PAUL A.

SHAPIRO

Ghetoul din Chisindu

194I-7942
O istorie documen tard aHolocaustului
in interiorul frontierelor contestate ale RomAniei

Cu o cronologie de
Radu Ioanid si Brewster Chainberlin

Traducere din limba englezd de

Nicolae Drdgugin

Institutul Najional pentru Studierea

Holocaustului din RomAnia ,,Elie Wiesel"
cURTEA &v*cHE
Bucuresti . 201,6
 Cuprins

Prefald

Notd despre citarea gi traducerea documentelor ..........9

Ghetoul din Chigind u,1947-\942:

Crearea, administrarea 9i desfiinlarea sa .. 13

Prolog: Documentarea tragediei / 13

Chigindul reocupat / 22
,,Cur[!irea terenului" / 28
Ghetoul din Chigindu: Crearea gi administrarea sa / 38
Populalia Ghetoului / 57
Masacrele de la Visterniceni 9i Ghidighici / 63
Controlul intrf,rilor si al iesirilor din Ghetou / 67
Evaddri / 83
Munca fortatd / 92
Ordinele de deportare / 96
Pregdtiri finale, apeluri ftnale / 104
Lichidarea Ghetoului din Chisindu / 115
Extorcarea finald: Corupfia de sus injos / 125
Consecinfe / L31-
,,JafuL organizat": Furtul proprietdlii evreiegti 9i confiscdrile
destat / 137
Curdfenia: Ultime acte 9i ultime cruzimi / 14
SfArgitul: tansnistria / 1.55
Cronologia Ghetoului din Chigindu
gi ocupafia romAneascd a Basarab iei, 1941.-19 42 ..................... ........ 16I

Referinle bibliografice ................. ..................2g7

 Ghetoul din Chisiniu
194'1,-1942
Crearea, administrarea si desfiintarea sa

Prolog:
Documentarea tragediei

Jn iunie l99l,lacincizeci de ani dupd ce trupele romAnegti care lup-

rtau de partea magindriei de rdzboi a celui de-al TreileaReich, afrat
sub conducerea lui Hitler, trecuserd fir numir mare Prutul, directorul
general al Arhivelor Nalionale ale RomAniei afirma, intr-o disculie
cu o delegalie de cercetdtori de arhive din partea Muzeului Memo-
rial al Holocaustului din Statele Unite (USHMM -tfnited States Holo-
caust Memorial Museum) cd ,,Orice li s-a intAmplat neobignuit evreiloq,
in Basarabia 9i in Transnistria, la periferie, a fost fdcut de germani 9i
de cAliva sdlbatici, legionari, care actionau pe cont propriu"l. Opinia
directorului-general rdspundea, ca un ecou, multor alte opinii la fel
de confortabile, neinformate sau intenlionat ingeldtoare, exprimate
in interiorul gi in afara Romaniei de-a lungul deceniilor postbelice.
La o extremd, aceste puncte de vedere portretizau RomAnia cao oaz6.
pentru evrei in timpul Holocaustului (de exemplu, cazul evreilor
maghiari gi transilvineni, care scdpau de deportarea la Auschwitz).
Ori se concentrau pe refuzul Romdniei de a-i expedia pe evreii din
Regat in lagirele de exterminare din Germania, la sfargitul anului
1942, in acelagi timp trecAnd cu vederea perioada sdngeroasd din

l intalnirea generalului Ion Munteanu

cu Brewster Chamberlin, Radu Ioanid 9i paul
shapiro, 15 mai 199L.Yezi9i Ion Munteanu, ,,Un erou asasinat - Maregalul Ion An-
tonescu", inRomfrnia Mare,2l iunie si.5 iulie 1991.
1,4 Ghetoul din Chi9indu,1941-1942

