UNIVERSITATEA TIBISCUS

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Strategia Afacerilor în Mediul European

Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii

Economice
( POSCCE)

Coordonator Masterand
Lect.dr. Benyő Alexandra
Codruţa Dudă – Dăianu

Timişoara
2013
 CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………..… 3

CAPITOLUL I 4

1.1. Finanţarea. Bugetul European Comunitar………………………………………… 4

1.2. Disparităţile regionale…………………………………………………………….. 5
1.3 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă CSNR………………………………….. 6
1.3.1. Obiectiv General……………………………………………………………. 6
1.3.2. Priorităţi tematice şi teritoriale……………………………………………... 6

CAPITOLUL II 8
2.1. Programul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice
POSCCE……………………………………………………………………………… 8
2.1.1. Lista axelor prioritare……………………………………………………... 8
2.1.2. Obiectivele specifice…………………………………………………….... 9
2.1.3. Bugetul alocat……………………………………………………………... 10
2.1.4. Competitivitatea economiei româneşti……………………………………. 10
2.1.5. Implementarea programelor operaţionale…………………...……………. 11

CAPITOLUL III 15

3.1. Cadrul Financiar Multianual 2014-2020………………………………………….. 15

3.1.1. Investiţii pentru creştere economică şi locuri de muncă…………………… 16
3.1.2. Cooperare teritorială europeană……………………………………………. 16
3.2. Proiectul ANELIS………………………………………………………………… 17
CONCLUZII………………………………………………………………………………. 21

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 22

ANEXE: Rapoartele de absorbţie a Fondurilor Europene 2012-2013

2
 Introducere

Lucrarea de faţă îşi propune a prezenta şi dezbate pe larg programul operaţional sectorial
POS CCE, program operaţional de creştere a competitivităţii economice. Pe parcursul lucrării vor
fi dezbătute principalele elemente fundamentale, în cadrul Uniunii Europene, precum Piaţa
Unică, Politica de Coeziune şi politicile de finanţare europeană şi de accesare a fondurilor
europene.
Situaţia proiectelor implementate în cadrul Programului Operaţional Sectorial, în anul 2012,
precum şi în primele luni ale anului curent, conform alocării bugetare din fondurile Uniunii
Europene, în planul 2007-2013.
Fiind subiect de maxim interes, regionalizarea ţării noastre, România, vom prezenta pe larg
axele prioritare ale Programului Operaţional de Creştere a Competitivităţii Economice, program
inclus în Programul de Convergenţă, unde vom puncta cauzele directe ale disparităţilor regionale
şi teritoriale.
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, POSCCE reprezintă
principalul element pentru realizarea celei de-a doua priorităţi tematice a CSNR, mai precis
creşterea pe termen lung a competitivităţii economice din România, prioritate ce rezultă din
prioritatea similară din Planul Naţional de Dezvoltare. În acelaşi timp, POSCCE se subscrie ca
instrument definitoriu în aportul de ajutor adus contribuirii, în măsură mai mare sau mai mică ,la
implementarea şi realizarea celorlalate priorităţi tematice şi teritoriale ale CSNR.
Lucrarea va conţine Anexa nr.1. ceea ce prezintă proiectul ANELIS - platforma proiectului
Accesului Naţional Electronic la Literatura Ştiinţifică de Specialitate.
Prin tratatul de la Lisabona, Uniunea Europeană a fixat un set de măsuri care privesc
cercetarea şi inovarea, competitivitatea globală a universităţilor şi institutelor de cercetare,
dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale şi transferul cunoaşterii în produse şi servicii. Aceste
necesităţi, în cadrul cărora se află triunghiul cercetare-dezvoltare tehnologică-inovare, au fost
argumentate pornind de la nevoia îmbunătăţirii efortului de recuperare a decalajelor de creştere
economică faţă de Statele Unite ale Americii. Tratatul a fixat astfel alocarea a 3% din PIB-ul
Uniunii Europene pentru domeniul CDI.
Aşadar, unul din exemplele concrete care vin ca un zid de susţinere sau rampă de lansare şi
srpijin, susţinere şi promovare a investiţiilor şi dorinţelor de perfecţionare în sistemul cercetării,
dezvoltării tehnologice şi inovării este proiectul ANELIS, proiect realizat prin intermediul
Unităţii Executive de Finanţare a Învăţământului Superior Cercetare-Dezvoltare-Inovare, proiect
ce oferă posibilitatea instituţiilor publice din domeniul CDI accesul electronic la o adevărată
resursă de baze de date electronice, din domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, acoperind un
procentaj de 60% din totalul necesar şi existent al materialului didactic electronic pus la
dispoziţie, pe plan mondial.
Acest proiect va fi prezentat per ansamblul său din punct de vedere al valorii totale
proiectului, beneficiari, obiective generale, preucm şi a bugetelor alocate fiecărei resursă
informaţională, menţionând că în acest proiect sunt puse la dispoziţie 20 de platforme globale
aparţinând Institutelor specializate în domeniul de cercetare, dezvoltare şi inovare.
Principala referire se va face la baza de date EBSCO Business Resource Complete,
platformă afiliată platformei EBSCO Academic Search, fiind una dintre cele mai detaliate şi
aprofundată bază de date din domeniul afacerilor.

3
 CAPITOLUL I

Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume, din punct de vedere
economic şi una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea, disparităţile privind prosperitatea şi
productivitatea între statele membre şi între regiunile sale reprezintă încă o slăbiciune structurală
majoră ce reduce dinamismul ei global.
Reducerea disparităţilor economice şi sociale între cele mai dezoltate şi cele mai sărace regiuni
europene reprezintă un obiectiv fundamental al Uniunii Europene, decalajele existente nefiind
compatibile cu ideea de comunitate şi solidaritate şi nu reprezintă un factor de succes în contextul
mişcării de integrare europeană.
Edificarea unei Pieţe Unice între statele participante constituie fundamentul construcţiei
Comunităţii Europene, „ întemeierea prin instaurarea unei comunităţi economice a primelor
fundamente ale unei comunităţi mai largi şi mai profunde între popoare”.
După mai bine de 50 de ani de la demarajul ei, Piaţa Unică este un fapt, după cum o arată
multiplicitatea şi densitatea interdependenţelor: comerţ, investiţii, capitaluri, cooperări tehnice.
Piaţa Comună e caracterizată în primul rând de mecanismele ei instituţionale. Cât despre bilanţul ei, el
trebuie să măsoare gradul şi limitele concretizării celor patru libertăţi: mărfuri, servicii, capitaluri şi
persoane.

