Analize medicale si valori normale.Analiza grupelor de

sange.Sistemul OAB si RH

  Analizele medicale au valori ce se incadreaza in anumite limite normale.

Cresterea acestor valori sau scaderea lor sub limitele normalului sunt
considerate anormale sau patologice. Sunt frecvent intalnite situatiile, exceptand
boala in sine, care pot modifica valorile normale ale analizelor. Cunoasterea
acestor cauze in scopul eliminarii lor sunt de ajutor atat pacientului cat si
medicului care executa sau interpreteaza analizele. Valorile normale ale
analizelor trebuie interpretate si in raport de conditiile locale, de obiceiurile
alimentare, de factori climatici si geografici si chiar in raport cu factorii genetici.
Este foarte important de subliniat ca in majoritatea cazurilor analizele medicale
singure nu pot servi la stabilirea unui diagnostic. Acestea sunt doar un instrument
ajutator la indemana medicului care corelat cu alte investigatii conduce la
stabilirea diagnosticului.

  In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor

medicale exprimate in molil sau subunitatile acestora! milimolil "a mia parte
dintr#un moll$ sau micromolil "a miliona parte dintr#un moll$. Acestea arata si
care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la %&& ml sau la un l de
produs lichid analizat. 'e la un laborator la altul, in functie de metoda folosita la
determinare, aceste valori normale pot varia usor.

Valori in sange
Valori normale
Factorul de Valori normale
Substanta analizata in grame si
multiplicare in moli si submultiplii
submultiplii
0.020-0.050 g/l mg/1X5.95
Acidul uric 119-297 mmol/l
2.0-5.0 mg/100ml mg/100mlX59.5
Amoniacul 0.1-0.3 mg/l mg/1X58.5 5.85-17.55 mmol/l
0.008-0.010 g/l
Bilirubina indirecta mg/1X1.71 13.6-17.1 mmol/l
0.8-1 mg/100ml
0-0.0025 g/l
Bilirubina directa mg/1X1.71 0-4.30 mmol/l
0-0.25 mg/100ml
0.008-0.0125 g/l mg/1X1.71
Bilirubina totala 13.68-21.30 mmol/l
0.8-1.25mg/100ml mg/100mlX17
 

0.090-0.110 g/l
Calciul mg/1X0.025 2.25-2.75 mmol/l
9-11mg/100ml
3.34-3.95 g/l g/1X28.2
Clorul 94-111 mmol/l
334-395mg/100ml mg/100mlX0.282
1.2-2.6 g/l g/1X2.58
Colesterolul 3.1-6.7 mmol/l
120-260mg/100ml mg/100mlX0.258
0.0005-0.012 g/l mg/1X8.85
Creatinina 44-106 mmol/l
0.5-1.2 mg/100ml mg/100mlX88.5
0.5-1.8 g/l mg/1X17.9
Fierul 9-32 mmol/l
50-180 mg/100ml �g/100mlX0.179
0.030-0.045 g/l mg/1X0.032
Fosforul 0.96-1.44 mmol/l
3.0-4.5 mg/100ml mg/100mlX00.32
0.65-1.10 g/l g/1X5.56
Glucoza 3.6-6.0 mmol/l
65-110 mg/100ml mg/100mlX0.055
Hemoglobina 12-16 mg/100ml g/1X0.621 7.45-9.93 mmol/l
0.020-0.040 g/l mg/1X0.041
agneziul 0.82-1.64 mmol/l
2-4 mg/100ml mg/100mlX0.41
0.160-0.200 g/l g/1X25.6
!otasiul 4.5-5.1 mmol/l
16-20 mg/100ml mg/100mlX0.256
3.1-3.5 g/l g/1X43.5
Sodiul 135-152 mmol/l
310-350 mg/100ml mg/100mlX0.435
0.5-1.5 g/l g/1X1.14
"rigliceridele 0.57-1.71 mmol/l
50-150 mg/100ml mg/100mlX0.0114
0.2-0.5 g/l mg/1X16.6
#reea 3.30-8.30 mmol/l
20-50 mg/100ml mg/100mlX0.116