1941-1942, ca gi cum aceasta n-ar fi existat, qibagatelizAnd expro-

prierea masivd a proprietdlilor delinute de evrei sau regimul de
muncd forfatd impus evreilor de-a lungul gi de-a latd fArii in anii de
rdzboi. Existenfa unui plan general, conceput cu grijd,, schitat de
autoritifile romAne, pentru a-i deporta pe evreii din Regat gi din
Transilvania de sud cdtre lagdrul morlii nazist de la Belzec a fost
pusd in surdind, in timp ce atenfia s-a indreptat asupra complicitdtii
autoritdlilor maghiare la proiectul de deportare gi ucidere a evreilor
din Transilvania de nord. Alte variante negalioniste puneau in sarci-
na germanilor rdspunderea pentru orice crimd care ar fi putut sd fie
sdvArgitd in zonele aflate sub administralia romAneascd sau, cel mult,
invinovijeau simpatizanlii Gdrzii de Fier, miscarea fascistd rorn-A-
neascd si scdparea de sub controlul guvemului a violenlei antisemite
gi a crimelor de rdzboi comise ,,1a periferie",in-Basarabia, Bucovina
gi Transilvania, in timpul rdzboiului.
Aceste modalit5li de a privi lucrurile erau larg impdrtdgite gi re-
flectau o rdstilmdcire a faptelor istorice gi, in cele din urmd, o negare
a Holocausfului din RomAnia. Aceastd abordare a fost asumatd, in
linii mari, timp de patru perioade politice succesive. Ainceput in ul-
timul an al regimului filo-nazist condus de Ion Antonescu, atunci
c6nd pistrarea unei comunitdfi evreiegti fi:r lard era consideratd avan-
tajoasd, in situalia unei infrAngeri. A fost menfinutd de cdtre armatd
in perioada de dupd firldturarea de la putere a lui Antonescu, apar-
tidului mixt si, in sfArgit, a guverndrilor dominate de comunigti, care
au pus capdt rdzboiului 9i au reprezentat RomAnia la Conferinla de
Pace de la Paris. Afost adoptatd de regimul comunist care s-a succe-
dat la putere pdnd in 1989. Dupd care, a continuat, in mod substanlial
neschimbatd, in primul deceniu al perioadei post-comuniste. Ne-
garea oficiald a faptului cd Holocaustul afectase Romdnia tinea de
un scenariu care elimina din,,Rom f,nivt/ _si, astfel, punea in afara
oricdrei disculii
- teritoriile contestate ale Basarabiei 9i Bucovinei
de Nord, care aparfinuserd teritoriului romdnesc in perioada dintre
cele doud rdzboaie mondiale gi, apoi, d:r:-l94l pAnd ir:r 1944, dar care
au fost integrate tr Uniunea Sovieticd dupd al Doilea Rdzboi Mondial.
Printr-un ra,tionament asemindto\ era posibil sd nu se lini seama
de atrocitdfile comise de autoritdfile romAnegti civile 9i militare
- -
Prolog: Documentares tragediei 15

in Transnistria, teritoriul afiat in sud-vestul ucrainei, cuprins intre

fluviile Nistru si Bug, ocupat gi administrat de RomAnia din I94I
pAnd in 1944. stpraviefuirea unui numdr semnificativ de evrei in
Regat este, de asemenea, evocatd in sprijinul afirmaliei negafioniste,
gi nici unul dintre regimurile politice care au condus Romdnia dupd
\946 nu a permis o cercetare serioasd, ca sd scoatd adevdrul la iveald.2
Toate aceste interpretdri au conturat o tendinfx evidentd cdtre
dezvinovdlirea dictaturii militare a generalului Ion Antonescu care,
aga cum intotdeauna a fost amintit, inldturase de la putere organi-
zalia antisemitd Garda de Fier (sau Legiunea ,,Arhanghelul Mihail,,),
dupd ,,rebeliunea" legionard din ianuarie 194I. Antonescu, potrivit
acestei proclamate versiuni istorice, i-a salvat pe evrei, ia1, in absenfa
unui acces liber la arhivele perioadei de rd.zboi, aceastd interpretare
a fost general-acceptatd. in clipa in care directorul-general al Arhive-
lor statului a semnat o serie de articole apologetice pentru Antonescu
inRomknia Mnre, o publicatie a dreptei xenofobe, gi s-a numit pe sine,
in paginile acelui periodic, drept pregedinte executiv al Fundatiei