1.1. Finanţarea. Bugetul European Comunitar

Din anii ’60, finanţarea Comunităţilor Europene constituie, între statele membre,o miză politică şi
economică centrală. Din punct de vedere juridico-politic, chestiunea bugetară este unul din terenurile
favorite, unde se înfruntă diferitele concepţii privind integrarea comunitară, între două extreme:
perspectiva federalistă, pentru care Comunitatea are resurse şi cheltuieli proprii şi o perspectivă clasic
realistă, conform căreia Comunittea rămâne o juxtapunere de state, fiecare trebuind să spere că va
primi din partea Comunităţii sume comparabile cu cele pe care le dă.
Din punct de vedere economic, bugetul comunitar, atât prin resursele, cât şi prin cheltuielile sale,
reprezintă prilejul unei solidarităţi între statele membre, unele plătind mai mult sau mult mai mult decât
primesc, altele găsindu-se într-o poziţie inversă, de unde rezultă o negociere mai mult sau mai puţin
permanentă între aceste state pentru a determina, a regla echilibrul între sarcinile şi avantajele
fiecăruia.
Astfel că, promovarea şi susţinerea acestui proces de minimizare şi chiar eliminarea, în totalitate,
a decalajelor între ţările membre sau a diverselor regiuni, revine Politicii de Coeziune a Uniunii
Europene, una dintre cele mai importante politici adoptate de Uniunea Europeană. Responsabilitatea
acestei politici revine instituţiilor europene şi statelor membre.
Coeziunea economică şi socială reprezintă unul din obiectivele prioritare ale Uniunii
Europene, alături de Piaţa Unică şi Uniunea Economică şi Monetară.
Politica de Coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a
dificultăţilor economice pe care le generează, în vederea îmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice
Europene. Aceasta, la rândul ei conduce la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi
generează creşterea veniturilor, aducând astfel beneficii pentru economia întregii Uniuni
Europene.
Inegalităţile între statele membre sunt complexe şi sunt datorate diferenţelor în ceea ce
priveşte:
 Infrastructura
 Calitatea mediului înconjurător
4
  Şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltare
 Mărimea şi diversitatea afacerilor
 Nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei în afaceri
Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene este, înainte de toate, o politică a
solidarităţii. Scopul acesteia este să promoveze un înalt nivel de competitivitate şi de ocupare a forţei
de muncă, oferind ajutor regiunilor mai puţin dezvoltate şi celor care se confruntă cu probleme
structurale, dorindu-se a se asigura o dezvoltare stabilă şi durabilă a Uniunii Europene şi o funcţionare
optimă a Pieţei Interne. Politica regională se bazează în principal pe solidaritate financiară, adică pe
redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar realizat prin contribuţia statelor membre către regiunile
şi grupurile sociale mai puţin prospere.
Politica de Coeziune economică şi socială a Uniunii Europene are trei mari obiective:
1. Convergenţa este un obiectiv finanţat cu 81,54% din bugetul destinat
instrumentelor structurale.
2. Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă finanţată cu 15,95%
din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune.
3. Cooperarea teritorială europeană, obiectiv finanţat cu 2,52% din bugetul
destinat instrumentelor structurale.
Cooperarea teritorială europeană îmbracă trei forme.
 Cooperare transnaţională
 Cooperare transfrontalieră
 Cooperare interregională
Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru
eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi
sociale.
Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul
Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care defineşte regulile generale privind
Fondul European pentru Dezvoltarea Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de
Coeziune. Prin regulamentul Consiliului Uniunii Europene se stabilesc principiile, normele de
parteneriat, de programare, de evaluare, de gestionare, inclusiv financiară, de monitorizare şi de control
pe baza împărţirii de responsabilităţi între statele membre şi Comisie.

1.2. Disparităţile regionale

Cel mai important indicator de analiză a disparităţilor regionale este produsul intern brut pe cap
de locuitor, PIB/locuitor la nivel teritorial.
Înainte de a analiza evoluţia acestui indicator, trebuie să analizăm tendinţa în evoluţia
produsului intern brut al României.
În perioada anilor 2009-2012, PIB-ul României a cunoscut o evoluţie oscilantă. A cunoscut o
scădere majoră, în anul 2009 cu - 6,6% faţă de ritmul mediu anual de creştere de +7,2%, în perioada
2006 -2008. Această scădere a fost influenţată de diminuarea cererii interne cu – 12% ceea ce a
antrenat şi o reducere cu -20,5% a importului de bunuri şi servicii. Anul 2010 a adus PIB-ului
României o continuă depreciere cu 1,6% faţă de anul 2009. Începând cu anul 2011, produsul intern brut
a cunoscut o uşoară creştere de +2,5%, creşterea menţinându-se şi în primele trimestre ale anului 2012,
cu +0,3% respectiv +1,1% faţă de anul 2011.
În perioada 2009 – 2011 investiţiile au scăzut substanţial, formarea brută de capital fix
înregistrând un declin de -8,8%.

5
 1.3. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
CSNR

Cadrul strategic Naţional de Referinţă reprezintă documentul strategic naţional prin care se
stabilesc priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale. Instrumentele structurale sunt
clasificate astfel:
1. Fondul European de Dezvoltare Regională
2. Fondul Social European
3. Fondul de Coeziune
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007 – 2013 a fost aprobat de Comisia Europeană în
luna iunie 2007, iar Programele Operaţionale au fost aprobate în luna iulie 2007 după cum
urmează:
 PO Regional
 POS Mediu
 POS Transport
 POS Creşterea Competitivităţii Economice
 PO Asistenţă Tehnică
Programele operaţionale finanţate din Fondul Social European şi anume, POS Dezvoltarea
Resurselor Umane şi PO Dezvoltarea Capacitaţii Administrative au primit aprobarea Comisiei
Europene în luna noiembrie 2007, la o diferenţă de 4 luni după aprobarea primelor 5 Proiecte
Operaţionale.

1.3.1. Obiectiv general

Pornind de la situaţia socio-economică actuală şi de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale

României, CSNR are ca obiectiv general utilizarea instrumentelor structurale în scopul reducerii
disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii
Europene, prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB-ului până în anul 2015.

1.3.2. Priorităţi tematice şi teritoriale

Au fost identificate patru priorităţi tematice şi o prioritate teritorială.

