Revista COSMOS

17 iulie 2016  · 
#REVISTACOSMOS #CUNOAȘTEREAÎNTEGULUI #PLEIADE #STARSEEDS #LIGHTBRINGERS #LIGHTWORKERS #LIGHTWORRIORS #LIGHTRAISERS

Ne-am gândit să împărtășim acest mesaj cu voi, un mesaj frumos dedicat tuturor celor ce au ca
misiune și ideal ridicarea Coeficientului de Lumină și Iubire pe Pământ. O mare parte din mesaj
confirmă de asemenea, pe scurt, o parte din istoria Pământului și interacțiunea civilizațiilor
dimensionale de care noi am scris și vom mai scrie în Revista COSMOS. Lectură placută!

"Dragi prieteni,

Sunt Adamu, entitatea monadică din civilizaţia Pleiadică.

Am stabilit legătura cu realitatea voastră într-un moment crucial pentru civilizaţia voastră.

Trebuie să înţelegeţi de ce voi, seminţele stelei Pleiadelor, existaţi pe Pământ. Care este
adevărata voastră misiune pe această planetă.

Trebuie să înţelegeţi de ce sunteţi prezenţi chiar în acest moment pe planeta Pământ şi de ce

cunoaşteţi dinainte ce se va întâmpla pe această planetă. Ce urmează să se întâmple pe Pământ şi
care va fi soarta voastră. Aveţi nevoie de această informaţie pentru a lua decizii corecte legate de
acţiunile voastre viitoare. Care va fi următoarea voastră experienţă de viaţă.

Nu veţi lua niciodată o decizie mai importantă decât cea pe care v-o prezint în cele ce urmează.
Este o informaţie crucială. În timp ce vă voi reaminti ceva, ce aţi ştiut dinainte de a vă reîntrupa
aici pe Pământ, vă cer răbdare şi atenţie maximă.

În primul rând, de ce pe Pământ? Sunteţi fiinţele pleiadelor. Din punct de vedere spiritual aţi
crescut în familia voastră de suflet din Pleiade. Acolo este casa voastră. Pe drumul către marea
trezire şi în ascensiunea către Unicul Monad, căruia îi aparţinem cu toţii, aţi avut o evoluţie
surprinzător de bună. Sunteţi cei mai măreţi şi cei mai grozavi.

Deci, de ce vă aflaţi acum pe Pământ? De ce vă aflaţi printre cei care se luptă din răsputeri cu
problemele lor, cauzând unii altora, propriei persoane şi planetei lor atât de multă durere? De ce
v-aţi născut printre ei, în acest loc barbaric, de crime şi haos? De ce aţi riscat să fiţi afectaţi de
bolile psihicului lor? Pentru că, da... aceasta este un risc asumat! Unii dintre fraţii noştri
pleiadieni au fost cu adevărat afectaţi de aceste boli. Totuşi câţiva au asimilat obiceiurile de pe
Pământ şi au conştientizat toate riscurile. Drept urmare putem afirma că, a fost cu adevărat
periculos să veniţi aici. Aţi ştiut acest lucru, totuşi aţi venit. De ce?

Este o poveste foarte lungă, iar în cele ce urmează vă relatez prima parte a acestei poveşti:

Raportul de situaţie al planetei Pământ:

Povestea devenirii şi transformării Pământului până în zilele noastre este atât de complexă, încât
am putea umple toate cărţile de istorie, din fiecare bibliotecă de pe Pământ. Eu însă vă voi oferi o
explicaţie sumară. Intenţia mea nu este să vă dezvălui întreaga poveste. În schimb voi rezuma,
după cum urmează: Există pământeni autentici. Fiinţe care au apărut pe Pământ, de pe Pământ...
exact cum voi aţi apărut iniţial în Pleiade. Adevărate suflete pământeşti, ce sălăşluiesc în corpuri
pământeşti.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii de pe Pământ au fost manipulaţi, abuzaţi, ucişi, fiinţe din
afara acestei lumi s-au jucat cu ei, salvându-i şi vindecându-i apoi de nenumărate ori. Cei care au
aplicat acest tratament omenirii, au fost însuşi civilizaţiile galactice, mult mai avansate din punct
de vedere tehnologic.

