Management

1. Redundanta constă in: a) Înregistrarea prelucrarea si transmiterea

repetata a unor informaţii; b)Culegerea prelucrarea si transmiterea unor
informaţii inutile; c)  Culegerea prelucrarea si transmiterea in mod neintenţionat
de mesaje eronate
2. Dirijarea acţiunilor implicate de realizarea proiectului este asigurată de
managerul de proiect, în colaborare cu un colectiv de specialişti din afara unităţii,
ce se ocupă în exclusivitate de realizarea proiectului, reprezintă caracteristica
principală a: a) MPP cu responsabilitate individuală; b) MPP cu stat major; c)
ambele răspunsuri corecte.
3. Care metodă de management asigură economisirea timpului
managerilor aflaţi la nivelurile ierarhice medii şi superioare, şi concentrarea lor
asupra problemelor majore, de concepţie, de perspectivă? a)
managementului prin produs; b) managementului prin proiecte; c)
managementului prin exceptii;
4. “Cresterea responsabilitatii, initiativei si creativitatii personalului”este un
avantaj al: a) managementului prin produs; b) managementului prin exceptii; c)
managementului prin proiecte;
5. Supraîncărcarea canalelor de comunicare constă în: a) Înregistrarea,
prelucrarea şi transmiterea repetată a unor informaţii; b. Modificarea parţială a
mesajului; c. Culegerea, prelucrarea şi transmiterea unor informaţii inutile
6. Care din urmatoarele avantaje apartin M.P.O.? a) asigura economisirea
timpului managerilor;
b) simplifica sistemul informational si reduce cheltuielile necesare functionarii
aparatului de conducere
c) incurajeaza inovatia si creativitatea
7. Întreaga responsabilitate pentru conceperea şi derularea proiectului revine
persoanei care asigură munca de conducere şi colaborează cu responsabilii de
colective din cadrul compartimentelor, desemnaţi pentru realizarea acţiunilor,
reprezintă caracteristica principală a: a) MPP cu responsabilitate individuală; b)
MPP cu stat major; c) ambele răspunsuri corecte.
8. Managementul prin produs reprezintă o variantă a: a) managementului prin
obiective; b) managementului prin proiecte; c) managementului prin excepţii.
9. Ponderea ierarhica sau sfera de autoritate reprezintă : a) numărul de
activitati executate de personalul unei firme; b) numărul persoanelor conduse de
către un manager; c) numărul normelor si regulamentelor la nivel de societate.

10. Ansamblul proceselor prin care performantele organizaţiei si ale

componentelor acesteia sunt comparate cu obiectivele reprezintă: a) funcţia de
previziune; b) funcţia de coordonare; c) funcţia de organizare; d) nici un răspuns nu
este corect.

11. Gradul de centralizare în luarea unor decizii este influenţat de următorii

factori: a) Rapiditatea deciziei; b) Omogenitatea liniei de produse ; c) Costul
(importanţa unei decizii)

114
 Teste

12. Managementul prin produs reprezintă o variantă a: a) managementului prin

obiective; b) managementului prin proiecte; c) managementului prin excepţii.

13. Managerii care conduc departamente, servicii, secţii si filiale sunt: a)

manageri de nivel inferior; b) manageri de nivel mediu; c) manageri de nivel
superior
14. Gradul de descentralizare în luarea unor decizii este influenţat de următorii
factori: a) Poziţionarea geografică; b) Lipsa unor manageri calificaţi; c) Costul
(importanţa) unei decizii
15. Distorsiunea, filtrajul si scurtcircuitarea sunt forme de manifestare ale:
a. suprainformarii
b. supraincarcarii canalelor de comunicaţii
c. dezinformării
16. Circuitul informaţional reprezintă:
a. descriere cifrica sau letrica a unui fenomen, proces, eveniment, din cadrul sau din afara firmei
b. Traiectul pe care îl parcurge informaţia de la emiţător până la beneficiarul de informaţie
c. Componenta tehnico-materiala a sistemului informaţional, ce cuprinde toate instrumentele si
echipamentele ce sunt implicate in tratarea informaţiilor
17. Fluxul informaţional reprezintă
a  Traseul pe care îl parcurge informaţia
b  Cantitatea de informaţie vehiculata
c  Componenta tehnico materiala a sistemului informaţional
18. Formele de manifestare ale suprainformării sunt:
a) redundanţa; supraîncărcarea canalelor de comunicare
b) se culeg, se prelucreaza si se transmit, mesaje eronate
c)se modifica partial sau total mesajul, in mod intentionat

TESTE

1. Teoria deciziilor de management a fost gândită ca:

a) analiză sistemică
b) model economico-matematic
c) ramură a economiei
d) dezvoltare a cercetărilor operaţionale
e) funcţie economică
2. Eficienţa economică reprezintă:
a) rezultatele ce se obţin într-o activitate economică, evaluate prin
prisma resurselor consumate pentru desfăşurarea unei activităţi.
b) măsura în care rezultatele obţinute de un sistem corespund
rezultatelor dorite.
c) ansamblul organizaţiilor şi factorilor externi care influenţează direct
şi indirect activitatea unei organizaţii.
d) raportul dintre volumul şi calitatea eforturilor

115
Management

e) rezultatele ce se obţin într-o anumită perioadă

3. Eficacitatea reprezintă:
a) măsura în care rezultatele obţinute de un sistem corespund
rezultatelor dorite.
b) raportul dintre resursele consumate şi rezultatele obţinute
c) raportul dintre volumul şi calitatea eforturilor
d) rezultatele ce se obţin într-o anumită perioadă
e) ansamblul organizaţiilor şi factorilor externi care influenţează direct
şi indirect activitatea unei organizaţii
4. În concepţia lui Max Weber, caracteristicile tipului de organizaţie
administrativ-birocratică sunt:
a) diviziunea muncii
b) organizaţia se concepe pe principiile ierarhiei
c) delegarea de autoritate
d) a+b
e) b+c
5. Componentele şcolii clasice sunt:
a) Managementul ştiinţific, managementul situaţional, managementul
administrativ
b) Managementul administrativ, managementul birocratic,
managementul situaţional
c) Managementul ştiinţific, managementul administrativ, managementul
birocratic
d) Managementul administrativ, managementul empiric, managementul
situaţional
e) Managementul administrativ, managementul ştiinţific, managementul
empiric

6. Variabilele situaţionale identificate de managementul situaţional

sunt:
a) inovarea şi organizaţia
b) tehnologia informaţională şi organizaţia
c) incertitudinea şi structura organizatorică
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
7. Frederick W. Taylor, Frank şi Lilian Gilbreth şi H. Emerson au
reprezentat:
a) managementul ştiinţific
b) managementul administrativ
c) managementul birocratic
d) şcoala relaţiilor umane
e) şcoala empirică