Valori in urina
Valori normale Factorul de Valori normale
Substanta analizata
in grame/24 ore multiplicare in mol/24 ore
0.30-0.80 1.8-4.8
Acidul uric g/24hX5.95
g/24h mmol/24h
Acidul vanil 1.7-7.4 8.6-37.3
mg/24hX5.04
mandelic mg/24h �mol/24h
0.10-0.30 2.5-7.5
Calciul mg/24hX0.025
g/24h mmol/24h
6-8 169-225
Clorul g/24hX28.2
g/24h mmol/24h
1-2 8.85-17.7
Creatinina g/24hX8.85
g/24h �mol/24h
 

6-20 20-70
$%&cetosteroizii mg/24hX3.47
mg/24h �mol/24h
0.5-1.5 16-48
Fosforul g/24hX32
g/24h mmol/24h
0.06-0.18 2.5-7.4
agneziul g/24hX0.041
g/24h mmol/24h
2-3 51-77
!otasiul g/24hX25.6
g/24h mmol/24h
4-6 174-261
Sodiul g/24hX43.5
g/24h mmol/24h
10-35 166-581
#reea g/24hX16.6
g/24h mmol/24h

Alte analize
Substanta analizata   Valori normale

- la barbati = 40-48%- la femei = 36-42%- la copii 2-

Hematocrit
15 ani = 36-39%

- la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange- la

Hemoglobina
femei = 70-90% sau 11-15 g la 100 ml sange

- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub- femei =3,7-

Globule rosii 4,9 milioane pe 1 mm cub- copii 1-5 ani!= 4,5-4,8
milioane pe 1 mm cub

- la a"ulti = 4000-8000 pe 1 mm cub- la copii 1-6 ani!

Globule albe
= 4000-1000 pe 1 mm cub

Trombocite - 150 000-300 000#mm cubi

Fibrinogen - 200-400 mg la 100 ml sange

Lipide totale - 550-750 ml#100 ml

Trigliceride - 50-150mg#100 ml

Acizi grasi - 200-450 mg#100 ml

 

Lipoproteine - 150-250 mg#100 ml

Fosfataze alcaline - 1,5-5 $- 3-13 $&- 13-45 $'

Fosfataze acide - 1 $- 4 $&- 4-14 $'
- 2-10 $#ml- la a"ulti = 4-6 $()(#ml unitati )ible*! pe
Aldolaze 
ml ser= 0,9-2,5 +ui#+ ).- la copii = 9 $'#ml ser
Transaminaze - 10-40 $&- 2-16 $'
- in sange = 8-32$/#1 ml ser= 230-2700 $'#l ser- in
Amilaza urina = 16-64 $/#ml urina= 8000-30000$/#24 ore
sub 5500 $'#l

LDH - 150-450 unitati /roblesi- 120-240 $#l

- barbati = 10-20 mg#24 - femei 6-15 mg#24 - copii

Corticosteroizi
= 2-4 mg#24 
- in sange = 32 mmol#l- in urina = 10-100 mg#24 =
0,05-0,55 mmol#24 - +  urina = 1,7-7,4 mg#24 =
Catecolamine 
8,6  37,3 mmol#24 

Lipaza - 20-140 $'

Sistemul OAB
 
 Acesta cuprinde patru grupe sanguine. Cu exceptia grupei &"%$, globulele rosii
contin o substanta cu rol antigen numita aglutinogen. (e de alta parte, serul
oamenilor, cu exceptia grupei A)"IV$, contine alta substanta cu rol de anticorpi
"aglutinina$.

  Exista doua aglutinine! anti#A si anti#).

 Venirea in contact a antigenelor A si ) cu aglutininele respective "anti#A si anti#)$

produce aglutinarea "alipirea una de alta$ globulelor rosii.

  Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se

intalneasca antigenul A cu anticorpii anti#A si antigenul ) cu anticorpii anti#).

  Sangele persoanelor din grupa sanguina &"I$ neavand antigene "aglutinogene$

i s#a spus si sange de grupa zero "&$. 'e aceea, aceste persoane au fost numite
*donatori universali* de sange, pentru ca sangele lor poate fi donat la subiectii
care poseda alte grupe sanguine, fara teama de a se produce accidente de
transfuzie.