2
in anii 1945-1946,a fost o scurtd perioadd in care uciderea evreilor romAni si ucrai-
neni de cdtre regimul antonescian a putut fi afirmatd public. La acea vreme, au apdrut
cateva cdrti scrise de autori evrei, iar uciderea evreilor, departe de a fi prinCipala
acuzalie, s-a numdrat printre faptele de care Antonescu gi cei mai apropiafi cola-
boratori ai sdi au fost invinuili in procesul de Ia Tribunalul poporului ; veii procesul
Marii rriiddri Nafionale, Bucuregti, l946.Totugi, delegaJia Romaniei la Conferinta de
Pace de la Paris, in incercarea anevoioasd de a dobandi calitatea de co-beligerant in
iabdra Aliafilor, a cdutat sd ascundd rolul jucat de Romania in Holocaust. Nici una
dintre declarafiile oficiale pe care le-a pregdtit pentru lucrdriie conferinfei nu a abor-
dat chestiunea destinului evreilor; vezi, de ex., E.c. Ciurea, Le Trait€ de paix aaec Ia
Roumanie du 10 f1orier 1947 , 1954; 9i Eliza Campus, Din politica externd a Romhniei,
1913-1947,1980, pp. 573-600. Dupd aceasta, cercul vicios al negdrii publice nu a fost
rupt, totugi, decat in 2003-2004, cand declaratiile negalioniste au starnit un protest
internafional atAt de puternic, incAt pregedintele Ion Iliescu a numit o comisie inter-
nalionald de istorici, sub conducerea lui Elie wiesel, laureat al premiului Nobel,
pentru a pregdti un raport oficial asupra Holocaustului in Romania. odatd incheiat,
raportul si recomanddrile sale au fost asumate in intregime de presedintele lliescu,
iar acesta a fost postat pe slfe-ul Pregedintiei Romaniei. vezi Elie wiesel (pregedinte).
Comisia Internalionald asupra Holocaustului tn Romania. Raport Final (in continuare:
Raportul Comisieiwiesel). cu privire la negarea Holocaustului in Rom6nia, vezi ,,Dis-
torsiunea, negarea gi minimalizarea Holocaustului in RomAnia postbelicd", in Ra-
portul Comisiei Wiesel, pp. 333-380.
 16 Ghetoul din Chigindu, 1941-1942

,,Maregalul lon Antonescu", motivafia acestuia a devenit gi mai clard,

iar provocarea cercetirilor de arhive incd gi mai mare.3
Directorul-general a fdcut tot ce-i-stitea in putintd pentru a im-
piedica accesul la dosarele derdzboiaie Arhivelor statului, in acelagi
timp infruntdndu-i pe cei care ar scrie despre Holocaustul din Roma-
nia, ca si se opreascd gi sd renunle definitiv la aceastd activitate, pand
la ob,tinerea documentelor de arhivi, care sd sprijine concluziile care
le puneau sub semnul intrebdrii pe cele preferate de el. intr-un articol
din iulie 1991, publicat in Europn, sub titlul,,Cdtre adevdr,',el a vorbit
despre vizita delegaflei muzeului, afirmand rispicat cd vinovalii de
uciderea a ,,mii de evrei" nu erau romAnii, ci germanii gi,,iegionarii
trimigi pe front" , si a considerat de neinchipuit ca autorii unor cdrti,
prezentdri 9i studii sd lucreze fdrd documente.a ,,pregedintele execu-
tiv", desigu{, nega validitatea primelor documente puse la dispozifie
in luerarea lui Matatias Carp, Cartea Neagrd, obfinute, in cea mai
mare parte, din arhivele Comunitdlii Evreilor Romani gi din proce-
sele postbelice ale criminalilor de rdzboi romdnis, precum gi sub-
stan.tiala documentafie strdnsd laolalti sub auspiciile Fundatiei Beate
Klarsfeld, in masiva lucrare a lui Jean Ancel, Documente priaind soarta
eareimii romkne tn timpul Holocaustului6, ambele fiind binecunoscute
surse editate care pand recent au fost, in cea mai mare parte a loq, in-
accesibile pe teritoriul Romaniei. pentru a spune lucrurilor pe nume,

