TESTE GRILA COMPLEMENT SIMPLIU

CHIRURGIE VASCULARA
1. Gradul ischemiei determinată de !stacl este "aria!il# $n %unc&ie de di"er'i %actri# cu e(ce)&ia *
a) sediul si întinderea obstacolului
 b) viteza de constituire
constituire a obstacolului
c) distrugerea co
colateralelor 
d) vârsta pacientului
e) tromboza extensivă

+. ,intre e()lrările nn-in"ai"e ale )atului arterial nu %ace )arte*

a) examenul Doppler
 b) angio- CT
c) angio –RMN
d) puncţie Seldinger
arteriografia prin pu
e) examenul Triplex

/. Care din urmatarele a%irma&ii sunt ade"arate 0

a) arteriografia prin punc&ie eldinger se face cel mai frecvent prin punc&
punc &ia arterei bra!iale
b) insuficienţă  renal
 renală  nu
 nu este o contraindicaţie pentru arteriografie
c) calea femurală este de preferat atunci c"nd pulsurile la femurale sunt slabe sau absente
d) punc&ia directă
directă a unei proteze vasculare este de preferat
e) arteriografia cro
crosss-over es
este in
indicat ă în cazul absen&
absen&ei pulsului la femurala
fe murala controlaterală
controlaterală

. Cm)lica&iile lcale $n arteri2ra%ia )rin )unc&ie Seldin2er sunt re)reentate de următarele # cu e(ce)&ia *
a) !ematoame
 b) fistule arterio-venoase
arterio-venoase
c) disec&ie# ocluzie vascular ă 'i embolii periferice
d) insuficienţă  renal
 renală  acut
 acută 
e) pseudoanevrisme

3.Care din următarele a%irma&ii sunt %alse 0 4n cndi&iile unui ar!re arterial nrmal anatmic arteri2ra%ia %eră
următarele in%rma&ii*
a) localizarea precisă a leziunilor 
 b) existen&
existen&a leziunilor unice sau multiple
c) existen&a circula&
circula&iei colaterale
d) nu poate stabili origin lică  sau
igineea embolic  sau trombotic ă  a
 a unei ischemii acute
e) starea patului vascular di
distal

5. Pentru sal"area e(tremită&ii $n cndi&ii )time # inter"alul de tim) scurs de la instalarea ischemiei la instituirea
tratamentului
tratamentului 6res)ecti" la resta!ilirea %lu(ului arterial7 tre!uie să %ie mai scurt de *
a) $-% ore
 b) &-' ore
c) 6-8 ore
d) $(-$% ore
e) $%-%& ore

8. ,at %iind %a)tul că la ma9ritatea )acien&ilr care au su%erit traumatisme "asculare circula&ia claterală este sla!
de"ltată 6)acien&ii sunt mai de2ra!ă tineri# cu artere nrmale7 ischemia ire"ersi!ilă a)are*
a) mai precoce
 b) mai tardiv
c) nu poate apărea
d) ca uurm
rmar
aree a tra
traum
umat
atiismu
smului
lui mas
masel
elor
or muscu
uscula
lare
re
e) ca urmare a leziunilor nervoase

1
 :. Traumatismele "asculare cu )r2nsticul cel mai !un sunt următarele # cu e(ce)&ia *
a) plăgile vasculare simple
 b) plăgile înung!iate
c) rupturile vasculare
d) contuziile arteriale
e) plagile vasculare iatrogene

;. O serie de %actri in%luen&eaă direct )r2nsticul $n traumatismele "asculare# cu e(ce)&ia *

a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului 'i interven&ia terapeutică adecvată
b) vârsta tân ă ră 
c) localizarea anatomică
d) leziunile osoase associate
e) leziunile nervoase asociate

1<. Următarele a%irma&ii sunt %alse *

a) *n traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai precis pentru diagnosticul unei leziuni
vasculare
 b) + arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne ec!ivoce
c) ,rteriografia precizează sediul exact# natura 'i extensia leziuniileziunilor vasculare în vederea tratamentului
d) Arteriografia este indicată  la pacienţii instabili hemodinamic
e) ,rteriografia intraoperatorie este de preferat

11. Ca )rinci)ii 2enerale de tratament $n traumatismele "asculare sunt ade"ărate următarele # cu e(ce)&ia*
a7 t&i )acien&ii cu traumatisme "asculare tre!uie e"alua&i )entru )reen&a altr leiuni $n "ederea ierarhiării
tratamentului
!7 'cul hemra2ic este %rec"ent )reent la !lna"ii cu traumatisme "asculare ale mem!relr
c) trebuie folosite garourile in scopul asigurării heosta!ei
d7 echili!rarea hemdinamică tre!uie $nce)uta imediat 'i )e c=t )si!il !&inută )re)eratr
e7 tre!uie $n )rimul r=nd e(cluse sau tratate leiunile care amenin&ă "ia&a

