Analize medicale și valori normale.

Analiza grupelor de
sange.Sistemul OAB .Sistemul RH

Analizele medicale au valori ce se încadrează în anumite limite

normale.Creșterea acestor valori sau scaderea lor sub limitele normalului
sunt considerate anormale sau patologice. Sunt frecvent intalnite situatiile,
exceptand boala în sine, care pot modifica valorile normale ale analizelor.
Cunoașterea acestor cauze în scopul eliminării lor sunt de ajutor atat
pacientului cat și medicului care executa sau interpreteaza analizele.
Valorile normale ale analizelor trebuie interpretate și în raport de condițiile
locale, de obiceiurile alimentare, de factori climatici și geografici și chiar în
raport cu factorii genetici.Este foarte important de subliniat că în
majoritatea cazurilor analizele medicale singure nu pot servi la stabilirea
unui diagnostic. Acestea sunt doar un instrument ajutator la indemana
medicului care corelat cu alte investigații conduce la stabilirea
diagnosticului.In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale,
cantitative ale analizelor medicale exprimate in moli/l sau sub unitățile
acestora milimoli/l (a mia parte dintr-un mol/l)sau micromole/l (a milioana
parte dintr-un mol/l). Acestea arată și care este cantitatea de substanta
analizata la un ml, la 100 ml sau la 1 l de produs lichid analizat. De la un
laborator la altul, în funcție de metoda folosita la determinare, aceste valori
normale pot varia ușor.
Valori în sange

Substanța Valori normale în Factorul de Valori normale in

grame și submultiplii multiplicare moli și submultiplii
analizata
 Acidul uric 0.020-0.050g/l2.0-5. mg/1X5.95mg/100 119-297 mmol/l
0mg/100ml mlX59.5

Amoniacul 0.1-0.3 mg/l mg/1X58.55.8 5-17.55 mmol/l

Bilirubina indirectă 0.008-0.010 g/l 0.8-1 mg/1X1.71 13.6-17.1 mmol/l

mg/100ml

0-0.0025 g/l mg/1X1.71 0-4.30 mmol/l

0-0.25g/100ml
Bilirubina directa

0.008-0.0125 g/l0. mg/1X1.71 13.68-21.30 mmol/l

8-1.25mg/100ml mg/100mlX17
Bilirubina totala

Calciul 0.090-0.110 g/l mg/1X0.025 2.25-2.75 mmol/l

9-11mg/100ml

Clorul 3.34-3.95 g/l 334-395 mg/100ml 994-111 mmol/l

lg/1X28.2
mg/100mlX 0.282

Colesterolul 1.2-2.6 g/l 120-260mg/100mlg/ 3.1-6.7 mmol/l

1X2.58
mg/100mlX0.258

Creatinina 0.0005-0.012g/l 0.5-1.2mg/100ml 44-106 mmol/l

mg/1X8.85
mg/100mlX88.5
Fierul 0.5-1.8 g/l 50-180 mg/100ml 9-32 mmol/l
mg/1X17.9
mg/100mlX0.179

Fosforul 0.030-0.045 g/l 3.0-4.5 mg/100ml 96-1.44 mmol/l

mg/1X0.032
mg/100mlX00.320

Glucoza 0.65-1.10 g/l 65-110 mg/100 ml 3.6-6.0 mmol/l

g/1 X 5.56
mg/100mlX0

Hemoglobina 12-16 7.45-9.93 mmol/l

mg/100mlg/1X0.62
1

Magneziul 0.020-0.040g/l 2-4 mg/100ml 82-1.64 mmol/l

mg/1X0.041
mg/100mlX0.410

Potasiul 0.160-0.200g/l 16-20 mg/100 5-5.1 mmol/l

mlg/1X25.6
mg/100mlX0.2564

Sodiul 3.1-3.5 g/l 310-350 135-152 mmol/l

mg/100mlg/1X43.5
mg/100mlX0.435

Trigliceridele 0.5-1.5 g/l 50-150mg/100mlg/1 57-1.71 mmol/l

X1.14mg/100mlX0.
01140
Ureea 0.2-0.5 g/l 20-50 mg/100ml 30-8.30 mmol/l
mg/1X16.6
mg/100mlX0.1163

Hematocritul

Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange.

Procedeul constă în recoltarea sangelui dintr-o vena, apoi acesta se
combina cu o substanta anticoagulanta și se repartizează într-un tub de
sticlă foarte îngust, care se centrifugheaza puternic la o centrifuga. În urma
acestei operații se observa separarea sangelui în stratul superior (plasmă)
și stratul inferior, format din globule roșii, care constituie hematocritul.

Hematocritul se poate defini ca fiind volumul stratului de globule roșii (în

procente) față de volumul total al sângelui din tubul de sticlă.

Valori normale ale hematocritului:

- la barbati = 40-48%

- la femei = 36-42%

- la copii 2-15 ani = 36-39%.

