Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
JUDEŢUL ARAD
MUNICIPIUL ARAD
CONSILIUL LOCAL
H O T Ă R Â R E A nr.285
din 30 octombrie 2007
privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al municipiului Arad
H O T Ă R Ă Ş T E:
Art 1. Se aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al Municipiului Arad, conform anexei
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art 2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Primarul Municipiului Arad
şi Comitetul local pentru situaţii de urgenţă.
IF/IF
verificat LS
1 ex Biroul Protecţie Civilă, 1 ex.Instituţia Prefectului-Judeţul Arad;
ex.3, 1 ex.Dosar sed. CLMA 30 10 2007
Cod PMA-S1-02
Anexa la Hotărârea nr.285 din 30 10 2007
a Consiliului Local al Municipiului Arad
STRUCTURA-CADRU
a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor
1.1.1 Scop
1.1.2. Obiective
1. LEGE nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă; modificată şi
completată cu LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006; (M.O. nr. 1.094 din 24 noiembrie 2004 ;
M.O.nr. 457 din 26 mai 2006)
2. ORDONANTA DE URGENTA nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul
Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta; (M.O.nr.361din 26 aprilie 2004)
3. O.M.A.I. nr.132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare
a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi
acoperire a riscurilor; (M.O. nr. 79 din 1 februarie 2007)
4. O.M.A.I. nr.638 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale (M.O. nr. 455 din 30 mai 2005)
5. H.G. nr. 547 din 9 iunie 2005 privind aprobarea strategiei naţionale de protecţie
civilă; (M.O. nr. 600 din 12 iulie 2005)
6. H.G. nr.642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a
unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de
vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice; (M.O. nr.603 din 13 iulie
2005)
7. O.M.A.I. nr.1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea si asigurarea activitãtii de înstiintare, avertizare, prealarmare si alarmare în situaţii
de protecţie civilã; (M.O. nr. 349 din 18 aprilie 2006)
8. O.M.A.I. nr.1160 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de
teren;(M.O. nr.207 bis din 7 martie 2006)
9. LEGE nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populaţiei pentru
apărare; (M.O. nr. 587din 06 iulie 2006)
10. O.M.A.I. Nr. 718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă
privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; (M.O.
nr. 636 din 20 iulie 2005)
11. O.M.A.I. nr. 195 din 20 aprilie 2007 privind modificarea şi completarea
Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de
performanta privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de
urgenta; (M.O. nr. 288 din 02 mai 2007)
12. O.M.A.I. Nr. 786 din 2 septembrie 2005 al ministrului administraţiei şi internelor
privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.
712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul
situaţiilor de urgenţă; (M.O. nr. 699 din 03 august 2005)
13. O.M.A.I. Nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale
privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă; (M.O. nr. 599 din 12 iulie 2005)
14. H.G. nr. 1.489 din 9 septembrie 2004 privind organizarea si functionarea
Comitetului National pentru Situatii de Urgenta; (M.O. nr. 884 din 28 septembrie 2004)
15. H.G. nr. 1.491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru
privind structura organizatorica, atribuţiile, funcţionarea si dotarea comitetelor si centrelor
operative pentru situaţii de urgenta; (M.O. nr. 885 din 28 septembrie 2004)
16. LEGEA nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor; (M.O.
nr. 788 din 18 septembrie 2006)
1.2.2. Structuri organizatorice implicate
Demografie
Conform recensământului din anul 1930 populaţia Aradului era de 77.181 locuitori.
Dintre aceştia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7%
sârbi şi croaţi, 1,4% slovaci ş.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română
(37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional
populaţia era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmaţi de ortodocşi
(33,8%), mozaici (10,1%), reformaţi (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ş.a.
Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de 172.824 locuitori .
Structura etnicā a populaţiei potrivit recensământului din anul 2002 :
- Români - 82,6%
- Maghiari - 12,9%
- Romi - 1,7%
- Germani - 1,3%
- Sârbi - 0,3%
- Slovaci - 0,2%
- Bulgari - 0,15%
- Alţii - 0,85%
2.2 Relieful
Municipiul Arad este situat în zonă de câmpie fiind străbătut de o reţea hidrografică
formată din râul Mureş şi o serie de canale de mai mică importanţă . Mureşul Mort îşi are
originea într-un meandru puternic al Mureşului chiar în interiorul oraşului Arad la sud de Mureş
şi la NE. Apele freatice specifice zonei suferă influenţa climatului temperat oceanic, manifestat
prin alimentarea mai abundentă din timpul iernii. Lunca Mureşului, cuprinsă între Arad şi
Nădlac, a fost ridicată la rangul de rezervaţie naturală .
Arad
807,1 l/m2 - 1999 254,2 l/m2 - 2000
Staţia meteorologică
Temperatura maximă absolută Temperatura minimă
Arad
39,1O – 21.08.2000 -27,2O – 30.01.1987
Fenomenul de uscăciune şi secetă apare în anii secetoşi şi foarte calzi, dar climatul
moderat cu influenţe oceanice determină o prezenţă episodică a acestora în judeţul nostru. Cei
mai secetoşi ani au fost: 1983, 1993 şi 2000.
Râul Mureş constituie principalul curs de apă care traversează Municipiul Arad .
În limitele judeţului Arad, Mureşul primeşte afluenţii mici din Munţii Zarandului
şi din Dealurile Lipovei. La sud de Mureş, din Câmpia Vingăi se strâng o serie de pâraie mici
(Slatina, Apa Mare, Ardelenilor etc.), toţi fiind afluenţii ai râului Bega.
Cumpăna de ape este apropiată de Mureş ceea ce explică şi bazinele hidrografice
mici: Troaş (71 km2 ), Bârzava, Conop, Şoimoş, Cladova, ş.a., toate acestea cu o
suprafaţă a bazinului hidrografic sub 50 km2 .
Masele de aer umede iarna şi primăvara generează în aceste zone o scurgere mai
ridicată: de exemplu la Arad s-a înregistrat iarna 20,0%, primăvara 44,4%, vara 25,1%,
iar toamna 10,5%. Scurgerea şi debitele maxime sunt caracteristice vara, ca urmare a
ploilor torenţiale, sau primăvara atunci când topirea zăpezii se suprapune ploilor.
Alte cursuri de apă de mai mică importanţă , care fac parte din reţeaua
hidrografică a Municipiului Arad şi care pot crea probleme sunt următoarele canale :
- Canalul Mureşel
- Canalul Morilor
- Canalul Ţiganca
- Canalul Foişor
2.5. Populaţia
Conform recensământului din anul 1930 populaţia Aradului era de 77.181 locuitori.
Dintre aceştia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7%
sârbi şi croaţi, 1,4% slovaci ş.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română
(37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional
populaţia era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmaţi de ortodocşi
(33,8%), mozaici (10,1%), reformaţi (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ş.a.
Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de 172.824 locuitori.
- Români - 82,6%
- Maghiari - 12,9%
- Romi - 1,7%
- Germani - 1,3%
- Sârbi - 0,3%
- Slovaci - 0,2%
- Bulgari - 0,15%
- Alţii - 0,85%
Aradul este cel mai important nod al reţelelor rutiere şi feroviare de transport, naţionale
şi transeuropene, din vestul României. Este inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă
Europa de Vest de ţările Europei de Sud - Est şi Asiei Centrale.
La 4 km depărtare de centrul oraşului este situat Aeroportul Internaţional Arad.
Are orientare Vest – Est şi Nord – Sud şi prin forma sa descrie cel mai bine direcţiile
principale pe care se desfăşoară traficul auto şi principalele activităţi comerciale.
Reţeaua drumurilor naţionale şi judeţene din Municipiul Arad sunt prezentate în Anexa
nr.1 .
Aeroportul Arad
Caracteristici principale
• Aeroport de categoria „C”; permite aterizarea şi decolarea avioanelor de tip Airbus;
• Zona de responsabilitate: circular în jurul aeroportului cu o rază de 20 Km;
• Lungimea pistei 2000 m;
• Lăţimea pistei 45 m (60 m cu balizaj);
• Grosimea pistei 1m;
• Direcţia de orientare a pistei 27o – 09o;
• Sistem de balizare IDMAN cu 5 trepte de intensitate;
• Aparatură de dirijare: ILS de pantă, ILS de direcţie, staţie meteo semiautomată
ROMAVOS;
• Altitudinea de tranziţie a aeronavelor de la CDZ Arad 900 m;
• Capacitate deservire pasageri 50 pasageri – oră;
• Terminal CARGO cu :
Platforma aeronave ce permite staţionarea concomitentă a doua aeronave, de cod
"C" si una de cod "D";
Platforma operare auto asigura 32 locuri pentru autoturisme si 5 locuri de
aşteptare pentru vehicule de transport marfă;
13 porţi acces pentru platforma auto;
Suprafaţa de depozitare - 3700 mp;
Capacităţi de depozitare : sosire – 300 t/zi, plecare – 300 t/zi;
Capacitate de trafic 50 t .
- Este un centru regional coordonator asigură dirijarea, controlul şi informarea despre traficul
aerian pe rută şi în apropierea finală pentru aeroporturile ARAD, TIMIŞOARA, CARANSEBEŞ
şi ORADEA;
- Are zonă de responsabilitate în zona delimitată între ORADEA – DEVA – TÂRGU JIU –
ORŞOVA;
- Asigură dirijarea aeronavelor pe două zone de înălţime UPER pentru aeronavele aflate în
survol pe curse internaţionale şi LOWER pentru aeronave aflate în survol în trafic intern; limita
de separaţie între zone este la nivelul de 24.000 ft.;
- Organizează şi asigură serviciul de alarmare în vederea căutării şi salvării aeronavelor aflate în
dificultate;
- Are legături directe de serviciu cu centrele de dirijare a zborurilor din BUDAPESTA,
BELGRAD şi BUCUREŞTI;
- Schimbă imagini RADAR cu centrele de dirijare a zborurilor din BUCUREŞTI şi
BUDAPESTA;
Considerente generale
În ultima parte a secolului XIX pe lângă mica industrie îşi face apariţia şi marea
industrie. Amintim aici moara cu aburi, fabrica de spirt si drojdie şi fabrica textilă a fraţilor
Neuman, fabrica de maşini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel care prin calitatea produselor sale
va ajunge renumită în Europa, fabrica de vagoane condusă de Johann Weitzer. La începutul
secolului XX oraşul Arad putea fi considerat printre cele mai dezvoltate oraşe din Transilvania.
După război dezvoltarea Aradului a fost puternic frânatã, poziţia din perioada interbelicã
nemaifiind niciodată atinsă. Au apărut noi activităţi industriale, unele unice în România, cum ar
fi Arădeanca (producătoare de păpuşi, 1959) şi Victoria (producătoare de ceasuri 1962).
În 1989, economia României era în pragul dezastrului. Regimul comunist a lăsat în
urmă un sistem super centralizat, lipsa iniţiativei private, productivitate redusă, tehnologii
învechite, energofage şi poluante, o infrastructură distrusă, o forţă de muncă supradimensionată
şi cu mentalitate de tip "dictatura proletariatului".