Dacă examinaţi miturile religioase şi legendele antice, ce persistă încă în conştiinţa locuitorilor
planetei, veţi întâlni din abundenţă urmele acestor intervenţii. Acea fiinţă supremă, ce goneşte în
caleaşca lui înflăcărată, coborând apoi şi revendicând omenirea cu vorbele „Voi sunteţi poporul
meu, iar eu vă voi proteja. Trebuie să faceţi exact aşa cum vă sfătuiesc, să mă idolatrizaţi şi să vă
supuneţi, iar eu voi avea grijă de voi.” Ştiţi la ce mă refer. Aproape toate religiile existente pe
Pământ au un asemenea personaj supranatural.

Cunosc personal latura divină şi doresc să împărtăşesc aceste cunoştinţe şi cu alţi semeni.
Prieteni, unicul, nemuritorul, eternul, adevăratul creator al tuturor lucrurilor este prea
atotputernic ca să apară în faţa unui grup de oameni de pe Pământ, sau al unui trib de pe altă
planetă din altă galaxie spunând: „ voi sunteţi cei aleşi şi vă voi ajuta să nimiciţi alte triburi”.
Verificaţi-vă sufletul, sunteţi siguri că fraza de mai sus este adevărată?

Dar să revenim la poveste. Doresc să vă explic că, în decursul istoriei omenirii intervenţia
diferitelor rase din spaţiu s-a realizat de nenumărate ori. Multe dintre ele sunt încă prezente în
miturile şi legendele despre care am vorbit, majoritatea constituind de fapt înregistrarea acestor
intervenţii. După cum ştiţi, aveţi doar câteva mii de ani de istorie înregistrată. Cu toate că istoria
Pământului este abia schiţată, omenirea a existat într-o formă sau alta de circa patru milioane de
ani. Spre exemplu cu câteva sute de mii de ani în urmă, au existat zeii dragoni pe planeta voastră.
Prea demult pentru a fi menţionaţi în istorie, dar faptul că aţi avut în ascendenţă asemenea fiinţe
minunate printre voi, zburând pe cerul vostru, a rămas întipărit în conştiinţa voastră colectivă.
Aş putea continua la nesfârşit acest subiect. Într-adevăr istoria Pământului este foarte complexă.
Această poveste nu este însă motivul pentru care mă aflu astăzi aici. Doresc numai să vă fac să
înţelegeţi că în decursul eonilor am avut interferenţe masive cu omenirea de pe Pământ. Atât de
mult, încât ei au evoluat fără identitate. Oamenii de pe Pământ nu ştiu cine sau ce sunt cu
adevărat. Nu au descoperit încă unitatea ca specie. Nu pot fi uniţi în faţa încercărilor.

La nivel intergalactic există un consiliu atotputernic, care hotărăşte soarta întregului univers. Un
consiliu de fiinţe spirituale, deştepte şi frumoase, ce fac ordine pe fiecare planetă, sistem solar,
galaxie... şi aşa mai departe. Cu puţin timp în urmă acest consiliu interplanetar a ajuns la o
concluzie referitoare la planeta Pământ, şi anume că nu vor interveni până când cei care poartă
lumina dorinţei – oamenii – nu vor stabili în mod unitar cine şi ce sunt. Cum stau în ceea ce
priveşte existenţa lor, ce aleg şi în ce cred.
Oamenii trebuie să decidă dacă doresc în mod colectiv să-şi ofere susţinere, dacă doresc să
trăiască numai pentru ei, sau să deţină o conştiinţă unitară. Trebuie să decidă dacă doresc să
aleagă o cale de dezvoltare tehnologică, religioasă sau spirituală. Există multe posibilităţi din
care ei pot alege, iar ei trebuie să decidă în mod unitar.

Hotărârea consiliului a fost luată, iar noi, civilizaţia pleiadică suntem onoraţi de solicitarea lor de
a institui o carantină asupra planetei până când omenirea o să ia o decizie. Dacă studiaţi
mitologia, o să găsiţi urmele acestei hotărâri. În mitologia voastră eu apar sub numele de Atlas,
care „am ridicat stelele deasupra Pământului, pentru a nu permite învrăjbirea între stele”.
Da, acesta sunt eu. Numele meu adevărat este Atlas. Adamu este un nume precum „Naşul” sau
„Înţeleptul”, iar eu am fost personal implicat în instituirea carantinei.

