Exerciţiul №1

Prelucrarea datelor observaţiilor de nivel al apei

1. De construit graficul oscilaţiilor nivelelor medii diurne de apă;
2. De alcătuit registrul frecvenţei (repetării) şi asigurării (duratei) nivelelor de apă;
3. De construit graficele repetării şi duratei nivelelor;
4. De determinat nivelele modal şi medial
Este dat: Tabelul nivelelor diurne de apă al r. Răut, postul hidrometric Jeloboc, anul 1969
(tab. 1.1).
Tabelul 1.1
Nivelele medii diurne de apă. Râul Râut – postul Jeloboc, 1969. Cota zeroului postului – 24,71 m
SB
Data I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 118 120 130 325 135 100 122 126 115 110 110 120
2 120 122 132 364 132 100 138 124 110 110 108 117
3 120 124 134 414 132 104 149 124 113 114 108 122
4 120 137 132 444 133 108 132 124 125 113 107 122
5 126 142 130 447 129 108 142 122 125 113 112 122
6 123 139 128 472 124 110 130 118 124 112 113 122
7 120 135 130 466 120 110 124 116 124 112 110 123
8 120 130 131 444 114 110 118 112 120 110 110 122
9 116 127 131 401 114 120 116 116 114 110 110 120
10 115 122 131 356 115 215 112 116 111 111 112 118
11 127 121 134 268 115 197 113 115 112 112 114 120
12 123 118 159 246 116 152 142 114 110 111 110 124
13 116 118 294 222 116 144 270 111 111 110 110 124
14 116 121 283 182 114 138 303 110 110 108 109 121
15 115 130 304 165 114 128 296 111 111 111 107 120
16 121 144 331 163 114 123 294 112 110 113 110 120
17 154 154 329 157 114 120 249 114 111 109 112 127
18 172 160 327 151 112 118 220 113 112 109 108 117
19 165 155 301 168 110 124 192 118 112 110 108 108
20 152 150 272 164 108 134 177 116 112 108 108 119
21 147 147 260 170 110 119 168 113 112 109 112 114
22 140 144 257 179 110 114 162 114 112 110 110 124
23 133 143 257 178 112 114 156 116 110 110 108 126
24 127 139 260 182 108 108 177 115 109 110 108 124
25 124 135 252 170 106 109 156 114 110 108 110 115
26 126 132 247 160 107 124 144 111 110 108 111 124
27 125 131 257 154 106 133 138 111 110 110 110 127
28 123 129 253 145 106 122 132 110 109 110 114 126
29 123   271 144 106 124 130 111 110 108 122 126
30 121   288 138 104 122 132 116 111 106 118 120
31 120   307   104   128 116   107   118
Med. 128 134 224 255 115 125 167 115 113 110 111 121
Max. 173 160 333 474 136 242 304 126 126 115 123 128
Min. 114 117 128 137 103 100 112 110 107 104 106 106
Nivelul maxim anual - 474, Nivelul minim de vară - Nivelul minim de iarnă -
Nivelul mediu anual - 143
6/IV 100, 1-3/VI 105, 10/XII 1968
Din anuarul hidrologic pentru râul respectiv şi postul hidrometric se transcriu nivelele medii,
maxime şi minime pentru anumite luni şi pentru an, precum şi semnele convenţionale a fenomenelor
de gheaţă (tab. 1.1). În titlul tabelei este indicat denumirea râului şi localităţii unde este amenajat
postul hidrologic, anul de observaţii şi cota zeroului graficului postului. Pentru lunile de iarnă alături
de nivelele apei se indică prin semne convenţionale şi fenomenele de gheaţă. Graficul oscilaţiilor
nivelelor de apă (fig. 1.16) se construieşte pe hârtie milimetrică de format A3.
Pe axa orizontală se depun zilele, pe cea verticală – valorile respective a nivelelor de apă
peste zeroul postului în cm. Scara orizontală se fixează 1mm – 1 zi. Scara verticală – în funcţie de
amplitudinea nivelelor, în acord cu tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
Scara recomandată a nivelelor
Amplitudinea Sub 1,0 1-2 2-5 5-10 Peste 10
nivelelor, m
Scara 1:5 1:10 1:20 1:50 1:100