Priorităţile tematice sunt:

1. Dezvoltarea infrastructurii de bază la standardele europene

În cadrul acestei priorităţi sunt vizate investiţiile în infrastructură ce vor conduce la

îmbunătăţirea şi aducerea de plus valoare calităţilor reţelelor rutiere şi feroviare, precum şi a
navigaţiei pe Dunăre. Eficienţa energetică mai mare de-a lungul întregului lanţ: producţie,
transport, distribuţie şi utilizare finală

2. Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti

3. Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România

4. Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente

6
 Investiţiile vor contribui la îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor şi a
proceselor decizionale în domeniul managementului politic, dezvoltarea unui sistem al
funcţiei publice modern, flexibil şi reactiv, precum şi la îmbunătăţirea standardelor de
calitate şi eficienţă în furnizarea serviciilor publice.
Acţiunile din cadrul acestei linii directoare vor viza, în primul rând, domeniile
administrative unde se poate înregistra cel mai mare impact din punct de vedere al
stimulării dezvoltării socio – economice şi al mediului de afaceri, precum şi al combaterii
deficienţelor economiei române.

Prioritate teritorială

1. Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate, scopul acestei linii directoare prioritare este
stoparea şi eventual, inversarea tendinţei de accentuare a disparităţilor de dezvoltare prin
sprijinirea şi promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate a regiunilor. Acţiunile
vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiţiilor necesare stimulării creşterii economice
a regiunilor mai puţin dezvoltate, precum şi restructurarea zonelor rurale şi urbane.
Investiţiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii şi stabilirea legăturilor locale cu
reţelele naţionale, europene şi inter-continentale care conectează România cu pieţele
internaţionale.
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă este elaborat de către Ministerul Economiei şi
Finanţelor, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale într-un larg
parteneriat cu structuri ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţii şi organizaţii
neguvernamentale.
În complementaritate cu Cadrul Strategic Naţional de Referinţă a fost dezvoltată şi Strategia
Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare. Aceasta a invocat aceleaşi obstacole ca şi CSNR,
fixându-şi trei obiective strategice şi cinci obiective specifice, după cum urmează:

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

OBIECTIVE STRATEGICE (3) OBIECTIVE SPECIFICE (5)

1. Creşterea cunoaşterii 1. Creşterea performanţei

2. Creşterea competitivităţii economiei 2. Dezvoltarea resurselor sistemului
româneşti
3. Creşterea calităţii sociale 3. Antrenarea sectorului privat
4. Creşterea capacităţii instituţionale
5. Extinderea cooperării internaţionale

7
 CAPITOLUL II

2.1. Programul de Creştere a Competitivităţii Economice

POSCCEE

Programul Operaţional de Creştere a Competitivităţii Economice, POSCCE reprezintă

principalul instrument pentru realizarea celei de-a doua priorităţi tematice a Cadrului Strategic
Naţional de Referinţă (CSNR) şi anume, creşterea pe termen lung a competitivităţii economice
din România, prioritate ce rezultă din prioritatea similară din Planul Naţional de Dezvoltare.
Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice susţine
consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv şi crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru
dezvoltarea întreprinderilor. POS CCE şi-a propus stimularea activităţilor de cercetare-
dezvoltare-inovare cu aplicabilitate în mediul economic şi va urmări valorificarea potenţialului
TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public, administraţie, şi în cel privat, cetăţeni şi întreprinderi.
Se vizează, în acelaşi timp, creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului
energetic.
În ciuda progreselor înregistrate în privinţa privatizării, eficientizării şi reglementării
sectorului financiar, accesul firmelor la capital ramâne încă limitat. În plus, utilizarea unor
tehnologii şi echipamente cu durata de viaţă depăşită, energo – intensive, reduce drastic
productivitatea în majoritatea sectoarelor economice.
De aceea, creşterea competitivităţii nu trebuie privită ca un proces de exploatare a
avantajelor pe termen scurt, un exemplu concret al acestei situaţii constituindu-l costul redus al
forţei de muncă, ci ca un proces de construire a unei structuri economice bazate pe investiţii de
capital şi pe cercetare, dezvoltare şi inovare. Articularea unei perspective de convergenţă pe
termen mediu şi lung şi integrarea cu succes a pieţei româneşti trebuie să aibă în vedere
dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere.
Economia României dovedeşte o tendinţă pozitivă de dezvoltare în ceea ce priveşte
industria şi serviciile suport, dar încă insuficientă pentru a acoperi decalajele specifice ale
diferitelor componente ale competitivităţii economice. Multe domenii economice se bazează fie
pe resurse naturale, ca de exemplu industria lemnului, materialelor de construcţii, fie sunt
rezultatul istoric al industrializării forţate ( industrie grea, metalurgie, chimie, petrol). Aceşti
factori nu au stimulat coeziunea şi cooperarea în cadrul acestor ramuri, afectând astfel temeinicia
lanţului de producţie şi capacitatea de a crea valoare adăugată.
Pe baza analizelor de specialitate şi a analizei SWOT, se remarcă la nivelul ţării noastre o
dezvoltare lentă şi nefavorabilă a anumitor factori cu influenţă asupra competitivităţii, deşi
România a înregistrat un progres substanţial prezintă decalaje majore în raport cu alte ţări
membre ale Uniunii Europene.
Cele mai preponderente probleme apar în cadrul sectorului IMM-urilor, datorită unei slabe
orientări spre capacitatea şi funcţia de producţie. De asemenea, accesul redus la capital,
infrastructură şi tehnologie, nivelul scăzut al abilităţilor manageriale, frivolitatea adaptării la piaţa
internă sau puterea scăzută de cumpărare a pieţei, conduc IMM-urile la o poziţie de stagnare,
greutate şi imposibilitate de certificare sau incapacitate de adaptare şi integrare pe pieţele
convertite standardelor Uniunii Europene, în condiţiile unei pieţe universale concurenţiale
datorată globalizării.
Prin analiza SWOT se constată faptul că, pentru România, liberalizarea anumitor sectoare
economice, cum ar fi cel energetic sau sectorul telecomunicaţiilor, ar putea aduce un plus cadru
de investiţii, mai amplu, eficient şi mai rapid, stimulând aşadar o dezvoltare remarcabilă la nivel
orizontal.

8
 Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice are ca obiectiv
general creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti, cu asigurarea principiilor dezvoltării
durabile şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea la nivelul Uniunii Europene, astfel încât
România să atingă, până în anul 2015, un nivel aproximativ de 55% din valoarea medie a
productivităţii Uniunii Europene.