 
 

  Iar persoanele care apartin grupei de sange A) "IV$, neposedand in serul lor
anticorpi "aglutinine$ care sa se uneasca cu aglutinogenele, pot primi sange de la
subiectii cu alte grupe de sange, de aceea au fost numiti *primitori universali* de
sange.

  Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea sti in cazuri de

boli si accidente grave ce tip de sange este necesar pentru transfuzie. +ransfuzia
sanguina facuta cu sange nepotrivit poate produce accidente grave. rupa
sanguina cea mai intalnita la noi in tara este A II urmata in ordine descrescatoare
de & I, ) III si A) IV.

Grupele umane sanguine in sistemul OAB

  'eoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schimba in

timpul vietii, in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. 'ar pentru
aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine, lucru foarte dificil care se
face numai in laboratoare specializate in filiatie.

  'esi s#au facut unele speculatii, stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati
sau defecte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de
sange.

Sistemul Rh

  (rescurtarea -h provine de la o specie de maimute "-hesus$ la care s#a

descris prima data factorul -h. (e baza sistemului -h, globulele rosii umane au
fost impartite in doua tipuri! cele care poseda antigenul sau factorul -h "-h
pozitive$ si cele care nu poseda acest antigen "-h negative$.

(ersoanele care au acest factor in sange se numesc -h pozitive si reprezinta

circa /0 din populatie, iar restul de %/0, care nu au acest factor, se numesc
-h negative.

  In mod normal nu exista anticorpi "aglutinine anti#-h$ in serul uman care sa

aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor -h pozitive. 'eoarece
globulele rosii ale persoanelor -h negative nu contin factor -h, sangele acestora
poate fi transfuzat la persoanele -h pozitive fara nicio teama, caci lipsind factorul
-h, nu pot lua nastere nici anticorpii "aglutinina anti#-h$.

  'ar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana -h pozitiva, la o

persoana -h negativa, in corpul acestei persoane se produc in mod artificial
anticorpi anti#-h care, cu ocazia unei a doua transfuzii cu sange -h pozitiv,
produc aglutinarea globulelor rosii ale donatorului, cu complicatii grave.

  Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie -h negativa ramane

insarcinata cu un barbat -h pozitiv, iar copilul este -h pozitiv. Cu ocazia sarcinii,
 

a nasterii, a avortului, sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei

dand nastere la anticorpi anti#-h. Iar in timpul celei de#a doua sarcini acesti
anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge
"hemoliza$, provocandu#i icter si anemie grava.
  'aca si mama si tatal sunt -h negativi nu exista niciun pericol pentru copil.
'e asemenea, daca ambii soti sunt -h pozitivi nu se produc anticorpi anti#-h si
nu exista niciun fel de urmari neplacute pentru copil.

  1 mama -h negativa care are un sot -h pozitiv poate da nastere unui copil -h
pozitiv in /0 din cazuri si unui copil -h negativ in %/0 din cazuri.

  'aca copilul este -h negativ, ca si mama, nu are nici o importanta pentru

nasterile urmatoare. 'ar daca copilul este -h pozitiv "ca si tatal$ atunci el poate
cu ocazia primei nasteri sa#si imunizeze mama "-h negativa$ cu anticorpi anti#-h
ca si in cazul unei transfuzii cu sange -h pozitiv.

  In acest caz, copiii -h pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de

complicatiile amintite. 'e aceea, toate femeile gravide -h negative, insarcinate
cu parteneri -h pozitivi, sunt luate in evidenta pentru observatie si tratament in
vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea aparea la copii.

  +ot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina -h#ul la fetele

care urmeaza sa faca transfuzie de sange. 'aca ele sunt -h negative trebuie sa
primeasca un sange identic. (entru ca daca primesc sange -h pozitiv ele vor
forma anticorpi anti#-h, care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi
gravide.

  In unele situatii, mama -h negativ cu copil -h pozitiv poate avea anticorpi anti#
-h nu numai in sange ci si chiar in lapte, in acest caz alaptarea copilului este
contraindicata.