116
 Teste

8. ” Diviziunea muncii intelectuale şi fizice” face parte din:

a) principiile enunţate de F.Taylor
b) concepţia lui Max Weber
c) concepţia lui Frank şi Lilian Gilbreth
d) principiile enunţate de H. Emerson
e) este doar o afirmaţie
9. Managementul situaţional s-a format la confluenţa unor mari
abordări în management:
a) abordarea tradiţională, abordarea comportamentală şi abordarea
sistemică
b) abordarea eficientă şi tradiţională
c) abordarea sistemică, abordarea tradiţională şi abordarea eficientă
d) abordarea comportamentală, abordarea raţională şi abordarea
sistemică
e) abordarea tradiţională, abordarea sistemică, abordarea raţională
10. Primul care a realizat gruparea activităţilor întreprinderii în funcţiuni a
fost:
a) Henri Fayol
b) Harold Koontz
c) Heinz Weirich
d) Max Weber
e) Frederick Taylor
11. Termenul de raţionalitate limitată a fost introdus de:
a) Herbert A. Simon
b) Chester I. Barnard
c) Talcott Parsons
d) Peter Drucker
e) Frederick Taylor
12. Modelul input-output, instrument de analiză economico-statistică şi
instrument practic de planificare-realizare, a fost conceput de:
a) W. Leontief
b) J. Timbergen
c) A. Goldberger
d) A. Rappaport
e) K.E. Boulding
13. H.A. Simon arată că acceptare a de către subordonat a unui ordin
depinde de următoarele cerinţe:
a) diferenţa dintre ordin şi obiectivele organizaţiei
b) diferenţa dintre ordin şi personalitatea subordonaţilor
c) concordanţa ordinului cu competenţa celui care îl dă
d) concordanţa ordinului cu personalitatea superiorului

117
Management

e) concordanţa dintre modul de comunicare a ordinului şi starea de

conformare a superiorului
14. "Disciplina" se regăseşte în principiile managementului enunţate de:
a) H. Emerson
b) H. Fayol
c) F. Taylor
d) a+b
e) b+c
15. Şcoala empirică fundamentează ideea:
a) Transformarea funcţiei de manager într-o profesie independentă
b) Un bun management înseamnă ordine executabile
c) Rezolvarea problemelor managementului cu ajutorul logicii şi a unor
structuri organizatorice bine concepute
d) Remunerarea corectă
e) Subordonarea intereselor individuale faţă de cele ale firmei
16. Şcoala fundamentării deciziilor de management prin folosirea
metodelor matematice moderne şi a tehnicii de calcul electronic are
drept caracteristică:
a) Concordanţa ordinului cu personalitatea subordonatului
b) Concordanţa ordinului cu obiectivele organizaţiei
c) Folosirea cercetărilor operaţionale în diferite domenii ale societăţii
d) Managerul ideal conduce firma într-un spirit de impersonalitate
formală
e) Profesionalizarea managementului
17. Elaborarea metodologiei de abordare sistemică ocupă un loc
important în lucrările reprezentanţilor:
a) şcolii clasice
b) şcolii relaţiilor umane
c) şcolii empirice
d) şcolii fundamentării deciziilor de management prin folosirea
metodelor matematice moderne şi a tehnicii de calcul electronic
e) managementului situaţional
18. Raţionalizarea structurilor organizatorice reprezintă una din
preocupările importante ale reprezentanţilor:
a) şcolii clasice
b) şcolii relaţiilor umane
c) şcolii empirice
d) şcolii fundamentării deciziilor de management prin folosirea
metodelor matematice moderne şi a tehnicii de calcul electronic
e) managementului situaţional
19. Concepţia sistemului participativ al managementului reprezintă una
din tezele de bază ale:

118
 Teste

a) şcolii clasice
b) şcolii relaţiilor umane
c) şcolii sistemelor sociale
d) şcolii empirice
e) şcolii fundamentării deciziilor de management prin folosirea
metodelor matematice moderne şi a tehnicii de calcul electronic
20. Organizaţia este abordată ca sistem deschis de transformare a
intrărilor în ieşiri de către reprezentanţii:
a) şcolii clasice
b) şcolii relaţiilor umane
c) şcolii empirice
d) şcolii fundamentării deciziilor de management prin folosirea
metodelor matematice moderne şi a tehnicii de calcul electronic
e) nici un răspuns corect
21. Mediul ambiant extern influenţează activitatea unei organizaţii
(firme):
a) integral
b) parţial
c) integral şi direct
d) parţial şi indirect
e) direct şi indirect
22. În condiţiile unei pieţe în continuă schimbare, creşte rolul unei funcţii
în ansamblul funcţiilor firmei:
a) funcţia comercială
b) funcţia de cercetare
c) funcţia de producţie
d) funcţia financiar-contabila
e) funcţia de resurse umane
23. Resursele active ale organizaţiei sunt:
a) resursele financiare
b) resursele materiale
c) capitalul fix
d) oamenii
e) capitalul mobil
24. Organizaţia, ca sistem raţional, reprezintă:
a) o colectivitate socială ai căror membri urmăresc interese multiple
b) un sistem de relaţii interne
c) un instrument pentru atingerea unui scop ce dispune de un set de
obiective specifice şi clare
d) parte a unui sistem mai larg
e) un sistem caracterizat prin adaptare, atingerea scopurilor, integrare,
latenţă

119
Management

25. Scopul principal al organizaţiilor economice private este:

a) obţinerea de profit
b) poziţia pe piaţă
c) rentabilitatea capitalului
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
26. Funcţia comerciala a firmei cuprinde activităţile:
a) care asigură obţinerea şi folosirea raţională a mijloacelor financiare
necesare;
b) prin care se realizează viitorul cadru tehnic, tehnologic şi
organizatoric al firmei;
c) care asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de
producţie.
d) care asigură majoritatea legăturilor firmei cu mediul extern al
acesteia
e) nici un răspuns corect
27. Firma poate fi concepută ca:
a) un sistem deschis;
b) formă organizaţională izolată;
c) organizaţie publică.
d) a+b
e) b+c
28. Organizaţia este influenţată în mod direct de :
a) factori politici
b) factori economici
c) factori tehnici
d) factori sociali
e) alte organizaţii
29. Conform modelului lui T. Parsons, reprezentant al perspectivei
sistemului natural, organizaţiile au următoarele funcţii de bază:
a) adaptarea, atingerea scopului, integrarea, latenţa
b) adaptarea, atingerea scopului, integrarea, controlul
c) adaptarea, atingerea scopului, coordonarea, controlul
d) integrarea, coordonarea, controlul
e) atingerea scopului, integrarea, controlul
30. Mediul ambiant extern reprezintă:
a) totalitatea consumatorilor, furnizorilor, concurenţilor, instituţiilor
financiare şi organizaţiilor fundamentale
b) ansamblul organizaţiilor şi factorilor externi care influenţează direct şi
indirect activităţile unei organizaţii
c) clienţii care beneficiază de produsele sau serviciile firmei
d) factorii economici, tehnici şi politici ai mediului care acţionează

