Capitolul 01 - La Cornul lui Sas

Anul 1612. La Cornul lui Sas era razboi. Inca din zorii zilei, armata lui Stefan Tomsa
era pregatita. Vestitul sleatic !otoc"i si Constantin Voda #o$ila, urmau sa intre in
tara cu putina lor oaste, formata din lesi si cazaci. Stefan Tomsa mergea calare
impreuna cu %usein aga. Acesta ii spune lui Tomsa ca omul sau l&ar ' auzit pe
!otoc"i spunand ca( )daca nu $a inturnati cu $eneticul $ostru, $a ' $ai si amar de
$oi)
*e$oltat, Stefan Tomsa rosteste( )$enetici sint ei, cu muierile si cu #o$ilestii lor, cu
lesii, cu raiterii si cu frantu+ii lor). Tomsa a$ea moti$e sa 'e suparat( )au pustiit si
au saracit biata tara s&au asezat aicea ca un cuib de $iespi, fara in$oirea
pamantenilor si a !ortii) iar, in opinia lui Tomsa, principalul $ino$at pentru aceasta
situatie era )muierea lui Irimia), care se amesteca in treburile tarii.
Stefan Tomsa era con$ins de izbanda lor, mai ales ca )-umnezeu e de partea
noastra de partea celui pe care&l $rea norodul si cei mari).
-eodata, %usein $ede un calaret $enind( era Cantemir&bei, care le aducea $esti(
)-aca&i izbim in drumul pe care merg, ciar acuma, ii cotitura apei, ii co$arsim si ii
rapunem).
 Tomsa. Cantemir si %usein otarasc planul luptei( tatarii, pe malul !rutului, la
dreapta turcii, cu tunurile pe mi+loc, iar muntenii si moldo$enii condusi de Tomsa,
pe stanga.

Capitolul 02 - Cat de repede se castiga bataliile

Stefan Tomsa $edea ca #o$ilestii au osti mai putine si stranse in pripa. Astepta
momentul prielnic cand sa atace si se gandea in sinea lui( )-upa zdruncin si umiliri,
$a da -umnezeu sa a+unga in scaunul pe care ra$nise cu cinuit dor). Si atunci, )$a
sti el sa faca dreptate in tara boierilor moldo$enesti). In timp ce inamicii cereau
indurare, un lea $oia sa&l rapuna pe Cantemir bei, insa /irno$a impreuna cu
Soimaru se napustira asupra leaului, doborandu&l la pamant.
Soimaru ii spune lui Tomsa ca )unde se bat aiducii lesesti a$em sa gasim pe
!otoc"i sisi pe puii lui Ieremia #o$ila).
Infranti, ostasii incepeau sa se incine in$ingatorilor. -in randul lor, mandru iesea
!otoc"i care ceruse sa $ina %usein aga( )sint prinsul lui), dispretuindu&l pe
domnitorul Stefan Tomsa.
0ste prins mezinul lui #o$ila celalat 'u al lui #o$ila era furat si dus plocon anului,
asa $azuse unul dintre robii cazaci. Cantemir dadu ordin ca, o suta de oameni, sa
porneasca pe urmele lor.
%usein ii spuse lui Tomsa ca( )am a$ut o biruinta usoara si deplina).
Acum a$eau sa&si odineasca ostile in satele din apropiere, apoi mergeau la Iasi )sa
implinim poruncile maritului nostru Sultan).
Cele trei capetenii )se sfatuira putin cu pri$ire la robi si la prazile de razboi).

Capitolul 03 - Unii cad, altii se ridica

1
 

 Tatarii au primit robii si prada de razboi %usein primeste )prinsii domnesti si

obrazele alese) in timp ce Tomsa se multumeste cu boierii #o$ilestilor.
Stefan Tomsa ceama la el pe Simeon /irno$a si pe Tudor Soimaru si&i lauda pentru
felul lor de a se lupta( )... ati fost ca lupii intre oile cele proaste) si domnitorul
otaraste( )pe toti am sa $a platesc cu dreptate).
icorita Armanasul )a simtit ca Voda se aprinde) pentru ca )Ii scapara ociul si are o
$ana in frunte care i se uma..) si&l intreaba daca sa&i aduca pe boierii prinsi.
-omnitorul da ordin ca )oamenii ne$rednici, lingai ai muierii lui Irimia) sa&i taie ciar
in acea zi casapul Iancu Tiganul. Tradatorii erau( atmanul /alica, postelnicul
Cirica stolnicul #iron, logofatul Vasile Stroici.
Ca multumire pentru ca&i sal$asera $iata, Cantemir bei se face frate de razboi cu
/irno$a si cu Soimaru, si&si pecetluiesc aceasta uniune cu sange, apoi ii indeamna
sa&l urmeze.

Capitolul 04 - Se leaga o fratie de sange

Cantemir bei merge insotit de /irno$a si de Soimaru catre cortului lui, unde le
daruieste )doua +ungiuri cu manunciuri frumos lucrate).
Cantemir le po$esteste ca de mic a fost la razboi, dar )pana astazi insa n&am simtit
in'orarea mortii. Ala m&a pazit).
Simeon /irno$a ii spuse lui Cantemir ca )nici un 'r de par nu se clateste in lumea
asta fara stirea Celui&de&Sus).
Cantemir isi intreaba fratii de razboi daca nu sunt mirati de aceasta legatura, mai
ales ca )nu sintem de o lege). Soimaru ii raspunde ca nu se mira, pentru ca )in
pribegiile si intamplarile $ietii mele, am $azut de multe ori asta).
Cei trei prieteni se ospateaza, fumeaza din ciubuce si beau cafele ascultandu&l pe
Cantemir cum le po$estea despre seraiurile din Crim, despre bogatiile anilor cu
barbi mari in mi+locul carora el crescuse, le $orbea despre $estitul Stambul, ori
despre Caucazul cel intunecos.
Intrebat de Cantemir despre $iata sa, Soimaru po$esteste ca de neam era oreian.
 Tatal sau 'ind omorat, este luat de&un frate mai mare cu el, in pribegie. Traieste o
perioada la 3ie$ insa murindu&i fratele si ramanand orfan pe lume, se anga+eaza
ucenic la un mester de sabii. -eprinzand mestesugul armelor, Soimaru de$ine
ostean, slu+ind lesii, nemtilor, )am fost pana&n tara talienilor s&a frantu+ilor). La
/uda, Soimaru aude grai romanesc si simte ca&i aproape de tara lui aand ca
 Tomsa&Voda ciama la oaste, se prezinta si el. Soimaru a$ea un dor( sa&si re$ada
tinutul copilariei de pe apa *autului si mormintele parintesti despre acest dor stia
doar prietenul sau, /irno$a.
-ar fratii de razboi nu&si lasa singur fratele asa ca decid sa porneasca toti trei spre
4rei.
Auzind acestea, Soimaru ) cu ocii umezi, imbratiseaza pe pagan si pe boier, fratii
lui).

Capitolul 05 - Sfat de drum

2
 

Cantemir bei a$ea sa&l lase pe 5erei&cel&batran responsabil cat a$ea el sa

lipseasca.
 Tudor Soimaru merge la cortul lui Tomsa&Voda sa&i ceara $oie sa mearga sa&si $ada
neamurile de la 4rei si plaiurile natale.
-omnitorul ii da permisiunea dar si )trei zloti de aur ca sa $ada cum stie pretui
Stefan&Voda brat de $oinic).
Cei trei pornesc la drum la sugestia lui Cantemir )la cel dintai an ne oprim.
-ormim un somn pana ce se ridica luna si pe urma pornim intins mai departe).
Soimaru simte cemarea pamantului( )!e aicea cred ca n&am fost niciodata ... dar
parca as cunoaste locurile).

Capitolul 06 - La popas se arata boierul Stroie

Cei trei opresc la antana lui Albota, unde era )un an pe slea).
5azda, mos Cirila, )cunoscand ca are de&a face cu fete alese, ii primi cu caciula la
genunci) si cu bucate speci'ce anului sau( pita de secara si cate un caras din
elesteul lui dupa masa, mos Cirila ii in$ita sa mearga sa se odineasca.
Aproape de miezul noptii, mos Cirila se certa cu un boier moldo$an. Cei trei
prieteni se otarasc sa mearga sa $ada despre ce era $orba. /oierul ii cerea gazdei
sa&i dea a+utor( )sa&mi deie cal si a+utor sa urmaresc pe oti. Cazacii mi&au furat
fata, boieri dumnea$oastra).
/oierul $enea cu caruta de la Cornul lui Sas in caruta a$ea stofe cumparate de la
Lio$ si pe 'i&sa, #agda. Iar la un popas cazacii i&au furat fata si&i roaga pe cei trei sa&
l a+ute sa&si gaseasca fata( )fata mea e ca o stea, frumoasa si curata, s&am purtat&o
si&n Tara Leseasca la oleaca de in$atatura).
Soimaru insa a$ea alta $arianta a ceea ce se intamplase( )/oierule, dumneata ai
$enit cu #o$ilestii si cu !otoc"i, ai scapat peste !rut si prietenii dumnea$oastra,
cazacii, ca sa nu fuga cu mana goala, te&au pagubit pe dumneata)
/oierul incepe a se plange si a se ruga sa&l a+ute sa&si gaseasca fata. ata ii era
disparuta de o ora iar cei care&o furasera o luasera inspre drumul cel mare. -aca nu
a$ea sa 'e a+utat, boierul era otarat sa&si ia $iata.
Cei trei prieteni otarasc sa mearga pe urmele cazacului Vasca si a domnitei( )u
putem lasa suet ne$ino$at pe mana otului).
!rea batran pentru a merge in cautarea fetei sale, boierul ramane la anul mosului
Cirila in timp ce Cantemir, /irno$a si Soimaru pleaca in cautarea copilei si a
rapitorilor ei.