Pe grafic se indică denumirea râului şi punctului de observaţii, anul şi cota zeroului postului,
nivelele maxim şi minim anual.
Fazele regimului de gheaţă se notează printr-o fâşie aparte cu o grosime de 4 mm,
poziţionată deasupra graficului şi cu semnele convenţionale în acord cu fig. 1.15. a
2. Pentru alcătuirea borderoului repetării şi duratei nivelelor de apă, toată amplitudinea lor se
împarte în intervale peste 10, 20, …, 100 cm (în funcţie de amplitudine), începând cu cel mai mare
(Hmax) şi finisând cu cel mai mic (Hmin). Primul şi ultimul interval ca valoare se pot deosebi de restul.
Numărul de intervale trebuie să fie nu mia puţin de 10. În exemplul nostru: A=H max-Hmin=474-
100=374 cm; intervalul este primit de 25 cm.
Intervalele de nivele se aranjează în descreştere în rubrica 1 din tabelul 1.3 şi se calculează
numărul de cazuri (zile) din aceste intervale pentru fiecare lună. Pentru evitarea greşelilor selectarea
se efectuează pentru fiecare lună şi pentru toate intervalele, şi imediat se verifică suma lor pentru
fiecare lună, care trebuie să fie egală cu numărul de zile din luna respectivă. Rezultatele calculelor se
înscriu în rubricile respective din tab. 1.3.
Frecvenţa nivelelor din fiecare interval din an se determină pe calea adunării frecvenţelor
intervalului respectiv pentru toate lunile.
Durata nivelelor (în zile) se calculează prin adunarea pe verticală a repetărilor nivelelor din
an. Pentru ultimul interval durata va fi egală cu numărul de zile în an. Împărţind durata în zile la
numărul de zile în an şi înmulţind totul apoi la 100, putem determina asigurarea nivelelor fiecărui
interval. Pentru ultimul interval durata nivelelor va fi 365 zile, ce corespunde asigurării 100%.
3. Graficele frecvenţei şi duratei se construiesc pe hârtie milimetrică de aceleaşi dimensiuni,
la aceiaşi scară şi coordonate ca şi graficul oscilaţiei nivelului de apă.
La construirea graficului repetării ordonatele se iau din media intervalelor, iar la construirea
graficului duratei – limita de jos a intervalelor.
Ambele curbe încep pe axa ordonatelor de la nivelul maxim şi se finisează cu nivelul minim.
Curba repetării se va finisa cu abscisa repetării nivelului minim, iar curba duratei cu abscisa egală cu
numărul de zile în an. Frecvenţa nivelului minim se determină din tabelul 1.1.
4. Cu ajutorul graficelor frecvenţei şi duratei putem determina nivelele modal şi medial a
apei.
Nivelului modal, adică nivelului cel mai des observat în decursul anului, pe curba frecvenţei
(curba 2 din fig. 1.16) îi revine abscisa cu cea mai înaltă valoare. În exemplul dat Hmod=125 cm.
Nivelul median, adică nivelul cu asigurarea 50%, mai jos de care apa timp de 183 zile
(jumătate de an) nu coboară, se determină din curba de asigurare (curba 3 din fig. 1.16), pentru
abscisa egală cu 183 zile, sau 50%. În exemplul dat H50%=126 cm.
 Tabelul 1.3
Borderoul repetării (frecvenţei) şi duratei (asigurării) nivelelor de apă a r. Răut la postul Jeloboc,
anul 1969
Intervalel Repetarea (frecvenţa), zile
e de nivel
Durata
peste
nivelelor,
zeroul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
zile
graficului,
cm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
474-450 2 2 2
449-424 4 4 6
423-398 1 1 7
397-372
371-346 2 2 9
345-320 3 1 4 13
319-294 4 3 7 20
293-268 4 1 1 6 26
267-242 8 1 1 10 36
241-216 1 1 37
215-190 1 2 1 4 41
189-164 1 9 3 13 54
163-138 5 11 1 8 3 10 38 92
137-112 25 17 11 19 15 11 24 14 7 9 30 182 274
111-100 12 10 7 16 24 21 1 91 365
Total 31 28 30 31 30 31 31 30 31 30 31 365

Subiecte pentru autoevaluare

1. Sarcinile hidrometriei şi importanţa ei în gospodărire.
2. Destinaţia şi clasificarea posturilor şi staţiilor hidrologice.
3. Tipurile de construcţii pentru observaţiile asupra nivelelor. Condiţiile de aplicare a lor.
4. Ce reprezintă nivelul apei, zeroul observaţiilor, racordarea şi zeroul graficului postului
hidrologic?
5. Cum se măsoară nivelul apei la posturile cu piloni?
6. Staţiile automate, specificul lor şi condiţiile de folosire a lor.
7. Limnigrafele, principiul funcţionării şi instalarea lor.
8. Principalele condiţii care determină alegerea locului amenajării postului hidrometric.
9. Componenţa şi termenii măsurătorilor de nivele.
10. Cum se măsoară căderea şi panta suprafeţei apei?
11. În ce constă prelucrarea de bază a măsurătorilor de nivele? Care nivele sunt considerate
caracteristice?
12. Explicaţi noţiunile de frecvenţă şi durată a nivelelor de apă; cum ele se determină?
13. Cum se construiesc şi pentru ce sunt necesare graficele frecvenţei şi duratei nivelelor de
apă?
14. Nivelele corespunzătoare de apă şi folosirea lor.