1+. Pacien&ii la care e(istă mani%estări datrate leării unr "ase im)rtante necesită tratament chirur2ical imediat.
Care din urmatarele a%irma&ii sunt %alse 0
a) .rima măsur ă în cadrul interven&iei c!irurgicale este controlul proximal 'i distal la nivelul leziunii
 b) /a nivelul vasului lezat trebuie căutată prezen&a trombozei# în cazul existen&ei acesteia trombii trebuie îndepartati cu
autorul sondei 0ogart1
c) +dată ob&inut controlul arterial# vasul lezat va fi excizat p"n ă în zona sănătoasă
d) Repararea arterial ă "i venoasă  se realizează  de obicei prin interpoziţia unui graft, de preferat sintetic ( e !"#)
e) Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozi&ia unui graft autolog

1/. Atitudinea tera)eutică $n caul leiunilr arteriale asciate cu alte leiuni )resu)une următarele # cu e(ce)&ia*
a) Dacă la leziunea arterială se asociază 'i o leziune venoasă aceasta din urmă va fi rezolvată în general prima
b) $n cazul asocierii leziunilor osoase , leziunea vasculară  va fi rezolvat ă  prima, indiferent de gravitatea ischemiei
c) /eziunile asociate care amenin&ă via&a sunt printre pu&inele indica&ii pentru ligatur ă 'i nu pentru repararea arterială
d) + indica&ie pentru amputa&ie este reprezentată de pierderea substan&ei osoase pe o întindere mai mare de ' cm
e) .rezen&a 'ocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indica&ii relative pentru amputa&ie

1. Care din următarele a%irma&ii re%eritare la traumatismele "asculare este %alsa*
a) + extremitate făr 
  ă sensibilitate 'i motricitate necesită de obicei amputa&ie în cazul în care există distruc&ie nervoasă
importantă
 b) 2xtremită&ile traumatizate sunt susceptibile s ă dezvolte sindromul acut de compartiment
c) 2valuarea precisă 'i corectă a sindromului de compartiment se face prin măsurarea directă a presiunii în
compartiment
d) rezenţa "ocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă  indicaţii absolute pentru amputa ţie
e) /eziunea vasculară în
  sine nu este factorul decisiv pentru amputa&ie

+
 13. Insu%icien&a arterială acută este $n marea ma9ritate a caurilr reultatul !struc&iei intrinseci )rintr-un
trm!.Următarele a%irma&ii sunt ade"ărate # cu e(ce)&ia*
a) + cauză maor ă de isc!emie acută periferică este embolia
 b) Cea mai frecventă sursă de emboli este cordul
c) e poate produce embolie cu con&inutul plăcilor de aterom- ateroembolie sau 3sindromul degetelor albastre3
d) %anifestă rile clinice ale ocluziei arteriale acute prin tromboză  sunt mai severe decât &n cazul altor etiologii
e) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterială paradoxală

15. E(istă 'ase semne clinice cardinale $n ischemia acută# cu e(ce)&ia*

a) durere
 b) parestezii
c) paloare
d) prezenţa pulsului distal de nivelul ocluziei
e) r ăceala tegumentelor 

18.Următrele a%irma&ii sunt %alse *

a) 4n cazurile de isc!emie acută sever ă# unde diagnosticul este evident 'i suspiciunea cu privire la etiologie puternică# nu
sunt necesare alte investiga&ii paraclinice pentru a stabili indica&ia terapeutică
 b) ,v"nd în vedere că inima este sursa principală de emboli# examinarea
func&iei cardio-pulmonare este esen&ială
c) 2xamenul ec!ografic 5în special examenul Duplex) este util mai ales pentru stabilirea existen&ei trombozei venoase
asociate
d) Succesul pe termen lung nu depinde de controlul sursei embolilor
e) Modificarea consisten&ei masei musculare semnifică un prognostic prost

1:.Următarele a%irma&ii re%eritare la ischemia acută )eri%erică sunt ade"ărate # cu e(ce)&ia *

a) ,dministrarea de !eparină previne propagarea distală a trombului
 b) 2xtremită&ile isc!emice trebuie ferite nu doar de frig# dar 'i de căldur ă sau presiunea exercitată asupra lor 
c) "lu'ul retrograd (flu'ul de sânge care curge din e'tremitatea distal ă  a arterei dup ă  &nlaturarea obstruc ţiei)
semnifică  un pat vascular distal eficient
d) 4n cazul existen&ei trombozei venoase# îndepartarea trombului venos trebuie efectuată dupa de restabilirea fluxului
arterial
e) .rotearea patului vascular situat distal de obstruc&ie este prima etapă a tratamentului în isc!emia acută