Au contribuit la acest succes, pe lângă o serie de privatizări reuşite (de exemplu Astra
Vagoane, achiziţionată de Trinty Industries Inc., SUA, Arbema achiziţionată de Brau Union AG,
Austria) investiţiile în noi unităţi industriale realizate prin atragerea investitorilor străini şi
români. O explicaţie pentru atractivitatea Aradului o constituie poziţia sa geografică strategică,
oraşul fiind principala poartă de intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi cel mai
important nod al reţelelor de transport rutiere si feroviare transeuropene din vestul României,
inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările Europei de Sud - Est şi
Asiei Centrale. Un alt element de atractivitate l-a constituit infrastructura extinsă, forţa de muncă
calificată şi bogata tradiţie industrială. Nu în ultimul rând trebuie menţionată implementarea cu
succes a proiectului Zonei de Dezvoltare Economice Arad promovat de Camera de Comerţ,
Industrie şi Agricultură Arad în parteneriat cu administraţia publică locală. Aceasta presupune
realizarea Zonei Industriale Arad şi a Centrului Logistic, a Terminalului Cargo de pe Aeroportul
Internaţional Arad, a Târgului Internaţional Arad şi a Zonei Libere Arad-Curtici. O parte a
acestor componente - Zona Industrială Arad, Zona Liberă Arad - Curtici a fost realizată,
celelalte sunt într-o fază avansată de finalizare.
Zona Industrială Arad a fost inaugurată în 1999 pe o suprafaţă de 15 km2 şi până la
jumătatea anului 2001 au fost construite facilităţi de producţie şi de depozitare a 10 firme,
valoarea investiţiilor în infrastructură şi utilităţi depăşind 1,5 milioane USD, numărul locurilor
de muncă create fiind de peste 2000.
Trebuie menţionate de asemenea cele două proiecte de construcţie a unor zone rezidenţiale
"Cartierul de Vest" şi "Subcetate", prin care se vor construi 1000 de locuinţe case şi
apartamente.
Industria
În Arad sunt prezente următoarele bănci: ABN AMRO Bank, Banca Comercială
Română, B.R.D. - Groupe Société Generale, Banca Transilvania, SANPAOLO IMI Bank
Romania, Alpha Bank, Raiffeisenbank şi următoarele firme de asigurări: Allianz-Ţiriac, AIG,
ING-Nederlanden, Commercial Union, Generali, Omniasig, Grup As, Asirom, Metropol,
Astra, Unita, Interamerican, SAR Transilvania, AVIVA.
Principalele produse de export constau în vagoane de marfă şi material rulant, confecţii şi
textile, mobilier şi accesorii, componente pentru industria auto, încălţăminte şi jucării.
Municipiul Arad dispune de o reţea de instituţii de cultură cu vechi tradiţii, unele fiind
construite în secolul al-IX-lea şi prin care au trecut o seamă de personalităţi ai culturii româneşti
şi mondiale:
- 4 teatre şi instituţii muzicale: Teatrul de Stat „Ioan Slavici” Arad, Teatrul Vechi,
Filarmonica de Stat Arad, Palatul Cultural;
- biblioteci , dintre care cea mai reprezentativă prin bogăţia lucrărilor este Biblioteca
Judeţeană Arad , unităţi cinematografice , muzee .
Monumente :
*Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc
*Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea ciumei care a bântuit
oraşul
*Aleea personalităţilor arădene
*Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluţiei de la 1848-1849
*Statuia Libertăţii, operă a sculptorului György Zala, ridicată în anul 1890
*Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Ioan Bolborea
*Crucea Martirilor, ridicată în anul 1936, închinată preoţilor martiri din perioada noiembrie
1918 - primăvara 1919
- Biserica sârbească "Sf. Petru şi Pavel", edificată între anii 1698-1702 în stil baroc
timpuriu
- Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil baroc
- Catedrala ortodoxă română "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", realizată între anii 1862-
1865 după planurile arhitectului Anton Czigler, în stil neobaroc. Pe faţada vestică sunt plasate
două turnuri cu clopotniţă de un aspect maiestuos cu secţiune pătrată. Fiecare latură a acestora
cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a fost supraînălţată în anul
1905. Pictura murală îi aparţine lui Anastase Damian. Execuţia acestei lucrări a început în anul
1957 şi s-a finalizat în anul următor.
- Catedrala ”Sf. Anton de Padova”, ordinul călugărilor minoriţi, a fost edificată în anul
1904 în stilul renascentist
- Biserica Roşie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic
- Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan .
Energia electrică este un produs industrial şi în acelaşi timp o materie primă esenţială în
susţinerea proceselor tehnologice sau asigurarea condiţiilor de viaţă pentru populaţie.
Furnizarea energiei electrice în Municipiul Arad este asigurată prin operatori economici
specializaţi în transportul şi distribuţia acesteia. Transportatul energiei este asigurată de către SC
TRNSELECTRICA SA pe reţele electrice de înaltă tensiune de 220, 400 sau 750 kV. Distribuţia
acesteia este asigurată de către SC ENEL ELECTRICA BANAT SA - Sucursala Arad (97 %) şi
alţi 3 operatori de pe piaţa de energie (3%), prin reţele de înaltă tensiune de 110 kV, medie
tensiune 20 şi 6 kV şi reţele de joasă tensiune de 0,4 KV. SC ENEL ELECTRICA BANAT SA -
Sucursala Arad asigură cu energie electrică 109.230 consumatori persoane fizice şi 9.256
operatori economici. Anual în Municipiul Arad se consumă 650.000 MW.
Staţia de 1901- 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005
observaţie 1990
Arad 40,4 34,6 37,5 37,4 37,5 33,5 34,6 33,3 34,8
Staţia de 1901-
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005
observaţie 1990
Arad -30,1 -16,7 -14,3 -16,0 -11,0 -17,8 -21,3 -10,5 -11,2
Staţia de 1901-
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005
observaţie 1990
Arad 10,7 9,7 11,0 10,5 11,9 10,5 9,66 9,82 10,33
Regimul precipitaţiilor, indică valori medii anuale de 577 mm la staţia Arad. În zona
Municipiului Arad media multianuală a precipitaţiilor este de 600 mm datorită influenţei
maselor de aer oceanic.
3.1.1.2. Inundaţiile
Cota Cota
1970 1975
Atenţie Inundaţie
Staţia
Hidro. H H H Q H Q
Data Data
Cm cm cm mc/s cm mc/s
Arad 425 500 689 2321 18.05. 662 2320 08.07.
Arad 425 500 533 1560 18.03. 612 1533 26.06.
Riscul de inundaţii
Râul Mureş constituie principalul curs de apă care traversează Municipiul Arad .
Alte cursuri de apă de mai mică importanţă , care fac parte din reţeaua
hidrografică a Municipiului Arad şi care pot crea probleme sunt următoarele canale :
- Canalul Mureşel
- Canalul Morilor
- Canalul Ţiganca
- Canalul Foişor
În Anexa nr.3 sunt redate efectele imediate pe care le pot produce inundaţiile pe Mureş .
Zonele şi punctele critice care pot provoca blocaje de gheţuri şi care este necesar să fie
supravegheate permanent.
Nr.
Cursul de apă Zona sau punctul critic
crt.
1 MUREŞ Arad -Evacuare pluvial Alfa
2 Arad - Pod CFR-Balastieră
3 Arad - Micălaca, Pod Decebal
4 Arad - Pod Traian şi Insula Mureş
5 Staţie de epurare a municip. -Arad
6 Staţia de epurare a platform. industriale de N-V
Cauze :
1. Fenomene naturale :
- descărcările electrice;
- perioadele prelungite de secetă.
Incendierea pădurilor este favorizată de secetă, vânt (cu efect de tiraj şi propagarea
focului ). Cauza incendierii pădurilor se datoreşte foarte rar naturii. Fulgerul, deşi este un factor
ideal de declanşare a incendiului, fiind în majoritatea cazurilor urmat de o ploaie torenţială,
focul aprins de fulger este cel mai adesea stins de ploaie. În marea majoritate a cazurilor însă,
aportul termic iniţial la incendierea pădurilor se datoreşte mai mult sau mai puţin omului.
2. Accidentale :
- imprudenţa (utilizarea focului deschis, efectuarea unor lucrări periculoase în
apropierea pădurilor);
- acţiuni diversioniste.
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită mişcării
plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane
şi distrugeri.
Cutremurele se pot produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru
este cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Efectele sale pot fi
considerabil diminuate, atât din punct de vedere material, cât şi al stresului, printr-o pregătire
adecvată a populaţiei. O bună pregătire practică şi teoretică în acest domeniu are ca efect imediat
reducerea daunelor materiale şi a pierderilor de vieţi omeneşti.
Cauzele cutremurelor:
-mişcări tectonice- 70%;
-erupţii vulcanice- 23 %;
-scufundarea falezelor sub acţiunea apelor;
-alunecări şi prăbuşiri de teren;
-căderea unor obiecte cosmice;
-explozii nucleare.
Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică, iar energia pe care o eliberează
se extinde pe zone întinse.
Şocul seismic se produce ca urmare a unor fracturi ale scoarţei care vin în contact într-un
plan mai slab în care s-au acumulat în decursul timpului deformaţii elastice extrem de mari.
Eliberarea bruscă a energiei de deformaţie, generează unde elastice care se propagă radial în
toate direcţiile, ajungând în final la suprafaţa pământului.
Declanşate brusc, practic fără semne care să permită prevederea acestor fenomene,
cutremurele reprezintă factorul de risc cel mai greu de urmărit şi de prevenit.
Majoritatea seismelor este de natură tectonică, datorându-se modificărilor geologice de
adâncime în structura geo-morfologică a pământului. Ele se produc atunci când suma energiei pe
care o acumulează progresiv forţele interne care acţionează asupra plăcilor tectonice atinge într-
un anume punct limita critică a rezistenţei rocilor. Acestea cedează brusc şi ruptura internă,
aflată la diverse adâncimi (începând cu câţiva km până la peste 100 km), declanşează unde
elastice care provoacă vibraţii ale scoarţei pământului.
Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se
propagă în toate direcţiile sub forma unor unde elastice, denumite seismice.
Cutremurele de pământ sunt caracterizate prin:
*durată;
*frecvenţa de producere ;
*intensitate;
*efectele pe care le produc.
Durata cutremurelor este, în general mică (de la câteva fracţiuni de secundă la câteva
secunde), însă vibraţiile respective se pot repeta, la intervale de timp mai scurte sau mai lungi.
Intensitatea. După intensitatea lor, cutremurele de pământ pot fi:
- microseisme – înregistrate doar de aparatura specială de detectare a mişcărilor scoarţei
terestre.
- macroseisme – sesizate şi de oameni, fenomene ce au urmări mai mult sau mai puţin
importante, în funcţie de pagubele materiale provocate.
Intensitatea cutremurelor variază de la o regiune la alta, iar în limitele teritoriale ale unei
regiuni, intensitatea cutremurelor se manifestă diferit, în funcţie de natura petrografică a
straturilor superioare ale pământului, nivelul apelor subterane din regiunea respectivă şi calitatea
construcţiilor. Astfel în rocile compacte, tari şi nealterate, influenţa cutremurelor se simte mai
slab decât în rocile alterate, moi sau mobile. De asemenea, prezenţa stratului freatic, fac ca
intensitatea cutremurului să crească.
Judeţul Arad se află în zona a D şi E a cutremurelor bănăţene de tip intraplacă, cu
epicentrul în zona Banloc, Judeţul Timiş .
Cutremure de pământ, localizate în zona Banat, e considerată a doua ca importanţă după
cea vrânceană, datorită faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate
seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar inconstante,
producându-se cutremure de tip intraplacă. Seismele sunt de suprafaţă, cu adâncimi ale surselor
de 5-20 km., afectând puternic zone restrânse în jurul epicentrului de cca 5-10 km.
Datele istorice privind seismele bănăţene, încep la sfârşitul secolului XVIII. Pentru
municipiul Arad sunt menţionate 11 cutremure cu intensitate mai mare de IV grade şi 9 cu
magnitudini mai mari decât 4,1 (tabelul 1). Se observă că cele mai mari seisme de magnitudine
maximă 4,7 (intensitate VII) s-au produs în secolele trecute. Trebuie menţionat că zona Banat
este caracterizată de mutarea zonelor active. Dacă în perioadele anterioare, zonele active au fost
cele din sud (Moldova Nouă) şi nord (Arad, Sânicolau Mare), în secolul nostru au fost mai
active zonele centrale (Banloc, Parţa).
