor împreună. Negociatorii privesc în afară, dar și înăuntru,
analizându-și propriile imbolduri, gânduri și sentimente. Prin urmare,
doi Negociatori pot vorbi la nesfârșit despre celălalt și despre ei
înșiși. Amândoi vor să comunice și să se apropie.

Cu abilitățile lor de comunicare foarte bune, Negociatorii pot face

foarte ușor incursiuni în mintea partenerului. Sunt intuitivi, culegând
numeroase mesaje subtile din cea mai mică încruntare, schimbare a
poziției corpului sau modificare în tonul vocii. De asemenea,
amândoi își pot exprima sentimentele foarte clar, folosind cuvintele
potrivite. Și fiecare are tendința de a fi extrem de sensibil la nevoile
și sentimentele celuilalt. Doi Negociatori își pot oferi atenție,
înțelegere și iertare.

Partenerii au și foarte multe lucruri despre care pot vorbi. Ambii văd
imaginea de ansamblu, acumulează informații și le asamblează în
grile de gândire mai complexe. Amândurora le place să
generalizeze, să sintetizeze, să se joace cu ideile și să facă
digresiuni. Și ambii sunt foarte imaginativi, creând tot felul de
scenarii amuzante și interesante dm numai câteva fapte. Deloc
surprinzător, această jaereche poartă adesea dialoguri ingenioase și
inspirate, trecând ușor de la fapte la teorii mai ample despre modul
în care funcționează lumea și motivațiile din comportamentul
oamenilor.

Nici unul nu se conformează convențiilor sociale, nici nu se lasă

impresionați de normele sociale, de standardele de comportament
adecvat sau de tradițiile vechi. Asemenea tuturor tipurilor, cu
excepția Constructorilor, Negociatorii nu sunt convenționali. în
schimb, cred cu tărie că fiecare situație etică, socială și politică
merită atenție specială, necesitând o anume abordare de natură
morală. Cea mai mare importanță o are pentru acești indivizi propriul
comportament: ei trebuie să fie autentici și onești. Și interacțiunile cu
prietenii trebuie să fie personale și autentice. Deci ambii își vor
prezenta partenerul prietenilor, pe care celălalt îi va plăcea și îi va
respecta.

Negociatorii sunt romantici. Merg până departe pentru a-și

demonstra sentimentele pentru persoana iubită. De exemplu, am
cunoscut de curând o femeie, Pamela, care mi-a spus că merge
regulat cu metroul într-un anumit loc pentru a cumpăra un anumit
sos de salată pentru viitorul său soț. Mi-a șoptit: „îi place atât de
mult, încât e în stare să-l bea direct din sticlă în timp ce se uită la
televizor.“ Negociatorii își telefonează reciproc de oriunde din lume
pentru a rămâne în contact unul cu celălalt. Fac cadouri de valoare,
compun poezii sau cântece pentru a i le cânta celuilalt. Amândoi vor
să aducă în relație frumusețe, pasiune, intimitate și afecțiune.
Negociatorii își împărtășesc convingerile. Ambii parteneri sunt
spirituali, dacă nu chiar religioși. Ambii sunt preocupați cu adevărat
pentru comunitatea locală sau mondială. Și ambii investesc timp și
bani pentru cauzele sociale personale - fie că este vorba de salvarea
urșilor polari, de educarea copiilor defavorizați sau susținerea
instituțiilor culturale, educaționale ori politice. Fiecare dintre ei
respectă idealismul, altruismul și activismul celuilalt.

în ciuda a ceea ce poate părea cuplul ideal, totuși relația aceasta se

poate lovi de niște serioase puncte sensibile. în primul rând,
Negociatorii își oferă unul altuia prea puțină intimitate și se calcă pe
nervi reciproc. O prietenă de-ale mele, Negociator, a înăbușit o
relație exact în acest mod.

Laura și noul său prieten Negociator, Jeff, au ajuns unul în brațele

celuilalt într-o seară la o petrecere și în curând au devenit de
nedespărțit. Ieșeau foarte puțin; în schimb, stăteau la nesfârșit pe
canapeaua ei, fiecare dezgolindu-și sufletul celuilalt. în curând, toate
nuanțele interacțiunii dintre ei au fost înghițite de semnificații subtile.
„Uneori un trabuc este doar un trabuc“, spune Freud. Nu și pentru
acești doi Negociatori, în plus, credeau că vor putea depăși orice
problemă dacă își vorbesc deschis. Astfel, atunci când Jeff a început
să facă excursii din ce în ce mai lungi pentru a participa la
evenimente de muzică ezoterică, iar Laura nu voia să-l însoțească,
au decis de comun acord că ar trebui să meargă cu altcineva,
și anume cu fosta lui prietenă. însă separarea prea frecventă și prea
numeroasele compromisuri au sufocat sentimentele fiecăruia pentru
celălalt. Relația a făcut o implozie în urma propriei greutăți
psihologice.

Negociatorilor le este greu să ia decizii; sunt copleșiți de multiplele

posibilități. Iar când în sfârșit se decid, o fac cel mai adesea cu
inima, pentru că nu vor să rănească sentimentele nimănui. Așadar,
această pereche poate rezolva cu greu o problemă și poate fi prea
slabă pentru a lua cea mai logică decizie. De asemenea, nici unul nu
are aptitudini mecanice. Un cuplu de Negociatori va trebui să
angajeze pe cineva pentru a le repara mașina de tuns iarba sau
pentru a instala programele pe un computer. Nici unul nu poate
gestiona nici un fel de confruntare personală și nici unul nu este
direct. Iar atunci când se întrevăd problemele de cuplu, amândoi
sunt înclinați să continue în tăcere fără să se plângă, pentru ca în
final să explodeze. Iar Negociatorii pot fi ranchiunoși. Mai mult
decât atât, fiecare e în stare să-l bârfească pe celălalt pe la spate.

Totuși, celor mai mulți Negociatori le este greu să rupă o relație.

Meditează în loc stf acționeze. Negociatorii țin foarte mult la
partenerul lor și, întrucât nu le plac conflictele, ajung în situații-limită
pentru a reuși să exprime problemele din relație, însă nu amână la
nesfârșit. Dacă un Negociator nu găsește în celălalt Negociator
intimitatea autentică, până la urmă dezamăgirea lor învinge
anxietatea și se îndepărtează, pornind din nou în căutarea dragostei
eterne.

Totuși, multe cupluri de Negociatori găsesc și păstrează ceea ce au

căutat toată viața: sufletul-pereche.

Planul naturii

Poetul W.H. Auden a spus cândva: „Orice căsnicie, fie ea fericită sau
nefericită, este infinit mai interesantă decât orice altă poveste de
dragoste, oricât de pasională.“ Sunt de acord. Căsătoria este ca un
covor oriental, o tapiserie bine întrețesută de obiective comune,
interese împărtășite, respect, umor, răbdare, compromisuri și
încăpățânare. Nici un cuplu nu este identic. Iar fiecare combinație de
personalități își are meritele sale.

Cu toate acestea, anumite perechi au calități naturale. Un Explorator

va găsi un tovarăș de joacă într-un alt Explorator. Un Constructor va
găsi un partener de ajutor într-un alt Constructor. Un Conducător va
avea un partener intelectual într-un Negociator, iar Negociatorul
poate găsi sufletul-pereche într-un Conducător. Aceste cupluri au
niște forțe înnăscute. Alte combinații sunt mai provocatoare, cele mai
problematice fiind cele între Constructor și orice alt tip în afară de
Constructor. Constructorii au obiceiuri stricte și valori distincte pe
care celelalte trei tipuri nu le împărtășesc. Doi Conducători și
doi Negociatori pot avea o altă problemă: acești parteneri
pot semăna atât de mult, încât slăbiciunile lor le pot depăși punctele
forte.

Cu toate acestea, există mulți alți factori pe lângă cei biologici care
ajută la menținerea unei relații. Dacă persoana iubită provine din
trecut, are vârsta potrivită, are același nivel de inteligență și de
educație, are simțul umorului și se adaptează în contexte sociale,
are aceleași valori religioase și sociale, aceleași interese, ne poate
satisface nevoile, ne poate oferi un stil de viață atractiv și se
potrivește cu ideea noastră de partener ideal, cu harta dragostei
proprie fiecăruia, putem menține flacăra aprinsă vreme de foarte
mulți ani.

Adesea devenim persoana care crede partenerul nostru că suntem.

Ea poate fi de părere, de exemplu, că el are umor, așa că lasă
deoparte inhibițiile și devine amuzantă. El o poate percepe pe ea
drept generoasă, așa că devine la rându-i generos. Psihologii sunt
de părere că, în multe dintre cuplurile care au o căsătorie fericită,
partenerii își asumă personalitatea pe care și-o închipuie celălalt, iar
această idealizare începe să ofere contur relației într-un sens pozitiv.

Probabil că acesta a fost cazul regelui mayaș Jasaw Chan K’awiil. El

a continuat să creadă că soția sa este cea mai bună din imperiu. Și
ea a devenit astfel. însă eu cred că și temperamentele lor înnăscute
erau compatibile.

CAPITOLUL 11

CUM LĂSĂM ATRACȚIA SĂ LUCREZE: sfatul dat de natură

Vino pe margine, zise A. Mi-e frică, zise B.

Vino pe margine, zise A. Mi-e frică, zise B.

Vino pe margine, zise A. Și B s-a dus pe margine. Sari, zise A.

Și B a sărit. Și B a zburat.

Anonim

Oamenii m-au întrebat dacă faptul că știu atâtea lucruri despre

dragoste i-a anulat jtot farmecul. Nicidecum. Putem cunoaște fiecare
ingredient pe care îl conține o bucată de ciocolată și tot să ne
bucurăm când o mâncăm. La fel se întâmplă și cu dragostea.
Pasiunea este întotdeauna palpitantă. Plăcerea de a fi cu o
persoană pe care o considerăm specială și unică; senzația de extaz,
energie și optimism; atenția profundă față de tot ce spune și tot ce
face persoana iubită; spiritul posesiv și hotărârea maniacă de a o
câștiga pe ființa care ne-a vrăjit -toate acestea pun stăpânire pe
orice minte rațională pe măsură ce se lasă condusă de dorință și
obsesie. O persoană minunată poposește în mintea noastră.

„Lunaticii, poeții și smintiții/ Mint mai presus de orice-nchi-puire“1,

scria Shakespeare. Avea dreptate; astăzi știm ce înseamnă
dragostea pasională, cel puțin parțial. Colegii mei și cu mine am
montat un scaner care să înregistreze activitatea cerebrală a
patruzeci și nouă de oameni de ambele sexe,

îndrăgostiți nebunește, în timp ce privesc fotografia persoanei iubite.

Șaptesprezece trăiau o dragoste împărtășită, cincisprezece tocmai
fuseseră respinși, iar șaptesprezece dintre ei susțineau că încă sunt
îndrăgostiți după mai bine de douăzeci de ani de căsnicie.

Mai multe regiuni cerebrale și circuite s-au „aprins“, mai ales acele
regiuni cerebrale care fac parte din „sistemul de recompensă“ al
creierului, o rețea complexă care produce buna dispoziție, dorul,
motivația și dependența. De fapt, una dintre regiunile cerebrale care
devine activă când ne îndrăgostim este de asemenea stimulată și
după consumul cocainei.

Dragostea este sălbatică.

Dar dragostea pasională înseamnă mult mai mult decât euforia
produsă de cocaină. Peste tot în lume, oamenii cântă pentru
dragoste, scriu despre dragoste, tânjesc după dragoste,
trăiesc pentru dragoste, ucid din dragoste și mor de dragoste.
Pasiunea este unul dintre cele mai puternice stimulente cerebrale.

Prin urmare, cred că toate cele patru tipuri de personalitate sunt la

fel de dezarmate atunci când iubesc, fie că este vorba despre tineri
sau persoane în vârstă, despre homosexuali sau heterosexuali. De
altfel, când am chestionat 837 de persoane de ambele sexe din
America și Japonia în problema dragostei, homosexualii și
lesbienele din grup au dat dovadă de aceeași pasiune ca
heterosexualii. Și cunosc copii de cinci ani și oameni octogenari care
sunt copleșiți de dragoste. Toată lumea iubește.

Cum anume naștem această nebunie în noi și în ceilalți? Cum facem

să menținem focul viu? Nu sunt terapeut. Dar am ajuns să înțeleg
câteva dintre căile naturii. Așa că iată o serie de sfaturi pentru
fiecare tip de personalitate în parte și pentru partenerii lor.

Exploratorul

„Epuizează domeniul posibilului“, ne sfătuia poetul grec Pindar.

Exploratorii asta fac: ei sunt atrași de oameni în mod spontan și pot
fi într-atât de impulsivi, încât se implică emoțional prea repede. Chiar
și atunci când Exploratorii își doresc o relație pe termen lung, cel mai
adesea o fac în pripă.

Dacă sunteți Explorator, luați-o încet. Nu vă grăbiți să începeți o

relație.

întrucât Exploratorii au o generozitate spontană, au tendința de a

oferi daruri foarte repede. Cunosc un bărbat care a oferit de curând
două duzini de trandafiri roșii unei femei după ce avuseseră o
conversație foarte interesantă. Femeia a crezut că se îndrăgostise
de ea și s-a simțit profund rănită când a aflat că era îndrăgostit
nebunește de altcineva. Flori, o carte, bilete la un spectacol - nu
oferiți nici rpăcar daruri simbolice unei persoane pe care de-abia o
cunoașteți dacă nu doriți să începeți o relație; sau formulați foarte
clar intențiile pe care le aveți.

înfrânați-vă gestul de a achita nota de plată la cină sau de a da o

petrecere pentru un nou iubit ori o nouă iubită și toți prietenii săi.
Poate crea așteptări nedorite.

Și nu faceți promisiuni pe care să nu le respectați. Foarte probabil,

celelalte trei tipuri de personalitate vă vor lua mult mai în serios
decât vă așteptați.

Exploratorii vor autonomie și pot interpreta greșit grija celuilalt pentru

ei, numind-o tendință de a controla. Relaxați-vă. Unii oameni se simt
mai bine arătându-și grija față de voi. Așa că, dacă cineva vrea să vă
ajute, acceptați.

Nu vă feriți de un posibil partener care pare a fi mai precaut și mai

tradiționalist. în spatele aparenței limitate a persoanei respective s-ar
putea afla un om minunat, care își dorește aventură și este în
căutarea unui Explorator care să-i arate calea.

Nu refuzați nici o persoană calmă, ordonată și de încredere crezând

că este neinteresantă. Se prea poate să fie exact ceea ce aveți
nevoie pentru un cămin fericit.

Evitați să vorbiți cu posibilul partener despre alte femei sau alți

bărbați cu care ați avut o poveste de amor - nici dacă este vorba
despre o relatare amuzantă sau dacă vreți să impresionați printr-un
moment spectaculos din trecut. Aproape nimănui nu-i place să audă
povești despre fostele relații.

Nu uitați că nu aveți cum să măsurați performanțele sexuale sau

interesul cuiva pur și simplu uitându-vă la persoana respectivă. Așa
că nu vă pripiți să trageți concluzii în legătură cu abilitățile sexuale
ale unui posibil partener.
Fără feste sau glume. Oferiți-i răgazul de a vă cunoaște înainte de a
face un lucru care l-ar putea determina pe celălalt să bată în
retragere.

Nu exagerați.

Banii nu sunt pe primul loc pentru Exploratori, mai ales când

cheltuirea lor reprezintă o formă de aventură. Dar și cumpătarea
poate fi o aventură. Așa că respectați grija celuilalt când vine vorba
de bani; poate fi partenerul perfect în planificarea educației copiilor
voștri.

Nu trebuie să presupuneți că, dacă o persoană nu dă dovadă

imediat că are simțul umorului, nu este amuzantă. Aveți răbdare.
Cunosc oameni despre care credeam că sunt extrem de plictisitori
când i-am întâlnit prima oară, pentru ca apoi (peste câteva luni!) să
descopăr că erau foarte nostimi.