Carantina instituită de Atlas:

Deoarece avem cele mai bune nave spaţiale din galaxie, nouă pleiadienilor ni s-a cerut să
veghem asupra îndeplinirii acestui serviciu încă de când existăm. Spun acest lucru cu o tentă de
mândrie, dar fără urmă de vanitate. Nimeni nu poate institui mai bine o carantină ca noi. Navele
luminii sunt inegalabile în ceea ce priveşte viteza şi manevrabilitatea, fiind totodată teoretic
imposibil de distrus. Vă voi relata mai multe despre acest aspect în cele ce urmează. Esenţialul
este că, am fost rugaţi să ne asigurăm ca alte rase extraterestre să nu interfereze cu planeta. Ca
membrii fondatori ai federaţiei raselor intergalactice, conducem un grup de rase ce cooperează în
scopul obţinerii beneficiilor, protecţiei şi suportului colectiv, în misiunea noastră de a crea „un
spaţiu curat” pe Pământ, până când pământenii vor decide asupra sorţii lor.

A existat o rasă care nu a fost de acord cu decizia noastră. Ei sunt menţionaţi în cele mai vechi
scrieri ale voastre sub numele de Anunaki. Acest cuvânt este totuşi un sincretism, deoarece a fost
utilizat de strămoşii voştri cu referire la toate rasele extraterestre, care au intrat în contact cu
Pământul. ...Şi au fost foarte multe. În trecut o mulţime de rase intergalactice au fost active. Pe
acestea le numim în mod convenţional (cunoscuţi în rândul poporului pleiadic, ca civilizaţia Red
Star) exact aşa cum apar în scrierile voastre antice... Anunaki.

Aceşti Anunaki s-au răzvrătit împotriva consiliului intergalactic şi, vă vine să credeţi sau nu, a
pornit un război cu noi pentru a evita izgonirea lor de pe planetă. Ce a urmat, a fost un măcel,
deoarece obiectivul nostru primordial era să ferim omenirea de alte traume, iar ei au utilizat-o ca
pe un gaj în jocul lor de rezistenţă. Dacă îi atacam direct, am fi cauzat mai multe daune decât ar
fi făcut-o ei vreodată! Deci nu am făcut acest lucru!
În final am găsit o strategie viabilă pe care o puteam folosi, ce nu conducea la compromiterea
propriei noastre misiuni. Nu-i puteam izgoni de pe Pământ atacându-i pe Pământ. Am încercat să
ridicăm o blocadă, dar şi-au consolidat poziţia pe Pământ, infiltrându-se şi mai mult sub formă
de zei. Pe toată planeta au avut regate ce-i venerau ca zei, iar ei jucau şah cu aceste regate. Jocul
însă era real, pe câmp de luptă real, avându-i pe oameni pe post de pioni. Aceste războaie au fost
duse ca sport, doar pentru distracţia lor. În intervalele de timp cât nu-i învăţau pe oameni cum să
se aplece, să se umilească şi să cânte cântece de slavă pentru a satisface urechile lor rafinate,
asmuţeau mase de oameni unul împotriva celuilalt. Ca urmare nu ne puteam permite să-i lăsăm
pe planetă!

Nu numai că se aflau în contradicţie cu consiliul interplanetar, nu numai că ne-au atacat,

punându-se pe picior de război cu noi, dar s-au comportat într-un mod cu adevărat monstruos.
Acest comportament al lor, a necesitat luarea unor măsuri disperate. I-am atacat unde-i durea mai
mult, pe propria planetă.
Nu o să vă prezint toate intrigile, dar trebuie să ştiţi că zeii Anunaki, care se aflau pe planeta
voastră în acele vremuri, au fost de viţă regală pe Red Star, planeta lor de baştină. Prinţi şi
prinţese. Le-a fost permis să facă tot ceea ce doreau şi plictisiţi fiind, se jucau pe Pământ.