Municipiul Arad este amplasat în partea de nord a zonei seismogene Banat, o falie
trecând chiar prin apropierea lui.
Sunt date două variante, una optimistă cu perioade de revenire mai mari şi una pesi-mistă
cu perioade de revenire mai mici. Considerând varianta optimistă, rezultă următoarele valori,
ţinând seama de literatura de specialitate:
Alunecări de teren.
Alunecarea de teren reprezintă o deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi
sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare.
Cauzele alunecărilor de teren în România sunt următoarele :
- Acţiunea apelor de suprafaţă;
- Acţiunea apelor subterane;
- Acţiunea îngheţului;
- Efectul alterării rocilor;
- Acţiunea vibraţiilor;
- Efectul săpăturilor pe versanţi;
- Efectul mişcărilor seismice.
Din componentele climatice, cea mai mare acţiune asupra dezvoltării alunecării de teren o
exercită precipitaţiile atmosferice (influenţă directă şi indirectă).
Influenţa indirectă se manifestă prin infiltraţia precipitaţiilor şi slăbirea legăturilor dintre
parcelele rocilor argiloase, ce constituie versanţii.
Influenţa directă a precipitaţiilor se realizează prin creşterea presiunii hidrostatice şi
hidrodinamice a apelor freatice după ploile din perioada de toamnă, primăvară, când un şir de
factori naturali şi artificiali favorizează infiltraţia (caracterul lent şi îndelungat al ploilor,
existenţa suprafeţelor mari de terenuri, evaporarea redusă a umidităţii de pe suprafaţa solului
ş.a.).
La nivelul Municipiului Arad alunecările şi prăbuşirile de teren pot avea loc in situaţia
producerii unor seisme .
3.1.2 3.1.2.1.
AnalizaRiscuri
riscurilor
industriale
tehnologice
Analizând căile de comunicaţie cu cel mai mare tranzit ale judeţului şi evenimentele
petrecute în ultimii ani, rutele următoare sunt cele mai probabile pentru producerea unor
accidente deosebit de grave:
căi rutiere:
- Nădlac - Arad - Lipova - Petriş - Deva (DN 7);
- Timişoara - Vinga - Arad - Zerind - Oradea (DN 79);
căi ferate:
- magistrala 200 Curtici - Arad - Petriş;
- magistrala Arad - Sîntana - Ineu - Brad;
căi aeriene:
- pe Aeroportul Internaţional Arad;
- pe căile aeriene din sfera de competenţă a Centrului de Dirijare a Zborurilor Arad;
A. ALIMENTAREA CU GAZE
Eşecul alimentării cu apă potabilă a populaţiei, pentru o perioada mai mare de 24 de ore,
se manifestă cu o forţă deosebită în zonele urbane cu o mare densitate a populaţiei. Efectele unui
astfel de eşec se amplifică în condiţii de temperaturi extreme.
Amplitudinea efectelor manifestate de eşec sunt direct proporţionale cu durata eşecului
(lipsa apei potabile) şi invers proporţionale cu existenţa surselor alternative.
Efecte produse :
- limitarea fluxurilor tehnologice;
- disconfort casnic care se amplifica prin imposibilitatea utilizării instalaţilor sanitare;
- creşterea gradului de risc privind îmbolnăvirea populaţiei datorita posibilităţilor
izbucnirii unor epidemii;
Cauzele care pot genera un astfel de eşec :
- producerea unor dezastre naturale;
- accidente tehnologice;
- contaminarea gravă a surselor de apă;
- secetă extremă;
- acţiuni teroriste;
Operatorii economici specializaţi în transportul şi distribuirea apei potabile promovează o
politică de reducere a riscului prin :
- asigurarea unor rezerve tampon;
- diversificarea surselor de captare;
- creşterea performanţei tehnologice privind calitatea apei;
- extinderea reţelelor de apă potabilă;
Căderi de obiecte cosmice (meteoriţi, sateliţi sau elemente ale acestora, cu încărcătură
nucleară sau fără), aparate de zbor atmosferice sau stratosferice, se pot produce pe teritoriul
Municipiului Arad .
Datorită evoluţiei aleatoare a factorilor de mediu şi a gradelor şi tipurilor extrem de
diversificate ale avariilor care se pot produce nu se poate face o clasificare şi nu pot fi încadrate
pe tipuri şi zone probabile de producere .
Zonele cu cel mai ridicat risc la incendiu din municipiul Arad se află în parcurile
industriale şi platformele agenţilor economici , prezentaţi în Anexa nr.8.
Nr,
Perioada Activitatea socială Loc de desfăşurare
parţicipanţi
15.03. Manifestări organizate de UDMR Parcul Reconcilierii, Arad 800
15.03 Procesiune religioasă Învierea Catedrala Romano-catolică 2.000
Domnului organizată de Parohia
romano-catolică
Aprilie – Manifestări religioase cu ocazia Catedrala Ortodoxă 15.000
mai Sărbătorilor de Paşti
26.05 Târgul meşterilor populari Piaţa Avram Iancu, Arad 1.000
Iulie Festivalul Berii Arad, Ştandul Neptun 30.000
August Festivalul Vinului Arad, Piaţa Avram Iancu 1.000
La urgenţă radiologică:
*utilizatori de surse radioactive, conform anexei nr. 7
La accidente chimice:
*operatori economici din care:
-1 obiective risc major: SC CET SA - lignit,
-5 obiective risc minor: SC CET SA – hidrocarburi, SC ASTRA TRINITY SA,
SN PETROM SA – Sucursala PECO Arad, SC ROM OIL SA, SC CRIMBO GAS
- operatori economici deţinători de deşeuri sau substanţe chimice periculoase, conform anexei
nr.6;
*pe timpul transportului substanţelor periculoase pe raza Municipiului Arad
Epidemii şi epizootii:
- pe teritoriul administrativ al Municipiului Arad .
CAPITOLUL IV – ACOPERIREA RISCURILOR
Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea
4.5. INSTRUIREA
Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate
prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele judeţene pentru situaţii de
urgenţă şi aprobate de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă.
Prefecţii, primarii şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice au
obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către
populaţie a modalităţilor de acţiune conform planurilor aprobate de analiză şi acoperire a
riscurilor.
P L A N U L de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă a Municipiului Arad pe anul 2007
este anexat actualului plan .
ORGANISMELE
INTERNAŢIONALE
DE PROFIL
MINISTRUL INTERNELOR ŞI
REFORMEI
ADMINISTRATIVE
INSPECTORATUL GENERAL
COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE
PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
URGENŢĂ CENTRUL OPERAŢIONAL
NAŢIONAL
MINIŞTRII sau CONDUCĂTORII
AUTORITĂŢILOR
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
CENTRALE (prevăzute în anexa nr.
2 dinOUG nr. 21/2004)
CENTRELE OPERATIVE
COMITETELE MINISTERIALE
PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PREFECTUL MUN.
BUCUREŞTI INSPECTORATUL PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ AL
COMITETUL MUNICIPIULUI
MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
BUCUREŞTI PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ CENTRUL OPERAŢIONAL
PREFECTUL JUDEŢULUI
INSPECTORATUL
COMITETE JUDEŢENE JUDEŢEAN PENTRU
PENTRU SITUAŢII DE SITUAŢII DE URGENŢĂ
URGENŢĂ
CENTRUL OPERAŢIONAL
PRIMARUL
COMITETUL LOCAL CENTRUL OPERATIV
PENTRU SITUAŢII DE
URGENŢĂ
CELULĂ DE URGENŢĂ
LEGENDĂ:
Celule de urgenţă, care conlucrează
Structuri cu activitate temporară cu structurile Sistemului Naţional.
Structuri cu activitate permanentă
Coordonare
Propuneri privind gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă;
Informare asupra activităţii desfăşurate;
Informare privind stările potenţial generatoare de stări de urgenţă;
CAPITOLUL V – RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE
N Curs de Denumire Cauzele Mijloacele Amplasam Mărimi Amplasa Mărimi Timp de Lucrări hidrotehnice Probabili
r apă obiective din inundării de ent staţie de ment de propagar de apărare existente tări de
cr zona inundabilă comunicar hidrometri apărare staţie apărare e a undei pe fiecare curs de inundare
t e la care se ce locale locale hidromet avertizoa de viitură apă P%
pot rice sau re sau timp
transmite CA,CI, postului de
avertizări CP pluvio CA, CI, concentr
şi avertizoa CP are a
informaţii re precipitaţ
Faze de iilor Normata
apărare Faze de periculoa
la apărare se de la
diguri la diguri postul
pluvio la
Faze de Praguri obiective Reală
apărare critice la
la precipitaţ
gheţuri ii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
PUNCTE
CRITICE LA
DIGUL
RAULUI
MUREŞ
1. 1. SP Mureş -revărsare 287.542 Staţie Staţie CAZ=27 38 h Dig râu Mureş mal
mort – SNIF răul Mureş 281915 hidro CAL=4 hidro 5 stâng 0+000 km – Normată
Râul ARAD -blocaje cu locală 25 avertizoa CIZ=350 9+930 km = 9,9 km 1%
Mureş 2. SP + Stăvilar material 1+750 km CIL=50 re CPZ=52 lungime, 4m lăţime
zona “A” - SNIF lemons dig mal 0 Săvârşin 5 coronament şi 3,5m
neapărat ARAD sau gheţuri stâng, aval CPL=6 înălţime
ă 3. SP Mureşel – Podul 00
dig-mal SNIF ARAD Traian - deţinător lucrare
4. SP Sânleani – SGA Reală
SNIF ARAD Faza I - 1979-1980 0,1 %
= 600 - puncte critice :
cm 1. Stăvilar
Faza II închidere Dn
= 714 1000 mm, canal
-revărsare 280812 cm Ţiganca / km
răul Mureş 280542 Faza III 0+020/ SGA
5. Stăvilar -blocaje cu = 828 ARAD
Canton Ceala material l cm 2. Stăvilar
2 – SGA emons sau închidere Dn
ARAD gheţuri 1000 mm, canal
6. Stăvilar Canal Faza I Ţiganca / km
Ţiganca SGA gheţuri 0+033/ SGA
km 0+020 = 425 ARAD
cm 3. Subtraversare
7. Stăvilar Canal Faza II conductă
Ţiganca SGA gheţuri evacuare ape
km 0+033 = 500 menajere / 0+350
km/ Comp. de
Faza III apă Arad – SP 1
gheţuri 4. Conductă beton
= 600 Dn 1000mm cu
cm stăvilar închidere
/ 1+960 km/
Comp. de apă
Arad – pod
Traian
5. Subtraversare Dn
1000mm cu
clapet/3+843
km/UM 01249 –
aval pod Decebal
6. Treceri
pietonale:
- 0+850 km, breşă
1m
- 1+090 km, breşă
1m
- 1+400 km, breşă
4m
- 2+900 km, breşă
4m
- 3+330 km, breşă
4m
- deţinător lucrare
SGA
- 1979-1980
- puncte critice :
1. Subtraversare D
1000 cu vană SP
Mureş mort/
9+700 km/ SN IF
ARAD
2. Stăvilar cu
obloane şi
şandori Cela II (
st. C) Cn. Mureş
mort / km
12+320 / SGA
ARAD
3. Subtraversare 2x
D500 cu stăvilar
pt. evacuare ape
pluviale
Aeroport Arad /
15+273 km /
Aeroportul Arad
4. Subtraversare
Staţie de epurare
/ 17+250 km /
Comp. de apă
Arad
5. Subtraversare D
1200 evacuare
ape pluviale Alfa
/ 18+280 km /
Comp. de apă
Arad
6. Subtraversare D
800 cu clapet /
20+320 km/F-ca
de Zahăr Arad /
tel 349414 fax
289075
7. Subtraversare D
800 cu clapet /
20+970 km /
Comp. de apă
Arad
8. Subtraversare
canal termic
Perla /
Restaurant Perla
9. Stăvilar “A”
canal Mureşel /
24+550 km/ SN
IF ARAD
10. Subtraversare cu
stăvilar evacuare
apepluviale SP 5
Micălaca /
25+101 km/
Comp. de apă
Arad
OBIECTIVE
SITUATE ÎN 11. Subtraversare cu
ZONA vană SP
INUNDABILĂ -revărsare Tel/fax Sânleani/ 27+600
MAL DREPT răul Mureş 277202 km / SN IF
ARAD
12. Subtraversare dig
8. SC / 30+550 km
Metalimpex -revărsare Tel/fax 13. Treceri pietonale
SRL răul Mureş 228827 în dig :
- 19+840 km,
breşă comp.