Capitolul 0 - ! prada scumpa

Cazacul Vasca, insotit de cei patru cazaci ai lui, mergea inspre istru, ducandu&si
prada pe cal. -omnita, dupa atatea zbuciume si tipete, nu mai a$ea putere sa se
mai impotri$easca.
Vasca ii spuse fetei, care se prefacea lesinata( )!orumbito, descide ocii si nu te
teme... oi nu&ti $rem raul. oua ne esti draga si te&am furat dupa obiceiurile

7
 

8crainei).
8nul dintre cazaci, pe nume Aliosa, il certa pe Vasca( )Vatmane, ai facut o prostie.
emeie iti trebuie9 Acum sintem fugari si trebuie sa scapam noi singuri. Ai mai luat
greutate).
Aliosa era sigur ca )aici e tara umblata si dam de dracul) si&i a$ertizeaza pe ceilalti
ca erau urmariti.
Vasca otara )intram in marginea padurii. Asteptam sa $edem ce este. !e urma ne
cautam si $izuina).
ata este data +os de pe cal, iar Vasca o aseaza sa se odineasca, spunandu&i sa nu
tipe, ca el o rapise din dragoste pentru ca )in toata 8craina nu este fata ca tine) si
a$ea de gand )te duc ca pe o oare, sa te rasadesc in pamantul nostru).
Aliosa se intoarce la Vasca si&i spune ca ) am cercetat totul, nu este nimica).
Insa cazacii nu stiau ca cel care se strecurase nu era cerb, ci )tatarul cel subtire,
tacut si palid, al lui Cantemir bei).

Capitolul 0" - #liosa a sfatuit de bine pe $asca %atamanul

Cazacii fac popas in padure si se ospateaza.

ata cere putina apa sa bea, iar unul dintre cazaci este trimis dupa apa la rau.
In timp ce cazacii lasasera garda +os, uitand incidentul de mai de$reme, Aliosa
obser$a ca cine$a le furasera caii. Aliosa era con$ins ca )focul ista&i din pricina
fetei ... Asta&i pacostea noastra).
Vasca le face semn sa&l urmeze, in timp ce lua fata la sub brat ) eu fata n&o dau
decat moarta).
In timp ce fugeau spre o ascunzatoare, unul dintre cazaci este strapuns de o
sageata. Aliosa il a$ertizeaza pe Vasca )-e&acuma, $atmane, aici e sfarsitul nostru)
Vasca este sfatuit sa lase )fata 4reianului neatinsa cu toate armele $oastre si $a
iertam) insa acesta raspunde ca n&o lasa.
 Tudor Soimaru ii spuse )Vasca daca nu pui fata +os, iti iau umarul s&ai s&o lasi de
ne$oie...)
Cantemir mai nimereste un cazar, iar Soimaru il nimereste pe Vasca drept in umar.
Aliosa si Vasca, lasara fata si armele si rostira )rob).
-omnita cazuse intr&un lesin, iar Soimaru )se pleca cu gri+a si asculta rasuarea
fetei). ata iti re$eni din lesin insa nu putea spune nimic.

Capitolul 0& - !r'eianu se impaca cu mos C'irila

La an, boierul 4reianu ii certa pe cei doi slu+itori ai sai daca n&ar ' intarziat acum
putea sa&i urmareasca pe rapitorii 'icei lui.
Vazand ca e om cu stare boierul, mos Cirila se impaca cu boierul, uitand incidentul
de noaptea trecuta.
-ar gandul boierului 4reianu era la cei trei tineri care plecasera s&o gaseasca si la
fata lui boierul iesi in drum, dar nu se $edea nimic. /oierul le da ordin slu+itorilor sa
pregateasca caruta( )trecem istrul cat om putea mai repede, s&acolo pun eu mana

:
 

pe ot).
#os Cirila $ede niste calareti $enind )$ad $enind calareti poate&s boierii nostri de
asta&noapte).
Vazandu&i blanita albastra, boierul il trimite pe Irimie Tiganul sa&i aduca )lantul de
aur care&l pun eu pe dupa gat ... sa $ada ca&i primeste un boier mare cu toata
cinstea).
/ucuria boierului cand isi $azu fata teafara si ne$atamata era fara margini )iar cei
trei prieteni zambeau cu putina induiosare si bucurie).

Capitolul 10 - (ucuria lui )upan Stroie

/oierul ii intreaba pe sal$atorii 'icei sale cine erau si ce dorea sa le dea( )spuneti(
sa $a dau inima, sa $a dau bogatiile mele9).
/oierul auzise de Cantemir si ca&l adusese pe Tomsa ca domn )fapta ta sa 'e
primita la scaunul dreptului +udecator).
Si pe Simeon /irno$a il cunostea boierul( )-umneata $ei ' 'ind feciorul lui #iailes.
0u pe parintele dumitale l&am cunoscut. Se $ede ca esti om tare si de ispra$a ca si
el).
/oierul il imbratiseaza pe Tudor Soimaru pentru ca&i sal$ase fata din mana cazacilor,
iar pentru boier aceasta zi era deosebit de importanta( )astazi sint $esel ca&n ziua in
care raposata mea muiere mi&a daruit odorul asta).
/oierul ii cere lui mos Cirila sa aduca bucate si $in bun si sa se cinsteasca.
/oierul marturiseste ca( )Am fost cu $adu$a Irimiei i&am tinut partea si am $enit cu
Constantin&Voda si cu !otoc"i pana la Iasi), insa cand a $azut )toate cate cad pe
biata #osie, mai rele decat focul si apa), boierul 4reianu a cugetat ca )daca
 Tomsa&Voda se aseaza cu a+utorul !ortii in scaun, se alina si nacazurile #oldo$ei).
/oierul 4reianu a$ea treaba la 4rei, apoi a$ea sa mearga sa se infatoseze la
-omnia noua.
Cei trei prieteni a$eau sa mearga impreuna cu boierul si cu fata lui, #agda, pana la
4rei.

Capitolul 11 - Lui )upan Stroie ii plac c'efurile cu sotii

#os Cirila aducea $in in$ecit, in timp ce baba #aria se ingri+ea de puii rumeniti.
/oierul 4reianu il intreaba daca a$ea mancare si bautura pe saturate si daca fata ii
era bine baba #aria o descantase pe domnita de deoci )a$ea ea o sfarseala, o
dureau tamplele ... S&au atintit oci multi asupra ei).
 Tudor Soimaru se ridica de la locul lui si se strecoara in tinda aici el ii da porunca
slugii sale, Lie, s&o tina sub obser$atie pe #agda.
Auzind $ocea lui Soimaru, #agda iesi din camera ei sa&i mai multumeasca inca o
data pentru c&o sal$ase. Atunci, Soimaru merse in camera ei si proptindu&se in usa,
acesta ii marturisi( )dar tu, +upanita, de atunci imi esti draga...)
Soimaru era indragostit de #agda( )Cand te&am $azut, parca mi s&a infatisat o
domnita ca&n istorisirile cele frumoase si de demult ... -e&acum $iata mea nu mai

;
 

insemneaza nimica. 4 pun la picioarele tale...)

#agda nu zicea insa nimic.
Lie, sluga sa, il anunta ca boierul a dat porunca sa porneasca la drum si $enea sa&si
$ada fata insa )i s&a pus in usa boierul /irno$a si&l tine c&o pilda din sfanta
0$angelie).
Soimaru a$ea sa porneasca curand spre #urgeni )acolo se alege de sarmana mea
inima) in compania #agdei, a boierului si a prietenilor sai.

Capitolul 12 - Codrul si tineretile

Calatorii se apropiau de apa *autului.

/oierul le po$estea despre minunatele lui petreceri la curtea lui Crai, despre sotia sa
#arga, dar si una din supararile boierului( )Caci trebuie sa stiti dumnea$oastra & $a
spun ca la niste prieteni & am si cu copilita asta o leac de nacaz. Isi are
incapatanarile ei, si otararile ei, si cateodata parca&i o caprita fara astampar si fara
odina...)
 Tudor Soimaru mergea calare inainte, alaturandu&i&se si #agda, )cemand c&o $orba
sagalnica pe Tudor Soimaru).
!rietenii lui obser$a scimbarea amicului lor( )de cand am dat de 4reianu,
prietenul nostru Soimaru tace si&i ard ocii. 0 bolna$).
Cantemir il sfatuieste pe /irno$a sa )indemnam la $orba multa pe Stroie 4reianu).
 Tudor Soimaru si #agda lui Stroie calaresc pana a+ung intr&o padure de mesteceni,
unde Soimaru )o cuprinse scurt cu bratul si ea se abatu la pieptul lui. Sta inlantuita
ca o liana de el si primea cu ocii incisi sarutarile lui patimase).

Capitolul 13 - Crucea ra*asilor

A+ung la Soimaresti. Tudor Soimaru ii promite #agdei ca $ine s&o $ada curand.
)!entru el iubirea cea mare a $ietii lui era mai presus de toate).
In fata bisericii, )Soimaru se opri, isi descoperi capul cu plete scurte, crete, si&si facu
incet cruce), acesta era un obicei $eci in$atat de la bunicul sau.
Cei trei prieteni pornesc pe poteca bisericii, cand un $ataman le iesi in cale
)intrebandu&i pe cine cauta). Tudor Soimaru le spuse cine este, iar un batran il
intreba daca nu este )dintre ai lui Ionascu care au pribegit peste istru9). Acest
batran ii era )mos drept), frate cu tatal sau. Soimaru il recunoscu pe #osu #iu.
-intr&o data, Tudor este imbratisat de $eri si matuse )toti erau al unui Soimar).
#os #iu il duce pe Tudor Soimaru la mormantul tatalui sau, Ionascu, unde )noi
ingenuncem cu totii ...)
Cu lacrimi in oci, Soimaru citeste lespedea mormantului tatalui sau(

Aici este groapa

unde zace robul lui Dumnezeu IONASCU
din neamul SOIMARESTILOR
care sa stramutat la !esnicele lacasuri

6
 

la anul de la zidirea lumii "#$%&&&

#os #iu ii po$esteste cum a murit tatal sau( )A pierit ucis de buzdugan miselesc,
pentru ca s&a radicat pentru drepturile si ocinile noastre stramosesti sculand la
razboi toate neamurile si toate asezarile oreienilor)
Ca prin $is, Tudor Soimaru are in fata )cipul palid, stropit cu sange, al unui ostean
mort). Acela era tatal sau #ai la $ale, #os #iu ii arata casa lui )sua prin ea
$anturile iernii si bat peste dansa puoaiele ploilor).
Iar pentru toata aceasta saracie si deposedare de pamanturile castigate de la
Ale<andru Voda si de la Stefan Voda, care )ne&a saracit si ne&a umilit ne&a batut si
ne&a insangerat Si pe tine te&a lasat orfan) era $ino$at boierul Stroie 4reianu
)boierul cel mare de la #urgeni).
La aceste $orbe, Tudor Soimaru ramase ca fulgerat.