2.1.1. Lista axelor prioritare

Având în vedere atât posibilităţile identificate pentru îmbunătăţirea competitivităţii

întreprinderilor româneşti pentru a face faţă noilor provocări şi folosirea oportunităţilor rezultate
din operarea pe Piaţa Unică Europeană, în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Creştere a
Competitivităţii Economice au fost identificate următoarele axe prioritare:
I. Axa prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient
II. Axa prioritară 2: Cercetare , Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate
III. Axa prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public
IV. Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securizării furnizării, în contextul
combaterii schimbărilor climatice
V. Axa prioritară 5: Asistenţa tehnică

2.1.2. Obiectivele specifice

Contextul dezvoltării competitive pe baza analizelor SWOT reprezintă punctul de plecare în

derularea exerciţiului de programare şi elaborare a strategiei Programului Operaţional Sectorial de
Creştere a Competitivităţii Economice.
Principalul obiectiv al strategiei este creşterea poziţiei competitive a ţării, în contextul stabilităţii
macroeconomice, care să însoţească în acelaşi timp procesul natural de creştere a investiţiilor străine.
Un alt factor de interes al strategiei de creştere a competitivităţii pe piaţa internaţională, în ceea
ce priveşte strict producţia românească este modificarea graduală a acesteia, în diviziunea
internaţională a activităţilor productive, prin creşterea ponderii calităţii interne a procesării. Acest
factor poate fi considerat, pe bună dreptate, un obiectiv specific în sine, cu etape bine definite în
realizarea sa, mai ales că România a devenit parte a canalelor globalizate de producţie, tinzând către o
dezvoltare subsectorială în anumite faze productive.
Pe de altă parte, baza de producţie a ţării trebuie să treacă printr-un proces de diversificare,
proces ce are ca efect imediat minimizarea riscurilor datorate excesivei dependenţe de produsele cu
valoare adăugată scăzută.
Pentru realizarea acestor obiective, strategia trebuie să vizeze următoarele:
1. Consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv românesc în conformitate cu cerinţele
de mediu
2. Constituirea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea durabilă a întreprinderilor
3. Creşterea capacităţii de cercetare-dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între
instituţiile de Cercetare Dezvoltare Inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea
accesului întreprinderilor la proiectele de cercetare, dezvoltare şi inovare.

9
 4. Valorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi
cel privat (întreprinderi şi cetăţeni).
5. Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii
schimbărilor climatice.
Realizarea acestor obiective presupune acţiuni determinative în investiţii de capital,
cercetare şi inovare, şi implicit asigurarea dezvoltării unei baze de afaceri antreprenorială şi
inovativă, prin investiţii în produse, atât pentru sectoarele cu valoare adăugată ridicată, cât şi
susţinerea sectoarelor tradiţionale, cu valoare adăugată scăzută, utilizatoare de tehnologii
învechite, prin facilitarea accesului la finanţări prin instrumente financiare adecvate.

2.1.3. Bugetul alocat

Bugetul total alocat al POS Creşterea Competitivităţii Economice pentru perioada 2007 –
2013 este de 4,25 miliarde de Euro, din care 2,55 miliarde de Euro sunt fonduri ale Uniunii
Europene, reprezentând aproximativ 13,3% din alocarea aferentă a Cadrului Strategic Naţional de
Referinţă. Programul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională şi se
implementează prin intermediul a 5 axe prioritare, prezentate mai sus.
La sfărşitul lunii iunie 2012, valoarea apelurilor lansate reprezenta aproximativ 94% din
bugetul alocat programului, numărul total al proiectelor depuse era de 12.986, în valoare totală de
15,66 miliarde de Euro, din care contribuţia Uniunii Europene solicitată era în cuantum de 7,14
miliarde de Euro. Numărul contractelor de finanţare semnate cu beneficiarii până la 30 iunie 2012
a fost de 2.322, cu o valoare totală de 2,8 miliarde de Euro, din care 1,25 miliarde de Euro
contribuţie UE, ceea ce reprezenta 49% din alocarea Uniunii Europene aferentă perioadei de
2007 – 2013 pentru POS CCE.

Tabel nr.1 Situaţia proiectelor POS CCE, 30 iunie 2012

DENUMIRE NUMĂR VALOARE FINANŢARE %
UE

Proiecte depuse 12.986 15,66 mld Euro 7,14 mld Euro 94%

Proiecte 2.322 2,8 mld Euro 1,25 mld Euro 49%

contractate

2.1.4. Competitivitatea economiei româneşti

Criza economică severă din perioada ultimilor 4 ani, referindu-ne la intervalul anilor 2009-
2012 a afectat semnificativ mediul de afaceri, aducând acestuia instabilitate, imprecizie şi

10
implicit contraceptivitate în fluxul progresiv al demersului progresiv al acestuia. Criza a adus cu
sine o cerere mai scăzută, condiţii mai restrictive de creditare din partea băncilor, lipsa acută de
lichidităţi. Investiţiile în domeniile de cercetare-inovare, precum şi proiectele din domeniul
telecomunicaţiilor şi informaţiilor, considerate la ora actuală domeniile de principal interes,
susceptibile a stimula creşterea competitivităţii economice au fost puternic influenţate de efectele
dure ale crizei economico-financiare. De asemenea, acest declin şi incertitudine economică îşi
face simţită prezenţa şi în atitudinea antreprenorilor, interdependenţa dintre aceste coordinate
având un efect considerabil şi asupra apetitului acestora la risc.
Conform studiului realizat cu ajutorul World Economic Forum, Raportul Global al
Competitivităţii 2012-2013, ţara noastră se află pe locul 78 din 144 de ţări. La nivelul Uniunii
Europene, România a depăşit doar Grecia, care a fost puternic afectată de criza economică care a
debutat în 2008 şi cu care continuă a se confrunta.
România înregistrează rezultate mai bune la capitolul eficienţă, locul 64 în lume, în timp ce
la capitolul inovaţie se clasează pe locul 106, la nivel mondial.

2.1.5. Implementarea programelor operaţionale

Cele 7 Programe Operaţionale din cadrul Obiectivului Convergenţă prin care se

implementează Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007 – 2013 beneficiază de o alocare de
19,213 miliarde de Euro din Fondurile Structurale, la care se adaugă o cofinanţare naţională
estimată la 5,6 miliarde de Euro. Repartiţia alocării Uniunii Europene pe cele 3 fonduri este
următoarea:
 FEDR, Fondul European de Dezvoltare Regională: 8,976 mld de Euro
 FSE, Fondul Social European: 3,684 mld Euro
 FC, Fondul de Coeziune: 6,552 mld Euro
Conform statisticilor realizate, la data de 30 iunie 2012, stadiul general al implementării
Programelor Operaţionale din cadrul Obiectivului de Convergenţă se prezintă astfel:

Tabel nr.2
Totalul proiectelor depuse şi aprobate, în cadrul Programului de Convergenţă, iunie 2012
ALOCARE
DENUMIRE NR. UE CONTRIBUŢIA % Contribuţia UE
TOTAL 2007-2013 UE alocare
VALOARE 2007 - 2013
proiecte
Proiecte 33.453 85.834 mld 162.314 mld 189%
depuse Lei Lei
Proiecte 10.765 117.860 mld 71.258 mld 83%
aprobate Lei Lei