3
Dezbaterea cu privire la rolul lui Antonescu in istoria romAneascd a continuat dez-
ldntuitd in primii cincisprezece ani de post-comunism. Apologelii au publicat masiv,
pentru a contracara tot mai multele documente istorice. S-au fdcut caterru eforturi
pentru_a-l evalua pe Antonescu in absenla evidenlelor din timpul rdzboiului.yezi,
4g :i.:\?*V
L.Watts, Romanian Cassandra: Ion Anionescu and the Struggte
for Reform,,
1915-1941,1993. Acestea_gregesc prin omisiune, dacd nu de-a dreptrilprin denatu-
rare. O interesantd contribulie timpurie in chesfiunea rolului jucat ie Ion Antonescu
este dosarul format din mai multe articole: ,,Cazul Ion Antonescu,,, in D ilema,nr.l6s,
8-14 martie 1996. Pe 22 august 1941, in urma reocupdrii Basarabiei
9i a Bucovinei
de Nord de cdtre trupele romdne, generalul Ion Ant6nescu a fost inaintat la gradul
de maresal.
a
Ion Munteanu, ,,Cdtre adevdr",inEuropa, iutie 1991.
s_
*
lu1talias Carp, Cartea Neagrd: Fapte ;i documente suferinlele eareilor din Romhnia,
1940-1944, 1946-1947 (in continuare: Carp, Cartea Neagid).
6
]ean Ancel (ed.), Documents concerning the Fate of Romanian during the Holo-
leutry
caust,12vol., 1987 (in continuare: Documente Ancel).
Prolog: Documentares trngediei Iz
eL apdra, totugi, o imagine falsd a lui Ion Antonescu, in care anumite
cercuri politice 9i ideologice nafionaliste din RomAnia primilor ani
de dupd 1989 urmdreau sd investeasci forld,.
Nicdieri istoria nu se scrie intr-un vid cu atAt mai pufin acolo
- in sud-estul Europei,
unde aceasta a fost masiv deformatd gi interzis5.
locul unde istoria a fost atAt de mult inaccesibild timp de aproape
jumdtate de secol, afundatd in ,,iugoslavismul" titoist ori incelogatd
de nalionalismul proletar al lui Ceaugescu, dezbaterea cu privire la
faptul istoric, pe de-o parte, gi la actiunea politicd gi militard, pe de
altd parte, si-a fdcut loc de sub v51ul comunist cu care era intim intre-
fesutX, in mod pdtimag. in RomAnia, controlul asupra datelor istorice
atdt din perioada fascistd, cAt gi din cea comunistd
-ceput ca fiind legat in mod direct de controlul general.
- a fost per-
Directorul-general Munteanu, de atunci decedat, a inleles acest
lucru gi a stabilit o politici de acces la depozitele de documente din
cadrul Arhivelor Nafionale ale Romdniei, care a continuat mai bine
de un deceniu, doar intrucAtva diminuatd, sub conducerea succeso-
rilor sdi. Coleclii importante aflate in custodia acelei institulii de
pildd, cu privire 1a poli1ie, jandarmenie , ,,rorridnizarea" (in linii -mari,
echivalentul romdnesc al arianizdrii din Germania) personalului gi
proprietdlii, 9i pregedinjia Consiliului de Minigtri exercitatd de Ion
Antonescu scurs in public doar cu mare incetineald, de obicei
dupd disculii aprinse privind disponibilitatea, organizarea 9i insdgi
existenfa fondurilor arhivistice, addpostite in mod evident acolo.
Alte institufii romAnegti se aflau sub conduceri mai pulin devotate
ideii de a conserva miturile gi secretele anilor derdzboi.Acestea erau
mai pregdtite sau chiar nerdbddtoare sd preia strdlucirea misticii cre-
ate in jurul lui Ion Antonescu; pregdtite sd-gi intensifice propria le-
gitimitate post-comunistd printr-un discurs internafionalist, pe care
dictatorul comunist Nicolae Ceaugescu il interzisese oricui altcuiva
in afard de el insugi; dornice s[-9i asume un risc in vremuri nesigure,
cu scopul de a-gi ameliora relaliile cu Statele Unite; in unele situafii,
pur gi simplu, mai predispuse la intervenfii de nivel inalt. Aceste in-
stifulii erau mai prevenitoare in cooperarea arhivisticd, destul de des
intAmplAndu-se sd descopere, aldturi de reprezentanlii muzeului,
adevdrata amplitudine a ceea ce s-a petrecut in propria lor !ard, intre
18 Ghetoul din Chisindu,1941-1942