1;. Primul 2est tera)eutic $n ischemia acută )rin em!lie tre!uie să %ie *
a) administrarea unui bolus de !eparină
 b) încalzirea membrului isc!emic
c) efectuarea embolectomiei c"t mai rapid posibil
d) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau petidinei
e) administrarea de manitol alături de alcalinizarea urinii pentru prevenirea insuficien&ei renale acute

+<.Care din următarele a%irma&ii sunt %alse0

a) .entru a fi eficientă# embolectomia trebuie indicată 'i efectuată precoce# în primele ' ore
b) "asciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv &n toate ischemiile acute
c) 2mbolectomia se efectuează# de obicei# sub anestezie locală# mai ales că maoritatea pacien&ilor sunt bătr"ni 'i cu
stare generală proastă
d) 6eparina reduce la minimum propagarea trombozei 'i favorizează liza naturală a trombului ca 'i dezvoltarea
circula&iei colaterale
e) + revascularizare arterială eficientă este exclusă în cazul lipsei unui flux distal adecvat

+1. ,es)re disec&ia acută de artă sunt %alse următarele a%irma&ii *

a) 6ipertensiunea arterială este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat în producerea disec&iei acute de aortă
 b) *nciden&a sindromului Marfan în disec&iile de aortă este între & 'i $78
c) Necroza mediei 5degenerescen&a c!istică a mediei) se găse'te în %(8 din cazurile de disec&ie aortică
d) e cele mai multe ori disecţia aortică  este asimptomatică "i poate trece neobservat ă 
e) 9oala anuloectaziantă a r ădăcinii aortice poate fi condi&ia anatomică preexistentă unei disectii de aortă
/
 ++. Următarele a%irma&ii sunt ade"ărate # cu e(ce)&ia*
a) 9icuspidia aortică se asociază frecvent cu disec&ia acută de aortă
 b) Traumatisme toracice înc!ise pot determina disec&ie de aortă
c) :umătate din disec&iile ce survin la femeia t"năr ă 5de v"rstă sub &( de ani) interesează gravidele
d) !ensiunea arterială  scă zută  este regula la pacien ţii cu disecţie de aortă 
e) Traumatismele iatrogene din cursul c!irurgiei cardiac pot sta la baza disec&iei de aortă

+/.4n disec&ia acută de artă sunt "ala!ile următarele# cu  e(ce)&ie*

a) Ruptura peretelui extern 5adventicial) al lumenului fals se produce cel mai frecvent în pericard sau în cavitatea pleurală
st"ngă
 b) .acien&ii cu disectie de tip , sunt# în general# mai tineri 'i includ pacien&ii cu sidrom Marfan 'i ectazie anulo-aortică
c) Disec&ia de tip 9 se întalneste# de regulă# la bărba&i de v"rstă medie sau v"rstnici
d) $nsuficienţa aortică  este rară  &n cazul disecţiei aortei pro'imale
e) Disec&ia la gravid survine de obicei în trimestru al **-lea sau c!iar în cursul travaliului

+. O serie de %actri in%luen&eaă mrtalitatea )eri)eratrie $n disec&ia acută de artă # cu e(ce)&ia*
a) intervalul de timp între diagnostic 'i opera&ie
 b) existen&a tamponadei cardiace
c) existen&a insuficien&ei renale acute
d) e'istenţa unei insuficienţe aortice preoperatorii
e) infarctul acut de miocard

+3. 4n caul ru)turii traumatice a artei tracice# la )atru cate2rii de )acien&i se am=nă inter"en&ia chirur2icală.
Aceste cate2rii sunt# cu e(ce)&ia*
a7 )acien&ii cu leiuni cere!rale se"ere
!7 )acien&ii $n stare se)tică
c7 )acien&ii cu arsuri e(tinse
#) pacienţii cu trauatise se$ere ale plă%nului st%ng
e7)acien&ii cu traumatisme se"ere ale )lăm=nului dre)t

+5.Metde nn-in"ai"e de e()lrare "asculară sunt următarele# cu  e(ce)&ie*

a) masurarea indicelui glezna-brat
 b) pletismografia
c) examenul Doppler
d) arteriografia
e) măsurarea presiunii arteriale digitale