120
 Teste

e) nici un răspuns corect

31. Resursele naturale şi apele, condiţiile de relief şi climă reprezintă:
a) factorii demografici
b) factorii socioculturali
c) factorii economici
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect -\geografici
32. Organizaţiile, ca sisteme raţionale, sunt:
a) organisme sau colectivităţi sociale, ai căror membri urmăresc
interese multiple
b) colectivităţi orientate de urmărirea unor scopuri relativ specifice şi
care prezintă structuri sociale înalt formalizate
c) sisteme de relaţii interne
d) părţi ale unui sistem mai larg, reprezentat de mediile în care acestea
funcţionează şi de care depind pentru obţinerea resurselor
e) sisteme care îşi iau resursele din mediu şi le transformă în ieşiri
33. Organizaţiile sunt colectivităţi orientate de urmărirea unor scopuri
relativ specifice şi care prezintă structuri sociale înalt formalizate
conform perspectivei:
a) organizaţia ca sistem raţional
b) organizaţia ca sistem natural
c) organizaţia ca sistem deschis
d) organizaţia ca sistem antropic
e) nici un răspuns corect
34. Organizaţiile sunt organisme sau colectivităţi sociale, ai căror
membri urmăresc interese multiple conform perspectivei:
a) organizaţia ca sistem raţional
b) organizaţia ca sistem natural
c) organizaţia ca sistem deschis
d) organizaţia ca sistem antropic
e) nici un răspuns corect
35. Organizaţiile sunt sisteme de relaţii interne, cât şi părţi ale unui
sistem mai larg conform perspectivei:
a) organizaţia ca sistem raţional
b) organizaţia ca sistem natural
c) organizaţia ca sistem deschis
d) organizaţia ca sistem antropic
e) nici un răspuns corect
36. Funcţia de bază a organizaţiei identificată de T. Parsons, ce constă
în menţinerea solidarităţii sau coordonării dintre subunităţile
sistemului, este:
a) adaptarea

121
Management

b) atingerea scopului
c) integrarea
d) latenţa
e) nici un răspuns corect
37. Funcţia de bază a organizaţiei identificată de T. Parsons, ce constă
în crearea, menţinerea valorilor culturale caracteristice ale
sistemului, este:
a) adaptarea
b) atingerea scopului
c) integrarea
d) latenţa
e) nici un răspuns corect
38. Obiectivele organizaţiei, care exprimă principalele scopuri urmărite
de firmă în ansamblul său, reprezintă:
a) obiective fundamentale
b) obiective derivate de grad I
c) obiective derivate de grad II
d) obiective specifice
e) obiective individuale
39. Realizarea funcţiei de prevedere presupune o preocupare a
managerului :
a) periodică
b) sporadica
c) permanentă
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
40. La nivelul unei organizaţii “ Reducerea costurilor cu 2 % “reprezintă :
a) o misiune
b) o strategie
c) un plan
d) un obiectiv
e) o politică
41. Realizarea şi implementarea planurilor tactice se face :
a) pe termen scurt ( 0-1 ani )
b) pe termen mediu (1-3 ani )
c) pe termen lung (peste 3 ani )
d) pe termen scurt şi mediu
e) pe termen mediu şi lung
42. Ponderea ierarhică sau sfera de autoritate reprezintă:
a) numărul persoanelor conduse nemijlocit de către un manager
b) numărul de activităţi executate de personalul unei firme
c) numărul normelor şi regulamentelor la nivel de societate

122
 Teste

d) numărul de compartimente
e) numărul de angajaţi
43. Motivaţia reprezintă:
a) un fenomen psihologic foarte complex a cărui înţelegere presupune
examinarea nevoilor, intereselor şi valorilor oamenilor.
b) dorinţele sau trebuinţele fizice şi psihice ale unei persoane.
c) orientări selective, relativ stabile şi active, spre anumite domenii de
activitate.
d) idei puternic implantate în structura personalităţii, puternic trăite
afectiv, care împing spre acţiune
e) orientări globale, nediferenţiate şi oscilante
44. Funcţia de control-evaluare constă în:
a) elaborarea unor orientări privind desfăşurarea activităţilor viitoare
b) ansamblul de activităţi prin intermediul cărora se stabilesc şi se
delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală
c) ansamblul proceselor prin care performantele organizaţiei şi ale
componentelor acesteia sunt comparate cu obiectivele, în scopul
depistării abaterilor, a cauzelor care le-au generat şi luării unor
decizii pentru diminuarea deficienţelor constatate
d) culegerea şi prelucrarea unor date cu privire la intrările şi ieşirile în şi
din diferite activităţi.
e) capacitatea şi menţinerea a structurilor, funcţiilor şi resurselor.
45. Prognozele acoperă un orizont de timp de:
a) minim 5 ani
b) între 3 şi 5 ani
c) sub un an
d) între 1-3 ani
e) minim 10 ani
46. Planurile se referă la perioade:
a) cuprinse între 1 şi 5 ani
b) cuprinse între 5 şi 10 ani
c) cuprinse între 5 ani şi 1 lună
d) de minim 5 ani
e) de minim 10 ani
47. Planificarea operaţională este dezvoltată de managerii de nivel
inferior şi au ca termen de execuţie:
a) cel mult un an de zile
b) minim 5 ani
c) 1-3 ani
d) 3-5 ani
e) minim 10 ani
48. Sfera de autoritate scade când:
a) subordonaţii au sarcini diferite

123
Management

b) munca subordonaţilor necesită o coordonare redusă

c) subordonaţii au sarcini asemănătoare
d) subordonaţii au sarcini simple
e) subordonaţii sunt apropiaţi din punct de vedere geografic
49. Sfera de autoritate scade când:
a) munca subordonaţilor necesită o coordonare redusă
b) subordonaţii au sarcini simple
c) subordonaţii au sarcini asemănătoare
d) subordonaţii se află la distanţă din punct de vedere geografic
e) subordonaţii sunt apropiaţi din punct de vedere geografic
50. Sfera de autoritate scade când:
a) munca subordonaţilor necesită o coordonare redusă
b) subordonaţii au sarcini simple
c) subordonaţii au sarcini asemănătoare
d) managerul petrece mult timp pentru a planifica
e) subordonaţii sunt apropiaţi din punct de vedere geografic
51. Sfera de autoritate scade când:
a) munca subordonaţilor necesită o coordonare redusă
b) munca subordonaţilor necesită o coordonare ridicată
c) subordonaţii au sarcini simple
d) subordonaţii au sarcini asemănătoare
e) subordonaţii sunt apropiaţi din punct de vedere geografic
52. Sfera de autoritate creşte când:
a) subordonaţii au sarcini diferite
b) subordonaţii au sarcini complexe
c) subordonaţii au sarcini asemănătoare
d) munca subordonaţilor necesită o coordonare ridicată
e) subordonaţii se află la distanţă din punct de vedere geografic
53. Sfera de autoritate creşte când:
a) subordonaţii au sarcini diferite
b) subordonaţii au sarcini complexe
c) munca subordonaţilor necesită o coordonare redusă
d) munca subordonaţilor necesită o coordonare ridicată
e) subordonaţii se află la distanţă din punct de vedere geografic
54. Sfera de autoritate creşte când:
a) subordonaţii au sarcini complexe
b) subordonaţii au sarcini diferite
c) munca subordonaţilor necesită o coordonare ridicată
d) subordonaţii se află la distanţă din punct de vedere geografic
e) subordonaţii sunt apropiaţi din punct de vedere geografic
55. Sfera de autoritate creşte când:

