TEST GRILA

1. Sunt terți în materia simulației:

a) numai succesorii cu titlu particular ai părților;
b) succesorii cu titlu particularai părților și creditorii lor chirografari;
c) sucesorii universali și cu titlu universal ai părților, numai dacă părțile și-au propus să
fraudeze interesele acestora prin simulație.

2. Acțiunea în simulație are ca efect:

a) anularea actului secret;
b) înlăturarea efectelor actului aprent;
c) validarea contractului secret.

3. Excepția de neexecutarea a contractului:

a) nu poate fi invocată dacă potrivit împrejurărilor și față de însemnătatea mică a prestației
neexecutate, refuzul este contrar bunei-credințe;
b) poate fi invocată în orice situație în care părțile sunt ținute săîși execute simultan obligațiile,
iar una dintre ele refuză nejustificat executarea propriei obligații;
c) este sancțiunea ce intervine doar după punerea în întârziere sau sesizarea instanței.

4. În materia rezoluțiunii:
a) rezouțiunea poate avea loc numai pentru o parte a contractului numai dacă executarea este
divizibilă;
b) în cazul contractului plurilateral, neîndeplinirea de către una dintre părți a obligației atrage
întotdeauna rezoluțiunea contractului față de celelalte părți;
c) creditorul are dreptul la rezoluțiune chiar și atunci când neexecutarea este de mică
însemnătate.

5. Rezoluțiunea poate opera:

a) de plin drept, ca urmare a convenției părților;
b) numai pe cale judiciară, dacă nu s-a prevăzut rezilierea de plin drept;
c) atunci când este declarată unilateral de partea îndreptățită.

6. Pentru ca un pact comisoriu să își producă efectele:

a) este necesară întotdeauna punerea în întârziere a debitorului;
b) ori de câte ori este necesară punerea în întârziere, trebuie să se indice expres condițiile în
care pactul comisoriu operează;
c) trebuie să se prevadă în mod expres obligațiile a căror neexecutare atrage rezoluțiunea sau
rezilierea de drept a contractului.

7. Rezoluțiunea unilaterală operează:

a) prin notificare scrisă transmisă către debitor, atunci când părțile au convenit astfel;
b) prin notificare scrisă, chiar dacă debitorul nu se află de drept în întârziere;
 c) de plin drept, fără notificare, ori de câte ori debitorul nu și-a executat obligația, chiar și dacă
părțile nu au convenit astfel prin contract.

8. În materie de rezoluțiune:
a) atunci când reducerea prestațiilor nu este posibilă, creditorul are dreptul numai la daune-
inetrese;
b) de regulă, fiecare parte este ținută să restituie celeilate părți prestațile primite;
c) rezoluțiunea desființează și clauzele referitoare la soluționarea diferendelor.