+8. Selecta&i a%irma&ia %alsă *

a) !rombocitopenia indusă  de heparină  are prognostic vital "i funcţional bun
 b) Trombocitopenia apare la $-%8 din tratamentele cu !eparină# de obicei între ziua a 7-a 'i a %$-a de tratament 'i se
manifestă prin fenomene trombotice venoase sau arteriale
c) Mecanismul de apari&ie a trombocitopeniei !eparin-induse este imuno-alergic
d) Riscul de trombopenie este similar pentru toate tipurile de !eparină
e) .rimul gest t!erapeutic este în trombopeniile induse de !eparină este oprirea administr ării !eparinei

+:. Tratamentul cu A>? este cntraindicat $n urmatarele situa&ii# cu e(ce)&ia*

a) *n cazul existen&ei unei diateze !emoragice
 b) *n !ipertensiunea arterială  malignă
c) *n cazul în care contextul psi!osocial al pacientului nu permite supraveg!erea adecvată a tratamentului
d) a vârste * + ani
e) /a v"rste ; <7 ani

+;. Trm!lia tera)eutică este utiliată $n md esen&ial $n următarele situa&ii# ce e(ce)&ia *

 a) *n tratamentul infarctului acut de miocard
 b) *n tratmentul emboliei pulmonare
c) $n trombozele venoase profunde cu debut de  ./ zile
d) *n trombozele venoase profunde cu debut de = $& zile
e) *n trombozele arteriale acute

/<. Princi)ale cntraindica&ii ale trm!liei sunt # mai )u&in una*

a) ,ntecedente cerebro-medulare> traumatisme# anevrisme# c!irurgie# neoplasme# accident vascular cerebral tranzitoriu
sau definitiv
 b) 6emoragie necontrolată 5genito-urinar ă sau digestivă)
c) Tulburări
  ale !emostazei
d) 0ipotensiune arterială 
e) 6ipertensiuena arterială

/1.Care din următarele a%irma&ii sunt %alse0

a) .rincipalul determinant al permeabilită&ii pe termen lung al unui grefon este starea patului arterial distal
b) ermeabilitatea la  ani a unui grefon femuro-popliteu depă"e"te 123
c) .ermeabilitatea la 7 ani a unui grefon aorto-femural depă'e'te ?(8
d) 91-pass-ul extraanatomic este un procedeu folosit la pacien&ii cu risc crescut 'i la care se are în vedere evitarea unei
interven&ii intraabdominale maore
e) Cea mai bună paten&ă pe termen lung este observată în cazul folosirii grefoanelor venoase autologe

@%A ,legerea grefonului vascular nu &ine cont de >

a) diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau b1-passat
 b) prezenta infec&iei
c) stră baterea
  sau nu a unei regiuni articulare
d) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen
e) costul unui grefon sintetic

@@A Brmătoarele afirma&ii referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate# cu excep&ia >

a) claudica&ia intermitentă este localizată la nivelul feselor# 'oldului# coapselor sau gambelor 
b) claudicaţia distală  (la nivelul gambei) e'clude leziunea aorto-iliac ă 
c) tipul * de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului patologic la bifurca &ia aortei 'i arterele iliace
d) tipul *** de boala aorto-iliaca preuspune pe l"ngă afectarea aortei 'i iliacelor 'i a arterelor infraing!inale
e) pe l"ngă claudica&ia intermitentă# bărba&ii cu boală aorto-iliacă mai pot prezenta impoten&ă sexuală

@&A .acien&ii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudica&ie intermitentă moderată sau u'oar ă vor beneficia de măsuri

terapeutice conservatoare# mai pu&in>
a) renun&area la fumat
 b) exerci&ii fizice zilnice
c) scădere ponderală
d) intervenţie chirurgicală  d4ambl5e
e) consum !idric zilnic

@7A 4n cazurile de boală aorto-iliacă cu isc!emie sever ă se remarcă# cu excep&ia>

a) eritroza de declivitate
 b) paloare la ridicarea membrului
c) modificări trofice ale pielii la nivelul piciorului 'i gambei
d) prezenţa pulsului periferic
e) absen&a pulsului periferic

@'A "rsta 'i tarele asociate la pacien&ii cu boală aorto-iliacă pot indica o anumită te!nică alternativă de revascularizare#
cu excep&ia>
a) b1-pass axilo-femural
 b) aterectomie
c) angioplastie endoluminală
3
d) b-pass aorto-bifemural
e) b1 –pass femuro-femural

@<A Brmătoarele afirma&ii referitoare la boala obstructivă aterosclerotică sunt adevărate# cu o excep&ie>

a) #voluţia naturală  a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil că tre amputaţie
 b) e caracterizează mai frecvent prin claudica&ie intermitentă stabilă
c) imptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circula&iei colaterale
d) Durerea de repaus 'i isc!emia critică a membrului reprezintă indica&ii c!irurgicale ferme
e) /eziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul * /eric!e-0ontaine