124
 Teste

a) subordonaţii au sarcini complexe

b) subordonaţii au sarcini diferite
c) munca subordonaţilor necesită o coordonare ridicată
d) subordonaţii se află la distanţă din punct de vedere geografic
e) managerul petrece puţin timp pentru a planifica
56. Funcţiile managementului pot fi caracterizate prin:
a) se exercită în toate firmele, fiind determinate de esenţa procesului
de management
b) se regăsesc la toate nivelurile ierarhice
c) diferă de la un compartiment la altul
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
57. Relaţia dintre gradul de detaliere a planurilor şi orizontul de timp
este:
a) gradul de detaliere variază direct proporţional cu orizontul de timp
b) gradul de detaliere variază invers proporţional cu orizontul de
timp
c) gradul de detaliere e mare când orizontul de timp e mare
d) gradul de detaliere e redus când orizontul de timp e mic
e) gradul de detaliere nu variază în funcţie de orizontul de timp
58. Obiectivele unei firme pot viza:
a) o anumită afacere
b) un domeniu funcţional
c) un compartiment
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
59. Planificarea se face la toate nivelurile de management şi trebuie să
înceapă de la:
a) nivelul strategic al organizaţiei
b) nivelul tactic al organizaţiei
c) nivelul operaţional al organizaţiei
d) baza piramidei ierarhice
e) orice nivel ierarhic al organizaţiei
60. Diviziunea verticală a muncii presupune:
a) stabilirea ierarhiilor din interiorul unei firme
b) stabilirea liniilor de autoritate din interiorul unei firme
c) stabilirea fluxului de comunicaţii din interiorul unei firme
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
61. Sarcina, ca şi componentă a postului, este:
a) un proces de muncă simplu
b) un proces de muncă complex

125
Management

c) cea mai simplă subdiviziune organizatorică a firmei

d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
62. Cea mai simplă subdiviziune organizatorică a firmei este:
a) postul
b) funcţia
c) compartimentul
d) nivelul ierarhic
e) ponderea ierarhică
63. Printre avantajele extinderii formalizării întâlnim:
a) elimină interpretările în ceea ce priveşte obiectivele individuale
b) este consumatoare de timp
c) relaţiile din cadrul firmei tind să se depersonalizeze
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
64. Printre dezavantajele extinderii formalizării întâlnim:
a) elimină interpretările în ceea ce priveşte obiectivele individuale
b) elimină interpretările în ceea ce priveşte criteriile de evaluare a
rezultatelor
c) este consumatoare de timp
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
65. Politicile unei firme reprezintă:
a) un proces de sus în jos, prin care organizaţia primeşte îndrumări
care arată direcţia pe care o va urma;
b) reguli impuse din exterior din mediul extern
c) viziunea managerilor privind ceea ce firma intenţionează să facă şi
să devină pe termen lung;
d) atitudini specifice ale companiei faţă de o anumită problemă
e) performanţe pe care firma şi le impune.
66. Interesele reprezintă:
a) un fenomen psihologic foarte complex a cărui înţelegere presupune
examinarea nevoilor intereselor şi valorilor oamenilor.
b) dorinţele sau trebuinţele fizice şi psihice ale unei persoane.
c) orientări selective, relativ stabile şi active, spre anumite
domenii de activitate
d) idei puternic implantate în structura personalităţii, puternic trăite
afectiv, care împing spre acţiune
e) orientări globale, nediferenţiate şi oscilante
67. Funcţiile managementului pot fi definite printr-o serie de trăsături
caracteristice:
a) Sunt specifice atât managerilor, cat şi personalului de execuţie

126
 Teste

b) Sunt aceleaşi pentru toate compartimentele

c) Se regăsesc la toate nivelurile ierarhice, dar diferă ca formă de
manifestare şi conţinut
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
68. Identificaţi etapa procesului de control, care este strâns legată de
funcţia de planificare:
a) măsurarea performanţelor
b) stabilirea standardelor de performanţă
c) stabilirea acţiunilor corective necesare şi implementarea lor
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
69. Principalii factorii care influenţează dimensiunea adecvată a sferei
de autoritate sunt:
a) asemănarea sarcinilor subordonaţilor,
b) apropierea geografică a subordonaţilor,
c) complexitatea sarcinilor
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
70. Luarea deciziei de delegare a autorităţii ţine de:
a) necesitatea creativităţii
b) specializarea managerilor
c) înălţimea organizaţiei
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
71. Coordonarea se manifestă în principal prin:
a) coordonare unilaterală
b) coordonare multilaterală
c) coordonare managerială
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
72. Raportul procentual dintre suma totală a profitului şi costul producţiei
reprezintă:
a) rentabilitatea
b) productivitatea
c) calitatea
d) creştere/sau dezvoltare
e) coeziune
73. Caracterizează viziunea managerilor privind ceea ce firma
intenţionează sa facă şi să devină pe termen lung:
a) misiunea
b) obiectivele

127
Management

c) politicile
d) plan
e) program
74. Identificaţi nivelurile de planificare:
a) planuri operaţionale,
b) planuri tactice
c) planuri strategice
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
75. Nivelurile ierarhice sunt determinate de:
a) poziţiile aleatorii pe care le au faţă de managementul de vârf al
organizaţiei
b) poziţiile succesive pe care le au faţă de managementul de vârf al
organizaţiei
c) numărul de subordonaţi nemijlocit unui manager
d) numărul de compartimente coordonate
e) nici un răspuns corect
76. Performanţa organizaţiei este dată de:
a) creşterea rapidă a numărului de personal
b) producţia pe termen scurt
c) calitatea adaptării organizaţiei la condiţiile de mediu
d) numărul de clienţi
e) numărul de furnizori
77. Compartimente cu specializare rutinieră (de rutină) sunt:
a) aprovizionare
b) desfacere
c) contabilitate
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
78. Competenţa formală asociată unui post este dată de:
a) limitele în cadrul cărora titularii de posturi au dreptul să
acţioneze în scopul realizării obiectivelor individuale
b) nivelul de pregătire şi experienţă al ocupantului postului
c) cunoştinţele de specialitate necesare ocupantului postului
d) un proces de muncă simplu
e) cea mai simplă subdiviziune organizatorică a firmei
79. Competenţa profesională asociată unui post este dată de:
a) limitele în cadrul cărora titularii de posturi au dreptul să acţioneze în
scopul realizării obiectivelor individuale
b) autonomie operaţională
c) un proces de muncă simplu
d) cea mai simplă subdiviziune organizatorică a firmei

128
 Teste

e) nici un răspuns corect

80. Moralul personalului, ca şi criteriu de evaluare a performanţei, este o
caracteristică de grup ce include:
a) gradul de atractivitate a grupului pentru membrii săi
b) eficienţa şi precizia distribuirii informaţiilor necesare funcţionării
organizaţiei
c) disponibilitatea pentru creşterea efortului şi loialitatea acestora
d) comunicarea deschisă între membrii grupului
e) nici un răspuns corect
81. Identificaţi elementele care nu caracterizează sfera de autoritate:
a) este mai redusă în cadrul compartimentelor care realizează activităţi
de concepţie
b) este variabilă pe verticală
c) este variabilă pe orizontală
d) creşte odată cu coborârea pe scara ierarhică
e) scade odată cu coborârea pe scara ierarhică
82. Identificaţi aspectele pe care trebuie să le cunoască managerii
pentru a comunica cu succes pe plan interpersonal:
a) elementele de bază ale procesului de comunicare
b) relaţia dintre feedback şi comunicarea interpersonală
c) importanţa comunicării interpersonale verbale în raport cu
comunicarea nonverbală
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
83. Într-un proces de comunicare interpersonală în care sunt prezenţi
atât factori verbali, cât şi factori non-verbali:
a) factorii non-verbali pot să aibă o influenţă mai mare asupra
efectului de ansamblu al mesajului
b) factorii non-verbali pot să aibă o influenţă mai mică asupra efectului
de ansamblu al mesajului
c) factorii non-verbali pot să aibă o influenţă egală asupra efectului de
ansamblu al mesajului
d) factorii verbali pot să aibă o influenţă mai mare asupra efectului de
ansamblu al mesajului
e) factorii non-verbali nu au nici o influenţă asupra efectului de
ansamblu al mesajului
84. Conform abordării tradiţionale a motivaţiei, cel mai bun mod de a
motiva angajaţii este:
a) recompensarea salariaţilor în baza unui sistem de plată cu
bucata
b) recunoaşterea angajaţilor ca indivizi
c) sentimentul utilităţii la locul de muncă
d) toate răspunsurile corecte