Hemoglobina

Culoarea roșie a sangelui, respectiv a globulelor rosii este dată de o

substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier, numit
hemoglobina. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer
la nivelul plamanilor, pe care apoi de a-l transporta în tot organismul, la
celule.

Scaderea cantitatii de hemoglobina indica o anemie și acest fapt se

datoreaza fie reducerii conținutului globulelor roșii în hemoglobina, fie
scăderii numărului de globule roșii. Sunt oameni cu un număr aproape
normal de globule roșii, dar acestea conțin hemoglobina puțină, situație
care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. Exista și cazuri de
anemii hipercrome, în care cu toate ca sangele contine hemoglobina în
limitele normale, anemia se datorează scăderii numărului de globule roșii
(hematii). Hemoglobina se exprima fie în procente la 100 ml sange, fie în
grame la 100 ml sange.

Valori normale ale hemoglobinei:

- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange

- la femei = 11-15 g la 100 ml sange.

Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor)

Globulele roșii pot fi numărate la microscop. Pentru aceasta este nevoie de

o picătură de sange recoltata de la un deget sau din vena. Numerotarea se
face pe un volum foarte mic de sange,iar rezultatul se raporteaza la 1 mm
cub de sange.

Valori normale ale numărului de globule roșii:

- bărbați = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub

- femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub

- copii (1-5 ani)= 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.

Numărătoarea globulelor albe

Tehnica de numărare a globulelor albe (leucocite) este similară ca și în

cazul globulelor roșii, dar numărul leucocitelor din sangele uman este mult
mai mic.

Valori normale ale numărului de globule albe:

- la adulți = 4000-8000 pe 1 mm cub

- la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.

Numărătoarea trombocitelor

Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui, au rolul important
de a produce coagularea (inchegarea) sangelui. În caz de hemoragie, prin
leziuni ale vaselor sanguine, trombocitele se adună în grămezi și
contribuie, pe lângă alte mecanisme la formarea cheagului și inchiderea
ranii si deci la oprirea hemoragiei.

Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi.

Scaderea trombocitelor sub 80 000- 100 000 pe 1 mm cub predispune la

sangerarea vaselor sanguine, chiar după leziuni foarte mici. De aceea,
înainte de orice operație, se recomanda numărătoarea trombocitelor.

Din contra, creșterea numărului de trombocite, peste 400.000 poate

predispune coagularea accentuata a sangelui chiar în interiorul corpului,
impiedicand circulatia în vase, cu producerea de cheaguri, infarcte,
tromboflebite, accidente vasculare cerebrale, etc.

Timpul de coagulare (T.C.)

Classic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui în cazul unei

hemoragii sau în vederea unei operații chirurgicale, se determina t.c. după
cum urmează: se recolteaza o picătură de sânge din pulpa degetului, se
pune pe o lama de sticlă și se cronometreaza timpul care a trecut pana la
coagularea sangelui.

Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute.

Depasirea acestui timp (T.C. crescut) arată ca, coagularea sangelui se face
cu intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii.

Un T.C. scăzut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapidă a

sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar în vasele sanguine, așa
cum se intampla în unele infectii microbiene.
Timpul de sangerare (T.S.)

Este o analiza care se efectuează tot în scopul cercetării puterii de

coagulare a sangelui. Analiza nu se face pe lama, în afara corpului ci chiar
pe organismul omului. Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa
iasa o picătură de sânge, apoi se cronometreaza timpul care trece pana
cand intepatura nu mai sangereaza.

Valori normale ale timpului de sangerare: 3-4 minute.

Prelungirea T.S. indica o perturbare în mecanismul de coagulare a

sangelui, cu tendinta la hemoragie.

Analiza grupelor de sange

Globulele roșii (eritrocitele) din sangele uman diferă din punct de vedere
imunologic. Ele se deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau
absența unor substanțe chimice speciale, care se regasesc atat pe
suprafața eritrocitelor cat și în serul sanguin. Pe baza acestor deosebiri în
compoziția sangelui, oamenii au fost impartii in mai multe grupe sanguine.
Dar în mod obișnuit, în laborator se analizează numai două sisteme de
grupe sanguine sistemul OAB și sistemul RH.

Sistemul OAB

Sistemul OAB cuprinde patru grupe sanguine. Cu exceptia grupei 0(1)

globulele rosii contin o substanta cu rol de antigen numita aglutinogen. Pe
de alta parte, serul oamenilor, cu excepția grupei AB(IV), contine alta
substanța cu rol de anticorpi (aglutinine). Exista doua aglutinine: anti-A și
anti-B. Venirea în contact a antigenelor A și B cu aglutininele respective
(anti-A și anti-B) produce aglutinarea(alipirea una de alta) globulelor

roșii.
Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu
se intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpii
anti-B.

Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene

(aglutinogene) i s-a spus și gange de grupa zero (0). De aceea aceste

persoane au fost numite "donatori universali" de sange, pentru ca sangele
lor poate fi donat la subiecții care poseda alte grupe sanguine de sange,
fara teama de a se produce accidente de transfuzie. Iar persoanele care
aparțin grupei de sânge AB (IV) posedand în serul lor anticorpi (aglutinine)
care sa se unească cu aglutinogenele, pot primi sange de la subiecții cu
alte grupe de sange, de aceea au fost numiți "primitori universali" de
sange.

Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea ști în cazuri

de boli și accidente grave, ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul
pentru a i se face transfuzia cu sange din grupa potrivită. Transfuzia
sanguina făcută cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate
produce accidente grave de transfuzie. Grupa sanguina cea mai intalnita la
noi în țară este ÎI urmată în ordine descrescătoare de 0I, BIII si AB IV.

Grupele umane sanguine în sistemul OAB

Denumirea Prezenta Prezenta De la cine se La cine se

grupei sanguine antigenului pe anticorpilor in poate primi poate da sange
globulele roșii ser sange

0 sau I Nu are Anti-A și Anti-B Numai de la La toate grupele

grupa 0 (donator
universal)

A sau II A Anti-B De la grupa 0 și Numai la grupa

A A și AB
B sau III B Anti-A De la grupa 0 și Numai la grupa
B B și AB

AB sau IV A și B Nu are De la toate Numai la grupa

grupele AB
(primitor
universal)

Toate persoanele au obligația sa aiba trecută grupa sanguina pe cartea de

identitate, pe carnetul de conducere auto sau pe pașaport. Deoarece
grupele de sange se mostenesc de la părinți și nu se schimba în timpul
vieții, în unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. Dar pentru
aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine, lucru foarte dificil
care se face numai în laboratoare specializate în filiație. Deși s-au făcut
unele speculații, știința nu a dovedit ca ar exista anumite calități sau
defecte ale oamenilor in legatura cu apartenența lor la o grupa sau alta de
sange.

Sistemul Rh

Sistemul Rh - prescurtarea Rh provine de la o specie de maimuțe (Rhesus)

la care s-a descris prima data factorul Rh.

Pe baza sistemului Rh, globulele roșii umane au fost impartite in doua

tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) și cele care
nu poseda acest antigen (Rh negative).

Persoanele care au acest factor în sange se numesc Rh pozitive si

reprezinta circa 85% din populatie, iar restul persoanelor de 15% care nu
au acest factor se numesc Rh negative. În mod normal nu exista anticorpi
(aglutinine anti Rh) în serul uman care sa aglutineze propriile globule roșii
ale persoanelor Rh pozitive. Deoarece globulele roșii ale persoanelor Rh
negative nu conțin factor Rh, sangele acestora poate fi transfuzat la
persoanele Rh pozitive fara nici o teama, caci lipsind factorul Rh, nu pot lua
naștere nici anticorpii (aglutinine anti Rh). Dar în cazul unei transfuzii cu
sânge de la o persoana Rh pozitiva, la o persoana Rh negativa, in corpul
acestei persoane se produc în mod artificial anticorpi anti-Rh, care cu
ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv, produce aglutinarea
globulelor roșii ale donatorului, cu complicatii grave. Același lucru se poate
intampla si cand o femeie Rh negativă este însărcinată, copilul fiind Rh
pozitiv. Cu ocazia sarcinii, a nașterii, a avortului, sangele copilului trece prin

placenta în sangele mamei dând naștere la anticorpi anti-Rh. Iar în timpul

celei de-a doua sarcini acești anticorpi ai mamei se combina cu globulele
roșii ale fătului pe care le distruge (hemoliza), provocandu-i icter si anemie

gravă. Dacă și mama și statul sunt Rh negativi nu este niciun pericol pentru
copil.

De asemenea, dacă ambii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi

anti-Rh și dacă nu exista nici un fel de urmări neplăcute pentru copil. O
mama Rh negativă care are un soț Rh pozitiv poate da naștere unui copil
Rh pozitiv în 85% din cazuri și unui copil Rh negativ în 15% din cazuri.
Dacă copilul este Rh negativ, ca și mama, nu are nici o importantă pentru
nasterile următoare. Dar dacă copilul este Rh pozitiv (ca și tatăl) atunci el
poate cu ocazia primei nasteri să-și imunizeze mama (Rh negativa) cu
anticorpi anti-Rh ca și în cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. În acest
caz, copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicațiile
amintite. De aceea, toate femeile gravide trebuie sa isi faca analiza pentru
factorul Rh, iar în cazul în care ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca
Rh-ul și soții. Dacă soții sunt Rh pozitivi, atunci ele sunt luate in evidenta
pentru observatie si tratament în vederea preintampinarii complicatiilor ce
ar putea apare la copii. Tot în scopul preintampinarii acestor complicatii se
determina Rh-ul la fețele care urmează sa faca transfuzie de sange. Dacă
ele sunt Rh negative trebuie sa primească un sange identic. Pentru că
dacă primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh, care vor
acționa asupra copilului atunci cand vor fi gravide. În unele situații, mama
Rh negativă cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi anti-Rh nu numai în
sânge ci și chiar în lapte, în acest caz contraindica alaptarea copilului.