9. SC Perla -revărsare 0744- - 22+570 km,
Mureş Gio răul Mureş 280777 breşă 1,5m
Grande Nick - 22+670km, breşă
Bortiş SRL 3m
-revărsare - 22+840km, breşă
răul Mureş 279100 3m
0740- - 23+000km, breşă
10. SC Perla 873301 3m
Belvedere -revărsare - 23+120km, breşă
SRL răul Mureş 3m
280728 - 23+260km, breşă
281323 4m
11. AS Voinţa -revărsare - 23+500km, breşă
răul Mureş 4m
281768 - 23+650km, breşă
250558 4m
12. UM 01249 - 23+780km, breşă
-revărsare 4m
răul Mureş - 24+000km, breşă
281354 4m
11.Ocolul Silvic 0723- - 24+150km, breşă
Iuliu Moldovan -revărsare 524205 4m
răul Mureş - 24+350km, breşă
4m
- 24+480km, breşă
12.Club HELAS -revărsare Tel/fax 4m
UTA Arad răul Mureş 254108 - 24+530km, breşă
3m
Dig compartimentare
13. Baza -revărsare 281157 Aradul Nou – 0+000
Constructorul – răul Mureş km – 2+100 km =
UNIVERSITATE 2,1 km, lăţime
A VASILE coronament 4m,
GOLDIŞ ARAD 280270 înălţime medie 1,5 m
-revărsare
14. ŞTRAND răul Mureş - SGA ARAD
Neptun – - 1975
Gospodărirea 216897
Comunală SA -revărsare
răul Mureş
15. F-ca de
Cărămidă Ceala – Tel/fax
SC Tisza Mureş -revărsare 251059
SA răul Mureş
0722-
16. Balastiera 457084
Micălaca – -revărsare 271397
RADM ARAD răul Mureş
-revărsare 0744/7037
18. Insula Mureş răul Mureş 32
– Asociaţia de
proprietari
insulari -revărsare
râu Mureş -
19. SC Cabana
Lac SRL
0744-
669401
20. SC Cabana
LIR -blocaje
plutitori,
gheţuri
-blocaje
21. Pensiunea Mc plutitori,g
Don heţuri 253970
-blocaje
plutitori, 259588
gheţuri 276780
22. Pensiunea “ 270760
ZORI DE ZI “
SRL
-blocaje 259588
PUNCTE plutitori, 276780
CRITICE CARE gheţuri 270760
PROVOACĂ -revărsare
BARAJE DE râul Mureş
GHEŢURI -blocaje 259588
plutitori, 276780
23. Pod CFR – gheţuri 270760
SNCFR SECŢIA
L8
-revărsare
24. Pod rutier râul Mureş 281157
Traian – RADM -blocaje
ARAD plutitori,
gheţuri 271397
25. Pod rutier -revărsare 0722-
Decebal – RADM râul Mureş 457084
ARAD
-revărsare
râul Mureş
281373
35.D.J.S.- adm.
SC Grin Place
SRL – Baza
Sportivă Tenis de
Cămp 0722-
36.CJA – adm. 562018
Sabina &Co –
Baza Sportivă
37.SC Blue Arctic 0722-
SRL – Baza 562018
Sportivă Blue
Artic
38. SC Veritas
Dim SRL
39.Mateaşi 0744-
Adrian – Str. 317831
Exterior nr. 23
40.Purcarin
Ştefan – Str.
Exterior nr. 19
1. SC NIC Arad
SRL , centru
dresare caini –
Nicolăiţă Adrian
2. Asociaţia
independentă de
protecţia mediului
şi a naturii – Luca
Aurel –str.
Gladiolelor nr.29
3. Asociaţia
nautică
independentă –
Dan Dănuţ-
vecepresedinte,
str. Gladiolelor
nr. 29
4. SC DADIA
SRL ,
( Port Artur ) –
Dan Dănuţ,
patron, str.
Gladiolelor nr.
29,
5. Str. Gladiolelor
nr. 57 , Morariu
Petre ,
NR.
DENUMIRE AMPLASAMENT OBSERVATII
CRT.
SC LUKOIL ARAD Instalaţie GPL Skid
1
DOWSTREAM SRL b-dul N. Titulescu
S.C. LUKOIL
3 Arad, Str. Cetăţii FN SKID GPL 5000 l
DOWNSTREAM S.R.L.
8 S.C. BAT S.A. Arad, Str. A. Şaguna 19-21 SKID GPL 5000 l
DENUMIEA SOCIETĂŢII
NR.
CARE ESTE DEŢINE SURSA ADRESA TIPUL SURSEI
CRT.
RADIOACTIVĂ
Arad, str. Spitalului:
Spitalul Judeţean Arad medical
1 tel.252666, fax 252900
Spitalul Obstetrică ginecologie Arad, str. Episcopiei, nr.;
medical
2 "Dr.Salvator Vuia" tel.255052, fax 255016
Arad, P-ţa Mihai Viteazul,
Spitalul Municipal Arad medical
5 nr.8, tel.253196, fax251158
Arad, str. Horia, nr.3,
S.C. De Re Medica SRL Arad medical
6 tel.255184
Arad, str. Crişan, nr.1,
punct de lucru(un angajat) medical
7 tel.230211
Arad, Calea Victoriei, nr.39-
Dispensarul Medical TBC Arad medical
8 41, tel.222346
Arad, Str. M. Eminescu, nr.46,
Spitalul TBC Arad medical
9 tel.280145
Arad, str. A.Doinaş,nr.17,
Raditerapie Arad medical
10 tel.251720, 257039
Arad, str. Gen.Vasile Milea,
Policlinica C.F.R. Arad medical
12 nr.47, tel.234890
Arad, calea Timişorii, nr.58,
S.C.FIRAM Arad medical
15 tel.287748
S.C. ASTRA VAGOANE ARAD Arad, Calea Aurel Vlaicu,
industrie
17 S.A. nr.29-43, tel.237020, 202137
Arad, Calea Bodrogului, nr.1,
S.C. Atlas-Gip secţia Arad industrie
18 tel.281420
Arad, str. Bucegi, nr.5,
S.C.AMARAD S.A. industrie
19 tel241683
Arad, str.Gen. Vasile Milea,
S.C.RADISTOM S.R.L. medical
20 nr.42
Arad, str.Armoniei nr.94,
S.C. CIMVEST S.R.L. industrie
21 tel.233404
Arad, B-dul Dragalina nr.22-
S.C.WITTENBERGER S.R.L. medical
23 24
Arad, B-dul Revoluţiei, nr.45,
S.C. Radiologica SCM medical
24 tel.212600
Arad, Micalaca, tel.369101,
S.C. Euromedica S.R.L. medical
25 369102, 369103
26 S.C. Maranata S.R.L. Arad, str.O.Goga medical
Arad, str.Petru Rareş,
S.C. Astra Vagoane Călători S.A. industrie
27 tel.258168
Anexa nr.8
Anexa nr.9
Anexa nr.10
N Unitatea Cutrem Aluneca Inunda Secet Avalan Incend Accide Accide Incend Accide Eşecul Epide Epizoo
r. administr ur re / ţie ă şă iu de nt nt iu în nt grav utilităţil mie tie
cr ativ - prăbuşi pădur chimic nuclea masă de or
t. teritorial re teren e r transp publice
ă ort
P s P s P s P s P s P s P s P s P s P s P s P s P s
Municipi x x x x x x x x x x x x
ul Arad
Populaţie
: 172827
Agenţi economici din municipiul Arad:
S.C. CET x x x
S.A.
S.N.P. x x x
Petrom –
Depozit
PECO
4R.A. Apă x x
Canal
S.C. x x x x
F.D.E.E.
Conel
R.C.M. x x x x x x
Arad
S.C. x x x
Romtelec
om S.A.
C.T.P. x x x x
Arad
Direcţia x x
de
Sanatate
Publică
Direcţia x x
sanitar -
veterinară
Direcţia
silvică
Schela de x x x
petrol
Arad
Direcţia x x x
vamală
S.C. x x x x
Aeroportu
l Arad
S.A.
Inspectora x x x
tul Şcolar
Judeţean
Spitaul x x x x x
Judeţean
Anexa nr.12
Nr. Măsuri pentru Măsuri la Măsuri la Măsuri la Măsuri până la Formaţii de Responsabili cu acţiunile
crt. avertizarea- alarmarea atingerea: atingerea: atingerea: ieşirea din starea intervenţie de apărare
populaţiei la primirea - cotei de - cotei de - cotei de de apărare
avertizărilor hidrologice atenţie CA inundaţie pericol CP
şi meteorologice - fazei I de CI - fazei III de
apărare la - fazei II de apărare la
diguri apărare la diguri
- fazei I de diguri - fazei III de
apărare la - fazei II de apărare la
gheţuri apărare la gheţuri
- pragurilor gheţuri - pragurilor
de - pragurilor de
avertizare de avertizare
la avertizare la
precipitaţii la precipitaţii
precipitaţii
0 1 2 3 4 5 6 7
1 La nivelul municipiului COTA DE COTA DE COTA DE Comisiile şi - forţele şi Centrul de conducere şi
avem un număr de 51 comandamentele mijloacele de coordonare a evacuării
sirene electrice de ATENŢIE INUNDAŢIE PERICOL locale : intervenţie nominalizată conform
alarmare, din care 40 1. Declanşează pentru apărarea Dispoziţiei Primarului nr.
sirene de 5,5 kw: reprezintă reprezintă reprezintă acţiunile împotriva 776 / 26.04.2006 :
- SC Astra Trinity operative de inundaţiilor din 1. Dekany Tiberiu
- SC Astra Călători nivelul la care nivelul la care nivelul la care apărare în ape interne - Alexandru /
- SC Feroneria SA zonele La agenţii Viceprimar / Şef centru
- Conel CET Hidroc. pericolul de începe sunt necesare periclitate, în economici de 2. Hajdu Ioan / locţiitor
- Şcoala Gen. nr. 9 conformitate sub autoritatea şef centru
Bujac inundare este inundarea măsuri cu Consiliului 3. Tamaş Petru / membru /
- Grădiniţa PP 18 prevederile Local Municipal PMA
Micălaca posibil după primului deosebite de planurilor de : 4. Roşca Ioan / membru /
- Şcoala Gen 13 apărare 1.SC Recons SA Pol. Mun. Arad
Grădişte un interval obiectiv evacuare a aprobate, 2.RADM 5. Marşieu Iustin /
- Şcoala Gen 7 constând în 3.SC membru / Pompieri
Sânicolau relativ scurt, Măsuri la
oamenilor şi principal din Gospodărirea Arad.