PROIECTE
11 DEPUSE
 %
DATA NUMĂR VALOARE CONTRIBUŢIA ALOCĂRI UE Contribuţia
TOTALA UE (LEI) 2007-2013 UE în
(LEI) raport cu
alocarea
UE 2007-
20131
Nr. 1 2 3 4 5
coloane Euro Lei
31.01.2012 11.502 68,835,759,339 31,489,253,027 2,554,222,109 10,989,540,624 286.54
29.02.2012 11.604 68,920,552,203 31,563,380,356 2,554,222,109 11,080,215,509 284.86
31.03.2012 11.806 68.990.125.651 31.646.738.729 2.554.222.109 11.105.757.730 284,96
27.04.2012 12.512 69.284.950.087 31.628.617.859 2.554.222.109 11.189.280.793 282,67
31.05.2012 12.722 69,573,442,344 31,733,136,161 2.554.222.109 11.207.415.770 283.14
30.06.2012 12.986 69.958.206.520 31.903.209.128 2.554.222.109 11.410.987.272 279,58
31.07.2012 14.366 72.058.168.210 32.802.683.438 2.554.222.109 11.368.842.607 288,53
31.08.2012 14.392 72,101,416,128 32,818,635,011 2.554.222.109 11.656.192.594 281.56
30.09.2012 14.511 74,914,162,169 34,440,908,532 2.554.222.109 11.383.657.095 302.55
31.10.2012 14.601 75,348,032,693 34,519,712,718 2.554.222.109 11.541.252.600 299.10
30.11.2012 14.779 75,509,182,349 34,612,146,947 2.554.222.109 11.596.934.641 298.46
31.12.2012 15.184 76.645.623.712 34.969.618.697 2.554.222.109 11.519.541.712 303,57

Tabelul nr.3 Situaţia Proiectelor depuse prin programul POS CCE 2012

Făcând analizele lunare se constată că, de-a lungul întregului an 2012, numărul dosarelor
depuse şi implicit aplicarea permanentă pentru diversele finanţări europene, precum şi accesarea
fondurilor structurale,în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii
Economice, a crescut în mod constant. Oscilaţiile diferenţiale sunt înregistrate şi la valorile totale
în lei, reprezentând valoarea totală a proiectelor depuse, însumarea valorică a acestora. De
asemenea, diferenţe sunt înregistrate şi la sumele alocate în moneda europeană, Euro din bugetul
Uniunii Europene, diferenţe ce provin din convertirea monedei euro în monedă naţională,
oscilaţiile aduse cursului de schimb valutar înregistrat la BNR.
În primele luni ale anului 2012 s-a înregistrat o creştere a numărului de proiecte cu 102
proiecte, astfel că valoarea în lei a proiectelor a crescut la suma de 68,920,552,203, în luna
februarie a anului 2012, totalizând o valoare cu 84.792.864 mai mare decât luna antecedentă.
Numărul maxim de proiecte depuse, în cadrul programului POSCCE, a fost atins în ultima
lună anului 2012, când au fost înregistrate un număr de 15.184 de proiecte, însumând valoarea de
76.645.623.712.
Valoarea totală alocată de Uniunea Europeană pentru perioada 2007-2013 pentru programul
operaţional Sectorial CCE a fost de 2.554.222.109 Euro.
Raportul cu privire la numărul total de proiecte este prezentat în tabelul următor:

1
Procentul este dat de formula de calcul: 5=(3/4)*100

12
Tabelul nr.4 Situaţia proiectelor aprobate prin programul POS CCE în anul 2012
PROIECTE APROBATE
% Contribuţia
DATA NUMĂR CONTRIBUŢIA TOTAL UE în raport cu
UE (LEI) VALOARE alocarea UE
PROIECTE 2007-2013
31.01.2012 3.320 7,967,391,918 18,739,838,825 72.50
29.02.2012 3.322 7.975.048.367 18.755.379.423 71,98
DIFERENŢE 2 7,656,449 15,540,598
31.03.2012 3.313 7.913.934.230 18.576.831.826 71,26
27.04.2012 3.320 7.920.639.998 18.602.047.719 70,79
DIFERENŢE 7 6.705.768 25.215.893
31.05.2012 3.353 7.939.648.458 18.633.249.244 70,84
30.06.2012 3.455 9.440.156.235 24.074.883.256 82,73
DIFERENŢE 102 1.500.507.777 5.441.634.012
31.07.2012 3.522 9.432.268.619 24.183.384.004 82,97
31.08.2012 3.611 9.474.693.708 24.294.223.379 81,28
DIFERENŢE 89 42.425.089 110.839.375
30.09.2012 3.612 10.127.158.608 25.264.184.095 88,96
31.10.2012 3,617 10,255,763,961 25,585,437,839 88,86
DIFERENŢE 5 128.605.353 321.253.744
30.11.2012 3,617 10,255,763,961 25,585,437,839 88,44
31.12.2012 3.664 10.379.747.340 25.791.721.134 90,11
DIFERENŢE 47 123.983.380 206.283.295

Procentajul proiectelor aprobate pentru anul 2012, decalat pe fiecare lună arată în felul următor:

Tabelul nr.5 Procentajul de aprobare a proiectelor POS CCE pe anul 2012

ANUL 2012
LUNA DOSARE DEPUSE DOSARE PROCENTAUL
APROBATE %
Ianuarie 11.502 3.320 28,86
Februarie 11.604 3.322 28,62
Martie 11.806 3.313 28,06
Aprilie 12.512 3.320 26,53
Mai 12.722 3.353 26,35
Iunie 12.986 3.455 26,60
Iulie 14.366 3.522 24,51

13
 August 14.392 3.611 25,09
Septembrie 14.511 3.612 24,89
Octombrie 14.601 3.617 24,77
Noiembrie 14.779 3.617 24,47
Decembrie 15.184 3.664 24,13

24,47%

24,77% 24,13%
24,89% 28,86%

25,09% 28,62%

24,51% 28,06%
26,60% 26,53%
26,35%

Ianuarie Februarie Martie Aprilie

Mai Iunie Iulie August
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Situaţia în primele lunii ale anului 2013 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr.6 Situaţia proiectelor POS CCE în primele 3 luni ale anului 2013

PROIECTE POS CCE 2013

LUNA PROIECTE DEPUSE PROIECTE PROCENTAJUL
APROBATE %
Ianuarie 15.187 3.664 24,12
Februarie 15.257 3.761 24,65
Martie 15.274 3.776 24,72