@A Termenul de isc!emie critică a membrului este definit prin# mai pu&in>
a) durere de repaus continuă necesit"nd analgezie cu durata de peste două să ptăm"ni
 b) ulcer isc!emic
c) gangrena piciorului
d) presiune sistolică  la nivelul gleznei  2 mm 0g
e) presiune sistolică la nivelul gleznei = 7( mm 6g

@?A Dintre complica&iile postoperatorii ce pot apărea după un b1-pass femuro-popliteu# una nu este înt"lnita>
a) tromboza grefonului
 b) !emoragia
c) infec&ia
d) impotenţa se'ual ă 
e) limforagia

&(A Care din următoarele afirma&ii nu sunt adevărate >

a) ,tacul isc!emic tranzitor reprezintă o indica&ie fermă de endarterectomie carotidiană dacă este asociat unei stenoze
carotidiene de peste <(8
 b) "rsta nu reprezintă în sine o contraindica&ie pentru opera&ie
c) +dată stabilit diagnosticul de accident is!emic tranzitor stabilit se administreaz ă %7(-@(( mg de ,spirină ca primă
măsur ă terapeutică
d) %a7oritatea accidentelor ischemice tranzitorii durează  mai mult de / de ore
e) Maoritatea accidentelor isc!emice tranzitorii durează mai pu&in de %& de ore

&$A imptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt# cu excep&ia>

a) slă biciunea# amor &eala 'i st"ngăcia la nivelul membrelor contralaterale
 b) pierderea vederii de aceea'i parte cu leziunea 5amaurosis fugax)
c) disfazia în cazul afectării emisferei dominante
d) acufene
e) pierderea vederii este caracteristică# pacientul descriind orbirea ca pe o perdea întunecata trasă de cineva de obicei de
sus în os

+.Cm)lica&iile endarterectmiei cartidiene )t %i# cu e(ce)&ia*

a) accident vascular cerebral
 b) paralizie de nerv !ipoglos# glosofaringian# facial sau laringeu recurent
c) !ematom
d) amnezie
e) infarct de miocard

&@A Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior# în retroperitoneuA emnele clinice sunt# cu
excep&ia>
a) șoc
 b) prezen&a unei mase abdominale pulsatile
c) durerea 5abdominală sau în spate)
d) hemoragia digestivă 
5
e) !ipotensiune

&&A Dintre complica&iile care pot apărea în c!irurgia electivă a anevrismelor de aortă infrarenală sunt înt"lnite# cu
excep&ia>
a) !emoragia intraoperatorie
 b) 'ocul acut la declamparea aortei
c) embolizarea in teritoriul carotidian
d) lezarea ureterului
e) embolizarea in patul arterial distal

&7A Dintre complica&iile gastrointestinale ce pot apărea in c!irurgia anevrismelor de aortă infrarenală cea mai de temut
este >
a) ileusul paralitic prelungit
 b) anorexia
c) diareea
d) colita ischemică 
e) constipa&ia

&'A .rincipalele complica&ii ale anevrismelor periferice sunt# cu excep&ia>

a) tromboza
 b) embolia distală
c) ruptura
d) hemoragia digestivă 
e) compresia venelor adiacente

&<A Brmătoarele afirma&ii sunt false>

a) indica&ia de interven&ie c!irurgicală se pune în toate cazurile de anevrism de arter ă poplitee
 b) se recomandă tratamentul c!irurgical agresiv inclusiv în cazurile asimptomatice de anevrism de arter ă poplitee
c) folosirea de proteze sintetice la nivel gambier se &nsoteste de rezultate bune
d) folosirea grefonului autolog la nivel gambier se însoteste de rezultate bune
e) în evolu&ia naturală a anevrismelor de arter ă poplitee se remarcă o rată înalta de complica&ii c!iar în cazurile
asimptomatice

&A indromul .arEs-Feber se manifestă prin# cu excep&ia>

a) alungirea !ipertrofică a unui membru
 b) angioame
c) nevi vasculari
d) fistule arterio-venoase congenitale
e) varice

&?A indromul Glippel-Trenauna1 se caracterizează prin# cu excep&ia>

a) alungirea !ipertrofică a unui membru
 b) angioame plane dureroase
c) varice congenitale
d) fistule arterio-venoase macroscopice
e) fistule arterio-venoase microscopice

7(A Care din următoarele afirma&ii referitoare la sindromul Glippel-Trenauna1 este falsă >
a) interven&ia c!irurgicală este indicată numai atunci c"nd se are în vedere reconstruc&ia sistemului venos profund
b) este indicată  e'cizia venelor superficiale
c) în acest sindrom există fistule arterio-venoase congenitale microscopice
d) se caracterizeaza prin insuficien&ă venoasă primitivă
e) se manifestă clinic înca din copilărie