Pe Exploratori nu-i interesează în mod special să-și exploreze

propria identitate. Și-i pot considera obositori pe cei care vor să
înceapă o analiză psihologică profundă. Dar, dacă partenerul vrea să
vorbească despre dumneavoastră, faceți-i pe plac. Explorați un
teritoriu virgin: propriul sine.

Celor mai mulți Exploratori le este greu să se destăinuie. Dar nu este

politicos să păstrezi secrete chestiuni importante. Dacă există în
trecutul dumneavoastră un lucru pe care partenerul ar trebui să-l
cunoască, fiți sinceri. Vă va admira sinceritatea și va avea mai multă
încredere decât dacă nu i-ați destăinui această informație.

Cel mai important: dacă întâlniți pe cineva de care sunteți cu

adevărat interesat, evitați să vă mai vedeți și cu alte persoane și
concentrați-vă energia asupra respectivei persoane. Dacă vă aflați în
relația potrivită, partenerul va deschide mai multe uși pentru
dumneavoastră.
în sfârșit, dacă sunteți Explorator, gândiți-vă la reacțiile față de
dumneavoastră ale celorlalte tipuri. Folosiți-vă creativitatea pentru a
vă apropia de un Negociator. Aceste persoane au o imaginație foarte
bogată și vă vor aprecia originalitatea. Aveți răbdare în fața
întrebărilor puse de Constructor; de asemenea, ajutați-1 să se
relaxeze. Ignorați comentariile aspre și competitive ale
Conducătorului, cu care puteți purta niște conversații fascinante pe
teme intelectuale. Iar dacă întâlniți un alt Explorator, ca
dumneavoastră, profitați de bucuria de a găsi un tovarăș dejoacă
adevărat. Dar, dacă sunteți interesat/ă de o relație de durată, aflați
dacă și celălalt este cu adevărat interesat. Dacă nu, nu vă așteptați
să se schimbe; îndepărtați-vă.

Iar dacă vă vedeți cu un Explorator, fiți pregătit/ă să trăiți povestea

de dragoste puțin câte puțin. Și nu fiți indiferent/ă. Scriitoarea Ethel
Wilson a sintetizat atitudinea Exploratorului: „Plictiseala e un delict.“
Evitați rutina inutilă și păstrați-vă planurile flexibile. Luați din energia
și optimismul Exploratorului. Puneți accent pe aventură, pe intelect și
pe latura fizică. Explorați-i ideile. Nu-1 sufocați cu detalii. Evitați
repetițiile plictisitoare. Nu-i faceți niciodată morală. Exprimați-vă
emoțiile. Fiți jucăuș/ă. Și, întrucât Exploratorii nu le impun
altora limite, bucurați-vă de libertate.

Constructorul

„Inima nu are experiență“, declara Henry David Thoreau. Este

adevărat. Chiar și cei mai înțelepți oameni se pot purta nesăbuit
când vine vorba de dragoste. Totuși, fiecare tip de personalitate își
are punctele forte și slăbiciunile proprii. Așa se întâmplă și în cazul
Constructorilor.

în primul rând, dacă sunteți Constructor, nu lăsați ca înclinația pentru

planuri și programări să stea în calea șansei de a încerca lucruri noi
la o întâlnire. Fiți dispus/ă să vă schimbați tabieturile și modul de a
gândi. F. Scott Fitzgerald spunea astfel: „Vitalitatea înseamnă nu
numai abilitatea de a stărui, ci și de a o lua de la capăt.“ Flexibilitatea
este vitală atunci când facem curte cuiva.

Asigurați-vă că vă acordați timp pentru a-1 petrece cu persoana care

vă interesează. Constructorii sunt sociabili. Creează rețele ample de
prieteni și de colegi și le place să le „facă față“ tuturor. Așa că pot
veni însoțiți atunci când se văd cu prietenii. însă nu toți potențialii
parteneri vor să-ți cunoască de îndată gașca; unii preferă să stea de
vorbă doar cu tine.

Luați ca exemplu întâlnirea pe care am avut-o cu un Constructor

acum câțiva ani. Ne cunoșteam de mai mult timp și m-a invitat în
oraș. De-a lungul serii, m-a dus la trei petreceri. Am vorbit cu
partenerii lui de afaceri la o recepție a avoca-ților; i-am cunoscut
prietenii din Greenwich Village la petrecerea fiicei cuiva; și m-am
amestecat printre participanții de la un eveniment dedicat irlandezilor
din New York. Mi-a plăcut ineditul. Dar nu am apucat să vorbesc cu
el. Seara mi s-a părut obositoare și nesatisfacătoare.

întrucât Constructorii sunt dispuși să facă munci ingrate care

necesită timp și energie, uneori exagerează vrând să-i ajute pe
ceilalți. Așa că, dacă sunteți Constructor, asigurați-vă că potențialul
partener este interesat de dumneavoastră înainte de a vă oferi să-i
reparați mașina sau dé a-i face alte favoruri. Nu oferiți imediat prea
mult ajutor.

Nu-i permiteți celuilalt să vă grăbească atunci când vine vorba de

sex. Partenerul potrivit vă va respecta limitele. Apoi, dacă relația
evoluează, învățați să vorbiți despre nevoie sexuale ale
dumneavoastră. Constructorii pot fi uneori atât de tradiționaliști, încât
ezită să vorbească despre ceea ce le place în pat.

Constructorii iau foarte în serios părerile familiei și ale prietenilor. Iar

criticile îi pot dărâma, din orice parte ar veni ele. Dacă sunteți
Constructor, nu vă lăsați influențat/ă de părerile dezaprobatoare ale
prietenilor cu privire la persoana cu care vă întâlniți.
De asemenea, nu vă așteptați ca potențialului partener să-i placă de
la bun început de prietenii dumneavoastră. Poate dumneavoastră vă
faceți ușor prieteni, dar pentru anumite persoane acest lucru
necesită timp.

Modestia poate fi fermecătoare, dar Constructorii pot fi mult prea

modești când vine vorba de realizările lor. Faceți-i cunoscute
partenerului câteva dintre reușitele dumneavoastră; își dorește să fie
impresionat/ă.

Nu toată lumea este atât de disciplinată precum dumneavoastră.

Așa că, atunci când întâlniți o persoană care pare dezordonată, fie
treceți peste acést aspect, fie luați-o ca pe o ocazie de a fi de folos,
atunci când se va ivi momentul potrivit.

Nu criticați și nu judecați niciodată exagerat într-o relație de

dragoste. Există mai multe moduri adecvate în care putem gândi sau
în care ne putem comporta.

Fiți atenți cu pornirile morale. Hannah Whitall Smith, un orator din

secolul al XIX-lea, spunea: „Adevăratul secret în a oferi un sfat este
ca, după ce l-ați oferit cu onestitate, să vă fie perfect egal dacă este
urmat sau nu și să nu încercați niciodată să-i corectați pe oameni.“

Dacă întâlniți o persoană care este expertă într-un domeniu despre

care nu știți nimic, puneți întrebări despre acel domeniu. îl veți
fermeca pe partener cu interesul dumneavoastră și veți părea, de
asemenea, mai interesant.

Tendința de a fi protector va fi apreciată; aveți doar grijă să nu

exagerați. Nu trebuie să căleați peste nevoia de independență a
partenerului.

Constructorilor le place, de asemenea, să controleze situația. Dar nu

e bine să pară că vreți să-i controlați pe oameni.
Fiți jucăuș/ă. Este de admirat că impuneți respect. Totuși, dacă
sunteți o persoană prea reținută, răbdătoare și practică, în curând
veți fi perceput drept plictisitoare.

Nu vă feriți să cheltuiți niște bani. Constructorii sunt cei mai economi

oameni dintre toate cele patru tipuri de personalitate. Dar o întâlnire
presupune adesea niște cheltuieli. Și trebuie să dați dovadă și de
generozitate.

Dezvoltați-vă latura romantică. Un cuvânt sau un gest spontan care

să sugereze afecțiune poate fi intim și elocvent.

Asumați-vă riscuri. Când vine vorba de dragoste, oamenii trebuie să

trăiască clipa. Se spune că „Gloria vine din îndrăzneala de a face
primul pas“. îndrăzniți; riscați.

Dacă sunteți Constructor și vă întâlniți cu un Explorator, rețineți-vă

întrebările legate de detalii și ascultați teoriile și ideile partenerului.
Ignorați spiritul competitiv și tendința de a lua decizii pripite, specifice
Conducătorului. Creați o legătură personală cu un Negociator,
vorbind despre dumneavoastră și despre sentimentele pe care le
aveți. Fiți în mod special curtenitor cu alți Constructori. Și ei vor avea
valori tradiționale. Dintre cele patru tipuri, Constructorii vor aprecia
cel mai bine ceea ce sunteți cu adevărat.

Dacă aveți un alt tip de personalitate și vă întâlniți cu un Constructor,

nu uitați că are tendința de a fi ancorat în realitate. Vrea să
vorbească despre detaliile unui proiect, eveniment, despre
angajamente sociale și despre oameni. Adesea se pricepe să
vorbească despre fleacuri. Așa că vorbiți în detaliu despre orice,
Constructorilor le plac amănuntele. Evitați frazele care îticep cu
„Bănuiesc că...“, „Aș zice că...“ și alte semne de incertitudine. Fiți pe
cât posibil calculat/ă și calm/ă. Planificați evenimente sociale și
urmați planul pe cât posibil. Respectați nevoia Constructorului de
planificări și obiceiuri. Reduceți riscurile atunci când propuneți ceva
nou. Organizați-vă întâlnirile. Apreciați loialitatea Constructorului și
valorile tradiționale și nu uitați că va prețui aceleași lucruri la
dumneavoastră.

Conducătorul

„Trebuie să ținem bine de inimă, pentru că, dacă îi dăm drumul, vom
pierde și controlul asupra minții“, scria Nietzsche. Conducătorii,
asemenea Constructorilor, vor să dețină controlul - asupra lor și
asupra vieții de cuplu. Dar, spre deosebire de Constructori,
Conducătorii nu sunt nici precauți, nici sociabili. Celor mai mulți nici
nu le place experiența curtării; mai degrabă ar prefera să pună punct
întregii povești și să treacă la alte lucruri.

Când Conducătorii găsesc un partener intelectual potrivit, îl curtează

cu hotărâre și cu rapiditate. în afaceri, această promptitudine poate fi
o calitate. Dar găsirea dragostei adevărate poate fi un proces mult
mai delicat. Iar caracterul hotărât și fără ocolișuri al unui Conducător
îl poate speria pe potențialul partener care are nevoie de tin ritm mai
lent.

îmi aduc aminte de un Conducător din trecutul meu care a venit la

mine în apartament la a treia noastră întâlnire, mi-a „scanat“
interiorul și a început să măsoare un anumit spațiu de lângă
fereastra din sufragerie. Apoi a spus că acel spațiu ar fi prea mic
pentru biroul lui, cel mai important bun al său. M-am îngrozit. Nici
măcar nu mă hotărâsem dacă vreau să am o relație cu el, și deja
planifica detaliile viitorului nostru trai împreună.

Dacă sunteți Conducător, nu vă grăbiți.

„Geniul nu-i altceva decât o mare dispoziție pentru răbdare“, scria

naturalistul francez Georges-Louis Leclerc de Buffon. Lipsa de
răbdare a Conducătorilor poate crea probleme în procesul de
curtare, întrucât le place să treacă la subiect. Și pot deveni agitați
dacă discuția cu partenerul se lungește. Rela-xați-vă. Bucurați-vă de
aceste digresiuni. Veți descoperi astfel gândurile și ideile
partenerului.
Nu fiți atât de absorbit/ă de muncă, încât să neglijați să vă căutați
dragostea. Ieșiți în oraș, chiar și atunci când aveți nevoie de mai
mult timp în fața biroului. Relațiile sunt ca afacerile: dacă vreți să
aibă succes, trebuie să vă implicați.

De asemenea, lăsați-vă la birou spiritul competitiv și plăcerea

dezbaterii, pentru a vă bucura cu adevărat de timpul petrecut la
întâlnire. Nu oricui îi place să fie nevoit să-și apere fiecare remarcă
printr-o abordare logică.

Conducătorilor nu le prea plac nătângii. Iar dacă își pierd interesul

față de cineva, probabil vor ajunge să-l ignore. Așa că, dacă vă
întâlniți cu o persoană care inițial pare plictisitoare, încercați să găsiți
ceva interesant la ea și concentrați-vă asupra acestui aspect până
când vă puteți retrage într-un mod diplomat. încercați să fiți foarte
atent/ă, repetând ceea ce spune interlocutorul. în acest fel, va avea
certitudinea că-1 ascultați.

Deși Conducătorii pot lua decizii foarte rapid, apreciază autocontrolul

și nu au încredere în oamenii care acționează sub impulsul de
moment. încercați să profitați de aceste ființe mai „neîmblânzite“. Un
„spirit liber“ poate aduce energie și creativitate și s-ar putea să dea
dovadă de o inteligență ieșită din comun.

Vorbiți despre ceea ce simțiți. Conducătorii pot fi extrem de reținuți.

Dar cei mai mulți vă vor considera mai intere-sant/ă dacă vă arătați
sentimentele, scoțând la iveală latura mai delicată.

Iar când partenerul spune un lucru care-i trădează sentimentele, nu

ignorați acest fapt. Luați la cunoștință ceea ce simte și dați-i semnale
că înțelegeți.

Nu vă grăbiți să puneți la îndoială ce vi se spune. Conducătorii pot fi

într-atât de sceptici, încât pot înăbuși conversațiile pline de
imaginație.
Nu vă pripiți să trageți concluzii despre sentimentele celuilalt față de
dumneavoastră. Conducătorii sunt adesea foarte sensibili la cel mai
mic semn de respingere și interpretează greșit intențiile celuilalt.

Aveți grijă să nu începeți un monolog în care să vorbiți despre

munca, ideile sau alte interese ale dumneavoastră. Procesul de
curtate presupune un schimb de idei.

Nu vă lăsați ușor flatat/ă. întrucât Conducătorii au tendința să

vorbească pe șleau, își imaginează adesea că și ceilalți sunt la fel de
onești și de direcți. Dar vorba aceea: „Pisica blândă zgârie rău.“

Nu vă tachinați partenerul până nu ajungeți să-l cunoașteți mai bine.

Chiar și atunci, dacă vedeți că se supără, încetați. Umorul este o
modalitate foarte bună de a începe - dar și de a anula - o relație
promițătoare.

Conducătorilor le place sexul și îl iau în serios. Dar se bucură și de o

aventură de o noapte. Fiți atent/ă cu aceste întâlniri: sexul poate
declanșa în creier tot felul de senzații neașteptate și vă veți da
seama că ați început din întâmplare o relație pe care nu o doriți sau
puteți fifrănit/ă pentru că misteriosul partener nu vrea să vă mai
întâlniți.

Dacă sunteți un Conducător care se întâlnește cu un Explorator,

bucurați-vă de schimbul de idei cu acesta. Dacă sunteți în procesul
de curtare a unui Negociator, lăsați-1 să analizeze discuția din toate
unghiurile; nu încercați să puneți punct conversației. Răspundeți
detaliat la întrebările puse de un Constructor; acesta vă va aprecia
dorința de a fi concis. Iar dacă doriți să ieșiți cu un alt Conducător, nu
anulați întâlnirile pentru a sta la serviciu până mai târziu sau pentru a
vă bucura de hobby-uri. Nici nu-1 lăsați pe celălalt să anuleze
întâlnirile. Freud susținea că viața are două mari bucurii: munca și
dragostea. Nu neglijați dragostea.