14
 24,72% 24,12%

24,65%

ian.13 feb.13 mar.13

CAPITOLUL III

3.1. Cadrul Financiar Multianual

2014-2020

Cadrul Financiar Multianual (CFM) este un mecanism menit să asigure previzibilitatea

cheltuielilor Uniunii Europene şi, în acelaşi timp, respectarea unei discipline bugetare stricte. El
nu reprezintă bugetul Uniunii Europene pentru o perioadă de şapte ani, ci defineşte sumele
maxime pentru fiecare domeniu de cheltuieli majore din bugetul Uniunii şi stabileşte, de fapt,
priorităţile politice pentru anii următori reprezentând, prin urmare, atât un cadru politic cât şi unul
bugetar .
Noul Cadru Financiar Multianual este aplicabil pe o perioadă de şapte ani, între 2014 şi
2020, şi a fost elaborat pentru o Uniune Europeană care cuprinde 28 de state membre, pornind de
la ipoteza că, în 2013, Croaţia va adera la Uniune.
Consiliul a convenit asupra unui plafon global de cheltuieli de 959.988 miliarde Euro,
alocat pe cinci capitole:
I. Creştere inteligentă şi favorabilă incluziunii - 451,194 miliarde Euro (47%)
II. Creştere durabilă: Resurse naturale - 374.395 miliarde Euro (39%)
III. Europa în lume - 57.599 miliarde Euro (6%)
IV. Administraţie - 57.599 miliarde Euro (6%)
V. Securitate şi cetăţenie - 19.200 miliarde (2%)

Aceste cifre nu includ o serie de instrumente de flexibilitate care sunt în mod tradiţional în
afara Cadrului Financiar Multianual, deoarece nu sunt „programabile” (rezerva pentru ajutoare de
urgenţă, Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate, instrumentul de
flexibilitate).
Principalul instrument de reducere a decalajelor dintre regiunile Europei este Politica de
Coeziune (PC), care, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR),
Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), va finanţa următoarele obiective în
statele şi regiunile membre:

15
  "Investiţii pentru creştere economică şi locuri de muncă" (obiectiv finanţat din toate
fondurile)
 "Cooperare Teritorială Europeană" (finanţat doar de FEDR).
Fondul de Coeziune va sprijini proiecte în domeniul mediului şi de transport trans-
europene.
Sprijinul necesar pentru dezvoltarea capitalului uman va fi asigurat, în cadrul Politicii de
Coeziune, de Fondul Social European, printr-un procent corespunzător:
 25 % din alocarea financiară pentru regiunile mai puţin dezvoltate (7 din cele 8 regiuni de
dezvoltare ale României)
 40 % din alocarea financiară pentru regiunile în tranziţie (Bucureşti Ilfov)
 52 % în regiunile mai dezvoltate
Pentru capitolul Coeziunea economică, socială şi teritorială alocarea financiară, la nivel
european este de 325.149 miliarde euro.
În cele ce urmează vom prezenta distribuirea resurselor financiare pentru cele 2 mari
obiective: investiţii pentru creştere economică şi locuri de muncă, pe de-o parte şi cooperarea
teritorială europeană, pe de altă parte.

3.1.1. Investiţii pentru creştere economică şi locuri de muncă

Alocarea financiară pentru Obiectivul “Investiţii pentru creştere economică şi locuri de muncă”,
se va ridica la un total de 313,197 miliarde de euro:
 164,279 miliarde Euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate (regiunile ce au PIB-ul sub
75% din media europeană, categorie în care se încadrează 7 din cele 8 regiuni de
dezvoltare ale României)
 31,677 miliarde Euro pentru regiunile de tranziţie (regiunile care au PIB-ul între 75% și
90% din media europeană, categorie în care se încadrează şi Regiunea de Dezvoltare
Bucureşti Ilfov)
 49,492 miliarde Euro pentru regiunile mai dezvoltate (regiuni care au PIB-ul peste 90%
din media europeană)
 362,66 miliarde Euro pentru Fondul de coeziune

3.1.2. Cooperare teritorială europeană

Resursele financiare alocate pentru Obiectivul "Cooperare teritorială europeană" se vor

ridica la un total de 8,948 miliarde euro şi vor fi distribuite după cum urmează:

 6,627 miliarde euro pentru cooperarea transfrontalieră

 1,822 miliarde de euro pentru cooperarea transnaţională
 500 milioane Euro pentru cooperarea interregională
Un procent de 0,35% din alocarea globală va fi alocată pentru Asistenţă Tehnică. Asistenţa va fi
utilizată pentru a sprijini consolidarea instituţională şi a capacităţii administrative a statelor,
pentru gestionarea eficientă a fondurilor şi în identificarea şi realizarea de proiecte prioritare, în
cadrul programelor operaţionale, pentru depăşirea provocărilor economice actuale.
La iniţiativa Comisiei, pentru acţiuni inovatoare în domeniul dezvoltării urbane durabile, vor fi
alocate 330 milioane euro.
Prin CFM 2014 – 2020 România are alocată, pentru Politica de Coeziune, suma de 21,825
miliarde Euro, sumă care va fi indexată cu inflaţia de-a lungul celor şapte ani. Pentru că România
16
se află într-un program de asistenţă, cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional va
beneficia de o prefinanţare de 4% din această sumă. Totodată rata de cofinanţare de 85% pentru
proiectele finanţate din Fondurile Structurale va putea ajunge la 95%.
Noul Cadru Financiar Multianual, inclusiv prevederile referitoare la alocările pentru
România, va intra in vigoare odată cu aprobarea acestuia de către Parlamentul European.

3.2. Proiectul ANELIS

În acest subcapitol va fi prezentat proiectul ANELIS, proiect implementat în perioada 2009-

2012 prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa prioritară
2: Competitivitatea prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare.
Obiectivul general al proiectului a fost asigurarea accesului gratuit al universităţilor publice,
precum şi al instituţiilor publice de cercetare la publicaţii electronice şi baze de date pe o
perioadă de trei ani.
Acronimul ANELIS revine denumirii “Accesului Naţional Electronic la Literatura
Ştiinţifică de Cercetare”. Domeniul major de intervenţie este domeniul “ Investiţii în
infrastructura de CDI şi dezvoltarea capacităţii administrative, autoritatea intermediară fiind
Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.
Prin proiectul ANELIS sunt puse la disponibilitatea utilizatorilor resurse informaţionale
electronice. Informaţiile sunt regăsite, în mare parte ca structură de text integral, dar şi
bibliografic astfel încât să se asigure accesul minim la 60% din literature ştiinţifică de cercetare
cu factor de impact relevant calculate de către Institute for Scientific Information (ISI-
Philadelphia, SUA pentru Instituţiile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare şi
universităţile publice din România).
Resursele de informare şi documentare ştiinţifică curpind reviste străine, brevete, disertaţii,
teze de doctorat şi altele, în format online, fără alt suport magnetic sau pe hârtie, în format text
integral, livrate prin intemrmediul Internetului, astfel încât să asigure accesul instituţiilor de
cercetare, dezvoltare şi inovare a universităţilor publice din România la un nivel de 55% din
media Uniunii Europene.
BENEFICIAR DIRECT: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a
Cercetării, Dezvoltării şi Inovării – UEFISCDI.