8
 7$A Brmătoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterantă sunt adevărate# cu excep&ia>
a) impatectomia lombară   este înca indicată pe scar ă largă
 b) ,tingerea distală 'i absen&a unui pat vascular distal nu permit o c!irurgie de revascularizare în marea maoritate a
cazurilor 
c) +prirea fumatului reprezintă tratamentul etiopatogenic esen&ial
d) Revascularizarea chirurgical ă  este posibilă  &n marea ma7oritate a cazurilor
e) +prirea fumatului scade rata 'i inciden&a amputa&iilor 

3+.4n trm!an2eita !literantă nu sunt indicate*

a) tratamentul leziunilor isc!emice locale 'i a durerii
 b) evitarea fumatului# inclusiv al celui pasiv
c) simpatectomia
d) *loprost-ul
e) antiinflamatorii

7@A Tratamentul in boala 9uerger poate sa cuprindă# cu excep&ia>

a) c!irurgia de revascularizare 5b1-pass) dacă este realizabilă te!nic 'i dacă pacientul a întrerupt fumatul

 b) tratamentul flebitelor superficiale
c) amputa&ia
d) simpatectomie lombară   sau toracică
e) toate raspunsurile pot fi posibile

7&A ,spectul angiografic în trombangetita obliteranăa se caracterizează prin următoarele # mai pu&in>

a) *nteresarea arterelor mici 'i medii
 b) /eziuni ocluzive segmentare
c) Aspect patologic al arterelor pro'imale
d) ,spect particular al circula&iei colaterale perilezionale> colaterale 3în tirbu 'on3
e) /eziuni mai severe în teritoriul distal dec"t în cel proximal

77A Manifestările clinice caracteristice insuficien&ei venoase cronice sunt# cu o excep&ie>

a) edemul
 b) pa!idermita
c) ulcerul trofic
d) eritroza de declivitate
e) dermita ocră 

7'A Clasa @ in clasificarea C2,. a insuficien&ei venoase cronice semnifică>

a) telangiectazii sau vene reticulare
 b) vene varicoase
c) edem
d) lipodermatoscleroză
e) dermită ocr ă

7<A *nvestiga&ii paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt# cu excep &ia>

a) 0otopletismografia
 b) 2xamenul Doppler venos
c) "lebografia
d) 2c!ografia Doppler venoasă
e) cintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive

7A + multitudine de semne 'i simptome au fost descrise ca f ăc"nd parte din tabloul clinic al trombozei venoase profunde#
cu excep&ia>
a) afebrilitate
 b) pulsul că&ăr ător - semnul Ma!ler 
:
c) durerea spontană# localizată în molet# care se accentuează la palpare 'i la flexia dorsală a piciorului - semnul 6omans
d) dilatarea venelor cutanate pretibiale- semnul .ratt
e) sensibilitatea la palpare pe traiectul venos profund al gambei de la 'an&ul retromaleolar intern p"nă în regiunea poplitee

3;.Tratamentul cu antica2ulante rale in trm!a "enasă )r%undă se cnduce $n %unc&ie de *

a) $9R  
 b) Timp 6oHel
c) Timp de s"ngerare
d) aloarea antitrombinei ***
e) ,.TT

'( A *ndica&iile plasării unui filtru cav sunt# cu excep&ia>

a) 2mbolie pulmonară recurentă în
  ciuda anticoagulării adecvate
 b) 2mbolie pulmonar ă certă la pacien&i la care tratamentul anticoagulant este contraindicat
c) Complica&ii ale tratamentului anticoagulant care oblig ă la oprirea tratamentului
d) &naintea embolectomiei pulmonare
e) în urma embolectomiei pulmonare

'$A Contraindica&iile întreruperii venelor perforante insuficiente sunt# cu excep&ia>

a) boala arterială ocluzivă a membrului respectiv
 b) infec&ia la nivelul ulcerului venos
c) obezitatea morbidă
d) clasa /-6 :#A de insuficienţă  venoasă 
e) patologie severă asociată
 

'%A Brmătoarele afirma&ii referitoare la tromboflebita superficială sunt false>

a) poate fi determinată de traumatisme
 b) tromboflebita superficială este înt"lnita într-o serie de boli maligne
c) poate avea caracter migrator în boala 9uerger 
d) se complică  de cele mai multe ori cu embolie pulmonar ă 
e) tromboflebita venelor superficiale ale s"nului 5boala Mondor) este o entitate foarte rar ă