1940 qi 1944. Ministerul Apdrdrii Nafionale, Serviciul RomAn de In-

formafii gi Ministerul de Externe au oferit laolaltd un acces important
la informalii privind comenzile gi operafiunile militare, arhivele de
supraveghere si procesele postbelice, precum gi arhivele diplomatice
gi colecliile de documente cu privire la Holocaust.
intrucAt ,,periferia" despre care vorbise Munteanu a rdmas sub
control sovietic la sfArgitul rdzboiului, cercetdrile de arhive cu privire
la Holocaustul din RomAnia a depdgit granilele tdrii. ln Moldova 9i
in Ucraina la Chigindu, Cerndufi, Mikolaiiv, Odesa, Vinnifea gi
-
in alte locuri unde trupele romAnegti au stalionat sau unde zonele
de ocupafie romAnegti si germane s-au intAlnit
- coleclii demilitare
in cea mai mare parte neatinse, din timpul administraliei
arhivd,

a Basarabiei, a Bucovinei de Nord gi a Transnistriei, au scos la iveald

informalii care au intregit imaginea de ansamblu. Pulin cAte putin,
s-a conturat o imagine bine documentatd asupra intenliilor 9i directi-
velor regimului militar al Romdniei structuri impdrfi-
- cerinlebirocratice,
rea civild si militarx a responsabilitetilor, privind raportarea
instituite pentru a executa gi documenta romanizarea personalului
gi a proprietdfii, muncaforlatd?n interiorul RomAniei pe teritoriile
9i
aflate sub administralie romaneascd 9i in lagdrele de concentrare si
ghetourile, deportarea si moartea pe care le-a abitut asupra evreilor
romani si ucraineni regimul antonescian. Numele 9i destinele victi-
melor, fericitii supraviejuitori, eroii gi rdufdcdtorii au umplut liste gi
diferite insemndri, comunicate oficiale 9i rapoarte, arhive ale comu-
nitdtii evreiesti, adeverinle de proprietate 9i permise de cdldtorie.
Toate aceste documente au fost copiate gi pdstrate la USHMM ca
resursd pentru cercetdtori gi pentru ca numele sd nu fie uitate.
Deplasdrile in interes documentar de dupd 199L aufdcut posibil
ca mai bine de doud milioane de pagini, care mai inainte erau docu-
mente inaccesibile cu privire la Holocaustul din RomAnia, sd le de-
vind disponibile cercetdtoriior interesati din cadrul muzeului, ceea
ce a condus la publicarea unor noi studii importante in Statele Unite,
Israel, Europa occidentald si RomAnia insdgi.T llustrAnd enormitatea

TYezi,deex.,RaduIoanid,TheHolocaustinRomania,2000;leanAncel,
Transnistria,
1998; idem, Prelude to Murder: The lasi Pogrom, lune 29th, 1,941 ,2003; Dennis Deletant,
Prolog: Documentarea tragediei Ig
tragicd a crimei, existe o remarcabild bogdtie documentard, de la or-
dine la unitdli militare si rapoarte care suslin linia de comandd, in
materialele Ministerului Apdrdrii Nafionale; chestiunile formale ale
birocrafiei guvernamentale, in hArtiile multor ministere de la
Bucuregti; listele de nume ale evreilor romAni dugi ia muncf, forfatd
in RomAnia propriu-zisd, ori in tabere 9i sate cu nume ne-romAnesti,
in documentele oficiale aflate in depozitele ucrainene de arhive ale
fostei Transnistrii; corespondenla dintre autoritdlile romAnegti gi co-
laboratorii de pe plan local, precum gi cu autoritdlile germane din
Ucraina aflatd sub ocupalie germand, dincolo de Bug; deprimantele
rapoarte asupra nevinovalilor omordfi, atunci cAnd n-au mai fost in
stare sd lind pasul, in timpul margurilor forlate cdtre rdsdrit, dincolo
de locuinlele acestora.
Fiecare coleclie de arhive de la ,,periferie" are o calitate unicd
sau, cel putin, un anume fundal sau accent care aruncd o noud lumind
asupra a ceea ce s-a intdmplat atunci, in acele locuri. Din colectia
Cernduti, se poate observa examinarea atentd, in principal pebaze
economice, a celor cdrora li se permitea si rdmAnd in ghetou, pe du-
rata deportirilor care au avut loc in vara anului 194I; de asemenea,
se poate proba atmosfera sutelor de denunfuri, fdcute de cetdleni,
la modul individual, impotriva evreilor surpringi in afar aghetoului,
dupd intrarea in vigoare a interdicliei de a iesi sau afivdzuliin haina
care avea Steaua lui David, asa cum se cerea, dar cusutd pe partea
gregit5. in arhiva Mikolaiiv, se privegte in fafd destinul evreilor (9i
al rromilor) din provincia Golta, care era situatd la marginile inde-
pdrtate ale Transnistriei, prinsd intre mizerie 9i moarte probabild in
zona romAneascd, iar pentru cei ale cdror nume figureazdpe lungi,
minufios alcdtuite liste, mai multd moarte sigurd in zona germand,
exact de partea cealaltd a fluviului. La Odesa, se intAlnegte uciderea
in masd a efectiv intregii populalii evreiegti din acel mdref orag 9i
uciderea in masd fur lagdrele de tranzit si in ghetourile din Berezovca,