ORGANISM INTERMEDIAR: Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică

PROGRAM OPERAŢIONAL SECTORIAL: Creşterea Competitivităţii Economice

I. Axa prioritară: 2 “ Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare”
II. Domeniul major de intervenţie: 2.2. “ Investiţii în infrastructura de CDI şi dezvoltarea
capacităţii administrative”

VALOAREA TOTALĂ: 97.431.792,32 LEI

VALOAREA TOTALĂ ELIGIBILĂ: 84.720.000 LEI
VALOAREA ELIGIBILĂ NERAMBURSABILE DIN FEDR: 70.317.600 (83% din valoarea
finanţării)
VALOARE ELIGIBILĂ NERAMBURSABILĂ DIN BUGETUL NAŢIONAL: 14.402.400
(17% din valoarea finanţării nerambursabile)
CO-FINANŢARE ELGIBILĂ A BENEFICIARULUI: 0 LEI
VALOAREA NEELIGIBILĂ: 12.711.792,72 LEI
17
Tabelul nr.7 Valoarea proiectului ANELIS

NR.CRT. DENUMIRE SUMA

1. VALOAREA TOTALĂ 97.431.792,32 LEI
2. VALOAREA TOTALĂ ELIGIBILĂ 84.720.000 LEI
3. VALOAREA ELIGIBILĂ NERAMBURSABILĂ 70.317.600 LEI
DIN FEDR (83% din valoarea finanţării)
4. VALOARE ELIGIBILĂ NERAMBURSABILĂ 14.402.400 LEI
DIN BUGETUL NAŢIONAL (17% din valoarea
finanţării nerambursabile)
5. CO-FINANŢARE ELIGIBILĂ A ------------------------------
BENEFICIARULUI
6. VALOAREA NEELIGIBILĂ 12.711.792,72 LEI

Comunitatea ştiiţifică din România a beneficiat pentru prima dată de acest sistem centralizat de
informare şi documentare ştiinţifică, având un dublu impact şi anume:
 O bună cunoaştere a resurselor informaţionale disponibile şi creşterea capacitării de
optimizare a achiziţiilor de servicii de acces viitoare, acestea putând fi orientate asupra
resurselor importante pentru aria de cercetare
 Creşterea capacităţii comunităţii ştiinţifice de a se închega sub diferite forme
administrative pentru a-şi mări capacitatea de achiziţie şi a-şi optimiza costurile.
La ora actuală, piaţa mondială a informării ştiinţifice reprezintă aproximativ 11 miliarde de
dolari, incluzând toate suporturile, dintre care 2 miliarde reprezintă piaţa europeană.
Documentarea electronică deţine o pondere de 47%.
În Franţa, piaţa informării ştiinţifice şi tehnologice se ridică la 100 de milioane de euro, incluzând
toate suporturile.
Bugetul alocat achiziţiilor pentru cei 3 ani ai proiectului ANELIS este detailat şi prezentat în
următorul tabel:

Tabel nr.8 Lista resurselor informaţionale şi bugetul alocat ANELIS 2009-2011

NR. RESURSE INFORMAŢIONALE 2009 2010 2011
CRT.
1. Science Direct 14.744.716 17.043.336 10.152.802
2. SpringerLink 898.852 3.051.693 3.049.817
3. Wiley Blackwell 1.700.396 1.927.118 1.917.089
4. ProQuest 396.758 391.092 830.867
5. Ovid 816.191 697.161 462.702
6. Oxford 326.847 238.422 219.850
7. Cambridge 311.735 334.410 306.287
8. Emerald 113.359 283.399 269.336
9. American Inst. Phys ------------- 1.014.567 764.087
10. Institute of Physics ------------- 589.468 481.014

18
 11. Taylor Francis ------------- 980.817 568.666
12. SAge ------------- ------------- 302.058
13. Ebsco Acad Search Complete 1.514.555 3.426.960 1.393.998,2
14. EBSCO Business Resource Complete ------------- ------------- 353.648,32
15. CSI Reasearch Pack ------------- 519.789 --------------
16. Ulrich ------------- 195.536 --------------
17. Thomson WS 2.598.957 5.816.715 4.338.447
18. Thomson JC 97.765 488.848 364.557
19. Thomson DP 121.899 607.659 453.093
20. Scopus 2.598.958 ------------- 818.397

TOTAL 26.240.988 37.606.990 27.046.716

Gradul de utilizare a resurselor electronice informaţionale în Bibliotecile din ţările Europei

Centrale şi Europa de Est are următoarea schemă configurativă:

Tabelul nr.9 Gradul de utilizare în Europa Centrală şi Europa de Est

CÂT LA CD-ROM-URI ŞI REVISTE BAZE DE DATE
%UTILIZEAZĂ LUCRĂRI ELECTRONICE ÎN BIBLIOGRAFICE
ACEST TIP DE MULTIMEDIA TEXT INTEGRAL PE SUPORT
RESURSE ELECTRONIC
(ESTIMARE)
Bibl. Bibl. Bibl. Bibl. Bibl. Bibl. Bibl. Bibl. Bibl.
Acad. Publ. Spec. Acad. Publ. Spec. Acad. Publ. Spec.