'@A ATratamentul tromboflebitelor superficiale constă în# cu o excep&ie>

a) tratament antiinflamator nesteroidian
 b) conten&ie elastică
c) antibioterapie
d) tratament anticoagulant c"nd procesul trombotic este extins 'i la sistemul venos profund
e) tratament c!irurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă

'&A Care din urmatoarele cauze este cea mai frecvent intalnita in isc!emia acuta traumatica a membrelor inferioare>
a) anevrism micotic
b) traumatisme inchise
c) traumatisme dec!ise
d) disectia de aorta
e) spasm arterial

'7A Brmatoarele complicatii pot aparea ca urmare a traumatismului peretelui arterial# cu exceptia>
a) spasm arterial
 b) tromboza
c) embolie
d) cresterea activitatii colagenazei
e) durere acuta

''A emnele clinice ale al traumatismului arterial sunt# cu exceptia>

a) !emoragie externa
;
b) limfedem
c) !ematom expansiv
d) isc!emie acuta
e) trill pallabil

'<A Care din urmatoarele explorari este cea mai fidela in detectarea leziunilor axului arterial al membrelor inferioareI
a) angiografia prin rezonanta magnetica
 b) computer- tomografia
c) arteriografia prin punctie Seldinger
d) venografia
e) limfografia

'A Cand putem exclude un sindrom de compartimentI

a) presiunea in compartiment ; @(-@7 mm6g
b) presiunea in compartiment .2-. mm 0g
c) traumatisme arterio-venoase combinate
d) edem masiv
e) absenta fluxului capilar 

'?A ,cestea sunt optiuni ale revascularizarii c!irurgicale in traumatismele vasculare desc!ise# cu exceptia>
a) arteriorafie sau venorafie laterala
 b) angioplastie cu petec venos
c) rezectie fara interpozitia unui conduct venos
d) b1 pass cu grefon venos
e) rezectie cu interpozitia unui conduct venos

<(A Care din urmatoarele nu este o cauza de isc!emie acutaI

a) embolie
 b) traumatism arterial
c) disectie arterial spontana sau iatrogena
d) vasodilatatie
e) vasospasm

<$A ,cestea sunt surse emboligene in isc!emia acuta # exceptand>

a) cavitatile inimii
 b) anevrism miocardic
c) emboli paradoxali 5 sistemul venos profund)
d) tromboflebite superficial
e) anevrism abdominal

<%A Cea mai frecventa complicatie aparuta in urma revascularizarii arteriale este>
a) edemul de reperfuzie
 b) infectia
c) parestezia
d) dermatoscleroza
e) nici una de mai sus

<@A Cele mai frecvente trombolitice sunt# cu exceptia>

a) recombinant tissue-plasminogen activator5rt-.,)
 b) uroEinaza
c) streptoEinaza
d) ;arfarina
e) reteplase

<&A Care este atitudinea corecta in sindromul de compartimentI

a) fasciotomia
1<
 b) miomectomia
c) drenaul
d) compresia
e) observatia

<7A Brmatoarele sunt caracteristice ale arteriopatiei obliterante# cu exceptia>

a) durere cu debut brusc
 b) stenoza urmata de ocluzie
c) J multilevel diseaseK
d) dezvoltarea circulatiei colaterale
e) claudicatie

<'A *n care stadiu al arteriopatiei obliterante periferice putem aplica doar tratament medicalI
a) $ si $$A
 b) **9 si ***
c) *** si *
d) *
e) Nici unul de mai sus

<<A *n ce stadiu ale arteriopatiei obliterante periferice este indicat tratamentul medical si c!irurgical I
a) $$<,$$$ si $=
 b) tadiul * cu diabet
c) *#** , si ** 9
d) *
e) Nici unul

<A Ce tip de maladie aorto-iliaca implica aorta infrarenala# arterele iliace comune si externe si se poate extinde la arterele
femurale comuneI
a) tip *
 b) tip **
c) tip $$$
d) tip * si **
e) nici unul de mai sus

<?A Bn indice glezna-brat de $>

a) este normal
 b) indica un risc cardio-vascular crescut
c) indica isc!emie moderata cu durere de repaus
d) indica isc!emie severa
e) indica un risc crescut de gangrene

(A Complicatii posibile aparute in tratamentul c!irurgical al bolii aorto-iliaca sunt# cu exceptia>
a) Tromboza
 b) ,teroembolism intraoperator 
c) Ruptura arterei poplitee
d) /ezarea duodenului adiacent
e) /ezarea venei cave inferioare si a venelor iliace

$A Care este conductul ideal pentru b1 pass-ul infraing!inalI

a) ena safena externa
 b) ena femurala superficiala
c) =ena safena interna
d) ,rtera femurala superficiala
e) Nici unul de mai sus