- Bl X 34 – A. Vlaicu atingerea cotei
- Supravegher Comunală SA 6. Furdea Doru / membru
- SC Moda SA în care se pot de inundaţie :
bunurilor, ea continuă 4.SC Salubritate / I.J.Arad
- Consiliul Local Mun. -intrarea în
a situaţiei SA 7. Rus Gheorghe /
- Grup Şcolar H. organiza situaţie
restricţii la lucrărilor de 5.CTP Arad membru / D.A.D.R
Coandă operativă a
gospodărire a 6.SC CET SA Arad
- SC TEBA SA acţiunile de comisiilor de
folosirea apelor cu rol 7. Compania de 8. Cuvineanu Petru /
- SC Indagrara SA apărare
de apărare apă Arad membru / CTP Arad
- CFR Triaj apărare sau de -întreprinderea podurilor şi împotriva 9. Mariş Horia / membru
- CFR Staţie unor activităţi
inundaţiilor, sunt organizate / C.Tel. Arad
- CFR Depou evacuare de apărare
căilor rutiere, în special în formaţiuni de 10. Ostafe Marcel /
- SC Arconserv SA pentru
punctele intervenţie, membru/ SGA Arad
- Liceul German Ar. Măsuri la stăpânirea
precum şi critice formate din 11. Orodan Maria /
Nou atingerea cotei fenomenului
- Dirijarea echipe de câte 5 membru / I.S.J. Arad
- Parohia Ortodoxă de atenţie : -desfăşurarea
luarea unor forţelor şi persoane fiecare 12. Olaru Teodora /
Puşkin -îndesirea de activităţi
nijloacelor de astfel încât să membru / Sp. Mun.
- Aeroportul Arad observaţiilor pregătitoare
măsuri intervenţie poată asigura la Arad
- Bloc 5/2 A. Vlaicu şi pentru
- Supraînălţare nevoie, 13. Marza Nicolae /
- I.S.U.J. Arad măsurătorilor eventualitatea
deosebite în a şi intervenţia membru / DSP Arad
- CENTRUL DE care se fac declanşării
consolidarea urgentă în cel 14. Iercan Sorin / membru /
TELECOMUNICAŢI pentru situaţiei de
exploatare digurilor şi a mult o oră de la DSV Arad
I I Bul. Revoluţiei urmărirea alarmă
amlurilor în solicitare, pe 15. Berbecaru Florin /
- CENTRUL DE fenomenului -urmărirea
construcţiilor funcţie de schimburi de membru / OMEPTA
TELECOMUNICAŢI şi pentru fenomenului
cotele lucru. Dotarea
I II Calea A. Vlaicu prognoza şi
hidrotehnice maxiem pe lângă
- IATSA Ar. Nou evoluţiei sale supravegherea
prognozate utilajele Permanenţa la Primăria
- Grup Şcolar Forestier -avertizarea terenurilor Măsuri la
- Evacuarea existente în Municipiului Arad se
- Ar. Nou agenţilor atingerea cotei
preventivă a dotarea unităţii, asigură de către ofiţerul de
- Bloc 10 – Piaţa economici din de pericol :
oamenilor şi va fi asigurată serviciu.
Romană zona -evacuarea animalelor şi prin grija Pe timpul producerii
- Grup Şcolar Francisc neapărată, dig- populaţiei, punerea în agentului fenomenelor periculoase se
Neuman mal animalelor, siguranţă a economic cu activează Centrul oterativ
- Bloc 620 Micălaca -avertizarea bunurilor bunurilor ce următoarele al CMSU în cadrul
- Şcoala Gen. nr. 11 A. deţinătorilor materiale, nu pot fi materiale şi Biroului Protecţie Civilă,
Vlaicu de -restricţii de evacuaet, mijloace : Apărare : Hajdu Ioan,
- Bloc H Piaţa subtraversări circulaţie pe prin ridicarea drujbe, grup Manole Ioan, Şerban Radu,
Spitalului la dig, unde unele drumuri la cote electrogen + Todor Georgian , Ghiţă
- Bloc P 4 Podgoria apa poate să şi poduri superioare anexe iluminat, Victor, Stoian Gheorghe,
- Şcoala Gen. nr. 4 ajungă sau prin agrejat sudură, Pecican Mircea, Pecican
Antonescu -verificarea ancorare motopompă + Iosif .
- SNP Petrom SA subtraversărilo 2. Iau măsuri de 150ml furtun
- Teatrul de Stat Arad r, stăvilarelor evitare sau aferent, staţie Întocmirea rapoartelor
- Grup Şcolar Agricol -asigurarea de eliminare emisie recepţie, zilnice se asigură de către
- Bloc 132 Micălaca condiţiilor de a blocajelor saci + sfoară membrii Biroului protecţie
Bloc 503 Micălaca scurgere a cu plutitori şi saci. civilă : Hajdu Ioan ,
şi 11 sirene electrice de apelor mari, gheţuri, în Manole Ioan , Şerban
0,37 kw : închiderea special în - forţe şi Radu, Todor Georgian
- Cinema Studio controlată a zonele mijloace de
- Cinema Mureşul stăvilarelor/ podurilor apărare
- Cinema Arta clapetelor şi FAZA II - rutiere şi de împotriva
- Cinema Dacia pomparea apei ATUNCI cale feretaă, inundaţiilor pe
- Palat Cultural CÂND prizelor de cursul râului
- Casa de cultură a NIVELUL apă, de Mureş -
sindicatelor APEI evacuare a La agenţii
- Ziridava parter, etaj I, AJUNGE LA apei din economici şi
etaj II, etaj III jumătatea incinte unităţile din
- Ziridava alimentara înălţimii 3. Aplică reguli imediata
dintre cota de exloatare vecinătate a
Semnalul folosit pentru fazei I şi cea a a lucrărilor construcţiilor
alarmarea populaţiei : FAZA I - fazei a III a de FAZA III- de hidrotehnice cu
constă din 3 SUNETE apărare gospodărire a rol de apărare,
(IMPULSURI) a câte apelor cu rol sunt organizate
32 SECUNDE fiecare cu ATUNCI ATUNCI de apărare forţe de
o PAUZĂ de câte 15 împotriva intervenţie
SECUNDE între ele CÂND CÂND inundaţiilor astfel:
sau care pot 1. SC.
NIVELUL Măsuri la NIVELUL fi afectate de POLARIS M.
Responsabilităţile atingerea fazei viituri, HOLDING /
pentru acţionarea APEI II de apărare APEI prevăzute în sector de apărat
mijloacelor de alarmare la diguri : regulamentel 9+200 – 12+320
revine Inspectoratului AJUNGE LA -se verifică AJUNGE LA e de dr. / limita
pentru Situaţii de etanşeitatea exploatare la municipiu hotar
Urgenţă Judeţean Arad piciorul subtraversărilo 0,5 – 1,5 m apele mari Pecica până la
şi Biroului de protecţie r 4. Supraveghea stăvilar Mureşel
civilă, apărare din taluzului -se acţionează sub cota ză continuu Canton Ceala 2 /
cadrul Primăriei acolo unde digurile şi Director : Jitariu
Municipiului Arad – exterior al este cazul cu nivelului instalaţiile de Monica , 0743-
pentru sirenele sandori, folie evacuare a 112424, şi
centralizate şi Biroului de digului pe o de apelor apelor mari Director tehnic :
protecţie civilă şi polietilenăşi şi alte lucrări Penzes Iuliu ,
echipelor de alarmare – treime din saci cu pământ maxime hidrotehnice 368677
pentru sirenele pentru o mai şi urmăresc
necentralizate unde sunt lungimea bună cunoscute sau aparatura de 2. S.C.D.B.
alcătuite echipe de etanşeitate a măsură şi Mureş Arad /
alarmare . acestuia subtraversărilo sub cota control sector de apărat
r pentru 12+320 –
-se fac nivelului verificarea 15+273 dr. /
pompări la comportării stăvilar Mureşel
apele interne maxim pentru lucrărilor Canton Ceala 2
colectate hidrotehnice până la stăvilar
-se urmăresc care s-a şi luarea Aeroport /
Măsuri la
infiltraţiile măsurilor Director
atingerea fazei
prin dig, dimensionat preventive Sălăjeanu
I de apărare la
înmuierea care se Aurelia 281142,
diguri :
taluzului impun 281863, 270260
-verificarea şi interior digul respectiv 5. Execută
pregătirea -se acţionează lucrări de 3.Aeroportul
materialelor şi acolo unde intervenţie în Arad / sector de
mijloacelor de este cazul pe Măsuri la
scopul apărat 15+273 –
apărare taluzul atingerea fazei
prevenirii 16+070 dr. /
- exterior cu III de apărare
avariilor sau stăvilar
supravegherea folie de la diguri :
distrugerii Aeroport până la
şi închiderea polietilenă -se acţionează
lucrărilor rampa dig ZORI
subtraversărilo lestată cu saci la închiderea
hidrotehnice DE ZI / 252564
r acolo unde cu nisip sau trecerilor
6. Limitează
apa tinde să prelată lestată pietonale prin
extinderea 4. Compania de
pătrundă în cu piatră zidul parapet
deteriorărilor apă Arad /
incinta apărată brută, din beton
de diguri sau secor de apărat
. îndeosebi armat
baraje din 16+070 –
Supravegherea acolo unde se -protejarea
materiale 19+200 dr. /
digului şi a constată taluzului
locale prin rampă ZORI DE
zonelor de la infiltraţii cu exterior cu
extinderea de ZI până la
piciorul apă tulbure folie de
lucrări Sistem
digului în -se urmăresc polietilenă
provizorii Hidrotehnic
incinta apărată apariţiilr de pentru
7. Localizează strada Sibiului /
-urmărirea grifoane şi se reducerea
apele 281373
infiltraţiilor acţionează cu infiltraţiilor şi
revărsate şi
prin dig sau saci de pământ înmuierea
le dirijează în 5.SC Recons
formarea de în jurul terasamentului
albiile SA / 19+200 –
grifoane grifonului iar la trecerile
cursurilor de 20+870 dr. /
ACESTE creind incinte pietonale cu
apă, Sistem
MĂSURI SE menite sa batardourile
gravitaţional Hidrotehnic
REALIZEAZ echilibreze din dotare şi
sau prin strada Sibiului
Ă PRIN CEL presiunile de etanşare cu
pompare până la Pod
PUŢIN 2 apă ce se folie de
8. Anunţă Traian / 281458
PATRULĂRI infiltrează pe polietilenă
obiectivele 6. RADM Arad
PE ZI sub talpa protejată de
social / sector de
digului până la saci de nisip
economice apărat 20+870 –
constatarea că -se urmăresc interesate 28+730 dr. / Pod
apa care se rampele şi asupra Traian până la
infiltrează este eventualele sei manevrelor limita
limpede şi ca unde se ce se municipiului
atare nu acţionează efectuează la hotar
produce pentru construcţiile Vladimirescu /
sufozie. închiderea lor hidrotehnice 276760, 259588
MĂSURILE cu pământ şi care pot
STABILITE compactat sau produce 7. . SC.
LA FAZA I cu saci cu pagube în POLARIS M.
