Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este greu de crezut, pân ănu vezi, c ăpoate exista o bun ăîn țelegere
între o persoan ăcare pare c ăhalucineaz ăcea mai mare parte a
timpului și una dispus ăla a accepta orice punct de vedere despre
orice. Greu de crezut, dar se poate!
• Afl ăm la un moment dat cum s ănu uit ăm ce e important în via ță: „îi
spuneam creierului: asta s ănu ui ți” . Iar creierul nu mai uita, desigur.
Simplu și magic! O șt iin ță întreag ăîntr-o propozi ție! În fine, o merge
acest tip de comunicare la dl. Dulcan, dar întreba ți-i pe copiii care-și
fac temele dac ăfunc ționeaz ăși la ei :)
• A scris Inteligen ța materiei la Sinaia, unde„concentra ția de oxigen e
mult mai bun ădecât
” la Bucure ști. Nu este. În fapt, odat ăcu altitudinea
avem probleme în a asigura necesarul de oxigen. Nu e cazul pentru
Sinaia.
• cei doi g ăsesc c ăsunt amândoi fanii unui ins pe nume Joe
Dispenza. Care e „fabulos” dup ăMorar. Bine, Dispenza nu are nici
pagin ăpe wikipedia, dat fiind c ăse ocup ădoar de pseudo știin ță,
adic ăface bani pe spatele naivilor spunând diverse. Aici Dulcan vine
cu precizarea c ăpentru el„nu sunt foarte multe lucruri noi”. Desigur, le
șt ie, dar Dispenza le spune „elegant”.
• cic ădac ăvorbim armonios, cre ște num ărul de fotoni, iar dac ăne
cert ăm scade acest num ă. r Cic ănoi oamenii am fi„condenser” de
fotoni :)
Cine cre ște num ărul de fotoni, cum, cine genereaz ăfotonii, ce
importan ță are num ărul de fotoni? Ce e aia „condenser” de fotoni? Ce
leg ătur ă e între radia ția electromagnetic ă, fotoni și s ăn ătate? Imposibil
de ghicit... O sumedenie de afirmații care nu au niciun înțeles.
• cic ă nu vedem lumina pentru c ă noi nu avem decât 100 de fotoni pe cm2,
dar ar trebui s ă avem 1.000. Dar ni ște insecte marine care au mai mulți
fotoni v ăd lumina :) Nu știu ce sens are o atare afirmație...