Hahuie Andreea

AMG III B
Infecții nosocomiale și gestionarea deșeurilor medicale

Ordinul 1101 din 2016

Atribuţiile asistentei medicale responsabile de salon sunt următoarele:

• implementează practicile de îngrijire a pacienţilor în vederea limitării infecţiilor;
• se familiarizează cu practicile de prevenire a apariţiei şi răspândirii infecţiilor şi aplicarea practicilor
adecvate pe toată durata internării pacienţilor;
• menţine igiena, conform politicilor spitalului şi practicilor de îngrijire adecvate din salon;
• informează cu promptitudine medicul de gardă/medicul şef de secţie în legătură cu apariţia semnelor de
infecţie la unul dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea sa;
• iniţiază izolarea pacientului care prezintă semne ale unei boli transmisibile şi anunţă imediat medicul
curant şi serviciul de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
• limitează expunerea pacientului la infecţii provenite de la vizitatori, personalul spitalului, alţi pacienţi
sau echipamentul utilizat pentru diagnosticare;
• semnalează medicului curant existenţa elementelor sugestive de infecţie asociată asistenţei medicale;
• participă la pregătirea personalului;
• participă la investigarea focarelor.

Precauții standard - măsuri minime obligatorii pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor

asociate asistenţei medicale
Măsurile standard reprezintă măsurile minime de prevenire a infecţiei care se aplică tuturor
pacienţilor îngrijiţi, indiferent de statutul de infecţiozitate suspectat sau confirmat al pacientului, în orice
cadru unde este asigurată asistenţă medicală . Aceste proceduri sunt concepute atât pentru a proteja
personalul sanitar, cât şi pentru a preveni răspândirea infecţiilor în rândul pacienţilor.

Măsurile standard includ:

• Igiena mâinilor, care este esenţială pentru a reduce riscul de răspândire a infecţiilor. Utilizarea
antisepticelor alcoolice este metoda preferată în toate situaţiile clinice, cu excepţia cazurilor când
mâinile sunt vizibil murdare (de exemplu, sânge, alte fluide biologice) sau după examinarea pacienţilor
cu infecţie cu Clostridium difficile sau norovirus, situaţii în care trebuie utilizate apa şi săpunul;
• Utilizarea echipamentului individual de protecţie (de exemplu: mănuşi, halate, protectoare faciale), în
funcţie de expunerea anticipată. Igiena mâinilor este întotdeauna etapa finală după îndepărtarea şi
aruncarea echipamentului;
• Practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni transmiterea bolilor infecţioase de la un
pacient la altul sau între un pacient şi personalul medical în timpul preparării şi administrării
medicamentelor de uz parenteral;
• Manipularea în condiţii de siguranţă a echipamentelor medicale sau contactul cu suprafeţele potenţial
contaminate din imediata apropiere a pacientului, proceduri specifice pentru prevenirea transmiterii
bolilor infecţioase de la un pacient la altul sau între un pacient şi personalul medical în timpul
manipulării echipamentelor medicale şi contactul cu obiectele sau suprafeţele din mediu;
• Igiena respiratorie şi eticheta de tuse (tehnica de tuse şi strănut cu utilizarea de batiste de nas de unică
folosinţă cu poziţionarea la minimum 1 metru faţă de celelalte persoane, urmată de igiena mâinilor), ca
element al precauţiilor standard care se adresează în primul rând pacienţilor şi însoţitorilor acestora cu
Hahuie Andreea
AMG III B
simptomatologie de posibilă infecţie respiratorie care se aplică oricărei persoane cu asemenea
manifestări când intră în unitatea sanitară. Acest element al precauţiilor standard este aplicat pentru
prevenirea promptă a infecţiilor respiratorii şi trebuie aplicată la intrarea în unitatea sanitară (zonele de
recepţie şi de triaj ale pacienţilor).

Ordinul 1226 din 2012

Deşeurile înţepătoare-tăietoare sunt obiecte ascuţite care pot produce leziuni mecanice prin înţepare
sau tăiere; aceste deşeuri sunt considerate deşeuri infecţioase/periculoase, dacă au fost în contact cu fluide
biologice sau cu substanţe periculoase.

Pentru deșeurile infecțioase care nu sunt ascuțite se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu
saci galbeni din polietilenă ori marcați cu galben. Sacii trebuie să aibă o rezistență mecanică mare, să se
poată închide ușor și sigur, utilizând sigilii de unică folosință. Termosuturile trebuie să fie continue și
rezistente și să nu permită scurgeri de lichid. La alegerea dimensiunii sacului se ține cont de cantitatea de
deșeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deșeurilor. Grosimea polietilenei din care
este confecționat sacul este cuprinsă între 50-70 µm.

Atât deșeurile înțepătoare-tăietoare identificate prin codul 18 01 01, cât și prin codul 18 01 03,
conform Articolului 8, se colectează separat în același recipient din material plastic rigid, rezistent la acțiuni
mecanice. Recipientul trebuie prevăzut la partea superioară cu un capac special, care să permită introducerea
deșeurilor și să împiedice scoaterea acestora după umplerea recipientului, fiind prevăzut în acest scop cu un
sistem de închidere definitivă. Capacul recipientului are orificii pentru detașarea acelor de seringă și a
lamelor de bisturiu. Recipientele utilizate pentru deșeurile înțepătoare-tăietoare infecțioase au culoarea
galbenă și sunt marcate cu pictograma „Pericol biologic”.

Recipientul destinat colectării deșeurilor înțepătoare-tăietoare trebuie să aibă următoarele

caracteristici:
• să fie impermeabile, să prezinte etanșeitate, un sistem de închidere temporară și definitivă;
• să fie marcat și etichetat în limba română cu următoarele informații: tipul deșeului colectat, pictograma
„Pericol biologic”, capacitatea recipientului, modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de
umplere, data începerii utilizării recipientului pe secție, unitatea sanitară și secția, persoana responsabilă
cu manipularea lui și data umplerii definitive;
• să fie supus procedurilor de testare specifică a rezistenței materialului la acțiuni mecanice, testele de
încercare urmând a fi realizate de laboratoare acreditate pentru astfel de testări care să ateste conformarea
la condițiile tehnice prevăzute de standardele europene;
• să prezinte siguranță și stabilitate pe masa de tratament sau acolo unde este amplasat.

Pentru deșeurile infecțioase de laborator se folosesc cutii din carton rigid prevăzute în interior cu sac
galben din polietilenă, marcate cu galben, etichetate cu următoarele informații: tipul deșeului colectat,
pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului, modul de utilizare, linia de marcare a nivelului
maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secție, unitatea sanitară și secția, persoana
responsabilă cu manipularea lui și data umplerii definitive.
Hahuie Andreea
AMG III B
Al doilea recipient în care se depun sacii, cutiile și recipientele pentru deșeurile periculoase este
reprezentat de containerele mobile cu pereți rigizi, aflate în spațiul central pentru stocarea temporară a
deșeurilor din incinta unității sanitare.

Containerele mobile pentru deșeuri infecțioase anatomo-patologice și părți anatomice și înțepătoare-

tăietoare au marcaj galben, sunt etichetate „Deșeuri medicale” și poartă pictograma „Pericol biologic”.

Containerul trebuie să fie etanș și prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de
preluare din vehiculul de trensport sau adaptat sistemului de golire în instalația de procesare a deșeurilor.
Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să asigure preluarea întregii cantități de deșeuri produse în
intervalul dintre două îndepărtări succesive. Este strict interzisă depunerea deșeurilor periculoase
neambalate.