Capitolul 14 - +udor Soimaru se arata om care so%aieste

 Tudor Soimaru, plecand de la mormantul parintesc, incon+urat de prieteni si de rude,

merge la casa lui mos #iu.
)In suetul lui Tudor Soimaru bantuia intr&ade$ar o furtuna groza$a). Tudor il
intreaba pe prietenul sau, /irno$a, )ce fac eu9). Tudor era indragostit de fata
ucigasului tatalui lui. /irno$a era de parere ca( )intre tine si neamul lui Stroie e
sange Cand ar aa #iu si neamurile $oastre numai gandul tau, te&a prigoni cu
blastam ...)
 Tudor Soimaru era agitat )dar ce sa fac, prietenilor mei dragi, daca #agda
4reianului mi&i draga si nu&mi mai pot aa loc si stare din pricina asta9)
Cei trei prieteni se otarasc sa plece in cautarea #agdei desi nu stiau unde este,
Cantemir este de parere ca )Ala are sa ne indrepte ... S&ai sa ne indrepti si tu, &
caci $ei ' ca un copoi pe urmele caprioarei( $ei adumelca urma dragostei tale).
-upa ce se odinira putin, mos #iu ii in$ita la masa. #os #iu il intreaba pe
Soimaru daca )la -omnia noua este $reo nade+de de dreptate) si daca a$ea sa se
intoarca la Iasi. Tudor ii raspunde ca se intorceau la Iasi si ca )Voda Stefan tine cu
norodul). #os #iu ii spune lui Tudor sa nu uite de datoria sa stramoseasca )sa&l
cauti si sa faci dreptate). Soimaru ii raspunde( )#os #iu am sa cer dreptate lui
Stefan&Voda si neamurile noastre au sa intre in stapanirea pamanturilor $eci).
#osul #iu isi doreste sa se intample asta si&i aminteste( )Si pe urma, cauta pe cel
ce a pus in mormant pe parintele tau).
/irno$a, in acest timp, se gandea( )Caile prietenului meu sunt incurcate. Tomsa $a
face dreptate Soimarestilor. !e #agda el se gandeste s&o rapeasca pentru dragostea
lui. Iar pe 4reianu, daca&i $a sta in cale, il $a calca in picioare).

Capitolul 15 - Cum urca +omsa in scaun domnesc

Cei trei prieteni a+ung alaiul domnitorului Tomsa aproape de $ama Iasilor.
/oierii ies in intampinarea domnitorului si se fac ultimele pregatiri pentru urcarea pe

=
 

tron.
/irno$a si Soimaru se infatiseaza domnitorului. /ucuros sa&si $ada $oinicii,
domnitorul Tomsa il intreaba pe Soimaru ce&a facut.
)#i&am gasit neamurile saracite si casa parintilor mei pustie. Am sa $in cu toti ai
mei sa ingenuncem la dreptatea #ariei tale).
-omnitorul promite ca se $a face dreptate, iar Soimaru ii spune ca este $orba
despre sfetnicul sau, Stroie 4reianu. Auzind acestea, domnitorul Tomsa ii
raspunde( )4reianu e al muierii lui Irimia, nu e al meu 8nde&i ca sa&l spanzur in
carlige)9
 Tudor Soimaru ii po$esteste domnitorului ca aase ca boierul 4reianu a $enit la
Iasi )sa cada in genunci la #aria ta si sa se roage de iertare). Tomsa nu a$ea abar
de aceasta asa ca&si ceama slu+itorul, pe icorita, care&i raspunse ca )4reianu e
de partea #o$ilestilor si a lesilor, si e fugar cu toti ceilalti).
/irno$a si Soimaru merg la Cantemir, care era langa tatarii lui. /irno$a ii spune
dezamagit ca 4reianu mintise si ca era fugar, trecand otarul in Leia.
Soimaru spera ca #agda il $a face sa renunte pe tatal sau la fuga, mai ales ca( )am
a$ut amandoi un ceas de dragoste).
Cei trei prieteni otarasc sa plece in cautarea #agdei )indata ce s&aseaza Tomsa in
scaun).
A doua zi, in sfanta duminica, alaiul domnesc, )cu boierii mari si mici inainte, calari
pe cai alesi) si domnitorul Tomsa pe mi+loc calare pe&un cal alb, iar de&a dreapta cu
Cantemir bei si de&a stanga cu aga %usein, inaintau spre cetate.
#ultimea din satele apropiate tipau )Traiasca #aria sa), iar clopotele bisericilor
bateau, anuntand inaintarea alaiului domnesc.
La biserica Sfantul eculai din Iasi, mitropolitul precum si ceilalti egumeni ai
manastirilor isi asteptau domnul in prag.
-e afara, /irno$a ii e<plica lui Soimaru procedura ungerii in scaun a domnitorului
 Tomsa, insa gandul Soimarului era la plecarea de a doua zi in cautarea #agdei
4reianului, spre %otin.
-e la biserica, alaiul domnesc porneste spre Curte. -omnitorul da ordin ca tradatorii
sa faca cunostinta cu casapul Iancu Tiganu.
Simeon /irno$a e<clama( )Isi incepe Tomsa domnia, s&are sa curga sange boieresc
asta nu&i bine)

Capitolul 16 - rum spre istru

A+ungand la istru, Cantemir le spune fratilor sai de razboi( )0u nu&mi pot lasa in
$oia intamplarii ostenii mei ... u $a pot into$arasi pana la Leopol).
 Tudor Soimaru si /irno$a a$eau sa mearga la Lio$, unde spera )trebuie sa a+ung
teafar in cetatea aceea, s&o $ad pe #agda, sa&i $orbesc, si sa se aleaga intr&un fel
$iata mea).
-upa ce imbraca ainele lesesti, Cantemir le da un sfat pretios( )la $reme de
prime+dii a$eti incredere in +ungerele cele de mine daruite, mai mult decat in sabii)
si&l da si pe Ilun )e credincios ca un cane, $iclean ca un sarpe si $iteaz ca un leu).

>
 

Soimaru si /irno$a fac popas la anul lui A$ramicu, la Vielusca, )la cel dintai targ
plin de oameni).
%angiul A$ramicu le po$esteste ca )nu de multe zile au trecut pe la noi, spre Lio$,
boieri mari si osteni alesi cu -oamna de la #oldo$a) si stia ca s&au pornit la targul
cel mare, la Iane$.
Vestea ca tatarii intrasera in tara si pradau tot s&a raspandit cu repeziciune in tot
targul

Capitolul 1 - Un slea'tic subtire

/irno$a era de parere ca )tot la Lio$ a$em sa dam de ei) insa )pana la Lio$ mai
a$em cale lunga).
Inaintau cu greutate( drumul era ane$oios iar poporul se rascula auzind ca $in
tatarii lui Cantemir bei.
Soimaru si /irno$a innopteaza in casa unui gospodar rutean care le po$esteste
$iata grea pe care&o a$eau taranii )ne strica prea mult zilele cu $anatoarea, cu
clacile si cu pod$ezile) si cum $azuse boieri )la drum cu muieri si copile).
Asadar, erau pe drumul cel bun
-e dimineata, pornesc spre targul Iane$ iar Tudor Soimaru tragea nade+de )azi
numaidecat $reau sa a+ung la targ).
!e drum insa sunt salutati de un $anator. Acesta era icolai ?ubos"i )trebuie sa '
auzit dumnea$oastra de mine, caci nimeni n&are cani ca mine si erete ca al meu).
/arno$a se recomanda ca 'ind din partile Cie$ului, fratii Simeon si Tudor din
neamul /arno$s"i.
icolai ?ubo$s"i le po$esti noilor sale cunostinte ca are o singura patima(
$anatoarea. )0u, domnilor, nici nu m&am insurat si nici n&am sa ma insor, caci din
pricina $anatorilor, a cefurilor si a mazurcei, mi&a ramas fruntea cam plesu$a).
Ii in$ita apoi sa cinsteasca )cel mai bun $in al Leiei( To"a@ din $remea craiului
Sigismund) aat in pi$nita sa si sa cineze prepelite, proaspat $anate.
A doua zi, a$ea sa mearga )la serbarea care se da in palatul de la Iane$. 0 $orba sa
puie la cale o unire a lui Samoil Coreci cu domnita 0caterina a raposatului Irimia,
printul moldo$enesc).
icolai ?ubo$"i )a$ea o deosebita prietenie) cu pan Vladimir Coribut, astfel ca nu
putea refuza in$itatia primita.
/ucurosi de $estile aate, la indemul lui icolai ?ubo$"i, pornesc spre curtea sa(
)!oftiti, nobili mei prieteni, in aceasta coliba a linistii mele)

Capitolul 1" - Calea intamplarii

Cei trei prieteni au a$ut parte de un )cef la toarta, cum zic moldo$enii, la castelul
lui !an ?ubo$s"i). Catre miezul noptii, acesta le impartasi durerea sa( )nimenea,
zicea el, in acele $remi de decadenta, nu mai pricepea gustul pentru ade$aratele si
marile $anatori care au desfatat pe stromosi) ba si problema eroilor din !olonia,
care )se stingeau subt ocii lui).