BULGARIA 80% 10% 50% 10% 50% 10%

CEHIA
ESTONIA
UNGARIA 90% 80% 90% 60% < 1% 40% 90% 40% 40%
LETONIA
LITUANIA 100% 80% 100% 100% 30%- 100% >90% 20%- >80%
40% 30%
POLONIA
ROMÂNIA 40% 10% 30% 20% 10% 50% 20% 30%
SLOVACIA 90% 30% 70% 90% 20% 70% 90% 20% 80%
SLOVENIA 100% 60% 60% 70% 10% 20% 70% 10% 30%

În cele ce urmează, am ales a prezenta din punct de vedere statistic accesările şi utilizarea per
ansamblu a bazei de date oferite prin intermediul platformei interactive EBSCO Business
Resource Complete.
EBSCO este cea mai utilizată bază de date de cercetare din lume în domeniul afacerilor.
text integral pentru diverse retrospective începând cu anul 1956. Cuprinde toate domeniile

19
afacerilor, inclusiv marketing, management, MIS, POM, contabilitate, finanţe, economie. Conţine
studii de piaţă, rapoarte de ţară, profiluri de companii şi analize SWOT.
În ceea ce priveşte instituţile publice din România ce au acces la această resursă de cercetare
ştiinţifică:
1. Academia de Ştiinţe Economice, Bucureşti
2. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca
3. Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara.
Această platformă de baze de date, EBSCO Business Resource Complete, colecţie de reviste
ştiinţifice de cercetare în format text integral a putut fi accesată începând cu anul 2011. Aşadar,
pe o perioadă de 2 ani de zile, această bază de date de cercetare a înregistrat următoarele cote
statistice privind accesarea:

Tabel nr.10 Statistica anului 2011 utilizare platforma EBSCO Business Resource Complete

NR.CRT INSTITUŢIE TOTAL ACCESĂRI

1. Academia de Studii Economice Bucureşti 972
2. Biblioteca Centrală Universitară „L. Blaga”, Cluj 6664
3. Biblioteca Centrală Universitară „E. Todoran”, Timişoara 1160
TOTAL ACCESĂRI 8796

1160; 972;
13% 11%
6664;
76%

ASE Bucuresti 2011 BCU Cluj 2011 BCU Timisoara 2011

Pentru anul 2012 sunt înregistrate următoarele rezultate, însumând numărul accesărilor lunare,
totale şi anuale realizate de fiecare instituţie publică de cercetare, dezvoltare şi inovare
participantă la proiectul ANELIS şi capabilă în a acesa platformele oferite pentru studiul ştiinţific
prin intermediul acestui proiect.
În anul 2012 se adaugă celorlalte centre universitare de cercetare, dezvoltare tehnologică şi
inovare, o nouă instituţie publică şi anume Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
(SNSPA).

20
Tabel nr.11 Statistica anului 2012 utilizare platforma EBSCO Business Resource Complete

NR.CRT INSTITUŢIE TOTAL ACCESĂRI

1. Academia de Studii Economice Bucureşti 11.015
2. Biblioteca Centrală Universitară „L. Blaga”, Cluj 62.006
3. Biblioteca Centrală Universitară „E. Todoran”, Timişoara 12.632
4. Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, 2.135
SNSPA Bucureşti
TOTAL ACCESĂRI 87.788

62006; 71% 12632; 14%

2135; 2%
11015; 13%

ASE Bucuresti 2012 BCU Cluj 2012

BCU Timisoara 2012 SNSPA Bucuresti 2012

Concluzii

În cadrul financiar 2007-2013, în România, finanţarea CDI a fost asigurată prin Axa
prioritară 2 „ Competitivitate prin Cercetare, dezvoltare tehnică şi inovare” a Programului
Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. Acesteia i-a fost alocată suma de
646 milioane de euro, aproximativ 21% din fondurile POSCCE. 536 milioane provin din Fondul
European de Dezvoltare Regională (FEDR), iar 110 milioane provin din Bugetul de Stat.
Principalele provocări abordate prin intermediul măsurilor Uniunii Europene au fost legate
de insuficienţa concentrare a CDI în poli de excelenţă capabili să concureze pe plan global, de
slaba integrare a elementelor în triunghiul CDI, de insuficienta cercetare trans-şi interdisciplinară
focaliztă pe nevoile de inovare, de lipsa unor modele de guvernare şi organizare a cercetăii şi
educaţiei la nivel european, de costurile ridicate ale brevetării în UE şi de mobilitatea redusă a
cercetărilor.
Documentul naţional care a urmărit programarea şi îndeplinirea iniţiativelor europene prin
Fondurile structurale şi de coeziune, pentru perioada 2007-2013 a fost CSNR- Cadrul Strategic
Naţional de Referinţă.

21
 Pentru perioada 2007-2013, CSNR a propus în România crearea unui mediu propice pentru
cercetare, dezvoltare şi inovare cu scopul îmbunătăţirii nivelului competitivităţii economice.
Ţinta fixată a fost de 2% din PIB – investiţii în cercetare şi dezvoltare.
De asemenea, CSNR a identificat nouă arii tematice distincte de interes pentru activităţile
de cercetare şi dezvoltare:
1. Tehnologia informaţiilor şi comunicării
2. Energie
3. Mediu
4. Sănătate
5. Agricultură şi siguranţa hranei
6. Biotehnologii
7. Materiale, produse şi procese avansate
8. Spaţiu
9. Socio-economie
În ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene, făcând strict referire la fondurile
oferite prin FEDR, Fondul European de Dezvoltare Regională, FSE (Fondul Social European) ,
precum şi Fondul de Coeziune (FC) aceasta prezintă o situaţie pozitivă şi relativ ridicată în ţări
precum Austria, Belgia, Germania, Irlanda, Letonia, Portugalia şi Suedia, în timp ce aceasta este
redusă în Bulgaria, Cehia, Ungaria, Italia, Malta şi Slovacia şi, în mod semnficativ în România.
Mai precis, la începutul anului 2013, în luna ianuarie România se clasa pe ultimul loc în
spaţiul Uniunii Europene, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor FEDR şi Fondul de Coeziune.
Nivelul ratei era de 15,3% în ianuarie 2013, în pofida faptului că gradul de contractare a fost de
67,2%.
Situaţia nu a fost diferită nici din perspectiva fondurilor accesate prin programul Fondului
Social European, unde România a avut o rată de 12,6%, deşi gradul de contractare este mult peste
media Uniunii Europene (67,3%), respectiv 81,6%.
Din suma totală alocată României, în perioada 2007-2013 de 19,213 miliarde de euro,
fonduri în sumă de 759,5 milioane de euro au fost reprogramate pentru finele anului viitor.

Bibliografie

1. Phillipe Moreau Defarges, „ Instituţiile Europene”. Editura Amarcord, Timişoara 2002

2. Proiectul ANELIS 2009-2012, program POSCCE- Axa prioritară 2 „ Competitivitate
prin cercetare, dezvoltare şi inovare”
3. Proiectul „Cercetare, Dezvoltare, Inovare prin instrumentele structurale”. Centrul de
Informare pentru Instrumente Structurale, Broşura 5 martie 2013
4. Proiectul „ Instrumentele structurale şi oportunităţi de dezvoltare pentru România”.
Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale 2007-2013, Broşura 4 mai 2013
5. Programul Operaţional Sectorial „ Creşterea Competitivităţii Economice” 2007-
2013
6. Rapoarte absorbţie Fonduri Europene
7. Site-ul oficial al Ministerului Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/
8. http://www.fonduri-structurale.ro/
9. http://www.adrvest.ro/

22