129
Management

e) nici un răspuns corect

85. Conform modelului relaţiilor umane a abordării motivaţiei, factorii
motivatori sunt:
a) recompensarea salariaţilor în baza unui sistem de plată cu bucata
b) recunoaşterea angajaţilor ca indivizi
c) sistemele de valori ale angajaţilor
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
86. Conform modelului resurselor umane a abordării motivaţiei, factorii
care influenţează comportamentul de muncă sunt:
a) recompensarea salariaţilor în baza unui sistem de plată cu bucata
b) recunoaşterea angajaţilor ca indivizi
c) sistemele de valori ale angajaţilor
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
87. Evaluarea performanţelor are o frecvenţă:
a) mai mare la nivelurile inferioare ale organizaţiei
b) mai mică la nivelurile inferioare ale organizaţiei
c) mai mare la nivelurile superioare ale organizaţiei
d) a+b
e) b+c
88. Într-o organizaţie orientată spre profit, cele mai frecvente cauze ale
abaterii performanţelor de la standarde sunt legate de:
a) insuficienţa calificării
b) insuficienţa motivării
c) deficienţele de comunicare în organizaţie
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
89. Totalitatea posturilor care prezintă aceleaşi caracteristici principale
reprezintă:
a) funcţia
b) compartimentul
c) ponderea ierarhică
d) nivelul ierarhic
e) responsabilitatea
90. Modelul tradiţional al abordărilor manageriale ale motivaţiei poate fi
definit prin:
a) interesul pentru oameni
b) interesul pentru oameni şi productivitate
c) interesul pentru producţie
d) interesul pentru profit
e) interesul pentru clienţi

130
 Teste

91. Modelul relaţiilor umane al abordărilor manageriale ale motivaţiei

poate fi definit prin:
a) interesul pentru oameni
b) interesul pentru oameni şi productivitate
c) interesul pentru producţie
d) interesul pentru profit
e) interesul pentru clienţi
92. Modelul resurselor umane al abordărilor manageriale ale motivaţiei
poate fi definit prin:
a) interesul pentru oameni
b) interesul pentru oameni şi productivitate
c) interesul pentru producţie
d) interesul pentru profit
e) interesul pentru clienţi
93. Termenul de leadership poate fi înţeles ca:
a) un atribut al unei poziţii ierarhice în organizaţie,
b) o caracteristică a unei persoane
c) un proces de mobilizare a personalului într-o anumită direcţie
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
94. Indiferent de strategia şi obiectivele financiare ale echipei, liderul
trebuie să creeze:
a) viziune
b) motivaţie
c) elan
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
95. Cunoştinţele de specialitate au rol esenţial în promovarea într-o
funcţie de conducere la:
a) nivelurile ierarhice superioare
b) nivelurile ierarhice intermediare
c) nivelurile ierarhice inferioare
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
96. Rolurile manageriale identificate de H. Mintzberg:
a) trebuie îndeplinite la fiecare nivel ierarhic din organizaţie
b) importanţa unora dintre ele variază sensibil în funcţie de nivelul de
referinţă
c) sunt interdependente, absenţa unuia dintre ele având efecte
negative asupra întregii performanţe a managerului
d) a+b
e) a+b+c

131
Management

97. Dintre rolurile manageriale identificate de H. Mintzberg, rolul de

purtător de cuvânt:
a) este mult mai important la nivelul managerilor de vârf
b) îşi menţine importanţa deosebită la toate nivelurile
c) este mai important la nivelul managerilor de nivel mediu
d) este mai important la nivelul managerilor de nivel inferior
e) nu are importanţă deosebită la nici un nivel ierarhic
98. Dintre rolurile manageriale identificate de H. Mintzberg, rolul de lider:
a) este mult mai important la nivelul managerilor de vârf
b) îşi menţine importanţa deosebită la toate nivelurile
c) este mai important la nivelul managerilor de nivel mediu
d) este mai important la nivelul managerilor de nivel inferior
e) nu are importanţă deosebită la nici un nivel ierarhic
99. În modelul generic de competenţă pentru manageri propus de L.M.
Spencer şi S.M. Spencer, competenţa orientare spre realizare nu
cuprinde:
a) evaluarea performanţelor
b) îmbunătăţirea eficienţei
c) stabilirea obiectivelor
d) calcularea costurilor şi a beneficiilor
e) evaluarea unei oportunităţi
100. În modelul generic de competenţă pentru manageri propus de L.M.
Spencer şi S.M. Spencer, asumarea responsabilităţii pentru eşecuri
sau probleme face parte din competenţa:
a) impact şi influenţă
b) orientare spre realizare
c) cooperare şi muncă în echipă
d) iniţiativa
e) încrederea în sine
101. Managerul, care refuză orice sugestie din partea subalternilor,
aparţine stilului de management:
a) repulsiv
b) dominant
c) indiferent
d) autoritar
e) democratic
102. Managerul, care are, în general, complexe de inferioritate şi o
încredere redusă în forţele proprii, aparţine stilului de management:
a) repulsiv
b) dominant
c) indiferent
d) autoritar

132
 Teste

e) democratic
103. În teoria tridimensională a stilurilor de management dezvoltată de W.
Reddin, managerii ineficienţi aparţin tipului de manager:
a) altruist
b) autocrat
c) ezitant
d) toate răspunsurile corecte
e) nici un răspuns corect
104. În funcţie de atitudinea faţă de responsabilitate, stilurile de
management pot fi împărţite în:
a) stilul repulsiv, stilul dominant şi stilul indiferent
b) stilul autoritar, stilul democratic şi stilul permisiv
c) altruist, delăsător, autocrat, ezitant şi promotor
d) stilul repulsiv, stilul autoritar şi stilul permisiv
e) stilul dominant, stilul democratic şi stilul indiferent
105. În funcţie de autoritatea managerilor, stilurile de management pot fi
împărţite în:
a) stilul repulsiv, stilul dominant şi stilul indiferent
b) stilul autoritar, stilul democratic şi stilul permisiv
c) altruist, delăsător, autocrat, ezitant şi promotor
d) stilul repulsiv, stilul autoritar şi stilul permisiv
e) stilul dominant, stilul democratic şi stilul indiferent
106. În funcţie de interesul pentru oameni, rezultate şi eficienţă, stilurile
de management pot fi împărţite în:
a) stilul repulsiv, stilul dominant şi stilul indiferent
b) stilul autoritar, stilul democratic şi stilul permisiv
c) altruist, delăsător, autocrat, ezitant şi promotor
d) stilul repulsiv, stilul autoritar şi stilul permisiv
e) stilul dominant, stilul democratic şi stilul indiferent
107. Abilităţile tehnice, analitice, conceptuale, de luare a deciziilor, în
domeniul relaţiilor umane, de comunicare şi informatice au fost
conturate de:
a) H. Mintzberg
b) J. Kotter
c) F. Luthans
d) R. Katz
e) L.M. Spencer şi S.M. Spencer
108. Care dintre următorii autori au afirmat că:"Managementul înseamnă
să faci lucrurile cum trebuie, pe când leadership-ul înseamnă să faci
ceea ce trebuie":
a) H. Emerson
b) M. Landsberg