Conducătorii, asemenea altor tipuri, comunică cel mai bine cu cei

care le înțeleg felul de a fi. Prin urmare, dacă vă întâlniți cu un
Conducător, așezați-vă comod atunci când stați alături de el. Astfel,
veți da semne că aveți încredere în propria persoană, un lucru pe
care Conducătorii îl admiră. Con-centrați-vă intens asupra sa, dar
nu-l țintuiți cu privirea; acestui tip de personalitate nu-i place privirea
acaparatoare. Vorbiți-i logic, precis și clar. Evitați discuțiile triviale.
Fiți hotărât/ă. Evitați comentariile lungi și explicațiile; treceți direct la
subiect. Și bucurați-vă de tendința Conducătorului de a vorbi
fără ocolișuri; astfel, știți mereu unde anume se situează. Nu
vă autocriticați; multor Conducători li se pare dezagreabil. Nu uitați
că le plac foarte mult dezbaterile; le place să se cioro-văiască, așa
că ripostați. Cel mai important - începeți conversații interesante și
mergeți în profunzimea lucrurilor. Nu uitați: Conducătorii își doresc
un partener intelectual.

Negociatorul

„Fiecare opțiune presupune să lăsăm ceva deoparte“, scria Jean-

Paul Sartre. Negociatorii sunt foarte conștienți de acest lucru. Ei iau
în considerare toate opțiunile, toate unghiurile unei chestiuni. Și se
pot scoate singuri din minți gândindu-se la nenumăratele posibilități
și capcane pe care le implică începerea (sau încheierea) unei relații.

Prin urmare, dacă sunteți Negociator, încetați să vă mai gândiți la

oportunitățile și la problemele pe care le anticipați într-o relație.

Nu înseamnă că n-ar trebui să vă ascultați „inima“. Intuiția este

modul în care creierul vă oferă informații valoroase. însă Negociatorii
trăiesc într-o lume a nuanțelor, în care fiecare mișcare din cap,
fiecare coborâre a tonului vocii sau schimbare a poziției au un
înțeles precis. Așadar, Negociatorii citesc prea mult în gesticulația
partenerului. Simplificați.

încercați să fiți mai direct/ă. Luați exemplu de la pisici, despre care

criticul Joseph Wood Krutch scria: „Par să funcționeze pe principiul
că nu strică niciodată să ceri ceea ce vrei.“ Dacă sunteți Negociator,
puteți fi atât de diplomat/ă, încât potențialul partener să nu știe cine
sunteți cu adevărat și de ce anume aveți nevoie.

Luptați pentru propriul interes. Dacă partenerul vă provoacă modul

de a vedea lucrurile, provocați-1 la rândul dumneavoastră. Nu dați
dovadă de prea multă grație, tact și empatie, încât să păreți lipsit/ă
de caracter. Luptați pentru punctul dumneavoastră de vedere.

Mai presus de toate, nu dați dovadă de un spirit prea împăciuitor.

Negociatorii pot fi prea dispuși să facă pe plac celorlalți.

Dar nici nu e bine să țineți pică pe oameni. Negociatorii au o

memorie foarte bună a experiențelor emoționale, mai ales a celor
urâte. Și își aduc aminte gafe sociale minore. Dar celelalte trei tipuri
nu se pricep la fel de bine la oameni ca majoritatea Negociatorilor.
Așa că încercați să iertați și să dați uitării greșelile minore ale
partenerului.

Evitați să vorbiți fără întrerupere. Datorită bunei cunoașteri a limbii,

vă puteți copleși partenerul prin intermediul cuvintelor, mai ales dacă
vreți să impresionați. Când vorbiți, încercați să abordați câte un
subiect pe rând și în detaliu înainte de a trece la o altă idee. Nu
dezvoltați mai multe aspecte ale unei idei în același timp.

Nu toată lumea este interesată să-și analizeze propria identitate sau

motivele. Prin urmare, evitați să faceți cercetări în structura
psihologică a partenerului sau în construcția relației dacă celălalt nu
este interesat de asemenea introspecții.

Dezvoltați un scepticism sănătos. Negociatorii pot fi uneori prea

încrezători, părând la un moment dat chiar naivi.

Nu ascultați tot ce spun prietenii și familia despre persoana pe care

începeți să o agreați. Știți mai bine decât oricine ce anume vă doriți
de la o relație.
Nu-i permiteți partenerului să-și folosească prea repede armele
seducției cu dumneavoastră dacă acest lucru nu vă face plăcere.
Stabiliți-vă propriul ritm și dați-i de înțeles partenerului că doriți să vă
respecte limitele.

Unele persoane pot fi atât de concentrate asupra unei activități, încât

nu observă când intrați într-o încăpere. Să nu vă simțiți lezat/ă de
acest fapt. Mai mult decât atât, nu exagerați în privința tuturor
nimicurilor care pot apărea în timp ce încercați să construiri o relație.
Nimănui nu-i plac oamenii care se vaită încontinuu.

Când faceți un compliment, să fie din inimă, nu din pură politețe. Iar
când altcineva vă face un compliment, acceptați-l. Negociatorii au
tendința de a respinge un compliment, sub-minându-i astfel atât pe
cel care l-a făcut, cât și pe cel care l-a primit.

Nu vă cereți scuze decât dacă într-adevăr vă pare rău. Negociatorii

se folosesc de scuze pentru a-i face pe ceilalți să se simtă bine. însă
unii oameni consideră că scuzele sunt un semn de slăbiciune, nu de
amabilitate.

Nu vă ocupați de mai multe lucruri odată în timpul întâlnirilor. Veți

lăsa impresia că nu acordați atenție sau, mai rău, că nu sunteți
sincer/ă, că sunteți superficial/ă sau lipsit/ă de interes.

Acționați cu încredere, chiar dacă nu sunteți sigur/ă pe

dumneavoastră. Toți preferă un partener cu încredere în sine.

Nu vă complăceți într-o relație dacă aveți senzația că nu este

autentică și semnificativă. Negociatorii urăsc confruntările. Și,
datorită compasiunii și fricii de conflict și de singurătate, sunt
predispuși să rămână pentru mult timp într-o relație nereușită.
înfruntați problema. Nu uitați de proverbul zen: „Ieșirea se face pe
ușă.“

în calitate de Negociator, veți avea parte de intimitate prin

intermediul conversațiilor directe despre aspecte personale
importante. Dar nu trebuie să uitați că alte tipuri vor să
găsească intimitate și în alte circumstanțe. Exploratorii simt că
ating intimitatea cu un partener atunci când fac împreună ceva
îndrăzneț. Constructorii pot obține intimitatea mergând la
un eveniment alături de partener, iar Conducătorii se simt
adesea mai aproape de partener când încep cu acesta o
conversație intelectuală riguroasă, uneori competitivă. Aflați cum
anume vede intimitatea partenerul dumneavoastră și cultivați și
acea formă de apropiere.

Dacă sunteți un Negociator care se întâlnește cu un Explorator, nu îi

luați în serios farmecul până când nu începe să arate un interes
serios față de dumneavoastră. Nu uitați că un Constructor nu pune
întrebări pentru a critica. Nu fiți atât de politicos cu un Conducător,
încât să-i dați impresia că sunteți slab. Cu acesta, treceți direct la
subiect. Dacă vreți să curtați un alt Negociator, încercați să evitați
analizarea fără sfârșit a „relației“.

Dacă aveți un alt tip de personalitate și vreți să vă întâlniți cu un

Negociator, vorbiți despre idei și evitați trăncăneala; țineți seama de
gândurile șujpiniile sale. împletiți sentimentele în conversație.
Negociatorilor le place să se dezvăluie și să se exprime emoțional.
Nu ezitați să-i vorbiți despre dumneavoastră. Negociatorii vor să vă
cunoască. De fapt, vă vor divulga cele mai profunde sentimente în
speranța că veți proceda la fel. Ascultați cu atenție. Stați cu fața la ei.
Aplecați-vă ușor înspre interlocutor, priviți-1 drept în ochi. Zâmbiți-i.
Fiți autentic/ă și personal/ă. Negociatorii apreciază căldura
sufletească.

De asemenea, nu uitați că Negociatorii nu sunt direcți și că nu le

place să refuze. Așadar, citiți printre rânduri pentru a vă da seama ce
vor să spună cu adevărat. Nu fiți competitiv sau agresiv cu ei. Și nu-i
întrerupeți; Negociatorii fac numeroase digresiuni. Mai presus de
toate, stimulați-le imaginația.
„Fericirea e ca un fluture: cu cât alergi mai mult după el, cu atât îți va
scăpa. Dar, dacă îți îndrepți atenția spre alte lucruri, va veni și se va
așeza ușor pe umărul tău.“ Henry David Thoreau știa că nu putem
prinde fericirea cu o plasă, mai ales fericirea în dragoste. Dar ne
putem folosi de ceea ce cunoaștem despre natura umană pentru a
ne pregăti, astfel încât, atunci când dragostea apare, să reușim s-o
păstrăm.

Iată în cele ce urmează câteva observații finale despre alcătuirea

naturii, câteva informații pe care toate cele patru tipuri de
personalitate le pot folosi atunci când se alătură celui mai vechi joc -
jocul împerecherii.

Fii vrednic de iubire

Poetul Ovidiu spunea: „De vrei să fii iubit, fii vrednic de iubire.“

In general, bărbații caută femei cu care este ușor să vorbești, calde,

simpatice, inteligente, energice și încrezătoare; femeilor le plac mai
degrabă bărbații relaxați, sensibili și deș-tepți. Cu toții caută un
partener atent, înțelegător, amuzant și onest. Nu încercați să atingeți
perfecțiunea, totuși. Bărbații sunt mai atrași de femeile „aproape
perfecte“, care mai și greșesc, nu de cele fără absolut nici un cusur.

Așa că puteți greși. Important e să fiți vrednici de iubire.

Eu le dau acest sfat în mod special Exploratorilor (care pot fi

nesinceri) și Conducătorilor (care pot fi distanți).

lubește-te pe tine însuți

Psihologii spun adesea că primul lucru pe care trebuie să-1 faci

pentru a-ți găsi sufletul-pereche este să te cunoști și să te placi pe
tine însuți. Ceea ce nu e cu totul adevărat. Vreme de milioane de
ani, strămoșii noștri (și multe alte ființe) și-au găsit perechea fără să
cunoască prea multe despre propria persoană și fără să țină prea
mult la ei înșiși. Poate să nu-ți placă neapărat de tine însuți, și totuși
să-ți găsești dragostea.

Cu toate acestea, masculii cimpanzei sunt în mod special atrași de

femelele sigure pe ele. Același lucru este valabil și pentru oameni.
Când ne considerăm atrăgători, ne comportăm cu un aer de
încredere în sine care funcționează ca un magnet pentru cei din jur.
Oamenii siguri pe ei sunt și mai prietenoși, mai deschiși și flirtează
mai mult - alte trăsături care îi atrag pe ceilalți.

în anul 2006 doi elevi de liceu au început un proiect științific

interesant. Ian Penchèvre și Stephen Odanovich au abordat o sută
douăzeci și cinci de fete în malluri și pe străzile din San Antonio,
Texas, și au încercat să le cucerească. Dar, pe măsură ce
interacționau, tinerii cercetători au observat cinci niveluri de
încredere în sine - timid, ezitant, umil, încrezător și arogant. După
cinci minute de conversație, le relatau fetelor despre cercetarea lor și
le rugau să completeze un chestionar privind impresiile lor despre
interacțiune. Abordarea celor încrezătoare a fost cel mairie succes
proces de cucerire.

Prin urmare, fiți încrezători în propria persoană; pășiți și comportați-

vă cu calm.

Iar dacă nu vă place de propria persoană, comportați-vă ca și cum v-

ar plăcea. Unui prieten de-ai mei, foarte realist din fire, îi place să
spună: „Dă-te jos de pe cruce, ne trebuie lemnul.“

Mai bine alegeți o frază pe care să v-o repetați la duș, în mașină sau
oriunde altundeva, ceva de genul „îmi place să fiu eu însumi/însămi,
pentru că sunt...“ - alegeți un lucru care vă place cu adevărat la
dumneavoastră și repetați-1. (Dacă sunteți Negociator, nu reflectați
prea mult la acest exercițiu: pu-neți-1 în aplicare.) Dar asigurați-vă
că repetarea frazei vă aduce zâmbetul pe buze, încredere în voce și
în modul în care pășiți. Nu fiți cel mai rău dușman al dumneavoastră.
Poetul Henry Wadsworth Longfellow spunea: „Nu în larma străzilor
aglomerate,/ Nu în strigătele și aplauzele gloatei,/ Ci în noi
sunt triumful și înfrângerea.“

Laudă-mă, gură - însă cu măsură

Ați putea chiar să încercați să vă lăudați puțin. Până la urmă, în

procesul de curtare nu este vorba despre onestitate, ci despre
câștig. Fiecare animal de pe planetă pare să cunoască acest lucru,
mai puțin oamenii. Credeți că păunul este modest atunci când își
afișează penele în fața păunițelor?

Afișați-vă penele.

Talentul de a scrie o poezie, o piesă de teatru sau o povestire, de a

compune melodii sau simfonii; fervoarea religioasă, simțul umorului
sau virtuțile; capacitatea de a înțelege conceptele matematice;
convingerile politice; perseverența și bunătatea dumneavoastră -
toate aceste trăsături omenești elaborate, aparent inutile, au evoluat,
în mare parte, pentru a-1 impresiona pe potențialul partener și
pentru a câștiga în jocul împerecherii.

Așa că lăudați-vă puțin.

Mai ales Negociatorii și Constructorii ar trebui să ia seama de acest

sfat, deoarece pot fi într-atât de modești, încât ajung să-și
submineze calitățile - lucru pe care Conducătorii îl văd ca pe un
punct slab, iar Exploratorii ca pe o ocazie ratată. Iar dacă sunteți
Conducător (deci vă plac competițiile) sau Explorator (deci puteți
exagera), lăudați-vă într-un mod inteligent. Nu depășiți măsura.

Nu faceți pe inabordabilul

Mulți oameni m-au întrebat de-a lungul timpului dacă ar trebui să

facă pe inabordabilii la începutul unei relații. Sincer, nu am văzut pe
nimeni care să aibă succes cu această atitudine. Când devii
interesat/ă de o persoană, este greu să-ți înfrânezi sentimentele. Voi
spune totuși că a face pe inabordabilul poate aduce anumite
avantaje la nivel biologic. Limitele intensifică trăirile romantice -
fenomen pe care eu îl numesc atracția frustrării, probabil pentru că
regiunile cerebrale asociate cu plăcerea, energia, concentrarea și
motivația continuă să lucreze când recompensa întârzie să apară.

Cu toate acestea, cinci studii academice au cercetat efectele unei

atitudini inabordabile și nici unul nu a dovedit că strategia ar mări
șansele de a cuceri pe cineva. Femeile sunt mai puțin impresionate
de jocul curtării decât bărbații. îi consideră enervanți pe bărbații
rezervați și prea selectivi.

Eu sunt de părere că toate tipurile de personalitate devin agasate de

o asemenea strategie de curtate, însă din motive diferite.
Constructorii sunt devotați onestității, datoriei și loialității; adoptă un
ton moral aproape în tot ce întreprind. Prin urmare, sunt șanse să
creadă că o persoană care face pe inabordabila este nesinceră și
probabil nu are standarde morale solide. în plus, Constructorii sunt
pragmatici, caută un camarad de întrajutorare și nu-i apreciază pe
cei care inventează obstacole în calea lor.

Prețios pentru Conducători este timpul, iar întâlnirile reprezintă o

eorvoadă. Așa că probabil vor socoti că pierd din timpul lor prețios
cu cei care fac pe inabordabilii. Conducătorii sunt, de asemenea,
hotărâți și-și urmează ținta. Asemenea Constructorilor, nu sunt
încântați atunci când cineva complică inutil relația în stadiul incipient.

Negociatorii se îndrăgostesc mai frecvent decât alte tipuri. Așa că

vor trece peste acest obstacol sau îl vor minimaliza, mai ales dacă
au impresia că și-au găsit în sfârșit „perechea“, însă Negociatorii s-ar
simți tulburați dacă ar constata că persoana care face pe
inabordabila s-ar dovedi nesinceră.

Numai Exploratorii vor fi, probabil, atrași de cei care fac pe

inabordabilii. Imprevizibilul îi incită. Mai mult decât atât, Exploratorii
sunt optimiști și flexibili; pentru ei, situațiile imposibile sunt adesea
stimulatoare. Dar până și Exploratorii se vor plictisi dacă acest joc
continuă la nesfârșit.