Când navele de război ale Federaţiei au ajuns pe planeta locuită de Anunaki, regele lor a fost
dispus brusc să intre în negocieri. Dintr-o dată a devenit foarte amabil şi dispus să trimită
instrucţiuni membrilor de familie răzvrătiţi, pentru a părăsi Pământul şi a se întoarce degrabă
acasă. Le-a oferit inclusiv un termen limită foarte strâns.

O nouă perspectivă asupra marelui potop:

Tot procesul s-ar fi desfăşurat fără probleme, dacă un mic răzvrătit nu şi-ar fi pus în cap să
distrugă totul înainte de plecare.
Unul dintre zeii Anunaki, a decis după felul lui dumnezeiesc că, dacă el trebuie să părăsească
Pământul, înainte de plecare va şterge toată creaţia lui. Tribul care l-a venerat şi i-a făcut toate
plăcerile. A decis să distrugă tot ce era de distrus. Este greu să nu te tulbure un asemenea gest.

A avut acces la unelte ce controlau vremea în acele timpuri. Povestea controlului vremii este încă
una incredibilă şi lungă. Esenţa este că el a manipulat vremea în aşa fel, încât să aducă distrugeri
maxime asupra propriului popor care-l venera.

Un alt Anunaki, fratele celui destructiv, a decis să amelioreze răul făcut şi a alertat despre
intenţia fratelui său o parte dintre oameni. Rezultatul este mitul din antichitate despre marele
potop şi omul care a construit o arcă.

Povestea, aşa cum este prezentă în toate textele religioase, este bineânţeles foarte mitologizată.

Adevărul este că, potopul a fost localizat doar pe o suprafaţă restrânsă. Nu a fost acoperită
întreaga suprafaţă a Pământului cu apă, precum se crede. După părerea mea, gândind lucid,
putem deduce că nu există destulă apă pe Pământ pentru a inunda tot uscatul, dar cu siguranţă
este destulă pentru a cauza daune prin inundaţii majore, localizate. Un dezastru la nivel local.
Aşa s-a întâmplat. Astfel cei avertizaţi au putut construi bărci rezistente pentru ei, familia şi
animalele lor. S-a reuşit umplerea bărcilor cu rezerve de hrană suficientă pentru a rezista la
câteva zile de ploi torenţiale şi inundaţiilor ce urmau, asigurând o dată ce apele se retrăgeau o
„reântoarcere acasă” în deplină siguranţă. Din punctul de vedere al celor care au trăit acele
evenimente, inundaţiile au fost foarte mari. Astfel putem înţelege de ce a fost mitul aşa de extins.
Au existat totuşi supravieţuitori, parţial datorită faptului că au fost avertizaţi, parţial mulţumită
pregătirilor ce au fost efectuate şi parţial faptului că noi am fost capabili să dezactivăm unitatea
de control climatic, ce se afla în spaţiu. L-am dezactivat, iar climatul planetei a revenit la normal.
De atunci suntem mai vigilenţi. Pentru a le permite oamenilor să uite de traumele suferite, să se
regăsească încetul cu încetul şi să-şi dea seama cine şi ce sunt, am păstrat restul galaxiei departe
de omenire.

Am reuşit să stăm deoparte timp de câteva mii de ani. În acest timp aţi avut foarte puţine
interferenţe cu civilizaţii galactice. În tot acest timp a fost menţinută o carantină remarcabilă. Nu
suntem perfecţi, nu dorim să stabilim o graniţă impermeabilă în jurul Pământului. Uneori se
întâmplă ceva şi o persoană de pe Pământ întâlneşte în mod accidental o entitate din altă
civilizaţie intergalactică. Un membru marcant al rasei, ce trebuie să respecte acordul de
carantină, face o greşală şi nava lor cade de pe o altă frecvenţă în mediul vostru. Atunci
întâmpinaţi un eveniment „UFO”. Se mai întâmplă asemenea lucruri. Totodată sunt şi unii care,
în mod intenţionat încalcă carantina.