 

-iscutand despre politica si despre )alesele obraze ce insoteau pe 0lisabeta

#o$ilo$na) pan i"olai ?ubo$s"i pomeneste si numele boierului Stroie 4reianu pe
care&l cunoscute )acu doua ierni la Varso$ia si ne&am inteles de minune). Insa cu
totii auzisera de fata boierului 4reianu, cea care )a spariet pe toti nobilii *epublicii)
si de care s&ar ' amorezat si pan i"olai )dac&as ' a$ut numai cu zece ani mai putin
decat am)
In acele momente, Soimaru ar ' $rut sa intrebe pe pan ?ubos$"i daca #agda a$ea
sa $ina si ea la petrecerea din Iane$.
!an ?ubo$s"i isi intreba noii prieteni daca a$eau sa&l insoteasca la petrecerea de la
Iane$. Asa de tare se atasase de ei, incat nici nu concepea sa nu mearga impreuna.
Soimaru si /irno$a acceptara in$itatia lui pan i"olai.
In odaita lor, Tudor Soimaru il intreba pe bunul sau prieten, /irno$a, daca ceea ce
traieste este ade$arat si nu $iseaza. /irno$a il sfatuieste( )ii cu inima tare,
asteapta si culca&te, ca sa 'i odinit mani ... Cine estie poate trebuie sa rapim pe
fata). Soimaru cazu pe ganduri si spuse( BCum $a da -umnezeu).

Capitolul 1& - ! intalnire de dragoste

/irno$a, Soimaru si pan i"olai ?ubo$s"i sosesc la palatul marelui sleatic Vladimir
Coribut de la Iane$.
Isi face aparitia Vladimir Coribut care )desi om in $arsta, isi purta sprinten anii),
apoi $adu$a Ieremiei, doamna 0lisabeta care )desi calca pe treizeci si opt de ani,
era inca frumoasa si parea tanara). Langa doamna 0lisabeta, era Ale<andrel, al
doilea fecior al Irimiei, in $arsta de 1: ani. In urma lor, soseaua cele doua 'ice(
0caterina si Ana.
Sosi si Corec"i )$iteazul lea, care a cutreierat #oldo$a) si saruta mana frumoasei
0caterina.
 Tudor Soimaru o zareste pe #agda 4reianului, langa doamna 0lisabeta si 'icele
sale iar )sangele ii na$ali in fata si inima&i bufnea cu graba in cosul pieptului).
Soimaru o $azu pe #agda discutand cu un tanar. !an ?ubo$s"i il lamuri( )acela&i om
de soi il ceama !a$el #ins"i. 0 lit$an si are mosii de nu le mai stie marginile. %m
$orba lui cu fata trebuie sa aiba un inteles).
Soimaru inainta spre #agda aceasta, $azandu&l, )parea impietrita si se facu alba ca
$aru). Tudor Soimaru ii spuse lui pan #ins"i ca are un )cu$ant tainic) cu domnita.
#agda, 'ind intrebata de !a$el #ins"i daca&l cunoaste pe razes, raspunde ca nu&l
cunoaste. *aspunsul #agdei fu pentru Soimaru ca )o lo$itura de maciuca in
crestet).
Soseste si boierul 4reianu care&l intreaba pe Tudor Soimaru )cu ce impre+urare pe
la noi9), mai ales ca )nici nu inteleg la urma urmei, ce cauta dumnealui aici, & caci
eu il stiam in simbria Tomsei). !an #ins"i spuse ca cel mai probabil era un spion.
La indemnul doamnei 0lisabeta, Vladimir Coribut ceama )slu+itorii imbracati in ros
ai nobilului).

Capitolul 20 - $isurile lui pan Coribut

1
 

Vornicul istor 8rece insotit de boierul Stroie 4reianu se infatiseaza la doamna

Irimiei.
/oierul 4reianu ii spuse ca )intr&o impre+urare oarecare, dupa lupta cu $icleanul
 Tomsa si cu paganii am $azut pe acel ostean in to$arasia lui Cantemir).
Vornicul 8rece intari cele spuse de boierul 4reianu( )socotesc ca spionul a $enit
cu rost intre noi).
-oamna 0lisabeta ii arunca o pri$ire 'ului ei, Ale<andrel se temea pentru $iata lui.
Coribut, $iitorul ginere, o asigura ca( )il $oi cerceta eu singur).
Simeon /irno$a parasi palatul in graba si )cata sa ma pun la adapost si sa $ad ce&i
de facut).
%aiducii lesesti il tineau )strans tinut ca o 'ara prime+dioasa) pe Tudor Soimaru.
 Tudor il $azu pe Ilun, tatarul lui Cantemir si inteles ca )el deci trebuia sa lupte in
dar+ire, sa iasa deasupra).
!etrecerea de la palat nu se mai prelungi mult. !an Vladimir Coribut le spuse celor
prezenti )de mani sa adunam osti si sa zdrobim pe dusman), apoi se retrase in
camera sa, cu gandul la spion( )Voi pune la cazna pe spion mani dimineata. Iar
mani, ziua toata, am destula $reme sa&l spanzur).
Coribut citea din satirele lui -ecimus&Iulius Iu$enalis, cand un slu+itor il informa ca
$in tatarii.
/irno$a calarea alaturi de Soimaru. Ilun tatarul intrase cu slu+itorii care&l duceau la
incisoare pe Soimaru iar /irno$a, impreuna cu Lie si cu Ispas, dadusera alarma ca
$in tatarii

Capitolul 21 - Cum se intoarce puiul la cuib

Cantemir isi tinu oarda, pe marginile Leiei pana ce dadura )cele dintai geturi ale
iernii).
!e /irno$a, domnitorul Tomsa il ridica in boierime in timp ce Soimaru se )trase la
ciubul de pe *aut ca un $ultur ranit).
 Tudor Soimaru ii spuse batranului #iu ca )curand $om merge la -omnie pentru
dreptatea noastra). !ana atunci, el a$ea sa se odineasca )de ranile si durerile)
sale
-up&o saptamana, #os #iu ii spuse lui Tudor( )0u cunosc oamenii ... Tu ai a$ut,
copile, un nacaz in dragpste), sfatuindu&l( )trebuie sa simtesti si tu ca omul nu poate
trai singuratic pe pamant). Tudor raspunse( )Va am pe dumnea$oastra...) insa
batranul simtea sa raspunsul baiatului nu $enea din inima. Ii spuse ca )singuratic si
manit, sa stii ca ma trait eu pe lume. 0u nu m&am insotit cu nimene si copii n&am
a$ut) si probabil de aceea( )-umnezeu te&a tirmes la mine, ca sa 'i bratul meu)
#os #iu ii $orbeste lui Tudor Soimaru )de batrani, 'ecare unde a salasluit, si de
feciorii batranilor, care lui i&au fost stramosi & si de toti cei $eci care dorm sub cruci
in tintirim).
 Tudor ii po$esti apoi lui mos #iu )in putine cu$inte, cum a a$ut o dragoste care i&a
ranit inima, si dragostea aceea, intamplarea si -umnezeu au $oit sa 'e ciar fata
4reianului).

11
 

#os #iu il asculta tacut apoi spuse( )Scoala, copilule, sa mergem la biserica ...
Astazi a$em slu+ba pentru suetele mortilor).
In drum spre biserica, se alaturara lor si alti razasi lasandu&l in fata lor pe Tudor
Soimaru, ca pe un reprezentat al ne$oilor lor, mos #iu ii spuse( )0i pe tine te&au
asteptat ca pe -omnul %ristos)

Capitolul 22 - Umbra .onascului

In toamna aceea, mosul #iu si nepotul sau au strabatut toate otarele razasiei de
odinioara.
 Tudor Soimaru lua o otarare( )dragostea lui ii parea o ratacire & si otararea era sa
cladeasca iar casa risipita si sa ridice din paragina li$ada lui Ionascu).
Acum )durerea tuturora incepea sa 'e si durerea lui).
In cea dintai zi de ninsoare, in postul Craciunului, #os #iu ii istorisi lui Tudor )cum
a pierit parintele tau pentru dreptul nostru). Se dezlantuise scandalul dintre razasi si
boierul 4reianu pentru ca )tabunul nostru de cai a fost gasit intr&o buna dimineata
pascand langa curtea 4reianului) si toti pazitorii lui de $ite )s&au ridicat cu
ciomegele, au batut caii si i&au incis in ocoale). /oierul a trimis carte de -omnie si
au e<istat marturii mincinoase ale slugilor 4reianului cum ca razasii de ani de zile
pasteau $itele pe otarul #urgenilor. Iar domnitorul Aron Voda otarase ca razasii
erau buni de plata. Ionascu, ostean in armata lui Ioan Voda cel Cumplit, i&a cemat
pe razesii lui la biserica si i&a indemnat pe toti sa lupte pentru pamantul lor(
)ratilor mai bine sa ne&acopere tarana mormantului, decat sa ne plecam). Si au
 +urat toti in biserica pe sfanta e$angelie, )s&au batut matanii inaintea lui
-umnezeu). Au mers apoi la domn sa ceara dreptate domnul le&a spus ca atunci
cand $ine la el o pricina intre un razas si un boier de&al sau, boierului i se da
dreptate.
In prima$ara, razasii au )tras o brazda pe unde era otarul nostru cel $eci). #ai
multe sate s&au rasculat atunci, iar Voda Aron a $enit sa faca randuiala( dreptatea a
fost de partea boierului 4reianu. Auzind aceasta, Ionascu ii spuse domnitorului(
)#arite -oamne pentru aceasta dreptate, -umnezeu din cer iti $a plati).
!entru indrazneala lui, Ionascu este lo$it cu )buzduganul persienesc in cip de
dia$ol cu coarne ascutite) de catre boierul 4reianu. )L&a trasnit in frunte de trei ori
de l&a insangerat si iar l&a impuns cu coarnele ascutite in luminile ocilor, si iar l&a
batut cu maciuca in moalele capului).
Astfel a murit tatal lui Tudor Soimaru pentru dreptate.
Cu imaginea )iesind ca dintr&un mormant razasul care&i era tata, sangerat la frunte
si cu ocii incisi), Soimaru planse incet pentru nedreptatea neamului sau.