Pânà la urmă, nimănui nu-i place să fie jucăria cuiva atunci când e în
căutarea dragostei.
1

William Shakespeare, Visul unei nopți de vară, în Opere III,

traducere de Șt.O. losif, Editura de stat pentru literatură și artă,
București, 1956, p. 391 (n.tr.).
Tactica „vino-ncoace"
Ați văzut vreodată cum flirtează o pisică? A mea își lovea
pretendentul cu laba peste bot, îl gonea sâsâind, se îndepărta câțiva
pași, se așeza, se lingea, se uita la el peste umăr, își unduia coada,
se ridica, își arcuia spinarea și se întorcea cu fundul spre el,
sugerându-i să o urmeze. Iar el o urma. Pisica se întorcea când el se
apropia, se așeza, îl lovea din nou și o lua de la capăt, lăsându-1 de
fiecare dată să se apropie și mai mult.

Asemenea pisicilor, câinilor, păunilor și celorlalte creaturi, oamenii au

dezvoltat un arsenal de comportamente menite să cucerească. O
facem în mod firesc, adesea inconștient.

Psihologul Monica Moore a descoperit numeroase metode și tactici

de curtare de care sigur nu v-a povestit mama dumneavoastră.
Monica s-a dus în cluburi, restaurante și la petrecerile din St. Louis,
Missouri, cu diverși asistenți, de fiecare dată jucând rolul de cuplu
plictisit. Monica și colegii săi au ales la întâmplare 210 femei în
decursul a doi ani și au observat modul în care flirtează. Au
descoperit 52 de semnale faciale, corporale și mișcări ale capului la
care recurg femeile pentru a le da de înțeles bărbaților că sunt
interesate.

„Scuturarea capului“ este un semnal comun. O femeie își dă capul

pe spate și își ridică rapid chipul, apoi îl coboară din nou. Adesea,
gestul este combinat cu „pieptănarea“ părului (trecerea degetelor
prin păr), cu atingerea ușoară a lui (trecerea ușoară a palmei peste
păr) sau cu mângâierea părului (trecerea întregii mâini prin păr de
mai multe ori). Unele femei îi înfruntă pe bărbați „față în față“,
aducându-și fața chiar în fața nasului acestora, aproape atingându-1.
Turturelele fac asta - de fapt, ele își lovesc ușor ciocul. Delfinii par
că-și „ciugulesc“ nasul unul altuia.
Prin „expunerea gâtului“, femeile își ridică într-o parte capul, într-un
unghi de patruzeci și cinci de grade, pentru a-și arăta gâtul. Și
lupoaicele fac la fel. Unele femei își întind mâinile cu palma în sus
către pretendent. Cimpanzeii fac acest gest pentru a-și arăta
prietenia. Multe femei recurg și la „dansul solo“, bătând pe loc ritmul
muzicii.

De asemenea, femeile se „aranjează“, netezindu-și hainele. Unele

își masează genunchii; unele își clatină pantoful sprijinit de degetul
mare de la picior. Altele ating diverse părți ale corpului. Cunoscute
ca semnale de intenție, femeile care flirtează (și unii bărbați) își
mângâie brațul, își freacă gâtul, își întind mâna spre un potențial
partener de la masă, duc piciorul mai aproape, dacă stau în picioare,
sau se apleacă înspre celălalt - gesturi pe care de fapt îșKdoresc,
inconștient, să le facă interlocutorul. Altele recurg și la „pigulirea
scamelor“, luând un mic puf de pe bluză.

Femeile se folosesc de „proptele“. în timp ce vorbesc, mângâie

obiectele, se joacă cu cheile sau cu un obiect de pe masă. Multe
râd, chicotesc, șoptesc, fac cu ochiul sau dau din gene pentru a
atrage atenția. Unele stau foarte aproape de interlocutor. Altele fac
„paradă“, mergând cu spatele arcuit, cu abdomenul retras, pieptul în
afară și capul sus, unduin-du-și foarte vizibil șoldurile. Multe solicită
ajutor, întinzându-le bărbaților haina, pentru a le ajuta să se îmbrace,
sau cerând ceva de băut.

Multor femei le place să se joace - scot limba unui bărbat, se

furișează în spatele lui și îi acoperă ochii sau îl gâdilă. Femeile îi
mângâie pe bărbați, frecându-le brațul, bătându-i pe coapse,
îmbrățișându-i, atingându-i ușor cu palma sau săru-tându-i în joacă.

Cele mai hotărâte femei recurg la tactica „vino-ncoace“, cunoscută

celor care studiază comportamentul animalelor drept

lordosis. Se întâlnește la toate mamiferele. Femeia se îndepărtează

sau îi întoarce spatele bărbatului, iar apoi dintr-o mișcare își
arcuiește spatele, își îndreaptă fesele spre el și se uită peste umăr
pentru a privi pentru câteva clipe direct în ochii lui, exact ca pisica
mea. Toate celelalte femele mamifere recurg la acest procedeu
pentru a invita la copulație. Femeile o fac doar pentru a flirta.

Moore conchide că, în medie, femeile care au flirtat au recurs la

aproximativ șaptezeci de trucuri pentru a atrage atenția. Iar cele care
au flirtat mai mult au fost mai des abordate de către bărbați. Chiar și
când o femeie transmite un mesaj ambiguu, de pildă când zâmbește,
ținându-și brațele strânse în jurul corpului sau chiar încrucișate,
bărbații tot văd în asta o invitație. Ei sunt mai înclinați decât femeile
să creadă că un comportament prietenos sau ambiguu este un
indiciu al interesului sexual sau romantic.

Bărbații care fac curte au tendința de a recurge la gesturi de

dominare față de alți bărbați, lovindu-i în joacă pe umăr cu pumnul,
pălmuindu-i pe spate, dându-le coate în coaste. Unii bărbați se
încalecă unul pe celălalt sau se plimbă țanțoși. Alții se tolănesc pe
scaun sau își întind brațele pe alte scaune pentru a pretinde mai
mult spațiu. Bărbații își țin mâinile în șold și picioarele depărtate, fie
că stau jos sau în picioare. își freacă barba sau bărbia, punându-și
în evidență maxilarele masculine. Unii râd foarte puternic sau fac
gesturi foarte evidente, se leagănă și se unduiesc pentru a atrage
atenția asupra lor. Iar când se află în exterior, mulți ridică un obiect și
îl aruncă, sar peste el, îl împing sau fac orice altceva pentru a-și
arăta forța, viteza sau precizia.

Limbajul facial

Mesajele transmise prin intermediul ochilor sunt pe primul loc în

procesul de flirtare. Oamenii își aruncă o privire prin încăpere, în
căutarea unui potențial partener. Apoi privesc scurt de repetate ori și
scrutător pentru a analiza o anumită persoană. Și se uită prelung
(timp de trei secunde sau mai mult) când sunt cu adevărat interesați
de cineva. Cunoscută sub numele de privirea de împerechere,
aceasta este folosită de diferite animale. De pildă, cimpanzeii îi
pironesc cu privirea pe cei pe care îi curtează.

Atât femeile, cât și bărbații „dau din cap“, în sus și în jos, în semn că
ascultă. Ambele sexe „ridică din sprâncene“ preț de aproape două
secunde, pentru a-și arăta interesul față de o altă persoană. De
asemenea, își accentuează vorbele dând din mâini într-un mod
exagerafși își trec limba peste buză.

Zâmbetul este foarte important când flirtăm. Nu-l pot recomanda cu

foarte multă tărie, mai ales Conducătorilor, care îl pot percepe drept
un semn de slăbiciune, și Constructorilor, care pot considera că
mimica expresivă este nepotrivită masculinității și nesigură.

Există aproximativ optsprezece moduri de a zâmbi, dintre care

folosim numai câteva atunci când flirtăm. „Zâmbetul simplu“ este un
gest pe care îl facem ținând buzele lipite și pe care îl adresăm în
saluturile obișnuite transmise unui străin sau unei cunoștințe. Arătăm
un interes mai mare dacă ne retragem buza superioară și ne arătăm
dinții de sus - „zâmbetul superior“. Acesta, combinat cu mișcarea din
sprânceană (sus și apoi repede jos), va transmite un semnal clar de
interes.

însă, dintr-un motiv natural, „zâmbetul deschis“, cu toată dantura

expusă, este cel mai eficient. Suntem tăcuți să-i imităm pe ceilalți,
mai ales prin mimică. Iar când vedem o altă persoană zâmbind, fața
noastră preia în mod firesc aceeași poză, chiar și numai pentru o
fracțiune de secundă. Acest lucru are un efect foarte puternic asupra
creierului. Mișcându-ne mușchii faciali, stimulăm nervii faciali. Iar
aceștia, în schimb, activează anumite substanțe cerebrale care ne
fac să ne simțim bine. Din acest motiv ne simțim bine printre oamenii
fericiți. Dacă ei zâmbesc, zâmbim și noi, creând senzații
puternice de plăcere.

Prin urmare, dacă vreți să-l faceți fericit pe partenerul

dumneavoastră, fiți fericit/ă. Zâmbind vă veți simți mai bine și îl va
bucura și pe celălalt.

în Samoa, Papua-Noua Guinee, Japonia, Africa, pe fluviul Amazon

și în cluburile și barurile din Madrid, Londra, New York și Buenos
Aires, femeile flirtează în mai multe „reprize“. Mai întâi îi zâmbesc
admiratorului, apoi își ridică rapid sprâncenele, deschizând ochii larg
pentru a se uita direct la el; la urmă își închid pleoapele, își înclină
capul în jos și lateral și se uită în altă parte. Adesea, o femeie își
acoperă fața sau gura cu mâna când își întoarce privirea.

O altă strategie este privirea rușinată, un alt gest pe care probabil l-

am moștenit de la strămoșii noștri din clasa mamiferelor, pentru că și
oposumul recurgă la el. Mai întâi ne împingem gâtul ușor în față, ne
ridicăm puțin capul, apoi ne uităm în sus, înspre pretendent.

Fie că este vorba de o privire, de trecerea limbii peste buze,

ridicarea sprâncenelor sau orice altă combinație de gesturi, ideea
este să ne facem observați. De fapt, Moore a descoprit că aceste
semnale sunt mult mai eficiente decât atracția fizică atunci când
vrem să atragem atenția cuiva.

Handicapul

O formă ciudată a procesului de curtare este cunoscută sub numele

de handicap. Oamenii se îmbracă neîngrijit, poartă haine
neatractive, care le vin rău sau par șifonate și prost păstrate; unii se
așază undeva unde să fie remarcați cu greu.

De curând am observat acest tip de comportament într-un bar din

centrul New Yorkului. Două tinere stăteau cu spatele spre încăpere,
aplecate asupra paharelor. Amândouă purtau blugi largi, bluze
lăbărțate și niște oribile căciuli de lână pentru schi. Erau neplăcute la
vedere. Dar, când s-au întors să vadă ce se mai întâmplă pe-acolo,
și-au arătat chipurile minunate.

Câteva zile mai târziu, am observat același tip de comportament la

un prieten al meu, un tip foarte chipeș după standardele oricui și
care se îmbracă în general la patru ace. S-a înscris la o agenție de
matrimoniale din New York și s-a simțit obligat să-mi arate fotografia
și scurta prezentare de înscriere. Spre surprinderea mea, a ales o
fotografie în care avea barba crescută de trei zile, părul slinos și un
tricou tare urât și șifonat. în prezentare scrisese: „Mă pricep la
curățenie.“

Nici o vietate, fie ea păun, vulpe, pisică sau rinocer, nu ar

recomanda o asemenea modalitate de a curta. Și totuși, oamenii de
știință consideră că prin metodele respective oamenii vor să arate că
sunt o partidă atât de bună, încât pot câștiga jocul împerecherii chiar
și cu un handicap vestimentar imens.

Ghemuit și drepți

Există două poziții pe care le luăm când facem curte și pe care le

împărtășim cu peștii, homarii, șopârlele și broaștele: ghemuit și
drepți.

Poziția drepți, numită și „poziția țanțoșă“, este mai frecvent adoptată

de bărbați. De pildă, dacă un bărbat care citește pe o bancă în parc,
cu umerii lăsați, cu stomacul și pieptul concave, vede apropiindu-se
o femeie atrăgătoare, în mod inconștient se îndreaptă, își trage
abdomenul și își scoate în evidență pieptul. Prin această „evidențiere
a pieptului“ dorește să pară masiv, indiciul intenției de dominare și al
atitudinii curtenitoare. Pisicile se zbârlesc. Porumbeii se umflă.
Codul își scoate în afară aripile pectorale. Homarii se ridică
pe vârfurile piciorușelor și merg țanțoș. Masculii gorile își
lovesc pectoralii.

Femeile se contractă; se ghemuiesc. își strâng degetele de la

picioare, își unduiesc umerii și își lasă capul să atârne. Mesajul este:
„Sunt inofensivă; vino și apără-mă.“ Multe alte ființe se ghemuiesc
pentru a transmite mesaje prietenoase. Lupii și coioții își trag coada
între picioare și se pitulează. Șopârlele și broaștele râioase își mișcă
întregul corp în sus și în jos. Iar multe alte specii se apleacă.
Cimpanzeii dau din cap repede și în mod repetat, ceea ce
primatologii numesc încuviințare.

Bărbații și femeile se contractă și se umflă în toate țările din lume

pentru a semnala că sunt disponibili și interesați. Așa că, dacă
partenerul de la întâlnire sau colegul de la birou exprimă asemenea
gesturi și posturi, fie și numai fugar, cel mai probabil vă curtează.

„Agățatul" în cinci acte

Antropologul David Givens și biologul Tim Perper, asemenea

psihologului Monica Moore, au petrecut mai multe sute de ore în
barurile pentru celibatari din America pentru a afla anume cum
„agață“ bărbații și femeile. Au descoperit că majoritatea urmează
anumite tipare - o fotocopie pe care o pot utiliza toate tipurile de
personalitate când curtează - care implică cinci pași.

Pasul unu: stabilirea unui teritoriu - tejghea, scaun, bancă, un loc

unde te poți întinde, un loc de unde poți vedea și unde poți fi văzut.

Apoi: oamenii încep să atragă atenția asupra lor. Râsul zgomotos.

Gestul dramatic cu brațul. Unduirile, întinderile, dansul pe loc.
Fanfaronadă și ture înainte și înapoi până la tonomat, baie etc.
Aranjarea bluzei. Trecerea degetelor prin păr. Frecarea bărbiei.
Pigulirea scamei de pe sacou. îndepărtarea de prieteni pentru a sta
singur/ă la bar. Atragem atenția asupra noastră prin asemenea
metode și prin multe altele, numai pentru a transmite: „Sunt aici.“

începerea unei conversații este faza agățatului efectiv. Femeile

adoptă adesea vocea subțire, melodioasă, care le place bărbaților, în
vreme ce aceștia își mențin în mod inconștient tonul jos și grav, care
le incită pe femei. Cele mai bune elemente într-o conversație sunt fie
complimentele, fie întrebările, întrucât celălalt este nevoit să
răspundă. De altfel, o laudă neașteptată îl poate binedispune pe
bărbat și să-1 facă mai prietenos în fața unei femei străine.
Următorul pas în acest dans primordial îl constituie atingerea. în
general, femeia este cea care face primul gest, atingând ca din
întâmplare umărul, brațul sau încheietura bărbatului în timp ce-1
întreabă: „Cum estejyiâncarea aici?“ sau „Ai puțin timp?“ Dacă ezită
sau se retrage, ea nu va încerca a doua oară. Dacă nu face nimic, e
posibil ca ea să mai încerce o dată. Iar dacă o atinge și el, s-ar putea
să urmeze o serie de atingeri nonșalante.

Pasul cinci, ultimul: menținerea ritmului, cunoscută și sub denumirea

de sincronizarea interacțiunii. Dacă doi oameni încep să se placă, se
apropie unul de celălalt, mișcându-se până când umerii lor devin
aproape aliniați. Apoi își sincronizează mișcările. Când el își ridică
paharul, îl ridică și ea pe al ei. Dacă ea își încrucișează picioarele, le
încrucișează și el. La început, mențin un ritm similar numai într-o
oarecare măsură. Apoi se mișcă mai des în tandem, până când
dobândesc un ritm perfect al celuilalt. Când doi oameni mimează
mișcările celuilalt, până și impulsurile lor cerebrale se produc în
tandem.