Zeta Greys (Micii Cenusii):

Îi cunoaşteţi pe omuleţii gri de pe Zeta Reticulii? Ei sunt maeştrii jafurilor. Sunt capabili să se
furişeze înăuntru, să-şi desfăşoare activitatea murdară şi să iasă fără să acţioneze alarma. Însă nu
reuşesc să oprească alarma de fiecare dată, dar îndeajuns de multe ori pentru a crea o îngrijorare
pe planeta voastră. Ne cerem scuze pentru aceste inconveniente. Încercăm să-i controlăm şi
considerăm căavem o rată destul de mare de succes. Din păcate controlul nostru asupra lor nu
este perfect. Problema este că cei care fac aceste incursiuni, nu lucrează sub îndrumarea lumii
lor. Ei sunt piraţi, corsari. Ei realizează aceste misiuni pentru cel care licitează mai mult, iar în
decursul timpului au reuşit ocazional să se infiltreze, realizând misiuni în favoarea părţilor
interesate. I-am controlat pe cât de bine am putut, dar această activitate este asemenea prinderii
ţânţarilor. Indiferent cât de mulţi reuşeşti să prinzi, unul sau doi reuşesc întotdeauna să se
strecoare, nepăsându-le dacă sunt prinşi. Nu-i interesează nici dacă nava lor este distrusă. Ei nu
sunt ca şi voi. Sunt o rasă de ... cea mai apropiată comparaţie ce-mi vine în minte „maşinării
biologice”. Bineânţeles că sunt fiinţe inteligente conştiente, dar nu există sentimentul individual
de „eu” printre ei. Ei sunt un grup, având o conştiinţă de grup. Împart amintiri, deci distrugerea
unei nave nu răneşte de fapt pe nimeni. Nu în sens adevărat. Pur şi simplu vor construi mai multe
... atât de multe de căte cred că au nevoie. Fiecare dintre acestea va avea acces la reţeaua de
informaţii şi cunoştinţe din inteligenţa lor de grup. Pentru ca toate acestea să se înfăptuiască,
există fracţiuni foarte complexe în cadrul rasei lor, iar unele din acele fracţiuni – un procent
foarte mic – se caracterizează prin acest tip de comportament.

V-am prezentat o descriere sumară a civilizaţiei Zeta Grey. Acum însă să vă povestesc
evenimentele declanşatoare.

O scurtă ridicare de carantină... şi o ofertă!

Pe vremea instituirii carantinei, s-a căzut de acord ca, în cazul unor evenimente specifice, aceasta
să poată fi ridicată pentru o perioadă scurtă de timp, în mod controlat. Un asemenea eveniment a
apărut recent, cu ocazia lansării primelor bombe nucleare, la sfârşitul perioadei pe care voi o
numiţi „al doilea război mondial”. Nu ştiu de ce o numiţi aşa, pentru că nu a fost cu adevărat un
război mondial, ci mai degrabă unul regional. Când acele dispozitive au explodat, aţi deschis
posibilitatea autodistrugerii întregii planete. Alte civilizaţii intergalactice s-au autoanihilat exact
prin această tehnologie. Deci prin lansarea celor două bombe, aţi iniţiat un eveniment
declanşator. Au fost trimişi delegaţii celor mai importante facţiuni intergalactice, pentru a purta
negocieri cu liderul naţiunii care a detonat acele bombe. Datorită perioadei dramatice prin care
treceaţi, a fost uşor să obţină o asemenea întâlnire. Până la urmă întâlnirea s-a desfăşurat cu un
fost conducător militar, ce conducea o naţiune mai mult sau mai puţin paşnică. Delegaţii i-au
oferit o multitudine de opţiuni. Noi pleiadienii am reprezentat Federaţia Galactică a Luminii şi i-
am oferit o cale paşnică. Pentru a renunţa la tehnologia autodistructivă şi la consecinţele ei
asupra întregii omeniri, i-am oferit posibilitatea unor tehnologii alternative. Energie gratuită şi
aşa mai departe, tehnologii care pot conduce la bunăstarea întregii omeniri, permiţând
vindecarea, unitatea şi deschiderea gratuită şi nerestricţionată a unei uşi către comunitatea
intergalactică.

El a refuzat oferta noastră, argumentând că nu va renunţa la avantajul strategic pe care-l oferă

armele nucleare pe care le deţinea în acel moment crucial. Războiul s-a terminat totuşi în mod
oficial, dar ceea ce i-a luat locul a fost departe de starea de pace. În timpul războiului au existat
alianţe foarte controversate între naţiunea lui şi altele, aceste alianţe s-au destrămat, urmând aşa
numitul „război rece”. Liderul despre care vorbim a fost profund implicat în pregătirea
următorului război. Un război care va urma, un război nuclear.