12
 

Capitolul 23 - /artoagele cele %ec'i

Cu trei saptamani inainte de sarbatorile anului 1617, Tudor Soimaru impreuna cu

mos #iu se infatiseaza la domnie. Aici si lasa +alba si pleaca increzatori catre casa.
La biserica din sat, se tine sfat si se strang banii necesari celtuielilor cu +udecata.
Cu trei zile inainte de praznicul S'ntilor Trei Ierari, mos #iu, Tudor Soimaru si
preotul Stefan pornesc catre Iasi si reusesc sa a+unga ciar la zi de sarbatoare si se
)infatoseaza in ceasul al treilea al diminetii la curte). Se intalnesc cu prietenul
/irno$a, care le spuse ca Voda era in toane bune si )acum asculta slu+ba la biserica
Sfantul&eculai).
/irno$a era insarcinat cu soldatii unguri pe care Voda ii incredintase lui.
In curand se auzi alaiul domnesc $enind. /irno$a ii spuse ca $enise capitanul Tudor
Soimaru si doi razesi din neamul sau. -omnitorul Tomsa ii in$ita la masa pe toti
boierii dar si pe musa'rii sai.
-upa masa, domnitorul se puse la odina, apoi impreuna cu sfatul domnesc
 +udecata pricina razesilor.
-omnul intreaba pentru care moti$ nu era prezent si boierul 4reianu, apoi ii
asculta pe mos #iu si pe Tudor Soimaru care iesira inainte sa&i lamureasca pe cei
prezenti.
Vornicului Iosif #urgoceanu, aceasta pricina nu&i era necunoscuta( )caci razasii de
pe *aut au mai pornit +udecata si au mai $enit cu +alobe, dar totdeauna erau
alungati ... 0ste ade$arat ce spun ei).
-omnitorul Tomsa era otarat sa le faca dreptate. Se cercetara artiile razasilor iar
Sfatul -omnesc lua otararea de dreptate a razasilor din neamul lui Soimaru.
Aceasta artie era semnata de domnitorul Voda Tomsa si )se arata lamurit ca se
intoarce razasimii tot pamantul, pana dincolo de #urgeni, cu tot cu curtea boierului,
care, desi a fost cladita cu celtuiala lui, pe $remea lui Aron Voda, tot razasilor se
cu$ine).
#os #iu, multumit de dreptatea ce i se facuse, ingenunce si saruta mana lui
Stefan&Voda Tomsa.

Capitolul 24 - a*asul prinde radacina

Intorsi acasa, preotul Stefan le impartasi la biserica $estea buna tuturor razesilor.
Voda Tomsa le facuse dreptate si )-umnezeu ne&a izba$it).
!rima$ara urmatoare, domnitorul Tomsa trimise pe starostele de la /arlad sa
delimiteze otarul sir azasii sa&si redobandeasca mosia.
/ucuria mosului #iu era intr&atat de mare incat ii spuse nepotului sau, Tudor(
)Acuma poate sa ma sloboade Cel&de&Sus( caci am a+uns ziua intru care am
nada+duit).
Apoi, il intreaba pe Tudor daca nu&i pare rau dua fata 4reianului, mai ales ca(
)trece $remea si tu n&ai oci pentur alte buze rumene, de care s&or mai ' gasind pe
lume, si de care se mai aa poate si&n +urul tau).
ata despre care $orbea mos #iu era Anita, fata lui Sa$in, )o fata marunta, cu

17
 

pielita smada si cu ocii negri). !e Anita, la ; sau la 6 ani, erau s&o fure tatarii.
-in spusele lui mos #iu, Tudor a$ea sa se aseze la casa parinteasa, total refacuta,
din toamna.
Apoi, mos #iu il duse in li$ada, unde $eri'cau mugurii merilor si perilor plantati.
La mos #ius si la Tudor Soimaru se uita Anita, care )sta neclintita si&l pri$ea cu
luare&aminte).

Capitolul 25 - (oierii se bur*uluiesc impotri%a +omsei

 Tudor Soimaru inca si&o mai amintea pe #agda, insa era multumit( ogorul lui rodea
si li$ada inorea. Iar in toate drumurile lui se incrucisa cu Anita, care )in toate
noptile $isa la el).
-omnia Voie$odului Tomsa se prelungea.
In iarna anului 161:, capitanul Tudor Soimaru impreuna cu razasii lui )$oiau sa
implineasca o datorie catre Voda Tomsa si $eneau sa faca trei saptamani in slu+ba
-omniei, pentru impliniri de biruri si pod$ezi).
Cei mai nemultumiti erau boierii )asemenea -omn fara priinta pentru drepturile lor,
si fara cinste pentru odraslele lor alese, inca nu pomenisera ei).
In prima$ara anului 161:, cand iesea Soimaru de la biserica, Lie ii spuse ca&l
asteapta boierul Simeon. -upa ce se imbratisara, Simeon /irno$a ii spuse
prietenului sau ca boierii )se burzuluiesc), pentru ca in +urul domnitorului nu prea
mai sunt oameni de incredere. -omnitorului )nu&i $enea sa creada ca boieri mari de
casa lui, pe care i&a miluit, $or sa&l darame si sa&l piarda). /oierul Simeon /irno$a ii
spuse domnitorului ca sunt )doi oameni in tara in care poti a$ea credinta deplina)(
el si capitanul Soimaru.
Cum intr&o saptamana boierii nu a$eau cum sa adune oaste, boierul /irno$a
nada+duia ca a$eau sa le $ina de ac. Auzind acestea, Tudor Soimaru spuse( )mani
in zori pornim la Iasi cu toata calarimea noastra oreiana). #os #iu se duse sa dea
de $este.
La biserica, auzind clopotul sunand de prime+die se straDnsese )razasimea sosind de
pretutindeni). Soimaru lua cu$antul spunand ca )0&n prime+die -omnitorul nostru,
care ne&a facut dreptate si ne&a intors mosia batranilor). *azasii auzind acestea,
strigau cu indar+ire( )#ergem #ergem ... -u&ne la Iasi).
Soimaru cema pe toti la lupta( )Sa se stie( daca se duce Stefan&Voda e prime+die)
si trebuia ca )Tot 4reiul si Soroca sa&si puie capetele pentru el).

Capitolul 26 - Ce poate spune o fata nestiutoare

/irno$a cazuse de oboseala, iar Soimaru pri$ea la pomii sai din li$ada caci )isi
cunostea plecarea dar pe ceasul sosirii numai -umnezeu era stapan). 0ra o zi calda
de inceput de aprilie.
Anita ii iesi in cale, spunandu&i ca i&a pregatit merindele de drum( )pitele de drum si
branza). Soimaru o in$ita in odaie )si trebuie sa te imbratisez si sa te sarut pentr&o
facere de bine).

1:
 

Anita il intreba daca ii parea rau ca pleaca la oaste si daca e ade$arat ca a fost
)pana la sfarsitul pamantului) si a )intr&o suta de razboiae s&a luptat).
Soimaru ii raspunse ca fusese )la marea cea nemarginita, in tara talienilor s&a
frantu+ilor( si ca luptase in foarte multe razboaie.
Anita credea ca moti$ul pentru care fusese ingandurat Tudor era o fata( ) ti&a fost
draga o fata frumoasa). Anita il saruta pe gura )ca sa nu ma uiti cat $ei ' departe)
si fugi.
Cand reusise sa adoarma, Lie il trezi pe Soimaru spunandu&i ca s&a strans calarimea
la poarta.
#osul #iu ii spuse ca, in afara de calarimea de aici, )au sa&ti mai iasa&n cale si de
la *osia, de la agiteni si Valea Lunga si din alte parti) cam la doua mii de oameni.
 Tudor Soimaru isi facu cruce apoi )dand pinteni calului, trecu inainte, & si calaretii se
urnira intr&un ropot greu, pe drumul Iasilor).

Capitolul 2 - elinistile lui $oda

/oierii rasculati $enira mai aproape de Iasi, la Cucuteni. /oierii trimisera raspuns
-omnului prin Sergie #urgulet )ca sa lase scaunul si sa iasa din tara, deoarece
boierii toti nu&l mai $oiesc domn).
-omnul aa ca icorita Armanasul, sluga sa credincioasa, nu era de gasit, si )n&am
gasit nici pe +upaneasa, #aria ta. Casa era pustie).
/anuiala capitanului de darabani !etrea Armasel era ca icorita Armanasul a
pribegit )s&a tras cu el pe cei mai multi din curteni...) Cu toate ca -omnul trimisese
porunca sa $ina ostasii la arme, $eneau dar tot erau putini /oierii )au strans lume
puzderie).
-omnitorul ii astepta pe razesii lui Soimaru sa soseacsa pentru ca )0u numai in
ostenii mei ade$arati am credinta...)
-omnitorul era nelinistit( )prea multi, si inca dintre cei care a$ea mai statornica
credinta, il parasisera).
Capitanul Armasel ii spuse domnitorului Tomsa ca )mani $or sa lo$easca Iasii).
-omnitorul ii spuse ca )trebuie sa le zdrobim capetele ca la naparci).
/irno$a ii aduce $esti bune lui Voda Tomsa( capitanul Soimaru se aa, c&o mie sapte
sute de oameni, sub dealul de la *apedea.
Voda Tomsa primi cu bucurie $estile si de abia astepta zorile( )A Vreau sa&i $ad
z$arcolindu&se la picioarele mele).