Nu este de mirare că foarte multe cluburi și baruri pentru celibatari

difuzează muzică ritmată și au un ring de dans. Pe măsură ce
femeile și bărbații mențin ritmul, ajung în mod firesc la o sincronie a
corpurilor cu cei din jurul lor, grăbind procesul de curtare.

„Menținerea ritmului“ poate fi extrem de eficientă. Am încercat o dată

la o întâlnire la vremea prânzului: am menținut ritmul potențialului
meu partener. Nu reușisem deloc mai înainte să avansez de la
stadiul de prietenie. Așa că am mimat fiecare mișcare a lui. Când el
a comandat fripură și vin, am făcut și eu întocmai. De fiecare dată
când își tăia carnea, o tăiam și eu. De fiecare dată când sorbea din
băutură, sorbeam și eu din a mea. Am dat din cap când a dat și el.
Mi-am asumat chiar și ritmul conversației lui și am vorbit încet.

A funcționat.

Atenția și umorul
„Ascultă, sau limba te va surzi“, astfel sună o vorbă de duh a
amerindienilor. Pentru a crea senzația de intimitate cu un partener,
trebuie să-l ascultați cu atenție. Mișcați-vă corpul. Dați din cap;
zâmbiți dacă celălalt zâmbește; orice ați face, apropiați-vă -
intelectual, emoțional și fizic. Iar dacă simțiți că vă fuge mintea la
altceva, aplecați-vă înspre interlocutor, priviți-1 cu atenție când
vorbește. Repetați anumite porțiuni de fraze. Faceți mici comentarii.
Procesul de curtare funcționează pe principiul „oferă/primește“;
trebuie să reacționăm la mesaje. Trebuie să ascultăm și să
răspundem.

Recurgeți la umor, pe cât posibil.

Diferitele tipuri de personalitate sunt atrase de tipuri diferite de umor.

Exploratorilor le plac mai degrabă glumele scandaloase și umorul
sec, cu o notă surprinzătoare și cu acțiune. Constructorii sunt
adesea atrași de anecdote despre oameni, locuri și lucruri.
Conducătorii preferă calambururile și paradoxurile care au cel puțin
două elemente independente care se opun. Iar Negociatorilor le plac
poveștile despre oameni.

Faceți glume și poante după cum vă pricepeți. Glumele sunt un

instrument de curtare foarte puternic și chiar un bun medicament.
Menține un cuplu împreună, reduce stresul și stimulează regiunile
cerebrale asociate cu plăcerea și recompensa.

Cine achită nota de plată?

Vă aflați la un bar, într-un club, la restaurant sau într-o cafenea. Ați

luat masa cu o persoană pe care ați cunoscut-o săptămâna trecută.
Este prima voastră întâlnire serioasă. Și nu este foarte clar cine a
invitat pe cine. Cine achită nota de plată?

Știm instinctiv că aceasta este o chestiune importană, întrucât are o

lungă istorie. în lumea animalelor, masculii le hrănesc pe femele și
așteaptă sex la schimb. Un cimpanzeu mascul îi oferă femelei un
cub de zahăr sau came; femela își consumă premiul; apoi se
întoarce pentru copulație. O rândunică mascul o hrănește pe femelă
cu un ^peștișor pentru a primi la schimb sex. „Hrănirea curtenitoare“
este foarte comună în lumea animalelor și foarte frecvent asociată
cu sexul; atunci când este vorba despre insecte, se numește „dar
nupțial“.

Schimbul hrană/sex este adesea întâlnit și în rândul oamenilor din

toată lumea. Pește, came, o cutie de bomboane: bărbații fac rost de
mâncare. Iar dacă nu pot oferi hrană, oferă bere, țigări, haine și flori.
Iar aceste daruri fac parte în mod regulat din procesul de curtare.

Prin urmare, fiți cu băgare de seamă atunci când oferiți mâncare. Și

gândiți-vă bine înainte de a accepta hrană sau alte cadouri. Foarte
adânc în mintea celui care oferă și a celui care primește are loc un
schimb important - un schimb care adesea duce la sex și dragoste.
Dar, dacă sunteți interesat/ă de o persoană, a achita nota la cină
este un dar potrivit. Este costisitor și, prin urmare, constituie un
indiciu al stării materiale și un gest de generozitate. însă nu are
valoare pe termen lung: se consumă pe loc. Și trăiți momentul
împreună.

Sărutul

Sărutul are de asemenea efecte speciale în creier, după cum știți

fără îndoială.

Sărutul stimulează toate simțurile. Când sărutăm, îl vedem pe

partener, îi simțim mirosul, gustul, îl auzim și îl atingem. Buzele au
numeroși nervi care receptează cele mai fine mesaje, în acel
moment, cinci dintre cei doisprezece nervi cranieni escortează
aceste senzații intense către creier, unde sunt procesate într-un fel
de fabrică impresionantă - cortexul somato-senzorial. Cea mai mare
parte a acestei regiuni cerebrale este dedicată procesării senzațiilor
din jurul nasului și al gurii, făcând buzele și limba extrem de
sensibile.
Sărutul nu ne afectează numai simțurile. Mărește pulsul și tensiunea,
ne dilată pupilele și ne îngreunează respirația. Sărutul crește nivelul
de ocitocină, substanța asociată cu încrederea și atașamentul. De
asemenea, reduce hormonul de stres, corti-zolul. Prin urmare,
sărutul bombardează creierul, producând plăcere și relaxare.

De asemenea, ne oferă niște informații esențiale. Datorită acestui

vechi obicei, culegem semnale despre ce a mâncat, băut sau fumat
partenerul, dar și informații esențiale despre structura sa genetică. în
plus, saliva conține informații despre anumite gene din sistemul
imunitar. Suntem în mod natural atrași de cei cu un sistem imunitar
ușor diferit - cel mai probabil pentru a crea varietate genetică prin
viitorii copii. Să-rutându-ne partenerul, culegem în mod inconștient
aceste informații. Mirosul respirației unei femei și saliva se
modifică în timpul ciclului menstrual, indicând nivelul de fertilitate.

Femeile spun că își sărută noul partener în primul rând pentru a

aduna informații. Totuși, bărbații văd altceva în sărut, în urma
mângâierilor, speră să atragă femeia în pat. Așteptările lor sunt
fundamentate prin construcția biologică. Saliva unui bărbat este
încărcată cu testosteron, hormonul care induce dorința sexuală.
Probabil de aceea bărbații preferă mai mult decât femeile săruturile
mai umede. Cu cât este mai umed, cu atât transmit mai mult
testosteron.

Și femeile, și bărbații spun că sărutul îi apropie de partener din punct

de vedere emoțional, cel puțin în cazul unui sărut reușit. Tandru,
pasional, atent - oamenii tind să creadă că un sărut mai tandru este
dovada unui pretendent potrivit, a unui partener de viață și a unui
părinte bun. Totuși, un prim sărut nereușit poate ucide din fașă o
relație. în urma unui studiu recent în care au fost implicați 58 de
bărbați și 122 de femei, 59% dintre bărbați și 66% dintre femei au
spus că au pus capăt unei idile după primul sărut. Pentru ei a fost un
sărut fatal.
Peste 90% din populația planetei se sărută. Iar în culturile în care
oamenii consideră sărutul ceva dezgustător, amanții creează un alt
fel de preludiujnaintea copulației efective.

Numeroase alte ființe se sărută sau se mângâie în zona gurii.

Bonobo, cimpanzeul cel mai înrudit cu omul, se sărută folosind
limba. Câinii ling. Cârtițele își freacă nasurile. Elefanții își pun trompa
în gura celuilalt. Albatroșii își ating ciocurile. Sărutul este un gest
natural. Dar, întrucât poate constitui începutul (sau sfârșitul) unei
relații, gândiți-vă înainte să vă sărutați.

Sexul ocazional

Sexul are mai multe avantaje sănătoase. Sexul regulat

îmbunătățește simțul mirosului, reduce riscul bolilor de inimă,
îmbunătățește forma fizică, ajută la pierderea în greutate,
alină durerea, reduce frecvența răcelilor și gripelor și
îmbunătățește controlul vezicii. Sexul reușit ne face să vrem și mai
mult sex, în mare parte pentru că activitatea sexuală crește nivelul
de testosteron.

De asemenea, este o activitate care poate reduce depresia, mai ales

în cazul femeilor, întrucât lichidul seminal este un cocktail de
substanțe potente. Dopamina și norepinefrina, în cazul bărbaților,
eliberează stresul și dau energie, optimism, concentrare și motivație.
Ocitocina și vasopresina din lichidul seminal poate crea și
sentimentul de atașare profundă. Iar hormonul de stimulare foliculară
(FSH) și hormonul luteinizant (LH) din spermă reglează ciclul
menstrual al femeii.

Pe scurt, sexul cu partenerul potrivit la timpul potrivit face bine.

Dar ce se întâmplă cu sexul ocazional cu o persoană pe care de-

abia am cunoscut-o?

Nu sunt dintre cei care îl recomandă; dar nici nu vreau să vă spun

cum să vă trăiți viața. Iată însă câteva secrete ale mamei natură:
sexul ocazional este rareori ocazional. Stimularea organelor sexuale
produce dopamina - substanța cerebrală asociată cu sentimentul
intens de dragoste. Imediat după orgasm, este eliberată și
norepinefrina, o substanță foarte înrudită, asociată cu energia,
euforia și concentrarea. Prin urmare, când se realizează un contact
sexual între două persoane care de-abia se cunosc, pot fi stimulate
aceste „sucuri“ neurale, împingându-i pe cei doi spre sentimente de
dragoste pasională. Mai mult decât atât, orgasmul produce
eliberarea de ocitocină și vasopre-sină, „substanțele alintului“
asociate cu atașamentul. Așadar, cei doi parteneri pot ajunge să
trăiască sentimente profunde de uniune. Chiar și simpul fapt de a
privi fotografii și cuvinte erotice poate amorsa creierul indivizilor de
ambele sexe.

De fapt, m-am gândit adeseori că oamenii se „împerechează“ cu un

nou partener tocmai cu acest scop - pentru a-și activa circuitele
cerebrale care duc la idilă și la atașament și pentru a atrage un
partener și, astfel, să înceapă o nouă relație.

Este interesant faptul că antropologul Justin Garcia și alții au ajuns

de curând la aceeași concluzie. în studiul său asupra sexului
ocazional, realizat într-un campus din America, Garcia notează că
aproximativ o treime dintre aventurile de-o noapte s-au transformat
în relații. Mai mult decât atât, când această strategie nu a dus la
începerea unei relații, de obicei unul dintre parteneri a devenit
depresiv, întrucât avusese așteptări mai mari și-și doriseră o legătură
mai puternică.

Sexul ocazional poate duce la dragoste, așa că e bine să vă gândiți

de două ori înainte să porniți într-o asemenea aventură.

Devotamentul

Bărbații nu ar trebui să interpreteze fiecare gest minor pe care îl face

o femeie ca pe un indiciu al interesului sexual. Iar femeile nu ar
trebui să presupună că bărbații dezagreează ideea de devotament.
Pentru că nu e așa. Bărbații se îndrăgostesc mai repede decât
femeile, probabil pentru că sunt foarte „vizuali“. Adesea sunt mai
dependenți de relația lor pentru că își fac mai rar prieteni apropiați
Ijărbați cărora să le împărtășească sentimentele. Iar bărbații divorțați
și separați sunt cu 2,5% mai înclinați să se sinucidă decât cei
căsătoriți, pe când femeile divorțate nu au predispoziție pentru
sinucidere.

Dacă bărbații supraapreciază interesul sexual al unei femei, femeile

le subestimează acestora dispoziția de a fi devotați.

Născuți pentru a iubi

„Sfatul e ca zăpada; cu cât vine mai blând, cu atât rămâne mai mult
timp și cu atât mai adânc se scufundă în minte“, scria Samuel Taylor
Coleridge. Cine poate ști care dintre sugestiile de mai sus se va
adânci în mintea dumneavoastră pentru a vă ajuta să găsiți
partenerul potrivit? Poate că într-o zi o să-mi scrieți ca să-mi
povestiți. Dar de un lucru sunt foarte sigură: vă veți îndrăgosti.

Suntem născuți pentru a iubi. Dragostea este un impuls uman, unul

dintre cele trei sisteme cerebrale principale care a evoluat acum
milioane de ani. Impulsul sexual ne motivează

să căutăm împreunarea cu o gamă largă de parteneri; dragostea ne

face să ne concentrăm toată energia de împerechere asupra unei
singure persoane odată; iar sentimentul de atașament profund ne
inspiră să rămânem alături de un partener suficient de mult cât să ne
creștem copiii ca o adevărată echipă.

Dar, dintre aceste trei circuite neurale, dragostea este adesea cea
mai puternică. Este cu siguranță mult mai puternică decât impulsul
sexual. Până la urmă, dacă îi cerem unui prieten să facă sex cu noi
și acesta ne refuză, nu ne sinucidem. Dar, în lumea întreagă, există
și oameni respinși în dragoste și care se sinucid sau cad în depresii
severe. Unii mor în urma unui atac cerebral sau a unui infarct
cauzate de stres.
„Inima omului este asemenea unei corăbii pe furtună, purtată de
vânturile care bat din toate părțile“, scria Martin Luther. Iubim, în
ciuda oricăror obstacole imaginabile. Patrick și Suzanne la a căror
nuntă am fost; George și Martha Washington; Charles și Emma
Darwin; regele Jasaw Chan K’awiil, al cărui mormânt atinge cu
umbra sa mormântul iubitei, de aproape 1.300 de ani. Bărbații și
femeile au iubit și acum un milion de ani și vor continua să iubească
și peste un milion de ani.

Dragostea poate dura mulți ani, după cum a demonstrat un

experiment inedit prin scanarea creierului. Psihologii
Bianca Acevedo și Art Aron, neurologul Lucy Brown și cu mine
tocmai am terminat acest studiu, în care am scanat creierul
bărbaților și femeilor care au declarat că încă iubesc după o
medie de douăzeci și patru de ani de căsnicie. Acești participanți
au prezentat activități în regiuni ale creierului asociate cu toate cele
trei instincte de bază umane: libido, romantism și atașament față de
cel iubit.

Dragostea poate dăinui în timp - ducând la o viață întreagă de

bucurie și aventură, la sex care ne face să ne simțim împliniți, la
conversații fascinante, experiențe frumoase alături de copii, familie și
prieteni și la sentimente de pasiune și uniune care sfidează timpul.

Dar trebuie să ne alegem partenerul potrivit. Poate că sunteți un

Explorator atras de un tovarăș dejoacă, un Constructor care vrea să
găsească un camarad de întrajutorare, un Conducător care va alege
un partener intelectual sau un Negociator care se îndreaptă spre un
suflet-pereche. Indiferent pe cine căutați, v-ați plecat urechea la ce
spune mama natură. Acum știți mai multe despre cine sunteți. Și ați
aflat câteva secrete ale naturii în legătură cu dragostea.

Folosiți aceste secrete. Mereu se va găsi magie în iubire. Dar

cunoașterea înseamnă putere. Dacă știți cine sunteți, ce căutați și
felul în care dumneavoastră și ceilalți iubiți, atunci puteți găsi vraja
pentru a transforma visele în realitate.
Anexă

STUDIUL ASUPRA ALEGERII PARTENERULUI Pe cine alegem?