Din cauza viziunii înguste, el a renunţat la cea mai bună şansă pe care ar fi putut-o avea vreodată
omenirea. Având în vedere informaţiile pe care le deţinea la acel moment, a fost totuşi cea mai
bună decizie a lui.

Grupul Orion:

Un alt grup, reprezentanţii de pe Orion şi un consorţiu de rase independente, a venit cu o altă

ofertă. Din cauza lipsei de viabilitate genetică autoprovocată, această rasă este pe cale de
dispariţie. Timp de eoni, ei au făcut experienţe pe propriul lor genom. Ei însuşi sunt organisme
modificate genetic, iar tot ce se găseşte pe planeta lor este modificat genetic. Modificarea
genetică nu este un lucru negativ în sine, dar este un lucru rău dacă nu oferi şansa de a îndrepta
eventualele greşeli făcute. Aşa au procedat ei. Ca urmare a modificărilor genetice efectuate în
scopul încetinirii procesului de îmbătrânire, s-au modificat în aşa fel, încât nu mai au capacitatea
de a se reproduce. Astfel au ajuns să fie o rasă de indivizi foarte bătrâni, care trăiesc foarte mult,
dar fiind incapabili să procreeze, specia lor este pe cale de dispariţie.

Care a fost dorinţa fiinţelor de pe Orion? Observând diversitatea şi robusteţea genomului uman,
ca sursă perfectă pentru a fi exploatată, ei au întrezărit posibilitatea unei reânnoiri, a unui nou
început. Ei au dorit să insereze o parte din genomul uman în genomul propriu, pentru a reda
viabilitatea rasei lor. În scopuri similare, au solicitat acces nu numai la genomul oamenilor, ci şi
la materialul genetic al tuturor vieţuitoarelor de pe Pământ. Pe scurt, au cerut acces la materialul
genetic al oamenilor. Acces liber să preia mostre din cine doresc, când doresc.

I-au oferit acelui lider de pe vremea războiului, singurul lucru la care nu putea spune nu. I-au
oferit lui şi specialiştilor lui, tehnologii ce ar fi putut oferi naţiunii lui un avantaj tehnologic
masiv faţă de inamicii săi. I-au spus că îi vor oferi acea tehnologie în schimbul dreptului de
exploatare genetică pe care-l căutau. I-au promis totodată că probele vor fi luate pe ascuns.
Individul de la care se va recolta proba nu va conştientiza faptul că a fost atins, sau supus unei
prelevări.
Conducătorul a fost de acord. A crezut că a încheiat cea mai bună afacere.

Dar s-a înşelat. A fost de fapt un târg dezastruos.

În primul rând, tehnologia a fost primită fără manuale sau instrucţiuni de utilizare. Imaginaţi-vă
cum ar fi să-i daţi unui om din epoca de piatră un telefon inteligent. Ce ar putea face cu el? Nu l-
ar putea nici folosi, darmite să-l multiplice, fabricând mai multe telefoane identice cu acesta. Aşa
s-a întâmplat şi cu tehnologia primită. Fiind foarte avansată, putea constitui un avantaj strategic
major, dar a fost de neânţeles şi inutilizabil pentru cei care l-au primit. În toţi anii ce au urmat
după acel moment, ocazional s-au auzit zvonuri despre laboratoarele secrete unde sunt examinate
şi analizate şi în prezent tehnologiile extraterestre. Avantajele au fost rapid absorbite de alte
naţiuni ale lumii, cu tehnologii limitate.