Capitolul 2" - #rata un crancen )udet

La indemnul lui icorita Armanasul, boierii se otarara )sa nu mai zabo$easca de&a
surda la Cucuteni) si pornesc la drum marti, in ziua Sfantului Simeon.
4stenii, antrenati cu butoaie de bautura de la Cotnar, se laudau ca )$or taia cumplit
si $or impunge ca pe boi pe targo$etii lui Tomsa).
Acesti )ostasi $ite+i si uiti la art) erau condusi de iculaies, iar /arboi batranul era
de parere ca )tara fara boieri e ca trunciul descapatanat).

1;
 

!e la al treilea ceas al diminetii, armata a+unsera in targul Iasilor.

Cand auzi semnalul )trei batai ale pustilor de arama), Soimaru se napusti cu razasii
lui asupra boierilor, iar )lo$irea a fost scurta si spaima mare).
La amiaza, casapul Iancu Tiganul fu cemat la datorie.
Calaretii si razesii lui Tudor Soimaru )toti cu capetele descoperite) asteptau
 +udecata( )mai intai saruta pe obra+i, cum niicodata nu facuse in $iata lui pe Tudor
Soimaru si pe /irno$a) strigand celorlalti ca )acesti doi boieri si capitani mi&au fost
mie cu ade$arata credinta). Apoi, promise 'ecarui ostean ca )am sa $a platesc cu
dreptate. Si am sa randuiesc si 'ecaruia parte din toate a$erile boierilor $icleni si
fugari). Voda Tomsa facu semn sa&i 'e adusi boierii prinsi( Sergie #urgulet, /arboi
cel tanar, $ornicul cel batran /arboi si armanasul icorita, toti )erau batuti, rupti si
stropiti de sange).
Voda Tomsa face +udecata pentru 'ecare dintre ei( pentru $ornicul /arboi cel batran
)te $oi intepa din nadragi pana&n moalele capului si&ti $oi randui loc sus, ca sa 'i
prada corbilor) pe /arboi cel tanar )am sa pun sa&l spanzure in poarat casei tatane&
sau, ca sa 'e pilda in targul Iasului). Iar de Sergie #urgulet, Voda Tomsa se ocupa
personal, apoi dadu ordin ca )in curteni sa intrati cu sabiile si sa&i taiati pana la unul.
Sa&i insirati la pamant, ca sa&i $ad eu...)
icorita, )sluga credincioasa), ramase ultimul la +udecata. !e el, Voda Tomsa il lasa
in $iata insa cu pretul scump al pierderii $ederii

Capitolul 2& - Sfaturi la oamna .rimiei $oda

-oamna 0lisabeta, $adu$a raposatului Irimia $oie$od, astepta de trei ani

intoarcerea in tara. Aceasta se folosi de toate relatiile si, trimitand ra$ase despre
situatia grea din tara #oldo$ei( )domnia tarii sale in mana unui tiran asezat de
pagani).
La una din adunarile de la palatul din Lio$, boierul Stroie 4reianu ia cu$antul( )tara
nu mai poate rabda ... Tomsa isi face de cap( taie si spanzura globeste a$erile
noastre muncite si&si face ras de tara noastra cea blagoslo$ita).
-oamna 0lisabeta astepta pe ginerele ei, #iai, si pe $iteazul magnat Samoil
Corec"i pentru a se intelege si a ridica in curand oaste. /oierul Stroie 4reianu se
lauda cu ginerele sau, Anton Ludno, )sleatic bogat, dar cam statut, cel si cu barba
carunta) care se insurase cu #agda cu trei luni de zile in urma. Stroie a asigurat&o
pe doamna 0lisabeta de a+utorul lui )porunceste, si noi ne $om da cel din urma ban
de nafura ca sa platim osteni buni)
-oamna 0lisabeta, #iail, Samoil Corec"i si sfetnicul istor 8rece isi fac planul de
atac.
#agda 4reianului il intreaba pe boierul Vascan urtuna daca era ade$arat ca )A
a$ut Tomsa intr&ade$ar atata oaste9 0u am inteles ca i&au fost de mare a+utorinta
razasii de la 4rei).
/oierul urtuna ii raspunse ca )e prea ade$arat), iar capitanul lor a fost Tudor
Soimaru fara de care )noi rapuneam pe Tomsa).
Intrebata de sotul ei la ce se gandeste, #agda il intreaba daca )$ei a+uta pe -oamna

16
 

noastra si $om merge si noi la #oldo$a).

!an Anton Ludno o linisti pe sotia sa( )!ot merge si pan la scaunul Sultanului)

Capitolul 30 - Se intalnesc prietini %ec'i

 Tomsa primi $esti cum ca #o$iloaia cu feciorii si guierii strans osti.

-esi trimisese $orba sultanului ca tara e in prime+die, Tomsa nu primi nici o $este,
nici ciar de la Cantemir bei din /ugeac.
Ingri+orat, Tomsa Voda se sfatuia cu boierul /irno$a. /oierul /irno$a ii propun
-omnului sa&l trimita pe Tudor Soimaru la Cantemir.
Vida Tomsa era con$ins ca )fara !orunca !ortii, Cantemir nu se misca), insa /irno$a
il linisti( )ba eu socot ca $a $eni. A$em noi o prietenie $ece, #aria ta( eu, Soimaru
si beiul /ugeacului.)
 Tudor Soimaru primi scrioare de la prietenul /irno$a in care&i $orbea despre ne$oia
de a merge si a&i cere a+utorul fratelui de razboi, Cantemir bei.
 Tudor ii spuse mosului #iu cu ingri+orare( )si daca #o$iloaia rapune pe Tomsa,
4reianu si el ne $a rapune pe noi), apoi isi pregati straiele si armele.
La > septembrie, de Sfanta #aria mica, Soimaru il gasi pe Cantemir bei in targ la
Causeni, langa istru, la iarmaroc.
Cei doi se imbratisara caci trecursera patru ani de cand se despartisera. Cantemir il
in$ita sa se odineasca la casa $arului sau apoi il intreaba( )de ce&ai oftat asa de
greu mai nainte9 te ameninta $reo prime+die9). Soimaru ii spuse pricina supararii
lui( )Tomsa e prime+duit dinspre partea #o$ilestilor s&a lesilor). Cantemir raspunse
ca nu primise )nicio carte de la Stambul si Voie$odul $ostru e un om in care n&am
credinta, si pentru care n&am dragoste...)
Soimaru ii spuse ca $a $eni carte de la Imparatie, dar )ma tem sa nu 'e prea tarziu)
si&l durea ca cel care l&a ucis pe tatal sau a$ea sa se intoarca in tara, iar )daca poti
da un a+utor, beiule, da&l).
Cantemir, auzind acestea, se otara sa&l a+ute pe Tudor Soimaru( )$om pleca
amandoi ciar pe loc, sa $estesc ostilor mele, si sa le ridic).
-oi trimesi de la #oldo$a, de&ai mosului #iu, aduc $estea teribila( )au intrat pe la
%otin lesii, cu doamna Irimiei si cu multa oaste).

Capitolul 31 - Cum si domniile sint trecatoare, ca toate

#o$ilestii intrasera cu oaste in tara.

Voda Tomsa le tinea calea pe drumul Iasilor, in a+utorul lui $enind capitanul Soimaru,
cu razasii de la 4rei si Soroca si Cantemir bei cu tatarii pe care ii putuse ridica.
4 $reme, soimarenii nu a$usesera nicio $este despre soarta razesilor desi )a$eau
nade+de ca -umnezeu $a ' cu dreptatea lor) si participau la slu+ba facuta in 'ecare
seara de preotul Stefan.
!arcalabul de la %otin $anduse pe -omn, iar razasii )$eneau imputinati, erau
moorati si $esteau caderea Tomsei).
 Tudor Soimaru se intoarse acasa, impuscat in mana, spunandu&i lui mos #iu ca

1=
 

)ma gandesc la ce ne asteapta & si parca $ad negru inaintea ocilor). #os #iu il
linisti( )norocul armelor e scimbator( se poate sa se intoarca Voda Tomsa asupra
dusmanului cu putere proaspata si sa&l rapuie ... Ii $a trimite a+utor Imparatia).
Anita ii aduse ce$a de mancare lui Tudor $azandu&l ranit, Anita )se ingalbeni).
 Tudor ii spuse( )nu te sparia Anita, ca nu mor din asta...) si le po$esteste Anitei si lui
mos #iu cum a fost lupta(
-esi a$eau armata mai multa )siimenii si darabanii au facut indarat pana la rapa
 Tautestilor, au lepadat armele si s&au dat supusi).
!e Voda Tomsa il escortasera pana&n drumul Vasluiului, )m&a pri$it lung in lacrimi, si&
a plecat capul in piept si s&a asezat pe gizdalele unei fantani. Sta asa, prapadit si
nu spunea nimica...)
Cantemir si armata sa )mani se $or intoarce si $or ' ei mai tari, s&atunci, pradand si
arzand la dusman, tot ei se $or gasi in castig...)
/irno$a, Cantemir si Soimaru incercau sa&l incura+eze pe Tomsa Voda, care spera ca
Imparatia sa&i trimita a+utor.
-upa ce a$ea sa se odineasca 1 zile, pana cand )mana iar mi&a ' tare), Soimaru
a$ea sa&si ia oamenii si sa porneasca in cautarea -omnului.
 Tudor il linisti pe mos #iu, sfatuindu&l sa mearga sa se odineasca( )-oftor bun sint
si eu, si&am si pe Lie, in odata de peste tinda)
Anita il ruga s&l lase sa&l $egeze stia ca are sa $ina suparat de la lupta( )te&am
$azut asta&noapte in $is, si erai in$esmantat in negru, fara cal si fara arme) si&i
marturiseste cat ii era de drag.
Soimaru )o trase la piept si o saruta si se simti induiosat cum nu fusese nicicand in
furtunoasa lui $iata).