SE pămând zonele de HOLDING /
INTENSIFIC -se fac influenţă sector de apărat
Ă PRIN restricţii de 9. Iau măsuri de 0+000 – 2+100
PATRULĂRI circulaţiei pe avertizare – st. / Aradul Nou
DE CEL anumite alarmare a / Director :
PUŢIN 4 ORI poduri ce nu obiectivelor Jitariu Monica ,
PE ZI prezintă situate în 0743-112424, şi
garanţii zona de Director tehnic :
-acolo unde influenţă, în Penzes Iuliu ,
nivelul apei caz de 368677
ajunge la pericol
coronament se iminent de 8. SC
execută avarie a Gospodărirea
diguleţe pe construcţiilor Comunală SA /
coronament hidrotehnice sector de apărat
spre exterior sau de 0+000 – 3+843
din pământ alunecări de st/ Canal
compactat sau teren, Ţiganca până la
saci cu pământ utilizând în Pod Decebal /
, în funcţie de acest scop 287797
prognoză, de sistemele de
ridicarea avertizare 9. UM 01249 /
nivelului apei alarmare sector de apărat
faţă de 10. Asigură 3+843 – 6+830
Măsuri la coronament funcţionarea st. Pod Decebal
atingerea fazei -se asigură fluxului până la Pod
II de apărare permanenţa la informaţional CFR Micălaca /
la gheţuri : mijloacele de decizional de 280700
ATUNCI alarmare apărare
CÂND -se împotriva 10. SC
SLOIURILE declanşează inundaţiilor Salubritatea
DE GHEAŢĂ acţiunea de şi SA / sector de
Măsuri la FORMEAZĂ evacuare fenomenelor apărat 6+830 –
atingerea fazei ÎNGRĂMĂDI atunci când meteo 9+930 st. / Pod
I de apărare la RI există un real periculoase, CFR Micălaca
gheţuri : -intervenţia pericol de mărind până la capăt dig
ATUNCI pentru rupere a frecvenţe Sânicolaul Mic /
CÂND deblocarea digului sau de transmiterilor 264367
GHEAŢA SE îngră,ădirilor depăşirea de informaţii,
DESPRINDE de sloiuri de coronamentul prognoze şi OBS :
ŞI gheaţă ui avertizări
SLOIURILE - către 1. La starea de
SE SCURG supravegherea obiectivele urgenţă se vor
PE CURSUL în permanenţă periclitate, asigura forţe
DE APĂ a situaţiei Măsuri la conform pentru
-urmărirea atingerea fazei prevederilor intervenţie şi
fenomenului IIII de apărare planurilor supraveghere ,
- la gheţuri : operative de materiale şi
supravegherea ATUNCI apărare mijloace de
podurilor unde CÂND 11. Transmit apărare de la
este posibil a sloiurile sau informaţii agenţii
se opri blocat despre economici şi
sloiurile de formând efectele societăţile
gheaţă zăpoare inundaţiilor comerciale de
-îndepărtarea -intervenţia şi pe raza
manuală a pentru fenomenelor municipiului,
sloiurilor , distrugerea meteo conform Legii
dacă este zăpoarelor periculoase şi privind
cazul prin mijloace despre protecţia civilă
-asigurarea mecanice sau măsurile nr. 481 / 2004 şi
podurilor de pirotehnice luate către Legii
pontoane -dacă nivelul comisia administraţiei
apei tinde să judeţeană de publice locael
depăşească apărare nr. 215/2001,
albia minoră împotriva privind
se iau dezastrelor măsurile
măsurile de prevenirea şi
avertizare a După trecerea limitarea
agenţilor perioadelor de urmărilor
Măsuri la economici inudaţii în catastrofelor şi
atingerea care au vederea a calamităţilor
pragurilor de obiective în restabilirii
agravare la zona dig-mal situaţiei normale, 2. Total km dig
precipitaţii : -în cazul cmisia de municipiu
- 45/6 mm/h revărsărilor de apărare ia Arad 31,6 km
-intervenţia ape se vor lua următoarele astfel :
pentru măsuri de măsuri : -Dig Râu Mureş
Măsuri la drenarea evacuare a - repunerea în mal drept Arad
atingerea apelor persoenlor şi funcţiune a – km 9+200 –
pragurilor de -intervenţia bunurilor sau instalaţiilor de 28+800 = 19,6
avertizare la pentru asigurarea alimentare cu km
precipitaţii : epuismente bunurilor care apă, de evacuare -Dig Râu Mureş
- 25/3 mm/h ar putea fi a apelor mal stâng Arad
-verificarea afectate reziduale – km 0+000 –
canalelor de industriale şi 9+930 = 9,9 km
scurgere menajere care au -Dig
-verificarea fost afectate compartomentar
staţiilor de precum şi e Aradul Nou –
pompare evacuarea apelor km 0+000 –
-pregătirea Măsuri la din iundaţii şi 2+100 = 2,1 km
stocului de atingerea băltiri de pe
apărare METEOR terenurile 3. Zonele
-avertizarea ROŞU pentru agricole, prin neîndiguite
formaţiunilor precipitaţii : săparea unor - Cota de atenţie
de apărare - 100/6 canale de CA 425 cm,
-avertizarea mm/h scurgere şi prin -Cota de
populaţiei -evacuarea instalarea de inundaţie CI
oamenilor şi agregate de 500cm
bunurilor şi pompare mobile -Cota de pericol
asigurarea - aplicarea CP 600cm
acetora măsurilor
sanitaro- 4. Zonele
epidemice îndiguite
necesare -Faza I = 600
- stabilirea cm
pagubelor fizice -Faza II = 714
şi valorice cm
determinate de -Faza III = 828
iundaţii şi cm
fenomene meteo
periculoase şi a
mpsurilor
necesare pentru
refacerea
obiectivelor
afectate
- refacerea căilor
de comunicaţii şi
a podurilor,
refacerea
instalaţiilor de
pompare a apelor
- refacerea
liniilor de
telecomunicaţii
şi de transport al
energiei electrice
- repararea şi
punerea în
funcţiune a
conductelor de
apă, aburi, gaze,
petrol, avariate
sau distruse
- repunerea în
funcţiune a
obiectivelor
social economice
afectate
- sprijinirea
populaţiei pentru
refacerea sau
repararea
locuinţelor
proprietate
personală,
avariată sau
distruse
- demolarea
lucrărilor
hidrotehnice
provizorii de
apărare şi
recuperarea
materialelor care
mai pot fi
folosite,
refacerea
terasamentelor
degradate şi
remedierea
avariilor la
lucrările
hidrotehnice
Anexa nr.14
PRINCIPALELE MĂSURI DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE FUNCŢIE DE RISCUL MANIFESTAT
N ETAPE DOCUM
r. ACTIVITĂŢI DE EXECUTAT Predeza În Post - Pe CINE CU CINE SE ENTE
cr stru timpul dezas terme EXECUTĂ COLABOREA CE SE
t. dezastr tru n ZĂ PUN IN
ului lung APLICA
RE
Măsuri de realizat la toate tipurile de risc
1 Prevenirea despre producerea dezastrului : Primarul
a. Convocarea Comitetului Municipal pentru Situaţii de Municipiului
Urgenţă Arad
b. Pregătirea mijloacelor de înştiinţare, alarmare şi *Insp.Prot.Civ
informare .Mun
c. Menţinerea în stare de operativitate a sistemelor de *STP
înştiinţare-alarmare şi informare *Romtelecom
*E-nol
2 Primirea şi executarea acţiunilor de înştiinţare, *Insp.Prot.Civ
observare şi informare : .Mun
a. Primirea înştiinţării despre producerea dezastrului *STP
b. Executarea înştiinţării CMSU
c. Executarea alarmării populaţiei şi formaţiilor de Insp.Prot.Civ.
intervenţie Mun
d. Informarea populaţiei prin mijloacele mass-media cu Purtătorul de
privire la măsurile ce trebuie să le execute cuvânt
e. Informarea CJSU despre punerea în aplicare a STP
Planului de intervenţie
3 Culegerea datelor preliminare despre producerea STP
riscului
4 Analiza situaţiei create şi luarea unor decizii
preliminare pentru :
a. Desfăşurarea acţiunilor de supraveghere, control şi CMSU
cercetare
b. Aplicarea măsurilor de protecţie, a restricţiilor şi
interdicţiilor
5 Stabilirea necesarului de forţe şi mijloace pentru
intervenţie, în urma verificării la faţa locului şi a
primirii datelor. Evaluarea primară a urmărilor riscului
.
6 Pregătirea propunerilor în vederea luării hotărârii Membrii
pentru intervenţie CMSU
7 Luarea hotărârii cu privire la limitarea şi înlăturarea Preşedintele
urmărilor CMSU
8 Organizarea cooperării cu alte sisteme şi judeţele STP CMSU şi
limitrofe Insp.Prot.Civ. Insp.Prot.Civ
Mun localităti
limitrofe
9 Pregătirea şi transmiterea ordinului de intervenţie către STP
CMSU
1 Urmărirea aplicărilor măsurilor de restricţie, pază şi *Insp.Pol.Jud.
0 apărarea bunurilor din zona de acţiune CMSU *D.P.P.
1 Urmărirea respectării regulilor de comportare a *Insp.Jandarmi
1 populaţiei şi combaterea zvonurilor din zona afectată Jud.
1 Acordarea primului ajutor medical, transportul şi Autoritatea
2 spitalizarea răniţilor grav Sănătate Publică
1 Evacuarea populaţiei şi bunurilor materiale din zonele Jud.
3 afectate
1 Constituirea formaţiilor specializate pe categorii de *Unităţi
4 riscuri şi asigurarea intervenţiei acestora în zonele M.Ap.N.
periculoase *Unităţi
1 Asigurarea logistică a formaţiilor pe timpul intervenţiei C.M.S.U. M.I.R.A.
5 în zona dezastrului *Ag. ec.
1 Crearea condiţiilor de lucru pentru forţele de
6 intervenţie pe timp de noapte, vizibilitate redusă, iarnă,
condiţii meteorologice deosebite sau alte situaţii
speciale
1 Analiza periodică şi operativă a situaţiilor create
7
1 Înaintarea sintezelor şi rapoartelor cu privire la stadiul
8 limitării şi înlăturării urmărilor dezastrului
1 Solicitarea de forţe şi mijloace necesare intervenţiei de
9 C.J.S.U.
De unde se acoperă
DENUMIREA MATERIALELOR CANTITĂŢI
Nr. deficitul în perioada
ŞI MIJLOACELOR DE U.M.