133
Management

c) M.P. Follet
d) P. Drucker
e) W. Benis
109. Conform opiniei lui M. Landsberg, managerul este caracterizat prin
următoarele elemente:
a) inovează
b) este original
c) pune accent pe oameni
d) administrează
e) are viziune pe termen lung
110. Conform opiniei lui M. Landsberg, managerul este caracterizat prin
următoarele elemente:
a) inovează
b) este original
c) pune accent pe oameni
d) imită
e) are viziune pe termen lung
111. Conform opiniei lui M. Landsberg, liderul este caracterizat prin
următoarele elemente:
a) inovează
b) administrează
c) pune accent pe sisteme şi structuri
d) imită
e) are viziune pe termen scurt
112. Conform opiniei lui M. Landsberg, liderul este caracterizat prin
următoarele elemente:
a) imită
b) administrează
c) pune accent pe oameni
d) imită
e) are viziune pe termen scurt
113. Sistemul informaţional reprezintă totalitatea următoarelor
componente (precizaţi varianta corectă), ce constituie suportul
decizional în cadrul firmei :
a) datelor, informaţiilor, circuitelor, fluxurilor, procedurilor,
mijloacelor
b) datelor, informaţiilor, criteriilor, fluxurilor, procedurilor, mijloacelor
c) datelor, informaţiilor, circuitelor, fluxurilor, procedurilor, cunoştinţelor
d) datelor, algoritmilor, circuitelor, fluxurilor, evenimentelor, mijloacelor
e) datelor, informaţiilor, circuitelor, bazelor de date, procedurilor,
mijloacelor

134
 Teste

114. Precizaţi care dintre variantele de mai jos reprezintă definiţia

componentei "data" a sistemului informaţional:
a) descriere letrică sau cifrică a unui eveniment sau acţiuni din afara firmei,
înregistrata pe suport material, prelucrată manual, mecanic sau
combinat care reprezintă materia prima fundamentală în elaborarea
deciziilor
b) descriere cifrică a unui fenomen, proces, fapt, acţiune din cadrul firmei,
care aduce un plus de cunoaştere şi serveşte la procesul de luare a
unei decizii.
c) descriere letrică a unui proces, fenomen, fapt sau eveniment care prin
acţiunea ce urmează reprezintă materia primă fundamentală în
elaborarea şi fundamentarea deciziilor, ce se înregistrează pe un suport
material şi poate fi prelucrat mecanic sau electronic.
d) descriere letrică sau cifrică a unui fenomen, proces, obiect, fapt,
eveniment sau acţiuni din cadrul sau din afara firmei, înregistrată
pe suport material care poate fi prelucrată manual, mecanic,
electronic sau combinat.
e) descriere cifrică a unui proces, obiect fapt sau eveniment care este
prelucrată manual sau mecanic şi care aduce un plus de cunoaştere,
servind la procesul de luare a unei decizii.

115. Precizaţi care dintre variantele de mai jos reprezintă definiţia

componentei "informaţie" a sistemului informaţional:
a) acea dată care reprezintă o descriere letrică a unui fenomen din
cadrul firmei care este prelucrată electronic şi care reprezintă
materia primă fundamentala în elaborarea şi fundamentarea
deciziilor
b) acea dată care aduce un plus de cunoaştere şi serveşte la procesul
de luare a unei decizii, care este prelucrată electronic şi care
serveşte procesului de luare a unei decizii.
c) acea dată care aduce un plus de cunoaştere şi serveşte la
procesul de luare a unei decizii sau la traducerea în viaţă a
acesteia, prin acţiunea ce urmează, reprezintă materia prima
fundamentală în elaborarea şi fundamentarea deciziilor.
d) acea dată care reprezintă o descriere cifrică a unui proces, obiect,
fapt sau acţiuni din cadrul firmei care este prelucrată electronic şi
care, prin acţiunea ce urmează, reprezintă materia primă
fundamentală în elaborarea şi fundamentarea deciziilor
e) acea dată care reprezintă o descriere cifrică a unui proces şi aduce
un plus de cunoaştere şi serveşte la procesul de luare a unei decizii
sau la traducerea în viaţă a acesteia şi care reprezintă materia primă
fundamentală în elaborarea deciziilor
116. Elementele ce caracterizează un flux informaţional sunt:
a) conţinut, volum, mărime, distanţă, intensitate
b) conţinut, volum, frecvenţă, amplitudine, distanţă, intensitate, formă

135
Management

c) volum, formă, suport, direcţie, distanţă, frecvenţă, intensitate

d) conţinut, volum, frecvenţă, calitate, direcţie, formă, suport
e) frecvenţă, calitate, suport, direcţie, distanţă, intensitate
117. Funcţia decizională a sistemului informaţional se realizează prin:
a) asigurarea ansamblului informaţiilor pentru iniţierea,
fundamentarea şi adoptarea deciziilor de conducere;
b) asigurarea personalului cu ansamblul informaţiilor necesare realizării
acţiunilor implicate de executarea sarcinilor cu care este investit.
c) înregistrarea , prelucrarea şi transmiterea informaţiilor
d) presupune înregistrarea şi vehicularea informaţii care servesc
îmbogăţirii cunoştinţelor personalului
e) subordonarea conceperii şi funcţionării sistemului informaţional
cerinţelor conducerii firmei
118. Funcţia operaţională a sistemului informaţional presupune:
a) asigurarea personalului cu ansamblul informaţiilor necesare
realizării acţiunilor implicate de executarea sarcinilor cu care
este investit.
b) constituirea bazei de cunoştinţe a firmei.
c) înregistrarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor
d) fundamentarea şi adoptarea deciziilor de conducere
e) înregistrarea şi vehicularea informaţii care servesc îmbogăţirii
cunoştinţelor personalului.
119. Funcţia documentară a sistemului informaţional presupune:
a) presupune înregistrarea şi vehicularea informaţiilor care
servesc îmbogăţirii cunoştinţelor personalului.
b) înregistrarea informaţiilor, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor
c) serveşte la constituirea bazei de cunoştinţe a firmei.
d) asigurarea personalului cu ansamblul informaţiilor necesare realizării
acţiunilor implicate de executarea sarcinilor cu care este investit.
e) asigurarea ansamblului informaţiilor pentru iniţierea, fundamentarea
şi adoptarea deciziilor de conducere;
120. Distorsiunea, ca deficienţă a unui sistem informaţional, constă în:
a) modificarea parţială, întâmplătoare a conţinutului unei
informaţii pe parcursul culegerii şi transmiterii de la emiţător la
receptor
b) modificarea parţială a conţinutului unei informaţii pe parcursul
culegerii şi transmiterii de la emiţător la receptor