Această carte are ca punct de plecare studii academice despre

atracție, atașament și personalitate, dar și alte câteva sondaje
pornind de la „Studiul tipurilor de personalitate“ (pe care-1 puteți găsi
în Capitolul^) aplicat de mine pe cei 39.913 membri ai site-ului
Chemistry.com, a căror identitate rămâne secretă. Majoritatea
rezultatelor sunt analizate în carte, însă nu am inclus în Anexă
datele statistice obținute în urma sondajului. Am studiat și alte
atitudini, fenomene și trăsături pornind de la tipul de personalitate,
incluzând și nivelul de trai, nivelul studiilor, ocupația, data nașterii,
tipurile de prieteni, interese, limbajul utilizat, opiniile politice,
convingerile religioase, modul de petrecere a timpului liber, preferința
fiecărui tip de personalitate în materie de rezidență, lungimea
degetelor de la mâini, părerile despre sex, dragoste și devotament.
Deși și aceste lucruri sunt discutate în carte, nu am inclus grafice
demonstrative nici pentru ele. Toate acestea vor fi însă disponibile în
alte articole academice viitoare.

Graficele din paginile următoare arată rezultatele „Studiului asupra

alegerii partenerului“, care se bazează pe un eșantion de 28.128 de
membri anonimi ai site-ului Chemistry.com. Mai exact, studiile indică
alegerile făcute de acești indivizi referitoare la partenerii pe care i-au
ales pentru o primă întâlnire. Din eșantionul respectiv, 17.776 de
răspunsuri le-au aparținut bărbaților care au ales femei, iar 10.352
de răspunsuri au venit de la femei heterosexuale. 12,2% dintre
bărbații care au răspuns sunt Exploratori, în timp ce procentul
femeilor din această categorie a fost de 14,5; 35,4% dintre bărbați și
37,6% dintre femei sunt Constructori; 30% dintre bărbați și 23,4%
dintre femei sunt Conducători, în timp ce 22,3% dintre bărbați
și 24,5% dintre femei sunt Negociatori. Este evident că
numărul bărbaților Conducători este semnificativ mai mare, în timp
ce mai multe femei sunt Negociatori - trăsătură care s-a repetat
în toate studiile pe care le-am făcut pe baza acestor tipuri de
personalitate. Fiecare grafic spune o poveste diferită despre oameni
și alegerea partenerilor lor de viață.

Femeile Explorator: pe cine aleg

Femeile Explorator sunt atrase într-o proporție impresionantă de

bărbații Explorator (cu 21% mai multe decât ne-am fi așteptat).
Acestea nu manifestă un interes sau un dezinteres semnificativ din
punct de vedere statistic pentru alte tipuri de personalitate; explicația
ar fi că Exploratorii sunt flexibili, optimiști și dornici de a încerca
aproape orice măcar o dată.

Femeile Explorator: pe cine aleg

Bărbații Explorator: pe cine aleg

Bărbații Explorator sunt atrași îndeosebi de femeile Explorator (cu

16% mai mulți decât era de așteptat). Aceștia nu dau dovadă de o
atracție deosebită sau de o lipsă semnificativă de atracție pentru alte
tipuri de personalitate. Și în cazul lor, aceste rezultate pot fi puse pe
seama curiozității și dorinței permanente de nou.
Bărbații Explorator: pe cine aleg

Femeile Constructor: pe cine aleg

Femeile Constructor sunt atrase îndeosebi de bărbații Constructor

(cu 10% mai multe decât ponderea așteptată). Acestea nu dau
dovadă de o atracție sau de un dezinteres semnificativ din punct de
vedere statistic pentru Exploratori. Dar, după cum reiese clar, îi evită
pe bărbații Conducători, poate pentru că în general Constructorii tind
să fie respectuoși și orientați către comunitate, în timp ce
Conducătorii sunt ireverențioși și independenți. Femeile Constructor
îi evită și pe bărbații Negociatori, ceea ce s-ar putea explica prin
aceea că tipul Constructorului este pedant, pragmatic și respectă
regulile, în timp ce Negociatorii sunt metaforici, flexibili și idealiști.

Femeile Constructor: pe cine aleg

Bărbații Constructor: pe cine aleg

Bărbații Constructor sunt atrași îndeosebi de femeile Constructor (cu

13% mai mulți decât era previzibil). Aceștia nu dau dovadă de un
interes sau de o lipsă de interes semnificativă din punct de vedere
statistic pentru Exploratori. însă le evită pe femeile Conducător,
probabil pentru că în general Constructorii sunt oameni legați de
comunitate, care au aptitudini de comunicare socială, în timp ce
Conducătorii sunt autonomi și direcți. Ei le evită și pe femeile
Negociator, și aceasta probabil deoarece Constructorii sunt
pragmatici, respectă autoritatea și sunt tradiționaliști, în timp ce
Negociatorii sunt teoretici, prea puțin interesați de autoritate și
neconvenționali.
Constructor (femeie)

Conducător (femeie)

Explorator Negociator

(femeie) (femeie)

Femeile Conducător: pe cine aleg

Femeile Conducător sunt atrase mai ales de bărbații Negociatori (cu

12% mai multe decât procentul estimat). Preferința lor sau lipsa de
preferință pentru vreun alt tip de personalitate nu prezintă relevanță
din punct de vedere statistic. Sunt șanse ca ele să nu țină seama de
tipul de personalitate al celuilalt pentru că sunt încăpățânate și se
îndepărtează fără probleme de cei care nu se ridică la înălțimea
așteptărilor.

Femeile Conducător: pe cine aleg

Constructor (bărbat)

Conducător (bărbat)

Explorator (bărbat)

Negociator (bărbat)

Bărbații Conducător: pe cine aleg

Bărbații Conducător sunt atrași îndeosebi de femeile Negociator

(într-o pondere cu 13% mai mare decât cea așteptată). Ei nu dau
dovadă de nici un interes sau de o lipsă de interes semnificativă din
punct de vedere statistic pentru femeile Conducător sau Explorator.
însă le evită pe femeile Constructor, poate pentru că în general
Conducătorii sunt neconvenționali și îndrăzneți, în timp ce
Constructorii sunt tradiționaliști și precauți.
Femeile Negociator: pe cine aleg

Femeile Negociator sunt atrase îndeosebi de bărbații Conducător

(cu 11% mai multe decât se prevedea). Nu este semnificativ din
punct de vedere statistic gradul lor de atracție sau de lipsă de interes
față de bărbații Negociator. însă îi evită evident pe bărbații
Constructori, poate pentru că ele sunt intuitive, flexibile și teoretice,
în timp ce Constructorii sunt prozaici, respectă regulile și sunt
realiști. Femeile Negociator par să-i evite și pe bărbații Exploratori.
însă nu au existat suficiente perechi Negociator/Explorator în acest
eșantion pentru a putea stabili o cauzalitate clară. Dacă studiile
viitoare vor dovedi acest lucru, explicația din spatele său ar fi aceea
că bărbații Explorator le amintesc femeilor Negociator de băieții „răi“
pe care i-au cunoscut în școală și în liceu.

Femeile Negociator: pe cine aleg

Bărbații Negociator: pe cine aleg

Bărbații Negociator sunt atrași îndeosebi de femeile Conducător

(într-o pondere cu 15% mai mare decât cea așteptată). Ei nu dau
dovadă de o atracție sau de un refuz semnificativ din punct de
vedere statistic față de femeile Negociator sau Explorator, însă le
evită pe femeile Constructor. Acest lucru ar putea avea la bază faptul
că Negociatorii sunt teoretici, neconvenționali, lor displăcându-le
programele fixe și rutina, în timp ce femeile Constructor sunt
pragmatice, tradiționaliste și adepte ale teoriei potrivit căreia
programele fixe și rutina duc la menținerea unei vieți ordonate și
relaxante.

Bărbații Negociator: pe cine aleg

Constructor (femeie)

Conducător (femeie)

Explorator (femeie)

Negociator (femeie)

NOTE

Nu am citat nici un studiu academic sau altă sursă dintre cele pe

care le-am folosit în susținerea teoriilor prezentate în această carte.
Am inclus în schimb o bibliografie extinsă în care se pot regăsi toate
materialele consultate de mine in procesul de cercetare și, apoi, în
cel de redactare. De asemenea, acum hjcrez la o serie de articole
academice care au la bază aceleași teme și idei regăsite în această
carte și în care voi cita toate referințele științifice. Dacă vă doriți
informații suplimentare despre materialele folosite în redactarea
oricărei secțiuni din această carte, vă rog să mă contactați la adresa
helenfisher@helenfisher.com.

Mai jos găsiți câteva note referitoare la anumite concepte prezentate

în carte.

Capitolul 1. S-o ascultăm pe mama natură:

De ce el? De ce ea?

1. Psihologii au susținut multă vreme că trăsăturile

personalității interacționează și co-variază urmând un tipar
specific, complex și cumulativ (Goldberg, 1993; Costa și
McCrae, 1995; Reif și Lesch). Ei sistematizează aceste
interrelații folosind termeni variați, concepte și modele de
structuri de personalitate care includ: factori ai primului nivel, ai
celui de-al doilea nivel și ai celui de-al treilea nivel, dimensiunile
personalității, domeniile personalității și fațetele acestor
domenii, seturile, subseturile și elemente ale subseturilor
personalității; circum-plexe', și acumulările eterogene de
trăsături covariante (Costa și McCrae, 1995). Aceste date și
teorii nu se regăsesc în sfera de interes propusă de această
carte. Mai mult, exceptând analiza factorilor, nu am încercat
să sistematizez relațiile ierarhice, colaterale și suprapuse dintre
mulțimile de trăsături asociate cu cele patru tipuri de
personalitate propuse de mine. Am exclus și informațiile
referitoare la genomuri, care analizează fenotipurile atribuite
efectelor poligenetice (QTL) care produc comportamente
complexe și genomuri comportamentale care studiază impactul
acestor sisteme de gene multiple asupra comportamentului.
Mă concentrez doar asupra trăsăturilor cu funcții genetice
cunoscute care contribuie în mod direct la generarea celor patru
sindroame comportamentale aduse în discuție în carte, dar și
asupra trăsăturilor care par să co-varieze cu aceste trăsături
fundamentate genetic.

2. Oamenii de știință consideră în general că termenul tip este

nepotrivit pentru că se referă mai degrabă la categorii decât la
dimensiuni sau scale, termenii folosiți de obicei de psihologi,
sau la sindroame comportamentale, termenul folosit de
geneticienii comportamentali. Am folosit conceptul de tipuri în
această carte îndeosebi din motive literare.
3. Interacțiunile dintre sistemele chimice sunt guvernate de
numeroși factori, printre care: cantitatea de neurotransmițători
sau hormoni, enzi-mele responsabile de producerea fiecărui
mediator chimic, sensibilitatea și/sau numărul de receptori
postsinaptici care primesc substanța, sensibilitatea receptorilor
presinaptici care ajustează producția de mediatori chimici prin
sistemul de feedback negativ și mecanismele
catabolice normate de enzime precum MAO și altele. Mai mult,
diferitele combinații de mediatori chimici pot produce aceeași
rețea comportamentală în cazul unor persoane diferite. Deși
profilul biologic complet pentru fiecare pleiadă adusă în discuție
în această carte nu este cunoscut, cartea se bazează pe
informații care indică faptul că aceste pleiade sunt semnificativ
diferite una de cealaltă și că acestea au rol important
în definirea sinelui nostru.

4. în timp ce sistemele chimice acționează adesea similar sau

în cascadă ori în dependență unul față de celălalt, aceleași
sisteme ale creierului pot suprima alte sisteme ale creierului -
alterând astfel raporturile și interacțiunile și schimbând
comportamentul. în unele cazuri, comportamentele aduse în
discuție în această carte sunt asociate mai degrabă cu scăderea
activității dintr-un sistem, și nu cu creșterea ei. Comportamentul
se modifică și în funcție de modul în care câteva
variații genetice (alele) diferite sunt exprimate în fiecare sistem.
în ultimul rând, nu discut despre GABA, glutamat, opioide,
prolactină, vasopresină sau alte sisteme neurale care ar putea
afecta aceste constelații de comportamente.

5. în legătură cu reacția americanilor la acest test, coeficientul

alfa de fiabilitate al lui Cronback este următorul: Explorator r =
0,791, Constructorr = 0,793, Conducător r = 0,809, Negociator r
= 0,783. Acest punctaj este rezultatul unui sondaj efectuat pe un
eșantion de 39.913 membri ai Chemistry.com și este foarte
credibil. Folosind analiza factorilor, fiecare scală primară se
divide în trei subscale: (a) EXPLORATOR: caută noutatea,
energic, neliniștit; (b) CONSTRUCTOR: moralist și tradiționalist,
meticulos și precaut, planifică atent; (c)
CONDUCĂTOR: intelectual, cu abilități mecanice, direct/realist;
(d) NEGOCIATOR: plin de imaginație, cu o emotivitate sporită,
caută intimitatea. Indicele alfa al lui Cronback a mai fost calculat
și pentru alte cinci țări: Australia: Explorator: 0,800, Constructor:
0,806, Conducător: 0,818, Negociator: 0,796; Franța: Explorator
0,778, Constructor 0,751, Conducător 0,755, Negociator 0,728;
Germania: Explorator 0,793, Constructor 0,714, Conducător
0,756, Negociator 0,788; Spania: Explorator 0,779,
Constructor 0,799, Conducător 0,802, Negociator 0,776;
Suedia: Explorator 0,781, Constructor 0,764, Conducător 0,789,
Negociator 0,761.

6. Câteva măsurători de verifica^ arată că aceste patru tipuri

temperamentale corespund activității dopaminei, serotoninei,
testosteronului și estrogenului în sistemul nervos central. Spre
exemplu, proporția dintre lungimea degetului arătător și a celui
mic reflectă gradul de expunere la testosteron și la estrogen
încă din pântecele mamei (Manning, 2002); după cum s-a
presupus, în cazul Conducătorului, inelarul este mai
lung, indicând o expunere ridicată la testosteron în stadiul de
fetus, în timp ce scala Negociatorului prezintă un arătător mai
lung sau la fel de lung ca inelarul, ceea ce înseamnă că nivelul
estrogenului a fost mai ridicat în pântecele mamei. De
asemenea, în ceea ce privește eșantionul de 39.913 membri ai
Chemistry.com, s-a putut observa că mult mai multe femei s-au
încadrat în categoria Negociatorilor (estrogen), în timp
ce semnificativ mai mulți bărbați s-au regăsit în categoria
Conducătorilor (testosteron). Scala Constructorului a fost
influențată de religiozitate, o trăsătură asociată cu serotonina.
Dimensiunile Exploratorului au fost afectate de câteva metode
de căutare a noutății, trăsătură care se poate regăsi în sistemul
dopaminei. Vezi Fisher, Rich Island și Marchalik (în pregătire)
pentru detalii referitoare la măsuri specifice. Vreau să adaug, în
cele din urmă, că, împreună cu psihologul Heide Island,
 administrez acest test unui eșantion de două sute de persoane
(care nu sunt asociate cu Chemistry.com în nici un fel), de la
care recoltăm și probe de fluide pentru a stabili activitatea
hormonală și a neurotransmițătorilor. Am început și testarea
genetică (folosind, iarăși, subiecți care nu sunt asociați eu
Chemistry.com) pentru a corela aceste aspecte cu anumite
profiluri biologice.

7. Aceste date sunt susținute de cele referitoare la alegerea

partenerului, prezentate în prealabil. Studiile anterioare arată că
indivizii cu o prezență substanțială a dopaminei (Exploratorii) au
tendința de a se căsători cu oameni din aceeași categorie
(Zuckerman, 1994) și că aceia care sunt precauți (o trăsătură
esențială a Constructorilor) tind să se căsătorească tot în cadrul
aceluiași tip (Zuckerman, 1994). Studiile confirmă și că femeile
foarte feminine, cu un nivel crescut al estroge-nului
(Negociatorii) îi preferă pe bărbații foarte masculini, cu un
nivel mare al testosteronului (Conducătorii), tendință mai slabă
în rândul femeilor cu o cantitate mai scăzută de estrogen
(Feingold et al., 2005), că bărbații cu un nivel crescut de
testosteron (Conducătorii) sunt atrași de femeile cu un nivel înalt
de estrogen (Negociatorii) (Jones, 1995). Toate aceste studii vin
să confirme rezultatele studiului meu asupra alegerii
partenerului, care susține că Exploratorii și Constructorii
sunt atrași de indivizi cu trăsături temperamentale similare, în
timp ce Conducătorii și Negociatorii sunt atrași îndeosebi de
indivizi cu un temperament complementar.