Hitler's Forgotten AlIy: Ion Antonescu and His Regime, 1940-1944,2006;9i seria colecfi-
ilor de documente publicate de Federalia Comunitdfilor Evreiegti din RomAnia,
(FCER), Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romdnia, sub titlul generic
Eoreii din RomAnia intre anii 1940 9i 1944,Bucuregti, Ed. Hasefer,1993.
20 Ghetoul din Chipindu,1g4l-1942

Acmacetca, Domanovca, Bersad, Bogdanovca gi Golta. la Vinnitea,

$i
asemenea Mikolaiivului, un loc in care se intalneau zonele de ocu-
palie romdneascd gi germand, se pot vedea dureroasele documente
ale recolonizdrliforfate, muncii forfate si infometdrii evreilor romani
9i locali din locuri precum Vindiceni, Moghilev, Ladijin,Iampol, $ar-
gorod, Djurin, Vapniara 9i Copaigorod, toate denumiri de locuri care
au devenit cimitire pentru persoane ale cdror nume le cunoastem, in
acest moment.s
La Chisindu, acolo unde Arhivele de Stat 9i, ulterior, Adunarea
Nafionald gi chiar autoritatea succesoare a fostului KGB sovietic au
deschis arhivele pentru consultare, materialele s-au dovedit, gi de
aceastd dat1, a fi unice 9i grditoare. Capitald regionald a Basarabiei
romanegti din perioada interbelicd, a Moldovei sovietice
9i, ulterior,
a Moldovei independente de dupd rdzboi,Chisindul a constituit cen-
trul administraliei din Basarabia aflatd sub conducere romAneascd,
de la mijlocul anului 1941. pdndla jumf,tatea anului l944.incalitate
de,,capitald" administrativd, regedinla guvernatorului provincial
gi al lnspectoratului Regional al Jandarmeriei, Chigindul a primit co-
municbri direct din partea guvernul central de la Bucuregti unde
a 9i raportat nemijlocit. oragul a gdzduitautoritdlile civile gi -
militare
de ocupafie, care ?mpart rdspunderea directd a modului in care au
fost tratali evreii din Basarabia gi din Chigindu. La momentul acela,
a devenit principalul depozitar al documentelor oficiale si a rdmas
in continuare astfel gi dupe rdzboi. in condiliile inaintdrii rapide a
Armatei Rogii cdtre orag, in 1944, giale uzanlelor sovietice cu privire
la arhive, o parte semnificativd din originalele gi copiile de primd
mand ale documentelor guvernamentale ale Comisariatului pentru
Basarabia, Bucovina qi rransnistria (cBBT) cu privire la soarta evrei-
lor din Basarabia au rdmas pe loc ori au fost depozitate acolo, dupd
rdzboi. un mare numdr de dosare de la Bucuregti, inclusiv documente
care-i priveau pe evrei, le-au fost predate autoritdtilor sovietice in

8
Pentru un rezumat al colecliilor cu privire la Romania aflate Ia usHMM gi pentru
a consulta cataloagele de coleclii pentru care s-au incheiat operaliunile delnven-
tariere, a se consulta Archioal Guide to the Collections of the Linited States Holocaust
Memorial Museum (Ghidul de arhiod aI colecliilor Muzeuiui Memorial al Holocaustului
din statele unite), disponibil pe slfe-ul de Internet al muzeuiui: www.ushmm.org.
Prolog: Documentarea tragediei 21"