136
 Teste

c) modificarea intenţionată a conţinutului unei informaţii prin intervenţia

unor persoane interesate ca beneficiarul să primească un mesaj
schimbat.
d) existenţa unui număr mai mare de informaţii decât cele care sunt
strict necesare pentru realizarea unui anumit scop
e) volumul informaţiilor vehiculate pe anumite circuite depăşeşte
capacitatea de transmisie informaţională a acestora.
121. Filtrajul, ca deficienţă a unui sistem informaţional, constă în:
a) utilizarea de mijloace necorespunzătoare pentru înregistrarea şi
transmiterea informaţiilor;
b) modificarea parţială a conţinutului unei informaţii pe parcursul
culegerii şi transmiterii de la emiţător la receptor
c) modificarea intenţionată a conţinutului unei informaţii prin
intervenţia unor persoane interesate ca beneficiarul să
primească un mesaj schimbat.
d) existenţa unui număr mai mare de informaţii decât cele care sunt
strict necesare pentru realizarea unui anumit scop
e) volumul informaţiilor vehiculate pe anumite circuite depăşeşte
capacitatea de transmisie informaţională a acestora.
122. Supraîncărcarea canalelor de comunicaţii, ca deficienţă a unui
sistem informaţional, constă în:
a) utilizarea de mijloace necorespunzătoare pentru înregistrarea şi
transmiterea informaţiilor;
b) modificarea parţială a conţinutului unei informaţii pe parcursul
culegerii şi transmiterii de la emiţător la receptor
c) volumul informaţiilor vehiculate pe anumite circuite depăşeşte
capacitatea de transmisie informaţională a acestora.
d) utilizarea de mijloace necorespunzătoare pentru înregistrarea şi
transmiterea informaţiilor;
e) modificarea intenţionată a conţinutului unei informaţii prin intervenţia
unor persoane interesate ca beneficiarul să primească un mesaj
schimbat.
123. Precizaţi care dintre enunţurile de mai jos reprezintă principii ale
elaborării şi funcţionarii unui sistem informaţional pentru
management
a) definirea temei de realizare şi elaborarea conceptului de ansamblu a
sistemului informaţional;
b) elaborarea conceptului de detaliu al sistemului informaţional;

137
Management

c) subordonarea conceperii şi funcţionării sistemului

informaţional conducerii firmei;
d) proiectarea de detaliu;
e) realizarea sistemului informaţional
124. Precizaţi care sunt componentele sistemului decizional dintre
următoarele:
a) decidentul, mulţimea variantelor decizionale, mulţimea
criteriilor decizionale, mediul ambiant, mulţimea consecinţelor,
obiectivele decizionale
b) mediul ambiant, mulţimea consecinţelor, obiectivele decizionale,
proceduri informaţionale, mijloacele de evaluare
c) decidentul, mulţimea consecinţelor, mulţimea variantelor decizionale,
mijloacele de evaluare
d) mulţimea criteriilor decizionale, mediul ambiant, mulţimea
consecinţelor, obiectivele decizionale, mijloacele de evaluare
e) decidentul, mulţimea criteriilor decizionale, mediul ambiant,
mijloacele de evaluare, obiectivele decizionale
125. Considerând cerinţele de raţionalitate a deciziei de conducere
aceasta trebuie să fie:
a) fundamentată ştiinţific, împuternicită, clară, necontradictorie,
oportună, eficientă, completă
b) fundamentată ştiinţific, împuternicită, clară, concisă, oportună,
eficientă
c) fundamentată ştiinţific, împuternicită, clară, concisă, oportună,
economică
d) fundamentată ştiinţific, împuternicită, clară, concisă şi
necontradictorie, oportună, eficientă, completă
e) oportună, eficientă, economică, clară, coerentă, concisă
126. După gradul de cunoaştere a mediului ambiant de către decidenţi şi
după natura variabilelor care influenţează rezultatele parţiale care se
pot obţine, deciziile pot fi:
a) în condiţii de risc, în condiţii optime, în condiţii de incertitudine
b) în condiţii de certitudine, în condiţii de risc, în condiţii de
incertitudine
c) în condiţii de certitudine, în condiţii de incertitudine, în condiţii optime
d) în condiţii optime, în condiţii propice, în condiţii de incertitudine
e) în condiţii de certitudine, în condiţii de incertitudine, în condiţii
favorabile

138
 Teste

127. Considerând clasificarea deciziilor după orizontul de timp, acestea

pot fi:
a) temporare, permanente, pe termen scurt, pe termen lung
b) strategice, curente, temporare
c) strategice, tactice, curente
d) curente, pe termen lung, pe termen scurt
e) strategice, tactice, temporare
128. Identificaţi enumerarea corectă a etapelor procesului decizional:
a) stabilirea criteriilor decizionale, determinarea variantelor decizionale
posibile, alegerea variantei optime, verificarea variantei optime,
implementarea variantei optime;
b) stabilirea criteriilor şi obiectivelor decizionale, determinarea
variantelor decizionale posibile, alegerea variantei optime, aplicarea
variantei optime, verificarea variantei optime;
c) stabilirea criteriilor şi obiectivelor decizionale, determinarea
variantelor decizionale posibile, alegerea variantei optime,
reverificarea variantelor decizionale, implementarea variantei
optime;
d) stabilirea criteriilor şi obiectivelor decizionale, determinarea
variantelor decizionale posibile, alegerea variantei optime,
aplicarea variantei optime, evaluarea rezultatelor;
e) stabilirea criteriilor şi obiectivelor decizionale, determinarea
variantelor decizionale posibile, alegerea variantei optime, aplicarea
variantei optime, verificarea variantei optime, evaluarea rezultatelor.
129. Obiectivele decizionale reprezintă :
a) ansamblul rezultatelor potenţiale pe fiecare criteriu
b) nivelurile criteriilor propuse de către decident pentru a fi atinse
în urma implementării variantei decizionale alese
c) ansamblul condiţiilor interne firmei
d) punctele de vedere ale decidentului
e) ansamblul condiţiilor externe firmei
130. Mulţimea criteriilor decizionale se caracterizează prin următoarele
elemente definitorii:
a) ansamblul rezultatelor potenţiale pe fiecare criteriu
b) nivelurile criteriilor propuse de către decident pentru a fi atinse în
urma implementării variantei decizionale alese
c) ansamblul condiţiilor interne şi externe firmei care influenţează
decizia

139
Management

d) punctele de vedere ale decidentului pentru o problemă

specifică a realităţii economice
e) stările condiţiilor obiective
131. Managementul prin proiecte (MPP) poate fi clasificat în funcţie de
caracteristicile organizaţionale principale in:
a) management pe baza de proiecte cu responsabilitate
individuală, management pe baza de proiecte cu stat major,
management pe bază de proiecte pe baza de proiect mixt
b) management pe bază de proiecte cu responsabilitate individuală,
management pe bază de proiect comun, management pe bază de
proiecte cu responsabilitate comună
c) management pe bază de proiecte cu responsabilitate individuală,
management pe bază de proiecte cu stat major, management pe
bază de proiect comun, management pe bază
de proiecte cu responsabilitate comună
d) management pe bază de proiecte cu stat major, management pe
bază de proiecte cu responsabilitate limitată, management pe bază
de proiecte cu responsabilitate comună
e) management pe bază de proiecte cu responsabilitate individuală,
management pe bază de proiecte cu responsabilitate comună,
management pe bază de proiecte cu responsabilitate limitată
132. Identificaţi avantajele pe care le oferă managementul prin obiective
(MPO) în practica de management:
a) realismul obiectivelor întreprinderii, amplificarea nivelului de
motivare a personalului, dezvoltarea unui climat de creativitate,
îmbunătăţirea utilizării timpului cadrelor de conducere, eficienţa
informatizării, corelarea nivelului salarizării cu rezultatele obţinute,
sporirea eficienţei firmei;
b) realismul obiectivelor întreprinderii, amplificarea nivelului de
motivare a personalului, dezvoltarea unui climat de creativitate,
îmbunătăţirea utilizării timpului cadrelor de conducere, întărirea
responsabilităţilor faţă de realizarea obiectivelor, corelarea
nivelului salarizării cu rezultatele obţinute, sporirea eficienţei
firmei;
c) realismul obiectivelor întreprinderii, amplificarea nivelului de
motivare a personalului, dezvoltarea unui climat de creativitate,
corelarea nivelului salarizării cu rezultatele obţinute, sporirea
eficienţei firmei, precizia implementării;
d) realismul obiectivelor întreprinderii, amplificarea nivelului de
motivare a personalului, dezvoltarea unui climat de creativitate,
îmbunătăţirea utilizării timpului cadrelor de conducere, întărirea

