Raport de autoevaluare a gradului de elaborare a tezei de master
prezentat în cadrul susţinerii prealabile la Catedra Psihologie
Numele masterandului: Cojuhari Tatiana
Tema: Motivația în muncă a angajaților din sistemul public Conducător ştiinţific: Carolina PERJAN, dr. conf. univ. Actualitatea temei (De ce am ales această temă?): Deși a fost studiată în foarte multe domenii, cum ar fi psihologia, pedagogia, economia, sociologia, motivaţia continuă să fie una din problemele tradiţionale de investigaţie, fiindcă obiectul metodologic persistă a fi mereu acelaşi: omul - ca fiinţă socială, în general, şi ca angajat, ca cea mai însemnată resursă în cadrul organizaţiei, în special. Prin natura sa complexă, acesta permanent îşi actualizează sistemul său de nevoi, așteptări, dorinţe şi valori, de aceea este necesară şi o actualizare şi perfecţionare continuă a sistemului motivațional organizațional, pentru a-i menţine la intensitate maximă interesul faţă de procesul muncii. Este important să se cunoască faptul că fiecare angajat a sistemului public reprezintă o per- sonalitate distinctă care trebuie tratată individual şi nu în grup. În cadrul instituției, fiecare angajat joacă mai multe roluri, ce îşi pun amprenta asupra nevoilor, comportamentului său. Motivaţia în muncă implică un comportament al angajaţilor caracterizat prin interese, ori- entare şi persistenţă în îndeplinirea sarcinilor. Acest comportament nu este legat doar de individ sau de contextul în care lucrează, ci reprezintă o interacţiune între personalitatea individului şi mediul de lucru. Este destul de greu de a-i motiva pe angajaţi. În instituțiile publice, în motivarea personalului trebuie ţinut cont de un ansamblu de variabile, unele interne acesteia, altele externe, unele ce ţin de latura intrinsecă a personalităţii individului, altele ce ţin de cea extrinsecă, sensibilă la caracteristi- cile mediului instituțional. Deşi, majoritatea angajaților din sistemul public caută activităţi care să îi stimuleze din punct de vedere al împlinirii profesionale, există şi persoane motivate de numeroase alte activităţi, dar nu şi de munca pe care o depun în cadrul instituţiei. Locul acordat muncii poate fi secundar în ierarhia motivaţiilor individuale, chiar dacă munca este prima în ordinea nevoilor materiale. Nu există o formulă unică care să asigure motivaţia muncii. E știut, însă că trebuie să se adopte un stil de conducere care să le furnizeze lucrătorilor motivaţia de a-şi îndeplini sarcinile cu eficienţă, dar, din păcate, nu există nici o reţetă infailibilă. Mai degrabă este necesar ca fiecare man- ager să-şi creeze propriile metode de abordare a problemei, ţinând seama de propria lor personali- 1 tate, de buna cunoaştere a lucrătorilor din subordine. Numai ştiind ce-l determină pe individ să des- făşoare activităţi, ce motive stau la baza acţiunilor lui este posibilă conceperea unui sistem eficient de metode şi forme de management al resurselor umane. Am ales această temă, deoarece consider că resursele umane reprezintă pentru instituțiile publice o componentă esenţială a acestora, ele fiind mai mult decât o sursă de costuri sau de con- sum. Astfel, pot asigura excelenţa, dar şi dezastrul instituției. O instituție publică va avea o imagine favorabilă la nivelul opinei publice doar dacă person- alul său reuşeşte să creeze o atmosferă specifică şi atrăgătoare. Prestigiul unei instituţii poate fi ridi- cat sau distrus de prestaţia şi calitatea personalului. Un angajat amabil, competent, bine instruit şi, bineînţeles, motivat, dispus să-şi apere meseria şi, în acelaşi timp, conştient că de activitatea sa de- pinde în mare măsură realizarea intereselor generale și locale ale societății în general, fie ale anumi- tor comunități în particular, contribuie uneori decisiv la crearea şi consolidarea imaginii instituţiei sale. Scopul: studierea motivației în muncă la angajații din sistemul public, precum și în elaborarea unui program de dezvoltare a motivației pentru a spori eficiența și productivitatea. Până la ora actuală eu am realizat următoarele obiective: 1) Am studiat în jur de 60 de lucrări ştiinţifice 2) Am deja scris: capitolul I, subcapitolul 2.1, 2.2 și capitolul III Am materiale adunate pentru a scrie şi redacta subcapitolul: 2.3 3) Am elaborat metodologia cercetării empirice. a) Ipoteze 1. Presupunem că angajații din sistemul public sunt ghidați în motivația lor profesională de trebuințe superioare cum ar fi: nevoia de autorealizare, nevoia de stimă și considerație. 2. Există diferențe în manifestarea motivației la angajații din sistemul public, în dependență de stagiu de muncă. b) Metodele, tehnicile aplicate: În conformitate cu obiectivele investigației au fost utilizate un șir de metode psihopedagogice: Analiza cantitativă și calitativă a datelor, sinteza, metode grafice, comparaţia, documentarea științifică, descrierea, ancheta prin chestionare și analiza rezultatelor cercetării, eșantionarea, prelu- crarea statistică a datelor. Metode empirice: 1. Chestionarul de motivație profesională R. Bazin 2 2. Testul de examinare a nivelului de aspirații/ motivații spre succes T. Ellers 3. Testul de examinare a nivelului de automotivare 4. Inventarul de Personalitate Tipologic Myers Briggs. c) Eşantionul: Studiul de constatare a fost realizat pe un număr de 100 de subiecți, angajați ai sistemului public din municipiul Chișinău, cu vârsta cuprinsă între 23 și 59 de ani. Sub aspectul sexului, 68 de subiecți sunt femei (68%), iar 32 de subiecți sunt bărbați (32%). 4) Am efectuat cercetarea empirică în: (baza de cercetare: şcoală, grădiniţă, spital etc. și perioada): Primăria Municipiului Chișinău, Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Asistență Socială Râșcani, Pretura Sectorului Ciocana, Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului. Perioada: 25 februarie – 20 aprilie, 2021. 5) Am început prelucrarea datelor obţinute în experiment Am introdus datele brute în tabele – Excel; am reprezentat grafic rezultatelor obținute. Mi-a mai rămas să fac: Prelucrarea Statistică a rezultatelor obținute.
Consider că (se subliniază opţiunea):
1) voi reuşi să finalizez teza de master în timpul care mi-a mai rămas până la prezentare în Comisie de susținere a tezelor de master. 2) nu voi reuşi să finalizez teza de master în termenul stabilit.