crt. De de intervenţie
INTERVENŢIE Necesar Existent
completat operativă
A. MATERIALE DE APĂRARE
Se solicită sprijin
1. Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m buc. 2370 - 2370
CJSU-SGA
Pari din lemn rotund c.r. esenţă tare Ø Se solicită sprijin
2. buc. 4740 - 4740
8-12 cm; L=1-3 m CJSU-SGA
Se solicită sprijin
3. Piloţi din lemn rotund c.r. esenţa tare buc. 316 - 316
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
4. Scânduri de 2,5 cm, L=4 m m.c. 3,16 - 3,16
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
5. Dulapi + palplanşe (5 cm, l-20-25 cm) m.c. 4 - 4
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
6. Cozi de lemn pentru unelte buc.
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
7. Profile metalice uşoare kg. 632 - 632
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
8. Scoabe din oţel rotund buc. 316 - 316
CJSU-SGA
9. Cuie cu lungimi diferite kg. 95 - 95 Se asigură de CMSU
10. Sârma neagră Ø 2-4 mm kg. 380 - 380 Se asigură de CMSU
11. Plasă sârma (zincată sau neagră) kg. 1900 - 1900 Se asigură de CMSU
Este asigurat un
număr de 20000 saci
12. Saci de 50/80 cm pentru pământ buc. 1900 2000 -
de iută la RADM
Arad
Funii subţiri pentru asigurarea
13. kg. 12 12 - Se asigură de CMSU
oamenilor
14. Piatră brută (blocuri de 15-30 cm) m.c. 158 - 158 Se asigură de CMSU
15. Pietriş sortat (Ø 7-15 mm) m.c. 158 - 158 Se asigură de CMSU
16. Folii de polietilenă Mp 3200 - 3200 Se asigură de CMSU
17. Geotextil m.p. 3200 - 3200 Se asigură de CMSU
B. CARBURANŢI ŞI LUBRIFIANŢI
Motorină, benzină, lubrifianţi, ulei
18. l. Se asigură de CMSU
hidraulic
C. MIJLOACE DE INTERVENŢIE
Lanterne tubulare mari, lanterne cu
19. buc. 126 - 126 Se asigură de CMSU
acumulatori
20. Bidoane, canistre buc.
21. Petrol lampant l.
Se solicită sprijin
22. Cazmale şi lopeţi cu cozi buc. 63 - 63
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
23. Târnăcoape şi sape cu cozi buc. 16 - 16
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
24. Furci de fier sau căngi cozi buc. 32 - 32
CJSU-SGA
Roabe metalice cu roţi pe pneuri sau Se solicită sprijin
25. buc. 32 - 32
tărgi de lemn CJSU-SGA
Se solicită sprijin
26. Maiuri pentru compactat pământ buc. 63 - 63
CJSU-SGA
Berbeci de mână în greutate de până la Se solicită sprijin
27. buc. 16 - 16
50 kg CJSU-SGA
Se solicită sprijin
28. Ciocane diferite buc. 16 - 16
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
29. Cleşte de cuie buc. 16 - 16
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
30. Barde pentru cioplit şi topoare buc. 16 - 16
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
31. Sfredele de lemn diferite buc. 9 - 9
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
32. Pile diferite buc. 13 - 13
CJSU-SGA
Se solicită sprijin
33. Fierăstraie de mână buc. 3 - 3
CJSU-SGA
34. Fierăstraie mecanice (drujbe) buc. 10 1 9 Se asigură de CMSU
Cuţitoaie pentru cioplit; dălţi pentru Se solicită sprijin
35. buc. 13 - 13
lemn CJSU-SGA
Găleţi pentru apă sau bidoane din
36. buc. 6 - 6 Se asigură de CMSU
plastic şi căni de apă
37. Marmite pentru transport hrana buc. 20 - 20 Se asigură de CMSU
38. Butoaie de tablă 100-200 l buc.
39. Sonete de mână sau mecanice buc.
40. Bărci de lemn metalice buc.
41. Şalupe buc.
42. Bacuri dormitor buc.
Autoturisme de teren cu două
43. diferenţiale dotate cu staţii emisie – buc.
recepţie fixe
44. Vagoane dormitor echipate cu utilităţi buc.
45. Bormaşină electrică portabilă buc.
46. Frigidere 240 l buc.
47. Containere pentru mâncare buc.
48. Costum scafandru buc.
49. Capre taluz buc.
50. Binoclu buc.
51. Aparat foto buc.
52. Rezervor combustibil de 10 t buc.
53. Camera video, aparat video buc.
D. MIJLOACE DE CALCUL , MĂSURARE, TRANSMISIE ŞI AVERTIZARE
1buc./formaţie de
54. Radio-telefoane fixe, modem-uri buc. 10 12 -
intervenţie
55. Telefoane mobile buc. 10 - 10 Se asigură de CMSU
56. Sirene, difuzoare pentru alarmă buc. 40 40 - Se asigură de CMSU
57. Calculator PC, modem, fax set 2 2 - Se asigură de CMSU
58. Pluviometre şi nivelmetre buc.
59. Morişti hidrometrice cu tijă buc.
60. Teodolit electrooptic buc.
61. Nivelă NI – 007 cu trusă buc.
62. Ruletă 20 – 50 m buc.
63. Set miră + plăcuţe buc.
Sistem dedicat de transmisie prin dial-
up (computer +modem+linie
64. buc
telefonică)
LEGENDĂ :
Materiale şi utilaje aflate în dotarea operatorilor economici aflaţi sub autoritatea Consiliului
Local Municipal :
1.RADM : 4 autocamioane, 2 tractoare cu remorci, 1 buldozer, 1 excavator, 2 încărcătoare, 1
trailer, 1 agregat de sudură, maşină de transport persoane, materiale
2.SC Gospodărirea Comunală SA : 1 motofierăstrău, 1 motofierăstrău telescopic, 1 motopompă,
1 barcă cu motor, 1 vidanjă, 1 fadromă, 2 tractoare cu remorci
3.SC Salubritatea SA : 1 autovidanjă, 1 autobasculantă, 2 tractoare cu remorci, 1 ifron, 1
autoturism transport, 1 drujbă, 1 motopompă
4.CTP : 1 agregat de sudură, 1 motopompă, 1 autocamion, 1 autobuz
5.CET : 1 grup electrogen, 1 agregat de sudură, 2 motopompe, 1 autobasculantă
6.SC Recons SA : 1 autobasculantă, 1 tractor cu remorcă, 1 autoscară, 1 macara,
1 fadromă
Alunecare de teren
- cauza fenomenului
- caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca
efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice
periculoase, erupţii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen
geologic.
- predictibilitate: după frecvenţa de apariţie, extinderea fenomenului şi consecinţele
generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.
- factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor,
drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase, clădiri cu fundaţii slabe, conducte
aeriene sau îngropate.
- efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicaţie
sau a cursurilor de apă, reducerea producţiei agricole sau forestiere; pierderi umane.
- măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc, realizarea unei
legislaţii în domeniu, asigurarea bunurilor şi persoanelor.
- măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată, realizarea
unui sistem de monitorizare, înştiinţare şi evacuare.
- măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistenţă medicală, adăpostirea de urgenţă a
persoanelor sinistrat.
- instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii.
Inundaţii
- cauza fenomenului:
- caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălţimea viiturii, durata şi
frecvenţa acesteia.
- predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu şi scurt, în funcţie de nivelul
tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă.
- factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă, lipsa sistemului de
avertizare a populaţiei, capacitate redusă de absorbţie a solului, clădiri şi fundaţii cu
capacitate de rezistenţă slabă, stocuri de alimente neprotejate.
- efecte: distrugeri materiale, pierderi umane şi contaminarea surselor de apă.
- măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor.
- măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare, educarea şi participarea
comunităţii, planificarea executării lucrărilor de apărare.
- măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, căutare-salvare,
asistenţă medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente, purificarea apei
şi adăpostire temporară.
- instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.
Secetă
- cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, creşterea temperaturii
apei oceanelor, creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă.
- caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a
căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de
irigaţii, etc.).
- predictibilitate: perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele
climatice. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra
posibilităţii de producerea a fenomenului.
- factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride, terenuri agricole izolate,
lipsa unor resurse de alimentare cu apă, lipsa unei planificări privind alocarea
resurselor în zonele de risc, etc.
- efecte: scăderea producţiei agricole, viticole şi zootehnice, creşterea preţurilor,
creşterea ratei inflaţiei, reducerea stării nutriţionale a populaţiei, îmbolnăviri, criza
energetică, etc.
- măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată.
- măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare
împotriva efectelor dezastrului;
- măsuri post-dezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor, distribuirea centralizată a
hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apă, etc.
- instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi
hidrologice, nutriţionale şi economico-sociale.
Poluarea mediului
- cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marină, poluarea apei potabile,
creşterea globale a temperatirii, distrugerea stratului de ozon.
- predictibilitate: poluarea este considerată şi raportată la consumul pe cap de locuitor,
astfel că în ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere.
- factori de vulnerabilitate: industrializarea şi lipsa legilor în domeniu, lipsa resurselor
pentru contracararea fenomenului.
- efecte: distrugerea recoltelor agricole, pădurilor şi sistemului acvifer, distrugeri
materiale, înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea temperaturii etc.
- măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului,
promovarea de politici pentru promovarea şi protecţia surselor de apă, controlul
producerii de aerosol şi produselor de freon, etc.
- măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a
mediului la nivel naţional, includerea problemelor de mediu în programele
guvernamentale de dezvoltare etc.
- instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră şi aeriană a
solului şi apei, evoluţia climei, etc.
Defrişare păduri
- cauza fenomenului: incendiile de masă, boli ale masei lemnoase, exploatare
neraţională.
- caracteristice generale: declanşarea altor hazarde prin slăbirea stabilităţii solului,
masa lemnoasă moartă.
- predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi existenţa unei baze
de date privind modul de manifestare al fenomenului.
- factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenţa de lemn ca sursă de energie,
lipsa unei politici de exploatare, creşterea rapidă a populaţiei etc.
- efecte: distrugerea culturilor tradiţionale şi creşterea necesităţilor de import,
inundaţii, secetă, foamete etc.
- măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii, promovarea unor alternative la
folosirea lemnului ca combustibil.
- instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea
acestora, monitorizarea programelor de reîmpăduriri.
Epizootiile
- cauze:
- caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi factori cum ar fi
temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea
apei şi migrarea animalelor.
- predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.
- factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale, lipsa de control asupra
importurilor etc.
- efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii, foametea etc.
- măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan naţional de apărare, programe de
pregătire a responsabililor guvernamentali şi a fermierilor, etc.
- instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii
infecţiei.
Epidemii
- cauza fenomenului: condiţii sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei şi
alimentelor etc.
- caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire, existenţa unor dezechilibre
economice şi sociale, lipsa personalului specializat, etc.
- predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte capacitatea de
diagnoză şi prognoză, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie, etc.
- factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriţie deficitară, apă
potabilă de slabă calitate etc.
- efecte: bolnavi şi morţi, pierderi economice, panică etc.
- măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc medical de
urgenţă, elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare.
- măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice, identificarea
cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluţiei cazurilor, etc.
- măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă, ajutor medical.
- instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică, evaluarea
periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă.
Anexa nr.17
Mijloace de intervenţie
La declararea stării de urgenţă se pot solicita mijloace tehnice conform prevederilor Legii
protecţiei civile 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr.212/2006 şi Legii administraţiei
publice locale 215/2001 republicată, de la agenţii economici şi societăţile comerciale de pe raza
municipiului, astfel :
PLANUL
de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă a Municipiului Arad pe anul 2007
Nr LUNA
Total de
pregătit
. Forme de Total
Participanţi Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
crt pregătire realizat
. p r p r p r p r p r p r p r p r p r p r p r p r P R %
TOTAL
Nr LUNA
Total de
pregătit
. Forme de Total
Participanţi Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
crt pregătire realizat
. p r p r p r p r p r p r p r p r p r p r p r p r P R %
TOTAL
DISPOZIŢIA nr.10791
din 15 august 2007
pentru actualizarea Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă
şi stabilirea Regulamentului privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea
Comitetului şi Centrului Operativ
pentru Situaţii de Urgenţă
DISPUNE :
Art.1. Se constituie Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, în următoarea componenţă :
Nr. Numele si Funcţia în comisie Funcţia administrativă şi
crt. prenumele unitatea
1 Falcă Gheorghe Preşedinte Primarul Municipiului
Arad
2 Dekany Tiberiu Vicepreşedinte Viceprimarul Municipiului
Alexandru Arad
3 Bognar Levente Membru – Viceprimarul Municipiului
Responsabil cu organizarea Arad
logistică
4 Paul Doina Membru – Secretar
Responsabil cu probleme - Primăria Municipiului
juridice Arad
5 Bala Dănuţ Membru – Şef
Responsabil cu planificarea Poliţia Municipiului Arad
acţiunilor Poliţiei - IPJ Arad
6 Furdea Doru Membru – Prim adj. al Insp. şef
Responsabil cu planificarea - Inspectoratul de
acţiunilor trupelor de jandarmi Jandarmi Judeţean Arad
7 Sabău Gheorghe Membru – Şef serviciu
Responsabil cu managementul - Direcţia Publică de Pază
acţiunilor agenţilor de pază Arad
8 Marşieu Iustin Membru – Comandant
Responsabil cu intervenţia la - Detaşamentul de
incendii Pompieri Arad
9 Păşcuţă Grigore Membru – Comandant
Victor Responsabil cu managementul -UM 01249 Arad
acţiunilor structurilor M.A.