8. Mike Was a realizat un studiu informal, aplicat la televiziune,

referitor la alegerea cuvintelor pe un eșantion format din
politicieni, actori și alte persoane, folosind același sistem de
tipuri de personalitate. El a descoperit că fiecare tip utilizează o
gamă de cuvinte foarte apropiată de cea folosită de fiecare tip în
parte pentru a curta. Vezi Was et al., 1999.

Capitolul 3. înzestrarea naturală: cum ți-e scris

1. Un exemplu al modului în care mediul poate influența
genetica este puiul maimuței rhesus (Suomi, 2005). Maimuțele
rhesus moștenesc una din cele două versiuni (alele) ale unei
anumite gene din sistemul serotoninei. Acelea care moștenesc
gena scurtă tind să se exprime impulsiv și cu o agresivitate
nemotivată în viața de adult. Dar, dacă puii sunt îndepărtați de
mama naturală și sunt plasați lângă o mama stabilă, atentă și
grijulie, aceștia se dezvoltă normal. O bună creștere
triumfă asupra unei gene proaste.

2. Un test foarte respectat în mediile academice, NEO-PI sau

Inventarul Personalității Neliniște-Extraversiune-Deschidere,
măsoară cinci pleiade specifice ale personalității care au fost
identificate la oameni și la multe alte ființe (Gosling, 2001;
McCrae și Costa, 1997; McCrae, 2002; King și Figueredo,
1997). Cunoscute și ca „Marele Cinci“, aceste grupări de
trăsături pot fi reținute și prin intermediul acronimului
OCEAN: deschidere la noi experiențe, conștiinciozitate,
extravertire, calitatea de a fi agreabil și neliniște (sau anxietate)
(Golsing, 2001; McCrae și Costa, 1997; McCrae și Costa, 1987;
McCrae, 2002). Toate aceste cinci pleiade de trăsături sunt
moștenite (Costa și McCrae, 1992: 5; Bouchard, 1994; Jang et
al., 1998; Loehlineta/. 1998; McCrae et al., 2005; Allik și
McCrae, 2004). Câteva dintre ele se pliază foarte bine pe cele
patru grupaje de trăsături aduse în discuție de această carte:
deschiderea la noi experiențe este o trăsătură esențială a
Exploratorului, conștiinciozitatea este fundamentală pentru
Constructor, capacitatea de a fi agreabil este trăsătura primară a
Negociatorului. Totuși, NEO-PI deconstruiește fiecare factor de
personalitate a Marelui Cinci în mai multe fațete, iar, dintre
acestea, unele nu corespund. Spre exemplu, unul dintre
aspectele calității de a fi agreabil a testului NEO-PI este faptul
de a fi direct. însă, în analiza noastră, această trăsătură nu a
fost asociată cu estrogenul specific Negociatorului. Anumite
implicații ale deschiderii sunt mai potrivite pentru Negociator
(cum ar fi iptăginația) decât pentru Explorator. Totuși, multe
dintre trăsăturile deschiderii i se aplică direct Exploato-rului,
dintre acestea menționând deschiderea către nou,
neconvenționalita-tea, toleranța și creativitatea (Neyer și Voigt,
2004). Testele referitoare la trăsăturile psihologice au rezultate
diferite care pot fi explicate uneori prin modul în care cercetătorii
definesc trăsăturile pe care le studiază.

3. Indicatorul de tipuri Myers-Briggs (MBTI) măsoară

preferințele la patru niveluri: scala Senzorial-Intuitiv (Sensing-
iNtuition, S-N) măsoară preferința pentru ceea ce este
observabil și practic în opoziție cu înclinația către abstract și
teoretic. Scala Reflexiv-Afectiv (Thinking-Feeling, T-F) indică
apetența față de analiza logică în contradicție cu empatia și
emoția. Cea a Judecății-Percepției (Judging-Perceiving, J-
P) indică preferința față de ordine și de reguli în opoziție cu
flexibilitatea și spontaneitatea. Scala Extraversiunii-Introversiunii
(Extroversion-Introversion, E-I) pune în balanță preferința pentru
lumea exterioară față de cea pentru universul interior. Astfel,
fiecare se va regăsi în unul dintre cele șaisprezece tipuri care
rezultă din combinarea preferințelor regăsite în aceste patru
sisteme de măsurare. Sunt de părere că tipul „Observator“ îi
corespunde Exploratorului, cel cu o cantitate mare de
dopamină; „Sensibilul“ și „Judecătorul“ sunt tipuri care presupun
o cantitate mare de serotonină, regăsită la Constructor; tipul
„Gânditor“ este echivalentul Conducătorului; în timp ce
„Intuitivul“ și „Emotivul“ seamănă cu Negociatorul cel bogat în
estrogen. Indicatorul de tipuri Myers-Briggs este un test
controversat în cercurile academice. Scalele sale
fundamentale respectă standardele academice referitoare la
consistență, validitate și fiabilitate la testare-retestare (Myers et
al., 1998; Hunsley et al., 2003; Capraro și Capraro, 2002). Spre
exemplu, rezultatele coeficientului alfa al Formularului M bazate
pe un eșantion de 2.859 de adulți de ambele sexe sunt
următoarele: scala Extraversiune-Introversiune, 0,91; Senzorial-
Intuitiv, 0,92; Reflexiv-Afectiv, 0,91 ; Judecată-Percepție, 0,92
(Myers et al., 1998). Totuși, mulți oameni de știință consideră că
 indicatorul este deficitar din alte puncte de vedere (Lorr, 1991;
Pittenger, 2005; Bess și Harvey, 2002; Boyle, 1995). Aceștia
pun în discuție fiabilitatea și validitatea celor șaisprezece tipuri,
delimitările folosite în vederea încadrării individului într-un
anumit tip, partiția bipolară a fiecărei scale, lipsa argumentelor
referitoare la gradul de continuitate al acestor trăsături, ceea ce
le transformă din trăsături calitative în trăsături cantitative, uzul
unui instrument „impus“, transformarea scorurilor unei scale în
tipologii, gradul de variație apărut la retestare, influența factorilor
referitori la vârstă asupra rezultatelor și lipsa dovezilor care
să arate că această măsurătoare poate indica în mod precis
opțiunile referitoare la educație, carieră și ocupație, la selecția
angajaților, la performanța în muncă, la compatibilitatea
interpersonal sau că ar putea avea alte aplicații (Hunsley et al.,
2003; Fumham et al., 2003; Pittenger, 2005; Zimmerman et al.,
2001; Bess și Harvey, 2002).

Capitolul 4. Soarbe licoarea vieții

până la ultima picătură: Exploratorul

1. Trei dintre cele mai explorate teste de personalitate, NEO-

PI (Capitolul 3, nota 2), MBTI (Capitolul 3, nota 3) și TPQ, se
referă la aspecte din scala de personalitate a Exploratorului.
Testul NEO-PI se referă la acești indici prin sintagma
„Deschiderea către experiențe noi“. Testul spune că acest tip de
individ este curios, are o gamă largă de interese și arată
deschidere față de noi idei, noi teorii și noi aventuri intelectuale
și/sau fizice. Acești oameni sunt flexibili, adaptabili,
toleranți, deschiși, liberali, spontani, plini de imaginație și emotivi
(NEO PI-R, Formularul S; Dosling et al., 2003; McCrae și Costa,
1990; Zentner 2005: 245; McCrae, 1987). Formularul M al
testului MBTI arată că aceștia (tipul Perceptiv) colectează
informații, date și idei (Quenk, 2000), sunt originali,
neconvenționali, curioși și creativi (Keirsey, 1998). Pot fi descriși
și prin cuvinte de genul spontani, naturali, liberi și libertini, le
place să se lase purtați de val, să acționeze fără să se
pregătească în prealabil și să fie liberi să facă orice li se pare
amuzant (Formularul M al MBTI). Chestionarul Personalității
Tridimensionale (TPQ) (Cloninger, 1987) măsoară trei
dimensiuni de mare importanță ale personalității moștenite -
evitarea traumei, dependența de recompensă și
căutarea noutății. Cea din urmă este una dintre trăsăturile
esențiale ale Exploratorului (în timp ce evitarea traumei este
trăsătura fundamentală a Constructorului).

2. Două sunt enzimele implicate în cercetarea senzațiilor, ele

fiind ușor de reținut prin intermediul acronimelor COMT și MAO.
Aceste en-zime se descompun în dopamină, noradrenalină și
serotonină. O mică variație a genei COMT este asociată cu
căutarea noutății (Drabant et al., 2006). Există două varietăți ale
lui MAO: MAO-A ajustează noradrenalina și serotonină, în timp
ce MAO-B controlează dopamina. Deviațiile de la fiecare dintre
aceste sisteme pot contribui la căutarea senzațiilor (Zuckerman,
1994; Johansson et al., 1983; Meyer-Lindenberg étal.,
2006, Sostek et al., 1981). Un nivel ridicat al testosteronului
poate afecta căutarea de senzații noi deoarece testosteronul
micșorează nivelurile MAO din creier, sporind astfel impactul
dopaminei (Zuckerman, 1994). Testosteronul contribuie la
anumite aspecte ale nevoii de nou, îndeosebi la cele referitoare
la aventură și experiențe sexuale neobișnuite, petreceri
dezmățate și droguri ilegale (Zuckerman, 1994). Căutătorii de
senzații tari au un nivel mai scăzut de noradrenalină.
Noradrenalina este degajată atunci când experimentăm ceva
nou, permițându-ne să ne concentrăm întreaga atenție, iar
iubitorii de senzații tari caută stimuli care să influențeze
producerea acestei substanțe pentru a scăpa de
monotonie (Zuckerman, 1994). Căutarea de senzații noi și
caracterul impulsiv au fost asociate și cu un nivel scăzut al
serotoninei (Zuckerman, 1994; Manuck et al., 2000). Acest lucru
este ușor de înțeles deoarece un nivel sporit de dopamină
suprimă circuitele serotoninei și activitatea serotoninei înlătură
dopamina (Stahl, 2000).

3. Concentrarea este asociată și cu noradrenalina și

testosteronul, deși rolul testosteronului este, cel mai probabil,
rezultat din activitatea sistemului dopaminei. Testosteronul și
dopamina sunt corelate pozitiv: activitatea intensă într-unul
dintre sisteme o intensifică și pe cea din celălalt sistem.

4. Informațiile referitoare la ADHD (Deficit de

Atenție/Tulburare Hiperkinetică) și la ADD (Deficit de Atenție)
sugerează că aceste sin-droame genetice asociate cu
impulsivitatea, hiperactivitatea și cu răspunsurile senzoriale
hipersensibile sunt corelate cu o activitate redusă în anumite
părți din sistemul dopaminei, îndeosebi în cele situate în partea
prefrontală a cortexului (Zentall și Meyer, 1987;
Zuckerman, 1994). în mod paradoxal, medicamentele care
stimulează psihicul ameliorează această hiperactivitate.
Neurologii consideră acest lucru paradoxal deoarece, în
general, concentrațiile mari de dopamină generează energie și
activitate (Marx, 1999). De ce creșterea nivelului dopaminei în
cazul oamenilor hiperactivi are drept rezultat calmul, în timp
ce același tratament, aplicat oamenilor normali, îi face
hiperactivi? Unii oameni de știință au sugerat că dozele mici de
stimulatori psihici nu afectează sistemul dopaminei, însă
sporesc nivelul serotoninei până când acesta ajunge să fie în
echilibru cu nivelul ridicat de dopamină, având astfel proprietăți
calmante (Marx, 1999). Totuși, medicamentele care cresc nivelul
serotoninei, cum ar fi Prozac, nu au, în general, un efect
calmant asupra pacienților care suferă de ADHD sau ADD.
Alți oameni de știință sunt de părere că stimulatorii psihici ridică
în asemenea măsură nivelul dopaminei, încât neuronii ajung să
se obișnuiască cu aceasta (Marx, 1999). Alții consideră că
aceste medicamente cauzează o creștere lentă a activității
dopaminei, generând astfel un afect diferit față de cel rezultat
dintr-o creștere rapidă. Părerea mea este că activitatea
 dopaminei are un efect de delimitare: indivizii situați deasupra
sau dedesubtul acestei limite sunt hiperactivi. Iar aceasta
deoarece alți mediatori chimici, printre care noradrenalina,
serotonina și oxitocina, afectează comportamentul în mod diferit
în funcție de concentrație și de relația cu alte sisteme chimice,
deoarece oamenii de știință cred că ADHD și ADD sunt cauzate
de defecte ale câtorva sisteme genetice (Gainetdinov et al.,
1999) și deoarece diferite variații genetice (alele) ale fiecăruia
dintre aceste sisteme sunt asociate cu diferite grade de
căutare a noutății și cu alte manifestări ale comportamentului
Exploratorului.

5. Dopamina împiedică secreția de prolactină (De Zegher et

al., 1993), o substanță asociată cu starea de bine. Probabil că
efectul de suprimare pe care dopamina îl are asupra prolactinei
îl determină pe Explorator să fie mai puțin agreabil - și astfel mai
autonom în ceea ce privește modul de a gândi și de a acționa.

Capitolul 5. Stâlpul societății: Constructorul

1. Serotonina este produsă în mai multe regiuni ale

organismului, dar serotonina care afectează temperamentul
este generată de nucleul rafeului din creier. Serotonina este
distribuită către cel puțin paisprezece tipuri de receptori care
influențează numeroase procese din corp, printre care
temperatura, activitatea cardiovasculară, respirația, somnul,
nevoia de hrană, agresivitatea și anumite aspecte ale
personalității.

2. O activitate scăzută a serotoninei este asociată cu

agresivitatea, impulsivitatea, furia și ostilitatea (Manuck et al.,
1997; Davidge et al., 2004). Două variații ale unei gene din
sistemul serotoninei (alele) sunt responsabile pentru această
stare „războinică“ (Suomi, 2005). Maimuțele rhesus care
moștenesc genele scurte, care au mai puțină serotonină (și mai
mult testosteron), au mai multe șanse de a deveni agresive,
impulsive. între 5 și 10% dintre maimuțele rhesus moștenesc
versiunea scurtă a genelor și multe mor tinere pentru că-și
asumă riscuri fatale în confruntări (Higley et al., 1996; Higley și
Suomi, 1989). Dar Steve Suomi crede că această genă s-a
păstrat în cazul maimuțelor rhesus deoarece exemplarele
impulsive și violente sunt și mult mai atrase de explorare - o
calitate esențială pentru o specie care, asemenea
oamenilor, trebuie să supraviețuiască în medii dure și
schimbătoare. Dar testosteronul nu suprimă mereu serotonina.
Testosteronul se divizează în métabolisme androgenice și
estrogenice. Când se transformă în estrogen,
sporește activitatea serotoninei (Sumner și Fink, 1998),
temperând comportamentele agresive (Simon et al., 1998).

3. Variațiile genetice din sistemul transmițător al serotoninei (5-

HTTLPR) produc variații individuale la nivelul anxietății, evitării
traumei și al preferinței pentru tradiționalism (Barr et al., 2003;
Golimbet et al., 2004; Parks et al., 1998). Există două alele la
acest locus, genotipul ss și genotipul //. Cei care se încadrează
în tipul ss sunt mai precauți și au mai multe șanse să observe
normele sociale decât cei din genotipul // sau Is (Golimbet et al.,
2003). Cei cu genotipul ss sunt mai anxioși (Murakami et al.,
1999). Evitarea traumei și orientarea către sine sunt asociate, la
rândul lor, cu variații genetice ale altor aspecte din sistemul
serotoninei (Peirson et al., 1999; Melke et al., 2003).