140
 Teste

responsabilităţilor faţă de realizarea obiectivelor, dificultatea

modificării mentalităţii şi comportamentului personalului;
f) realismul obiectivelor întreprinderii, amplificarea nivelului de motivare a
personalului, dezvoltarea unui climat de creativitate, îmbunătăţirea
utilizării timpului cadrelor de conducere, întărirea responsabilităţilor faţă
de realizarea obiectivelor, corelarea nivelului salarizării cu rezultatele
obţinute, corelarea contactului între firmă şi piaţă.

133. Avantajele sistemului de management bazat pe proiecte:

a) favorizează schimbul de experienţă dintre diferite subdiviziuni
organizatorice, îmbunătăţeşte lucrul în echipă, eficientizează
verificările din fiecare etapă a proiectului;
b) favorizează schimbul de experienţă dintre diferite subdiviziuni
organizatorice, descoperirea şi formarea de conducători
dinamici;
c) favorizează schimbul de experienţă dintre diferite subdiviziuni
organizatorice, îmbunătăţeşte lucrul în echipă, eficientizează
verificările din fiecare etapă a proiectului, descoperirea şi formarea
de conducători dinamici;
d) favorizează schimbul de experienţă dintre diferite subdiviziuni
organizatorice, îmbunătăţeşte lucrul în echipă, eficientizează
verificările din fiecare etapă a proiectului, descoperirea şi formarea
de conducători dinamici, asigură verificarea rezultatelor în faza
finala;
e) favorizează schimbul de experienţă dintre diferite subdiviziuni
organizatorice, îmbunătăţeşte lucrul în echipă, eficientizează
verificările din fiecare etapă a proiectului, asigura cooperarea între
diferite sectoare din aceeaşi firmă sau firme diferite.
134. Dezavantajele unui sistem de management bazat pe proiecte
(MPP):
a) dificultatea armonizării reţelei organizatorice, creşterea frecvenţei şi
intensităţii situaţiilor conflictuale, scăderi frecvente de eficienţă, nu
acoperă evaluari de risc;
b) dificultatea armonizării reţelei organizatorice, creşterea frecvenţei şi
intensităţii situaţiilor conflictuale, nu acoperă evaluari de risc;
c) dificultatea armonizării reţelei organizatorice, creşterea frecvenţei şi
intensităţii situaţiilor conflictuale, nu acoperă evaluări de risc, nu
asigură comunicarea eficientă între diferitele sectoare ale firmei;
d) dificultatea armonizării reţelei organizatorice, creşterea
frecvenţei şi intensităţii situaţiilor conflictuale, dificultatea
descoperirii de conducători de proiect buni;

141
Management

e) dificultatea armonizării reţelei organizatorice, creşterea frecvenţei şi

intensităţii situaţiilor conflictuale, dificultatea descoperirii de
conducători de proiect buni, dificultatea asigurării integrităţii
structurale a elementelor componente ale sistemului.
135. Clasificarea bugetelor după sfera de cuprindere:
a) generale, parţiale;
b) generale, singulare;
c) temporare, permanente;
d) generale, temporare;
e) singulare, periodice.
223. Organele managementului participativ al firmelor în cazul societăţilor
comerciale de tip SA:
a) adunarea generală a acţionarilor, consiliul de administraţie, comitetul de
direcţie, comisia de cenzori, adunarea generală a deţinătorilor de
obligaţiuni, departamentul legal;
b) consiliul de administraţie, comitetul de direcţie, comisia de cenzori,
adunarea generală a deţinătorilor de obligaţiuni, departamentul legal,
directorul de administraţie;
c) adunarea generală a acţionarilor, consiliul de administraţie, comitetul de
direcţie, comisia de cenzori, adunarea generală a deţinătorilor de
obligaţiuni, departamentul legal, directorul de administratie;
d) adunarea generală a acţionarilor, consiliul de administraţie,
comitetul de direcţie, comisia de cenzori, adunarea generală a
deţinătorilor de obligaţiuni;
e) adunarea generală a acţionarilor, consiliul de administraţie, comitetul de
direcţie, comisia de cenzori, departamentul legal, directorul de
administratie.
224. În funcţie de conţinut şedinţele se clasifică:
a) de informare, decizionale, de armonizare, de exploatare, eterogene;
b) de informare, decizionale, de armonizare, de exploatare, de verificare;
c) de informare, decizionale, de armonizare, de exploatare, de evaluare;
d) de informare, decizionale, de armonizare, de exploatare, de verificare,
de evaluare;
e) de informare, de armonizare, de exploatare, de evaluare.
225. Metoda şedinţei presupune parcurgerea mai multor etape sau faze;
identificaţi-le dintre cele de mai jos:
a) stabilirea obiectivelor, pregătirea şedinţei, deschiderea şedinţei,
derularea şedinţei, finalizarea şedinţei;
b) stabilirea obiectivelor, pregătirea şedinţei, deschiderea şedinţei,
derularea şedinţei, verificarea obiectivelor, finalizarea şedinţei;
c) stabilirea obiectivelor, stabilirea premisei, pregătirea şedinţei,
deschiderea şedinţei, derularea şedinţei, finalizarea şedinţei;
d) pregătirea şedinţei, deschiderea şedinţei, derularea şedinţei,
finalizarea şedinţei;

142
 Teste

e) pregătirea şedinţei, derularea şedinţei, finalizarea şedinţei.

226. Precizaţi care sunt avantajele şedinţei:
a) creşterea nivelului de informare a personalului, fundamentarea mai
temeinică a deciziilor, dezvoltarea coeziunii în cadrul
compartimentelor, facilitarea schimbului de experienţă;
b) creşterea nivelului de informare a personalului, fundamentarea mai
temeinică a deciziilor, brainstormingul, facilitarea schimbului de
experienţă;
c) creşterea nivelului de informare a personalului, fundamentarea mai
temeinică a deciziilor, dezvoltarea coeziunii în cadrul compartimentelor,
brainstormingul, facilitarea schimbului de experienţă
d) creşterea nivelului de informare a personalului, fundamentarea mai
temeinică a deciziilor, dezvoltarea coeziunii în cadrul compartimentelor,
brainstormingul, facilitarea schimbului de experienţa, asigurarea
eficienţei;
e) creşterea nivelului de informare a personalului, fundamentarea mai
temeinică a deciziilor, dezvoltarea coeziunii în cadrul compartimentelor,
facilitarea schimbului de experienţă, asigurarea eficienţei;

143
Management

144