10 Dănoiu Dana Membru – Director executiv
Monica Responsabil cu acţiunile de - Agenţia pentru protecţia
intervenţie pentru protecţia Mediului
mediului
11 Ostafe Marcel Membru – Şef Sistem Hidrotehnic
Responsabil cu apărarea - SGA Arad
împotriva inundaţiilor
12 Ciobanu Nicolae Membru – Inginer şef
Responsabil cu acţiunile pentru - SC Enel Electrica Banat
asigurarea utilităţilor publice – SA- Unitatea Teritorială
distribuţie energie electrică Reţea Arad
13 Moru Codrin Membru – Consilier- Serviciul
Responsabil cu coordonarea Integrare Europeană
acţiunilor pe linia - D.S.V. Arad
sanitar-veterinară
14 Ţârle Gabriela Membru – Director executiv
Marioara Responsabil cu coordonarea - Autoritatea de Sănătate
acţiunilor pe linie sanitară Publică Arad
15 Lucuta Carmen- Membru – Manager
Alina Responsabil cu managementul - Spitalul Clinic
acţiunilor pe linia medicală Municipal Arad
16 Erdei Doru Iosif Membru – Şef Staţie CFR Arad
Responsabil cu asigurarea - Regulatorul de Circulaţie
mijloacelor de transport CFR Arad
17 Giura Mitru Membru – Responsabil Protecţie
Responsabil cu acţiunile pentru Civilă
asigurarea utilităţilor publice – - E.ON Gaz România SA
distribuţie gaze naturale
18 Văleanu Sorin Membru – Director Relaţii Locale
Responsabil cu acţiunile pentru - Romtelecom SA
asigurarea utilităţilor publice –
telecomunicaţii
19 Pele Gheorghe Membru – Inspector şef
Responsabil cu managementul - Administraţia Naţională
acţiunilor de intervenţie la a Îmbunătăţirilor Funciare
lucrări de îmbunătăţiri funciare – Unitatea de
Administrare Arad
20 Ghiţă Gheorghe Membru – Inspector şef adj.
Responsabil cu coordonarea - Inspectoratul Jud. în
acţiunilor la seisme Construcţii Arad
21 Suciu Vasile Membru – Director tehnic
Responsabil cu coordonarea - Direcţia Silvică Arad
acţiunilor în domeniul silvic
22 Ţole Florin Membru – Storage Manager -
Responsabil cu coordonarea Zona Peco Arad
acţiunilor la instalaţiile - Petrom SA
petroliere
23 Ursadan Dorel Membru – Sef serviciu
Responsabil cu acţiunile de - Aeroportul Arad
intervenţie la accidente aeriene
24 Rus Gheorghe Membru – Şef serviciu
Responsabil cu probleme de - Direcţia pentru
agricultură şi industrie Agricultură şi Dezvoltare
alimentară Rurală Arad
25 Tamaş Petru Membru – Director executiv
responsabil cu asigurarea - Primăria Municipiului
resurselor financiare Arad
26 Popa Răzvan Membru – Director executiv
responsabil cu acţiunile de - Primăria Municipiului
intervenţie pentru asigurarea Arad
utilităţilor publice
27 Timofte Radu Membru – Director producţie
Responsabil cu acţiunile pentru - Compania de Apă Arad
asigurarea utilităţilor publice
apă-canal
28 Bologa Ioan Membru – Director adjunct
Responsabil cu acţiunile pentru - R.A.D.M. Arad
asigurarea căilor de comunicaţii
rutiere
29 Vamoşiu Mircea Membru – Şef serviciu
Responsabil cu managementul - SC C.E.T. SA
acţiunilor de intervenţie la
reţeaua de apă caldă şi energie
termică
30 Ionicioiu Constantin Membru – Director tehnic
Responsabil cu acţiunile de - SC Recons SA Arad
intervenţie pentru limitarea şi
înlăturarea efectelor dezastrelor
asupra fondului locativ
31 Cuvineanu Petru Membru – Director tehnic
Responsabil cu asigurarea - CTP Arad
mijloacelor de transport
32 Jitariu Monica Membru – Director
Responsabil cu aplicarea - S.C. Polaris M. Holding
măsurilor de salubrizare S.R.L.
33 Covaci Ioan Membru – Director general
Responsabil cu managementul - S.C. Gospodărirea
acţiunilor de gospodărie Comunală S.A.
comunală
34 Chişiu Alin Membru – Director comercial
Responsabil activitate depozitare - SC A.S.A. Servicii
deşeuri Ecologice SRL Arad
35 Povian Romulus Membru – Director Sisteme de
Responsabil activităţi asigurarea Iluminat
iluminatului public - SC ELBA SA
36 Sabău Daniela Membru – Director general
Responsabil asigurarea - SC T.O.P. SA Arad
activităţilor din pieţele
municipiului
37 Graur Viorica Membru – Şef birou
Responsabil cu informarea - Primăria municipiului
populaţiei şi comunicarea cu Arad
mass-media
38 Paicu Dan Membru – Prim adjunct al Şefului
Responsabil cu asigurarea Inspectoratului
măsurilor de protecţie civilă - I.S.U.J .Arad
39 Băbuşan Dorel Membru – Şef birou siguranţa
Responsabil cu dirijarea circulaţiei pentru mediul
traficului rutier urban
- IPJ Arad
40 Varga Mihai Membru – Şef canal
Responsabil cu intervenţia în - Compania de Apă Arad
situaţii de urgenţă în sistemul de
evacuare a apelor din canalizarea
menajeră şi pluvială
CONSULTANŢI
1 Cosma Elisabeta Consultant Director
- SC PROIECT ARAD
2 Ghiţă Gheorghe Consultant Insp . Şef adj.
- Inspectoratul Judeţean în
Construcţii Arad
3 Ioja Ovidiu Sergiu Consultant Responsabil Local
Securitate Aeronautică
- R.O.M.A.T.S.A.
4 Leac Alin Consultant Vicepreşedinte
- Filiala Judeţeană Crucea
Roşie Arad
5 Bradu Gheorghe Consultant Inspector de specialitate
- A.R.R. – Agenţia Arad
6 Merea Mircea Consultant Medic - Compartimentul
de Urgenţă
- Serviciul de Ambulanţă
Judeţean Arad
7 Popa Lucian Consultant Comisar
- Garda de Mediu Arad
8 Stancu Fănel Consultant Director
- Sucursala de Transport
Gaze Naturale Mediaş –
Regionala Arad
9 Etelka Nagy Consultant Director executiv
- Direcţia de Dezvoltare şi
Asistenţă Comunitară
10 Şterţl Irina Consultant Arhitect şef
- Primăria Municipiului
Arad
11 Arcereanu Gabriela Consultant Şef Serviciu
- Primăria Municipiului
Arad
12 Goron Petru Dorin Consultant Adjunct şef oficiu
- Oficiul de Mobilizare şi
Pregătire a Teritoriului
pentru Apărare
13 Moru Codrin Consultant Consilier –Serviciul
Integrare Europeană
- D.S.V. Arad
14 Nicolaescu Laura Consultant Director executiv
- Autoritatea de Sănătate
Publică Arad
15 Erdei Doru Iosif Consultant Şef staţie Arad
- Regulatorul de Circulaţie
Arad
16 Băbuşanu Dorel Consultant Şef Birou Siguranţa
Circulaţiei
- I.P.J. Arad
Art.2.Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, al Comitetul Municipal pentru Situaţii
de Urgenţă, se constituie din membrii Biroului Protecţie Civilă, Apărare din cadrul Primăriei
Municipiului Arad .
PRIMAR,
ing. Gheorghe Falcă
Anexa nr. 1
La Dispoziţia nr. 10791/15.08.2007
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA COMITETULUI MUNICIPAL ŞI AL CENTRULUI OPERATIV
PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
CAPITOLUL III
FUNCŢIONAREA COMITETULUI MUNICIPAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Art.11. După fiecare şedinţă ordinară sau extraordinară , Comitetului Municipal pentru
Situaţii de Urgenţă întocmeşte şi înaintează rapoarte Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă , în formatul şi la termenele stabilite de acesta .
CAPITOLUL IV
ATRIBUŢIILE COMITETULUI MUNICIPAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
CAPITOLUL V
CENTRUL OPERATIV PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
CAPITOLUL VI
ASIGURAREA RESURSELOR UMANE , MATERIALE ŞI FINANCIARE
Referat
Având în vedere :
- prevederile Ordonanţei de Urgenţă privind Sistemul Naţional de Management al
Situaţiilor de Urgenţă , nr . 21 / 15 . 04 . 2004 ,
- prevederile Hotărârii Guvernului pentru aprobarea regulamentului cadru privind
structura organizatorică , atribuţiile , funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor
operative pentru situaţii de urgenţă , nr. 1491 / 28 . 09 . 2004 ,
- prevederile Ordinului Prefectului Judeţului Arad , privind Regulamentul de
organizare şi funcţionare al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Arad ,
Propunem :
- Actualizarea Dispoziţiei nr . 994/ 25.05.2006 cu privire la componenţa Comitetului
Municipal pentru Situaţii de Urgenţă şi Regulamentul privind structura organizatorică
, atribuţiile , funcţionarea şi dotarea Comitetului şi Centrului Operativ pentru Situaţii
de Urgenţă , deoarece o parte din instituţiile şi operatorii economici cu care
colaborăm şi-au desemnat alţi reprezentanţi în comitet ca membrii şi consultanţi .
Staţia meteo TIMIŞOARA COMITETUL MUNICIPAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Deţinători de construcţii
Tel. 0256-220077, 0256- hidrotehnice
220084 ARAD S.G.A. Arad
Postul pluvio Centrul operativ Tel. 281364 Fax 281364
…………………….. Obiective izolate
Tel. Insula Mureş
………………………….. Primărie Poliţia Municipiului Arad Tel. 271397, 0722-457084
Postul pluvio Tel. 0257-252264 Tel. 0257-207100 Unităţi potenţial poluatoare
…………………….. Fax 0257-270799 CET Arad
Tel. E-mail Fax 0257-253151 Tel. 307478 Fax 213160
………………………….. pma@primariaarad.ro E-mail Utilizatori de apă
Staţia hidro protcivpma@yahoo.ro politiaard@politiaromana.ro .…………………………………
……………………… ……..
Tel. Tel. ……………… Fax
………………………….. …….….……..
Staţia hidro
………………………
Tel.
…………………………..
Staţia hidro
………………………
Tel.
…………………………..
H O T Ă R Â R E A nr.____
Din_________________2007
privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al municipiului Arad
În temeiul prevederilor art. 36, al.(6) lit.a punct 8; art. 39 şi art. 45 din Legea 215/2001 a
administraţiei publice locale, republicată,
HOTĂRĂŞTE:
Art 1. Se aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al Municipiului Arad, conform anexei
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art 2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei Hotărâri se încredinţează Primarul municipiului Arad şi
Comitetul local pentru situaţii de urgenţă.
Nr. 68407/18.10.2007
În temeiul art.45 din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată,
propun aprobarea de către Consiliul Local al Municipiului Arad, a proiectului de hotărâre cu
următorul obiect : aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al Municipiului Arad
EXPUNERE DE MOTIVE :
Având în vedere :
- Ordinul nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi
acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor ,
Apreciez ca fiind oportună adoptarea unei hotărâri de consiliu, pentru o reglementare mai
detaliată privind măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor potenţiale
identificate la nivelul Municipiului Arad .
Primar
Ing.Gheorghe Falcă
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD
BIROUL PROTECŢIE CIVILĂ, APĂRARE
Nr.68410/18.10.2007
RAPORT