Capitolul 32 - urerea lui )upan Stroie

/atalia in care fusese infrant domnitorul Tomsa se daduse, dimineata tare, in cea
dintai zi a lui octom$rie.
Vestea infrangerii lui Tomsa, )trecuse prin Iasi, ca furtuna de grindina, cu boierii si
calaretii naprasnic fugind pe cai, cu plete si coame spulberate).
Cand totul fu pregatit, pan Visnio$ec"i ii spuse lui Ale<andrel( )!rimeste scaunul
parintelui tau, Voie$oade).
Alaiul format din sleaticii mari, Visnio$ec"i si Corec"i, a$and la mi+loc, intre ei, pe
'ul lui Ieremia, garda frantuzeasca a capitanului #ontespin, boierii moldo$eni si cei
lesi, taranii si robii manati de bice, au intrat in Curtea -omneasca.
Ale<andrel se urca pe tronul parintelui sau si un ospat mare se da in cistea acestui
e$eniment. /oierul Stroie 4reianu discuta cu ginerele sau, pan Ludno, despre
rasplata pe care a$ea s&o primeasca de la domnitor )ca nu degeaba ai inarmat
dumneata cinci sute din ser$ii domniei tale si i&ai deprins la razboi).
/oierul Stroie il roaga pe domnul Ale<andrel )sa faca #aria ta randuiala, sa pli$esti
negina, sa ingrozesti pe rai si sa ne 'i noua parinte bun). -urerea lui Stroie era ca
$ecea domnie )ne&a rapit a$erile, ne&a impartit mosiile, s&am ramas calici in tara
straina, #aria ta).

1>
 

Vornicul istor lua cu$antul( )se cade sa se intoarca boierilor tot ceea ce am
pierdut) si )sa 'e iertata si miluita si prostimea caci si ea are loc sub soare)
-omnul Ale<andrel ii linisti pe toti( )$om imparti dreptate tuturor .... sa aducem in
tara noastra iarasi marirea cea de demult)
Apoi, boierul Stroie ii $orbi ginerelui sau, despre supararea sa cea mare( mosia de la
#urgeni data )obraznicilor razasi de la Soimaresti) & )la acest pamant am tinut eu,
pentru ca a fost a$erea mea ... Celelalte mosii pe langa asta sint niste pustietati).
Auzind acestea, pan Ludno spuse( )dar de $reme ce spui ca ai bunuri, se cade sa le
aparam si sa le castigam indarat), asteptand&o pe #agda sa soseasca pentru a
merge cu mazurii lui )sa facem randuiala unde spui si cum spui).

Capitolul 33 - Se pregateste ceas rau

 Tomsa reusi sa razbeasca pana la /arlad.

-oamna 0lisabeta $oia sa incine tara crestinilor lesi si sa scape de )rusinea si +ugul
necredinciosilor osmanlii)
/oierul 4reianu, #agda si pan Ludno, urmat de mazuri, coboara la *aut. Vestea o
primi Soimaru de la doi oameni. Soimaru le spuse sa ceme pe batrani la sfat si sa
bata clopotul, sa 'e oamenii pregatiti.
#os #iu, impreuna cu preotul Stefan si alti batrani au $enit la Soimaru, iar moti$ul
nu putea ' altul decat )sa stapaneasca iar pamantul rapit).
Soimaru era otarat sa apere pamantul cu sabia daca era ne$oie, nu doar cu
artiile, stand si asteptand )cu caii si armele gata).
Soimaru merse la cimitir, iar la mormantul tatalui sau )parea a se gandi) dar )sa tie
'ecare om mana pe sabie).
-upa&amiaza trecu linistita si nici un semn de la boierul 4reianu, pana seara cand
slu+itorul lui aduce urmatorul mesa+( )domnia lui $ra sa se impace cu
dumnea$oastra) pentru ca boierul era de parere ca )'ecare cu drepturile lui si
-umnezeu cu toti...)
Soimaru nu&i dadu niciun raspuns.
La fantana lui 5roza$, erau )adunati si tre+i, cu caii insauati, razasii).
Impreuna cu Lie, Soimaru porni catre #urgeni )sa se incredinteze singur, cu ocii
lui, ce se pregateste si se 'erbe la curtea 4reianului).

Capitolul 34 - agda se arata a treia oara

#ergand pe drumuL cel mare al #urgenilor, Tudor Soimaru isi punea tot felul de
intrebari( Ce cautau slu+itorii prea multi cu el9 -e ce trimisese un raspuns bla+in
razesilor9 Ceea ce simtise pentru #agda a fost oare iubire9 !osibil sa ' fost, pana
cand a aat de soarta cruda a tatalui sau. Acum )intre noi e singe)
Soimaru si Lie $azura doi calareti inaintand. !e unul dintre ei il recunoscu( era
#agda, fata 4reinaului, urmata indeaproape de un barbat. Soimaru crezu ca era
boierul Stroie, dar era un strain. #agda i&l prezenta ca pan Ludno, sotul ei. Sotului ei
ii spuse ca Soimaru e ) un prieten de altadata), tot boier si ) prietin al tatalui meu).

1
 

#agda ii spuse lui Soimaru ca aceasta era a treia lor intalnire si ca stie ca )esti
amarat si suparat pe mine). Ii marturiseste ca si ea l&a iubit dar )cararile noastre au
trebuit sa se desparteasca).
 Tot acum, #agda ii spuse ca aase de la boierul 4reianu ca a )otarat lucrurile
grele impotri$a razasilor) si ciar $oia sa&i trimita maine in zori urmatorul mesa+(
)fugi, ca ti&i amenintata $iata).
Soimaru, infuriat de acest cu$ant, ii raspunse )n&a fost nimic intre noi decat
blastamnul) si ca )nu&i nimic intre mine si tatal tau decat sangele)
Spunand acestea, Soimaru si Lie plecara in graba.
!an Ludno o intreba pe #agda )ce $orbe i&ai spus suetul meu9 -e ce&a plecat,
parca n&ar ' in toate mintile9) insa sotia sa, tulburata, ii raspunse doar ca ) i&a dat o
$este insemnata).

Capitolul 35 - ortii poruncesc celor %ii

Soimaru nu s&a aratat pana a doua zi in sat, nu inainte de a a$ea sfat tainic cu
razasii lui la fantana lui 5roza$.
-upa slu+ba de duminica, Lostun le $esti celord in ograda bisericii ca boierul Stroie a
intrat in sat cu putini slu+itori ) si $ine sa steie de $orba cu fruntasii Soimarestilor).
Atunci isi facu aparitia si Tudor Soimaru care )era tacut, il ardeau ocii, dar parea
foarte linistit).
/oierul Storie 4reianu le spuse ca a$eau un nou domn in scaunul tarii, pe
Ale<andrel&Voda si ca )stie ca 4reiul a dat osteni la Tomsa, stie ca soimarestii au
dat si capitan si teaguri, si cu toate acestea m&am milosti$it eu s&am pus cu$ant sa
ierte toate) in scim, boierul le cerea sa&i dea de buna $oie lui, toata mosia lor )dati
ce&a mai ramas, ca sa&mi intregesc ce&i al meu).
La auzul acestor $orbe, batranii ramasera inmarmuriti iar femeile )prinsera a
plange).
/oierul crezand ca nimeni nu a$ea cura+ul sa se ridice impotri$a lui, le $orbea cu
dispret razasilor. )Astazi nu mai este miselul $ostru de Tomsa, si -omnia $&ar
spulbera de pe fata pamantului de&ati indrazni).
/izuindu&se pe spri+inul mazurilor, boierul 4reianu ii spuse lui Soimaru sa nu&
ndrazneasca sa ridice bratul asupra lui ) ca ti&i bratul frant) si&l iarta )pentru
cu$antul lui prost) pentru binele pe care i&l facuse cand scapase pe #agda din
mainile lui Vasca. Tudor Soimaru ii spuse ca )ai gresit dac&ai $enit in $izuina lupului)
si ca a $enit ziua razbunarii( )Te $oi aseza cu pieptul pe mormantul parintelui meu,
pe care tu l&ai ucis cu buzduganul lui Aron Ai ucis( si&a $enit ceasul pedepsei)
4reianu, de pe cal, il scuipa pe Soimaru si ridica asupra&i buzduganul. Soimaru
trase sabia si )cu bratul drept ridica 'erul, se repezi ca scapat dintr&un arc, si lo$i in
crestet pe 4reianu).
La urletul lui Tudor, toti razasii din rapa din dosul bisericii, se napustira calare,
inarmati cu sabii si sulite.
Cu totii asistau la scena in care Soimaru )c&o mana trage de barba trupul greu al
boierului si&l lepada langa piatra de mormant pe care era insemnat numele lui

2
 

Ionascu si anul cumplit al mortii lui).