%A ,rtera carotida dreapta are originea >

11
 a) direct din arcul aortic
 b) artera subclavie dreapta
c) trunchiul arterial brahio-cefalic
d) artera carotida comuna stanga
e) artera subclavie stanga

@A Bnul din semnele clinice de mai os nu se datoreaza insuficientei venoase cornice>
a) vene varicoase
 b) telangiectazii
c) absenta pulsului
d) edem
e) vene reticulare

&A *nsuficienta venoasa cronica se manifesta prin# mai putin>

a) lipodermatoscleroza
 b) edem
c) parestezii si paloare
d) ulcer de staza
e) telangiectazii

7A Tromboza venoasa profunda cauzeaza>

a) varice primitive
b) varice secundare compensatorii
c) insuficienta valvulara primitiva
d) sindrom Glippel-Trenauna1
e) vasoconstrictie

'A enele perforante competente la nivelul membrului inferior permit sangelui sa curga>
a) dinspre sistemul venos superficial spre sistemul venos profund
 b) dinspre sistemul venos profund spre sistemul venis superficial
c) in ambele sensuri
d) nu exista vene perforante la nivelul membrului inferior 
e) nici unul de mai sus

<A imptomele caracteristice ale insuficientei venoase cronice sunt# exceptand>

a) picioare grele# durere in ortostatism
 b) senzatie de arsura# prurit
c) a si b
d) e'acerbarea durerii la mers
e) diminuarea durerii la mers

A Cea mai buna metoda imagistica de detectare a refluxului venos este >
a) proba .ertes
 b) rezonanta magnetica nucleara
c) testul Trendelemburg
d) duple' color
e) computer-tomografia

?A Cea mai buna metoda imagistica de detectare a obstructiei venoase profunde este>
a) rezonanta magnetica
b) echografia oppler
c) febografia
d) pletismografia
e) computer-tomografia

?(A Bn membru inferior cu vene varicoase# ulcer cicatrizat si edem este in stadiul>
1+
 a) ** C2,.
 b) *** C2,.
c) * C2,.
d) = :#A
e) * C2,.

?$A /ipodermatoscleroza poate fi intalnita in urmatoarele stadii C2,.# exceptand>

aA C&
 bA C7
c> :?
dA C'
eA C&# C7# C'

?%A Bn membru inferior cu vene varicoase# telangiectazii si fara edem este in stadiul>
a) $$ :#A
 b) *** C2,.
c) * C2,.
d) * C2,.
e)  C2,.

?@A Te!nica Muller este utilizata in>

a) safenectomie
b) flebectomie ambulatorie
c) stripping-ul venei safene externe
d) flebectomie endovasculara
e) stripping-ul venei safene mari

?&A cleroterapia # un procedeu minim invaziv pentru tratarea venelor varicoase utilizeaza>
a) solutie !ipotona si spuma
b) solutie hipertona si spuma
c) spuma
d) ablatie prin radiofrecventa
e) solutie izotona

?7A .ot fi detectate venele perforante prin palpareI

a) nu
 b) da si acesta este un semn patognomonic al incompetentei venelor perforante
c) da
d) da# prin manevra alsalva
e) nici un raspuns nu este correct

?'A Tromboza venoasa profunda este rezultatul a trei factori principali 5 triada irc!oH) # exceptand>
a) staza
 b) leziune endoteliala
c) !ipercoagulabilitate
d) hipocoagulabilitate
e) normocoagulabilitate

?<A Complicatiile trombozei venose profunde pot fi# cu exceptia>

a) embolie pulmonara
 b) sindrom posttrombotic
c) isc!emie acuta prin compresie 5 p!legmasia coerulea dolens)
d) embolie paradoxala
e) avalvulie
1/
 ?A Tratamentul trombozei venoase profunde trebuie sa cuprinda# mai putin>
a) repaus la pat
 b) !eparinoterapie
c) compresie elastica
d) anticoagulante orale
e) embolectomie cu sonda "ogart

??A Clasic# tratamentul c!irurgical al tromboflebitei superficiale este indicat>

a) &n cazurile de e'tensie ascendentă  la coaps ă 
 b) in cazurile asocierii cu tromboza venoasa profunda
c) in sarcina
d) in cazul localizarii pe vena safena externa
e) nici un rapsuns correct

$((A Căutarea anomaliilor de coagulare primare trebuie cautate la pacientii cu>

a) tromboflebita superficiala persistenta
 b) tromboflebita superficiala recurenta
c) tromboflebita superficiala sub tratament cu contraceptive orale
d) tromboza venoasa profunda idiopatica
e) toate raspunsurile sunt corecte

1