3 experimente celebre din fizica

1. Experimentul Michelson-Morley
Daca conduci de-a lungul unei sosele cu 70 km/h si o masina
vine
spre tine cu aceeasi viteza, care este viteza insumata a celor
doua
vehicule? Simplu: 140 km/h. Tine de logica, nu-i asa? Inca
din anul
1887, doi fizicieni americani, Albert Michelson si Edward
Morley, au aratat ca aceasta logica nu se aplica si razelor de
lumina. Cei doi se straduiau sa detecteze existenta „eterului”,
o
substanta despre care credeau ca se afla in intregul Univers
si
permite luminii sa circule prin spatiu.

Cum cautarea a ramas fara rezultat,

Michelson si Morley au ajuns
la concluzia ca lumina are
intotdeauna aceeasi viteza,
independent de miscarea unui
observator fata de aceasta.
Concluzia lor i-a facut pe unii
cercetatori sa priveasca
rezultatele cu scepticism, conside-
rand ca miscarea Pamantului in
spatiu ar fi alterat structura atomica
a echipamentului utilizat. Albert Einstein, pe atunci tanar functionar la un biroude patente din
Elvetia, credea ca detine cheia dilemei. El a argumentat ca viteza luminii nu este una obisnuita,
ci o constanta universala, aceeasi pentru oricare observator. De unde s-a nascut celebra formula
E=mc2.

2. Heinrich Hertz si undele radio

In 1888, o scanteie a palpait intr-un laborator intunecat din

Germania, gata pregatita pentru a impulsiona inceputul unei
revolutii tehnologice de o amploare fara precedent.
Heinrich Hertz, 31 de ani, fizician la Institutul Tehnic
din Karlsruhe, tocmai construise un circuit electric capabil sa
produca scantei. Cativa metri mai incolo, intr-un colt al
laboratorului sau, un dispozitiv receptor le capta, prin
fenomenul de inductie.
Hertz descoperise astfel existenta unor
unde invizibile, de natura electromagnetica, in
stare sa calatoreasca cu viteza luminii chiar si
prin aer. Prezise matematic de catre fizicianul
James Clerk Maxwell, cu 15 ani inainte de a fi
descoperite de Hertz, aceste unde au devenit
baza comunicatiilor radio si TV din prezent.

3. Arthur Eddington si confirmarea gravitatiei

Pe 7 noiembrie 1919, Albert Einstein a aflat ca

a devenit, peste noapte, cel mai important om
de stiinta al lumii moderne. Presa din intreaga
lume a facut publice rezultatele unui
experiment care demonstra ca teoria sa despre
gravitatia generala a
inlocuit vechea teorie a lui Newton. Conform
enuntului lui Einstein, gravitatia este rezultatul
curbarii spatiului si timpului, fapt ce modifica
traiectoria razelor de lumina care trec prin
apropierea oricarei mase solide.

Arthur Eddington, astrofizician la

Universitatea din Cambridge, a
probat teoria lui Einstein
masurand efectele curbarii luminii
prin intermediul stelelor vizibile
in timpul eclipsei solare din luna
mai a anului 1949. Teoria lui
Einstein
prezicea o deviere a drumului luminii de la sursa de doua ori mai
mare decat cea prognozata de teoria lui Newton.