Impreuna cu Lie si cu razasii lui, Soimaru porni calare spre curtea boiereasca de la
#urgeni, unde era )gizunia dusmanului) si pe care trebuie )s&o risipim si s&o dam
$antului)
Inspaimantati de na$ala iscata, pan Ludno si #agda coborara scarile insa acaii se
napustira asupra lor. Soimaru le facu semn( )ratilor, nu ucideti). Le spuse doar
)sculati, luati&$a caii si plecati. Va $or into$arasi oameni de&ai mei panan&n targ la
Soroca)
#gda inteles atunci ca tatal ei isi primise +udecata pamanteasca din mana
Soimarului
Soimaru dadu foc curtii de la #urgeni apoi porunci razasilor s&o darame si )s&o
imprastie in patru parti).
Luni la amiaza, curtea era asemanatoare cu pamantul si, in prezenta celorlalti
soimaresti, Tudor pri$ea cum plugurile treceau fara incetare )inegrind si asemanand
incet batatura unde salasluise stapanirea 4reianului)

Capitolul 36 - !rice istorisire are sfarsit

Sfarsitul $adu$ei lui Irimia Voda, doamna 0lisabeta, a fost cel mai nenorocit dintre al
tuturor doamnelor #oldo$ei.
La 161=, turcii, tatarii si oastea pamanteana, a+ungand la Iasi i&au infrant oastea
intocmita de ginerii ei, iar pe ea au prins&o )s&au rusinat&o paganii). Casa ei in tara
moldo$eenasc a fost distrusa iar feciorii in+ositi.
etele ei din Leia, asemanatoare la caracter cu al mamei lor, au starnit zazanii,
certuri si razboaie, iar dupa ce au murit numele )le&au ramas pomenite cu blasteme
de sleatici).
In a doua domnie a lui, Tomsa Voda )cumintit acum si mult imblanzit) a suspinat
aducandu&si aminte de sangeroasele sale fapte din trecut.
/irno$a, a $enit domn in tara lui sub numele /arno$scie si niciodata oamenii lui
Cantemir n&au calcat pamantul fratelui de razboi cat timp /irno$a a domnit
-omnita #agda a trait prin tari straine si pribeaga a ramas pana la moarte.
 Tudor Soimaru s&a casatorit cu Anita si a continuat sa lupte alaturi de razasii lui
ciar daca au fost )urgisiti si prigoniti)
Aceasta a fost po$estea )bunicilor mei) care )sint stranepotii acelor oameni), iar
aceasta istorisire s&a petrecut acum patru sute de ani

losar

Ienicer & soldat din corpul de elita al $ecii infanterii turcesti

Limba & prizonier de razboi folosit ca informator asupra armatei inamice
Arcan & lat pentru prindere cu forta
Aga & o'ter EcomandantF din armata otomana
Lea'& polonez
Aspida & sarpe $eninos

21
 

Cerbice & ceafa, grumaz

Cocon & 'n, fecior
(ei & print oriental
A naimi & a tocmi cu plata
Tusinat & tuns scurt
Saneata sineata & pusca primiti$a cu cremene
)reaban & parte a corpului unui cal situata intre gat si spinare
A *se+ ogoi & aEseF linisti a EseF potoli
Smead & cu fata negricioasa si palida
)ugiuman & caciula de samur purtata de domnitori sau de boieri ca semn al
demnitatii lor
Contas & manta lunga, imblanita
C'er!an & car mare de transportat marfuri sau persoane
,oloc & plasa lunga de pescuit in apele mari, pre$azuta la cele doua capete cu cate
un bat gros, care permite sa 'e trasa prin apa
(e-enie  & fuga in masa a populatiei din cauza unei in$azii straine
.lean & prada de razboi
Dragoman & traducator, talmaci
Ciorbagiu & o'ter de ieniceri
Ortale & regiment in armata turceasca
Ter/eloage & registre $eci
Calpac & caciula mare de piele neagra, ti$ita cu blana, purtata de domni si de
boierii mari
Sanete & prastii primiti$e cu cremene
Darab & bucata
C'i!ar & cipiu inalt
C'erc'esca  & aina militara, inceiata pana la gat
(randemburg  & snur sau gaitan care se coase in randuri paralele, ca podoaba, pe
anumite aine, in dreptul butonierelor
A spircui & a rupe in bucati, a sfasia, a cioparti
Daraban0 dorobant & soldat din infanterie
1atman & boierul insarcinat cu comanda ostirii
.ostelnic & mare boier, membru al sfatului domnesc, care a$ea in gri+a camera de
dormit a domnului si organiza audientele la domn
Stolnic & mare boier, dregator care purta gri+a mesei domnesti
Casap & calau, gide
Ceaus & grad militar, comandant al unei cete de slu+itori
Coltuc & pernita
Mesi & incaltaminte fara toc, confectionata din piele subtire si purtata peste ciorapi
1oge & preot musulman
Mied & bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea mierii de albine in apa
idromel
Serai & palat oriental
Raiter & paznic de noapte

22
 

Mirzac & nobil tatar care de obicei conduce o ceata ostaseasca

Diac & scriitor la cancelaria domneasca
Ocina & bucata de pamant mostenita, mostenire
Slea'0 sleau & drum de atara batatorit
,aiuga  & $ale mica, ingusta si putin adanca
Co'alm & camp, ogor
Uium & cantitate de faina sau graunte retinuta Ela moaraF drept plata in natura
pentur treierat sau macinat
Celar & camara cu alimente
Rimnic & elesteu
Laita & la$ita
1aidan & om zdra$an
Spanga & baioneta
Oblinc & partea de dinainte a seii, mai ridicata si inco$oiata
Cucura & tolba
Alicneala2 li'neala & sfarseala
Mlada & desis lastaris
Sacalus  & tun mic
Ro!ina & rapa
Crita & otel
,eleat & timp termen
.orumb & de culoare cenusie
)irlici & incapere stramta la intrarea intr&o pi$nita
Tigla & $ergea de metal, ascutita la un capat, in care se in'ngea carnea pentru a o
frige frigare
Ciresar & luna iunie in popor
Mai & unealta de lemn care ser$este la batut sau ni$elat
Siac & posta$ aspru de culoare incisa
Ilic & pieptar fara maneci
,ataman & conducator al obstii intr&un sat liber
Diata & testament
1atiseri/  & decret sau ordin emis de cancelaria !ortii 4tomane
A obloci & a aa, a prinde de $este
 3aloba2 -alba & plangere, reclamatie facuta in scris
Olat & tinut pro$incie
.aic & soldat din garda personala a sultanului sau a domnilor tarilor romane
Tabarit & poposit, asezat cu tabara
Ma'alagiu  & barbat care locuieste intr&un cartier marginas
Meter'anea  & muzica turceasca in care predominau tobele
4aplaz & gard, uluca
Cuca & caciula inalta, uneori impodobita cu pene Ede strutF, purtata la ceremonii de
domnii romani
Cabanita & manta bogat impodobita purtata de domni sau de boieri la solemnitati
.salt & cantaret de strana in biserica dascal, cantor

27
 

A5ion & imn de sla$a

Nebedernita2 nabedernita  & bucata de tesatura brodata cu 'r, pe care este
reprezentata scena In$ierii, purtata la ceremonii de unii preoti sau arierei
Diacon & membru al clerului aat pe prima treapta a ierariei preotesti crestine
De iznoa!a & din nou
Spatarie & sala in palatul domnesc unde a$eau loc ceremonii si unde era asezat
tronul
Spanga & baioneta
,ladica & stapanitor, domn, om cu carte
C'ilota2 pilota & plapuma
Ordie & oaste tatara sau turceasca
.od!ada & obligatie la care erau supusi taranii in folosul domniei
Misel & sarac, ne$oias
A zbici & a usca, a z$anta
6inar0 /anar & felinar
Drotat &ondulat
1orbota & dantela
Dolman & aina barbateasca captusita cu blana
.olog & tesatura 'na folosita ca draperie, perdea
Imas & pasune, izlaz
(rumarel& numele popular al lunii septembrie
C'imir & brau de piele cu ornamente
Turetca & caramb Ela cizmeF
Ceair & loc de pasune
Semincer  & arbore dintr&o padure, lasat pentru samanta
1rapire & lacomie de a$ere
1azna & $istierie
Cisla & efectuarea unei cote&parte de munca impusa de $istierie
A -acui & a +efui, a +ecmani
Criscare  & scrasnire din dinti de ciuda, de manie
(irar & strangator de biruri
Dabilar & strangator de biruri
.od!odar  & persoana care supra$egea o pod$ada
1aidau & pazitor de $ite
)loaba & amenda aplicata pentru sa$arsirea de delicte sau crime
Ceapraz & ciucure
Siimen & soldat din corpul de ostasi mercenari pedestri din tarile romane
Mazil & mic boier sau descendent de mic boier Efara functieF, inalt demnitar scos din
functie
Spatar & demnitar la curtea domneasca, care purta la festi$itati sabia si buzduganul
domnului
Medelnicer  & titlu dat boierului care turna domnului apa ca sa se spele pe maini,
punea sarea si ser$ea bucatele
Cislegi  & inter$al de timp intre doua posturi, in care crestinii ortodocsi mananca de

2:
 

dulce
Steag & ceata mica de oameni inarmati
 3udet & +udecata
A raslui & a rapi, a lua Eprin abuz sau prin $iolentaF
A 'ultui & a altoi
C'eutoare & loc unde se impreuna birnele la coltul casei
Spulberatic & usuratic, nestaornic
Logo/at & mare dregator, membru al sfatului domnesc
1atman & conducator de osti
,istiernic  & mare dregator care a$ea ca sarcina administrarea 'nanciara a tarii si a
$istieriei statului
In lea/a & la oaste
(unt & con+uratie, rascoala
A da s/ara & a raspandi o $este, a da z$on
A *se+ 'aini & a pribegi
Doba & toba
(urca & bunca, blana mare facuta din piei de oaie
Antal & butoi mare de sta+ar
(ulzis & gramada
A globi & a prada, a +efui
Na/ura2 ana/ura & bucatele de paine care se impart credinciosilor la sfarsitul
liturgiei
Raia & teritoriu ocupat si administrat direct de autoritatile turcesti
Mustru & e<ercitiu militar, instructie
Comind & banii pastrati de oameni pentur inmormantare si pentru praznic
(atir & cu toate ca, desi
Staroste & persoana care conduce un tinut la marginea tarii
A slo!eni & a silabisi
,intrea & panza de corabie
(ulz & bulgare
Tatarca & specie de do$leac, golit de miez, intrebuintat ca felinar
Ir & ali'e
1araci & tribut anual platit sultanului
Clampa & clanta
Coltun & ciorap
Sipot & iz$or
(udai & trunci scobit
.oclada & tesatura de casa mitoasa, folosita ca asternut
A 7ritisi & a felicita
C'er!an & car mare de transportat persoane
Carita & trasura mica, cupeu
Rates & an asezat la o sosea principala
.o/ala & lauda, tru'e
Osmanliu & turc

2;
 

A lua cu 'apca  & a lua cu forta

)'izunie & $izuina
Cormana & parte a plugului care preia brazda taiata de brazdar, o ridica si o
rastoarna.

26