O nouă perspectivă asupra răpirilor extraterestre:

În schimbul acestor tehnologii, acel conducător a fost de acord să predea populaţia naţiunii sale
şi a altor naţiuni aliate, pentru a fi testaţi, probaţi şi analizaţi. Această activitate a devenit un
adevărat coşmar. Populaţia nu a ştiut niciodată că s-a încheiat o convenţie în acest sens. Cum
credeţi că s-ar simţi dacă ar şti că au fost vânduţi asemenea unor vite? O dată târgul făcut, cei de
pe Orion au angajat cei mai iscuşiţi agenţi Zeta Grey pentru a le desăvârşi în cel mai mare secret
munca murdară ... nu s-au aşteptat însă la sensibilitatea spirituală a unor indivizi din rasa umană.
Unii simt cu adevărat că au fost testaţi, recoltându-se probe din corpul lor. Putem să considerăm
că au fost „răpiţi”, cu toate că acest termen nu exprimă cel mai fidel ce li s-a întâmplat. Au fost
luaţi, s-au recoltat probe biologice din corpul lor, după care au fost returnaţi exact acolo de unde
au fost luaţi. Totul se realizează în afara simţului nostru temporal, la o frecvenţă nesesizabilă
nouă. Să fie chiar aşa? Cu toate acestea, acţiunea în sine constituie o violare nejustificată şi fără
garanţii a corpului, spaţiului şi siguranţei personale.

Reinstaurarea carantinei:

Înţelegerea făcută de acel conducător de pe vremea războiului şi delegaţia de pe Orion nu a fost

ratificată de consiliul interplanetar. Aceştia au dorit să ofere omenirii posibilitatea de a renunţa la
căile lor războinice, alegând pacea şi unitatea. Cu toate că planeta era obosită pe urma războiului
ce a culminat cu lansarea celor două bombe atomice şi devastarea care a urmat, aceste pierderi ar
fi trebuit să fie de ajuns pentru o schimbare radicală de conştiinţă. Membrii consiliului au dorit
ca omenirea să facă următorul pas spre cursul total diferit al evenimentelor. O cale paşnică,
vindecătoare, plină de dragoste şi acceptare.

Omenirea trebuia însă să facă alegerea corectă, să nu permită subjugarea de către fiinţe mult mai
puternice, cu tehnologii mult mai avansate, ce ar fi dus la repetarea situaţiei de dinaintea
carantinei. În consecinţă, opţiunile au fost prezentate doar unui singur om, liderul naţiunii care a
atins pragul tehnologic de auto-anihilare.

... iar el nu a făcut alegerea înţeleaptă.

El a ales frica în loc de dragoste. El a ales separarea în loc de unire. El a ales distrugerea în locul
vindecării.
Dată fiind situaţia din acea vreme, nu-l putem condamna pentru alegerile sale. Oricine ar fi fost
în locul lui, ar fi făcut alegeri similare.

După cum am mai menţionat ... din această cauză... tratatul cu Orion nu a mai fost ratificat de
consiliul interplanetar. Astfel am reinstituit carantina şi am interzis pe cât posibil Grey-ilor să
mai intre în contact cu planeta voastră. Ei se mai strecoară totuşi câteodată şi continuă să
efectueze experimente în favoarea stăpânilor lor din Orion, dar şi pentru alţii.

Cele arătate constituie situaţia raportului din teren, cum am putea spune şi reprezintă prima parte
a acestei scrisori deschise.

Urmează:

În curând voi discuta despre chestiuni mai mult spirituale. Aş dori să spun câteva lucruri despre
voi, ca seminţe ale Stelei Pleiadelor. Doresc să vă relatez despre originea voastră din Pleiade,
cum aţi evoluat acolo şi cum am decis să trimitem o delegaţie Starseed (Seminții Stelare). Cum
v-aţi oferit voluntar pentru această misiune şi care este adevărata voastră misiune pe Pământ. De
ce trebuie tocmai acum să vă amintiţi şi să vă treziţi? Ce ar trebui să faceţi în continuare şi care
trebuie să fie deciziile voastre în a continua.

Sunt multe de înţeles şi de învăţat. ... şi multe de făcut. Sunteţi familia mea Starseed de suflet din
Pleiade şi vă iubesc foarte mult. Îmi exprim recunoştinţa faţă de activitatea importantă pe care v-
aţi angajat s-o îndepliniţi pe planeta Pământ. Ceea ce veţi face acolo, va avea repercusiuni ce vor
dăinui o eternitate, deci vă rog să nu vă gândiţi la rolul vostru ca la un lucru lipsit de
importanţă!"

Sursă: http://www.klang-weg.de/adamu-offener-brief-an.../ 
Vezi mai puţin
— cu Andrei S. Grama.