timpul aplicdrii armistifiului, iar unele dintre aceste colectii de docu-

mente s-au oprit gi la Chigindu.e Consideratd la un loc, toatf, aceasti
resursS documentard aratd o politici explicitd, executatd pas cu pas
gi cu prioritate, condusd gi supravegheatd atent, de la centru, de cdtre
Conducdtorul statului romdn,Ion Antonescu. Politica s-a concentrat
pe distrugerea totald a evreilor din Chiginxu, gi din restul Basarabiei.
Docuqrentele arat6., in mod evident, c6 ,,Ia periferie", in Basarabia,
ca 9i prin alte pdrtj, Antonescu finea lucrurile sub control gi s-a do-
vedit a fi un criminal de rdzboi gi un ucigag.
Crearea qi, apoi,lichidarea ghetoului din Chigindu a reprezentat
o componenti a politicii antonesciene cu privire la aceastd regiune.
Evreii din Chigindu cunoscuserd mdsuri antisemite 9i in trecut, in-
deosebi in timpul Pogromului de Pagti din 1903, sub regimul !arist1.,
iar dupi unirea Basarabiei cu RomAnia, din 1918, simliserX incan-
descenla antisemitismului romanesc, alimentat in aceastb regiune de
Liga Apirdrii Nafional-Creqtine a lui A.c. cuzaqi de Garda de Fier
a lui Corneliuzelea Codreanull. insd niciodatd nu mai experimen-
taserd ceva care s5-i pregdteascd pentru vara si toamna anurui194r.

e
O listd principald de figiere luate de cdtre autoritdlile sovietice de la Comisia Aliatd
de Control pentru Romdnia se pdstreazd la Arhivele Nafionale din Bucuregti. Lista
se intinde pe mai mult de 100 de pagini si cuprinde documente bu privire la impli-
carea inrdzboi a regimului Antonescu, precum si o categorie largi de documente
privind Basarabia 9i Bucovina de Nord, teritoriile cedate de Romania, potrivit ulti-
matumului dat de UI{SS in iunie 1940 gipAstrate acolo dupd incheierei rdzboiului.
10
Pentru o analizd a pogromului din tgl3,veziEdward H. |udge, Easter in Kishinea:
Anatomy of a Pogrom,7992. Antanescu era farr:'iliarizatla modul personal cu oragul.
El a funcfionat acolo, pentru scurt timp, in cadrul Corpului III Romanesc in 193g;
veziD.Deletant,Hitler's Forgotten AlIy: Ion Antonescu and His Regime.,.,2006,p.45.
11
Asupra Gdrzii de Fier, existd o literaturd cuprinzdtoare. Despre Cuza qiinfluenfa
sa in regiune, veziPaul A. shapiro, Prelude ta Dictatorship in Romania: The Nationsl
christian Party in Pozuer, Dec. 1937 - Feb. 1938, in Canadinn-American slaaic studies,
V[I, 1 (Primdvara\974), pp.45-88. Cartea lui Cuza,Desprepoporalie (edilia a doua),
1929, apdrutd inilial in 1899 si revizuitd trei decenii mai t6rziu, descrie oragele
Moldovei, Bucovinei 9i Basarabiei ca fiind preluate de valurile de imigranli evrei.
Vezi Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania, 1995, pp. B9-I27 , despre
antisemitismul din Basarabia; qipp.253-255, despre imigralia evreiascd in BasarJbia
dupd Primul Rdzboi Mondial. Cu privire la fundalul istoric al antisemitismului
romAnesc, cuza gi codreanu, vezi capitolurmeu,Fundalul giprecursorii Holocaustului,
in Raportul Comisiei Wiesel, pp.19-55.
Controlul intrdrilor si nl iesirilor din Ghetott 77

Figura 16 Evrei bdtrani, cu bagaje, incdrcati intr-o cdrutb pentru deportarea din
- Chisindu spre Transnistria,
ghetoul din octombrie 1941. (Georg westermann verlag)

Figura 17 Evrei obligali sd se strAngd laolalti in timpul reocupdrii Basarabiei

- c1e cd tre R omAnia (B ilda r chio P r e.us s is c her KuI t urb es i tz)
Documente 263

Doeument t41l

INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI

Serviciul ]andarmeriei

15 DEC. 1941

REFERAT
Din 9 Decemvrie 1941

Am onoare a raporta cd evacuarea evreilor din Bucovina si Ba-

sarabia s-a terminat.
Evreii evacuali au fost agezafi,inzonele ardtate tr schita anexatd.
Numdrul total este de L08.002.

INSPECTORAruL GENERAL AL IANDARMERIEI

General de Divizie C.Z. \4asiliu
[Semnhtura :] C.Z. Vasiliu

SURSA: USHM RG * 25.004, rola64, dosar 18844, vol 3. Harta nu se gdsegte pe mi-
crofilm, dar a fost publicat5 in facsimil Ancel,Transnistria, op.cit.,vol.2,pp.450-451.