4. Alelele polimorfe ale genei receptoare de serotonină 2A (5-

HTR2A), T102C și A1438G, sunt asociate cu variații ale
emotivității, activității și sociabilității. Indivizii care suferă de
modificări la nivelul genei T102C dau dovadă de un nivel mai
scăzut de anxietate, înregistrează scoruri mai înalte pe scala
hipomaniei (manie slabă) și sunt mai extravertiți (Golimbet et al.,
2004). Aceia cu heterozigotul A/G în A1438G (mai degrabă
decât monozigotul G/G) sunt, de asemenea, extravertiți și
înregistrează scoruri mai mici pe scala „Nici un prieten apropiat“
(Golimbet et al., 2004). Inhibitorii selectivi ai recaptării
 serotoninei (SSR1) sporesc afilierea socială în combinație cu
nivelul crescut al plasmei din aceste medicamente (Knutson et
al., 1998).

5. O scanare PET a densității receptorului 5-HT1A din nucleul

rafeu-lui dorsal, din hipocamp și din neocortex pe un eșantion
format din cincisprezece bărbați normali a indicat o corelație
între spiritualitate și activitatea serotoninei (Borg et al., 2003).
Borg și colegii săi susțin că variațiile de densitate ale
receptorului 5-HT1A pot explica de ce oamenii diferă atât de
mult în privința fervorii religioase și/sau spirituale. Spiritualitatea
(sau religiozitatea) este asociată, la rândul ei, cu polimorfismul
genei SLC6A4, care transmite serotonina (Bachner-Melman
et al., 2005). Alte variante de gene sunt, de asemenea, asociate
cu spiritualitatea sau religiozitatea (Golimbet et al., 2004; Ham
et al., 2004).

Capitolul 6. Tot mai sus, către stele: Conducătorul

1. Mediul la care suntem expuși în pântecele mamei poate

schimba echilibrul acestor hormoni fetali. Unii bărbați sunt
expuși la o cantitate mai mare de estrogen în stadiul de fetus,
estrogen provenit din placentă și din sângele mamei; în timp ce
unele femei sunt expuse unei cantități mai mari de testosteron
care provine din glandele suprarenale ale mamei. Aceste
fenomene afectează proporția binară și gradul în care ne
exprimăm trăsăturile de personalitate asociate cu testosteronul
și estrogenul.

2. De-a lungul vieții, femeile produc cantități mici de testosteron

în ovare și în glandele suprarenale, în timp ce bărbații produc
cantități mici de estrogen în testicule și în celulele grase. Prin
intermediul enzimei aromatază, și bărbații transformă
testosteronul în estrogen. Cantitățile de testosteron și estrogen
din corp se modifică în funcție de ciclurile diurne și lunare de-a
lungul întregii vieți. De asemenea, sunt influențate de pubertate,
 de îmbătrânire și de menopauză. Chiar și
circumstanțele culturale au un efect asupra echilibrului dintre
ele. Spre exemplu, nivelul testosteronului la bărbat este scăzut
în momentul în care acesta intră într-o relație de durată cu o
femeie (Shur et al., 2008). Mai mult, comportamentul patern
crește nivelul estrogenului (produs de enzima aromatază din
testosteron și/sau produs în testicule), care, în
schimb, stimulează producerea prolactinei în glanda pituitară,
reducând astfel activitatea dopaminei și pe cea a
testosteronului.

3. Fetele expuse unui nivel crescut de hormoni masculini în

pântecele mamei (sindrom cunoscut sub numele de „hipoplazie
suprarenală congenitală“, CAH) preferă să se joace cu mașini și
cu camioane și obțin rezultate încadrabile în zona
performanțelor masculine la testele de abilități matematice și
spațiale (Berenbaum și Hines, 1992; Resnick et al., 1986; vezi
Boulton și Smith, 1992). O fată care are un frate geamăn are
mai multe șanse de a fi băiețoasă pentru că testosteronul fetal
al fratelui ei poate crește nivelul receptorilor de testosteron ai
fetei.

Capitolul 7. Regele-filozof: Negociatorul

1. O genă sau un ciorchine de gene din cromozomul X (asociat

cu producția de estrogen) contribuie la arhitectura creierului.
Acest fragment de ADN influențează formarea anumitor regiuni
din partea pre-frontală a cortexului care joacă un rol în
capacitatea de acumulare de date, de structurare a informațiilor
în tipare, de atribuire de relevanță informațiilor și de folosire a
acestor date în procesul de luare a deciziilor (Holyoak și Kroger,
1995; Grafman, 1995; Boiler et al., 1995). Această genă
contribuie la formarea anumitor trăsături cognitive, printre care
abilitatea de a sesiza și de a integra nuanțele interacțiunilor
sociale, o abilitate contextuală (Skuse et al., 1997; Tucker et al.,
1995).
2. Multe substanțe pot afecta activitățile și raportul dintre
estrogen și testosteron. Spre exemplu, globulina care leagă
hormonii sexuali (SHBG) îi face pe aceștia incapabili să
influențeze receptorii, astfel încât, chiar dacă nivelul
testosteronului și/sau estrogenului poate fi mare, eficitatea
acestor hormoni să fie mică. Doar testosteronul și
estrogenul liber (nelegat) pot afecta receptorii, reușind astfel să
se exprime. Mai mult, un nivel ridicat de estrogen crește nivelul
SHBG (a și d), ceea ce reduce disponibilitatea biologică a
testosteronului.

3. O regiune cerebrală care s-ar putea să fie implicată în intuiție

este amygdala, o mică fabrică de circuite limbice asociate cu
înregistrarea și generarea emoțiilor (LeDoux, 1996). Oamenii de
știință au făcut teste pe subiecți al căror creier era scanat (PET)
în timp ce le erau arătate imagini cu chipuri furioase. în
momentul în care subiecții au văzut și recunoscut aceste
expresii ale furiei, amygdala lor stângă a devenit activă. însă, în
cazul în care imaginile cu fețe furioase erau fluturate prea
repede prin fața ochilor pentru a fi văzute în mod conștient,
amygdala cea dreaptă a reacționat instantaneu (Mlot, 1998).
Indivizii cu creiere (neuroni) foarte bine conectate pot excela în
depistarea acestor sentimente înregistrate de subconștient și le
pot integra în partea conștientă a creierului - colectând astfel
date pe care mulți i le-ar atribui intuiției.

4. Dorința de a face conexiuni are beneficii genetice și rădăcini

evolutive. Femelele cimpanzeu pitic care au conexiunile
„potrivite“ obțin mai multă hrană și sprijin social (Parish, 1994) și
fac pui cu frecvență mai mare (Smuts, 1997). Și puii lor se
maturizează mai repede, putân-du-se reproduce mai rapid la
rândul lor.

5. Empatia activează regiuni ale creierului care conțin

informații provenite din surse multiple (Ochsner el al., 2004),
sugerând că aceia care au conexiuni cu o rază de impact mai
 mare au mai multe șanse de a fi mai empatici (Baron-Cohen,
2003; Baron-Cohen et al., 2005). Ba-ron-Cohen (2003) crede că
Empaticii sunt atenți la contextul cu care interacționează pentru
a asimila indicii esențiale despre starea psihică a celorlalți cu
scopul de a ști cum să acționeze corespunzător.

6. Emisfera dreaptă joacă un rol mai important decât cea stângă

în citirea expresiilor faciale și în detectarea emoțiilor din tonul
vocii cuiva (Tucker et al., 1995; Safer, 1981). însă comunicarea
nonverbală este interpretată de centrele nervoase din partea
stângă a creierului. Așa că cei cu emisfere cerebrale care
comunică mai bine sunt mai potrivit echipați pentru a interpreta
mesajele nonverbale pe care le-au recepționat (Safer, 1981).

Capitolul 8. Tovarăș de joacă, partener intelectual,

camarad de întrajutorare, suflet-pereche.

Atracția reciprocă în cadrul întâlnirilor romantice

1. Sintagmele „tovarăș de joacă“, „partener intelectual“,

„camarad de întrajutorare“ și „suflet-pereche“ sunt preluate din
tipologia personalităților a psihologului David Keirsey (1998).

2. Richard Ebstein (2006) a găsit o genă în sistemul dopaminei

aflată în legătură cu excitația sexuală sporită. El și colegii lui au
intervievat 148 de studenți, punându-le întrebări referitoare la
sex, printre care și: „Cât de important este sexul în viața
dumneavoastră?“ și „Cât de des aveți fantezii sexuale?“. Apoi a
comparat răspunsurile fiecărui student cu datele fiecăruia
referitoare la anumite trăsături genetice, inclusiv la gena DRD4
din sistemul dopaminei. Cei care aveau o anume variantă
a acestei gene manifestau o dorință sexuală mai mare decât
ceilalți. 20% dintre cei investigați de Ebstein erau purtătorii
acestei variante genetice.

Capitolul 9. Cum ne îndrăgostim: pâlnia

 1. La înregistrarea activității cerebrale a tinerilor heterosexuali
(cu vârste cuprinse între 21 și 35 de ani) în timp ce se uitau la
femei cu chipuri frumoase, oamenii de știință au observat că
aria tegmentală ventrală stângă devenea mai activă (Aharon et
al., 2001); această parte a creierului este asociată cu atenția,
energia și, adeseori, cu plăcerea. Poate de aceea le place
oamenilor să se uite la celebrități: fețele atrăgătoare stimulează
creierul.

2. Studiile realizate în interiorul a cinci culturi diferite arată că

bărbații sunt atrași de două tipuri de femei: acelea cu ochi mari,
nas mic, buze pline și bărbie îngustă (Jones, 1995), trăsături
care indică prezența estrogenului; și de cele cu pomeți înalți,
frunți late, pupile mari și un zâmbet larg, trăsături care indică
prezența testosteronului - acestea fiind considerate atrăgătoare
(Cunningham et al., 1986). Sunt de părere că, dacă aceste teste
ar fi refăcute, utilizând testul de personalitate de pe Che-
mistry.com, s-ar descoperi că bărbații cu un nivel ridicat al
testosteronului preferă femeile cu chipuri mai feminine, în timp
ce aceia cu un nivel mai ridicat al estrogenului sunt atrașkfie
femeile cu fețe care indică o cantitate mai mare de testosteron.

3. Femeile sunt atrase de bărbați cu pomeți proeminenți și

maxilare robuste (Buss și Schmitt, 1993; Kenrick et al., 1993;
Gangestad și Thornhill, 1997), trăsături care indică prezența
testosteronului.

Totuși, englezoaicele și japonezele preferă bărbații cu fețe mai

masculine doar în perioada ovulației, în tot restul ciclului menstrual
fiind mai atrase de cei cu trăsături mai feminine, pubere (Johnston,
1999). De aceea, biologul Randy Thornhill este de părere că femeile
au două preferințe naturale: în momentul în care acestea sunt
pregătite pentru a se reproduce, caută bărbați cu gene bune, în timp
ce, în restul perioadei ciclului menstrual, sunt atrase de bărbații care
afișează indicii ale devotamentului. Ceea ce este interesant este că
femeile singure îi preferă pe bărbații cu fețe mai feminine chiar și la
ovulație - probabil deoarece sunt în căutarea unui partener de lungă
durată.

4. Acest apetit masculin este comprehensibil din punct de

vedere genetic. Proporția dintre talie și bazin a unei femei este
produsă, în mare parte, de gene; cele a căror talie are o
circumferință de aproximativ 70% din cea a bazinului au un nivel
echilibrat de estrogen, testosteron și alți hormoni, necesar
pentru a produce copii sănătoși. Femeile care prezintă o
proporție considerabil diferită față de aceasta rămân mai greu
însărcinate, au parte de mai multe avorturi spontane și au
mai multe boli cronice, cum ar fi diabet, hipertensiune, boli de
inimă, anumite tipuri de cancer, probleme de circulație și diferite
tulburări de personalitate (Singh, 1993; Singh, 2002).

5. Studiile realizate pe oi susțin această ipoteză freudiană.

Neurologul Keith Kendrick a „adoptat“ iezi de sex masculin și i-a
plasat în grija unei oi - un părinte dintr-o altă specie. Ca adulți,
acești țapi au refiizat să se împerecheze cu femele din specia
lor, râvnind, în schimb, la femele oi - în special la cele a căror
structură facială semăna cu cea a mamei adoptive. Caprele
care cresc cu o mamă oaie sunt mai flexibile la maturitate. 50%
dintre acestea preferă să se împerecheze cu
berbeci (asemănători cu figura paternă pe care și-au însușit-o),
dar cea mai mare parte dintre gesturile lor amoroase sunt
direcționate către țapi, indivizi din aceeași specie ca ele.

6. Judith Rich Harris (1998) a lansat această ipoteză

neobișnuită potrivit căreia prietenii din copilărie joacă un rol mai
important în formarea personalității și a înclinațiilor romantice
decât părinții. Acest argument are o logică darwinistă. Timp de
milioane de ani bărbații tineri au trebuit să stabilească legături
de durată cu colegii - cei alături de care urmau să vâneze timp
de mulți ani, în timp ce tinerele erau nevoite să stabilească
legături cu alte fete cu care, de-a lungul anilor, urmau să adune
legume și să crească copii. Și părinții ofereau ajutor. Insă relația
 unui tânăr cu cei de vârsta lui era extrem de valoroasă pentru
supraviețuirea lui pe termen lung. De aceea adolescenții le
acordă adesea mai multă importanță relațiilor pe care le au cu
colegii decât celor pe care le au cu părinții.

7. în urma unui studiu realizat pe subiecți din America și din

Israel, s-au constatat următoarele: 47% dintre femei și 35%
dintre bărbați sunt de părere că în declanșarea sentimentului de
pasiune de la început „a jucat un rol important“ și faptul că știau
că pretendentul lor este atras de ei (Pines, 2005). Cel mai
probabil, acest comportament s-a ivit de-a lungul evoluției
omului. Atunci când te simți iubit de cineva pe care îl admiri, te
simți bine, ceea ce ajută la sănătate și longevitate.

MULȚUMIRI

Mulțumirile mele se îndreaptă către editorul meu, John Sterling,

pentru minunatele îndrumări, către Claire McKinney și toată echipa
de la Henry Holt pentru entuziasmul pe care l-au arătat față de
această carte, îi mulțumesc Amandei Urban, agentul meu literar,
pentru dăruirea de care a dat dovadă față de acesfproiect. Țin să le
aduc mulțumiri speciale și lui Mandy Gingsberg, Thomas Enraght-
Moony, lui Jim Safka, Adam Hanfit, Shar Dubey, Amy Canaday, lui
Mike Presz și tuturor celorlalți de la Match.com și Chemistry.com
pentru că s-au implicat în această complexă investigație asupra
alegerilor pe care le facem în vederea găsirii partenerului potrivit.
Jonathan Rich, Heide Island, Dan Marchalik și David Zava, vă
mulțumesc pentru idei, pentru ajutorul dat în cercetare și în analiza
datelor. Aș vrea să le mulțumesc și câtorva oameni ale căror cărți
sau idei au avut un impact major asupra modului meu de a gândi,
printre care Keith Kendrick, David Keirsey, Mike Was, Ayala Malach
Pines, Elaine Hatfield, Eva Klohnen și Andy Thomson. Le mulțumesc
și prietenilor care m-au susținut, printre care se numără Michael
Anderson, Sydney Barrows, Arnold Brown, Lucy Brown, Paul Cohen,
Geoffrey Gilmore, Ursula Goodenough, Marie Lugano,
June Nicholson, Brendan Perreault, Michelle Press, Cathy Saypol,
Ed Smith, Barb Smuts, Susan Stautberg, Fred Suffet, Larry Van Pelt
și Jeff Zeig, îi mulțumesc lui Fran Mascia-Lees și tuturor celorlalți
colegi de la Rutgers pentru sprijin. Le sunt îndatorată lui David
Sloan, Rob Wallace, Betsy Shuller, Brad La Rosa, Kerry Smith și
Martin Bashir de la ABC-TV pentru interesul pe care l-au manifestat
față de informațiile și ideile prezentate în această carte. Toată
gratitudinea mea, Ray Carrol, pentru înțelepciunea și umorul tău. Și
mulțumiri speciale lui Fletcher Hodges pentru că mi-a fost alături și
mi-a dat tot ajutorul în realizarea acestui proiect. Bineînțeles, toate
greșelile din această carte mi se datorează mie.