PROTECȚIA DREPTURILOR OMULUI

FIȘA DE EXAMINARE
Grile
1. În materia drepturilor omului, în situatia în care se aplică o normă națională care cuprinde un
nivel de reglementare mai ridicat decât o normă internațională, precizați care dintre trăsăturile
Protecției juridice a drepturilor omului se regăsește în situatia exemplificată:
X
a) instituirea unui regim internaţional de ordine publică (imperativ) în materia
drepturilor omului şi excluderea regulii reciprocităţii;

b) subsidiaritatea consacrării şi garantării internaţionale a drepturilor omului faţă de

consacrarea şi garantarea lor în plan intern;

c) superioritatea normelor internaţionale în materia drepturilor omului faţă de

reglementările interne.

2. Drepturile cetățenești:

a) sunt drepturi subiective;

X
b) sunt drepturi fundamentale;

c) beneficiază de garanții doar la nivel internațional.

3. Curtea europeană a drepturilor omului:

a) este o procedură judiciară regională;

 X
b) a fost înființată în temeiul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale;

c) poate pronunța doar decizii de admisibilitate a cererilor care îi sunt adresate.

4. Convenția europeană a drepturilor omului:

X
a) a fost adoptată în cadrul Consiliului Europei;

b) a fost adoptată în cadrul Uniunii Europene;

c) este o convenție regională.

5. O instituție a statului cu rol de asigurare și garantare a respectării și protecției drepturilor

omului, creată prin lege organică, este:

a) Curtea Constituțională;

X
b) Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

c) Avocatul Poporului.

6. Speța (1 punct)
În temeiul art. 37 § 2 din Convenția europeană a drepturilor omului, o comisie formată din 3
judecători a decis să repună pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului cererea reclamantului
A.G., resortisant român.
Reclamntul, condamnat la închisoare pentru omor și care s-a adresat în repetate râduri instanțelor
naționale române, care s-au pronunțat prin hotărâri definitive asupra tuturor solicitărilor
reclamantului, invocă:
• încălcarea art. 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, afirmând că a fost supus
la rele tratamente în timpul detenției în penitenciar;
• încălcarea art. 8 din Convenția europenă a drepturilor omului, prin neacordarea accesului
la dosarul său medical.
În întreaga corespondență adresată Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamantul a folosit
un limbaj acuzator, jignitor și defăimător cu privire la activitatea Curţii, grefa acesteia,
judecătorii Curţii, agentul guvernamental și autorităţile judiciare române.
Prin raportare la dispozițiile art. 35 § 3 şi § 4 din Convenţie, Curtea:

Va decide admiterea cererii.

X
Va decide respingerea cererii.

Subiecte sinteză.
În Constituția României și în Convenția europeană a drepturilor omului, identificați 3 drepturi
fundamentale comune actelor de reglementare menționate, cu indicarea numărului articolului și a
conținutului reglementării, aparținând categoriilor de drepturi indicate (câte unul pentru fiecare
categorie de drepturi). (2 puncte)
Categoria de Constituția României Convenția europeană a
drepturi (nr. articol și conținut) drepturilor omului
(nr. articol și conținut)
 Drepturi civile Art.36 Dreptul la vot Art.3 Dreptul la alegeri libere
și politice
Drepturi Art.32 dreptul la învățătură Art.2 Dreptul la instruire
economice,
sociale și
culturale
Drepturi de Art.42 Interzicerea muncii forțate Art.4 Interzicerea sclaviei și a muncii
solidaritate forțate

8. Enumerați condițiile de admisibilitate ale unei cereri la Curtea Europeană a Drepturilor

Omului. (2 puncte)
Condiţii:

Curtea poate fi sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie
neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretinde victimă a unei încălcări de
către una dintre Înaltele părţi contractante a drepturilor recunoscute în Convenţie sau în
Protocoalele sale
Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne
Curtea poate fi sesizată într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive (ultima
hotărâre definitivă a instanţelor din România)
Pentru a fi admisibilă, cererea trebuie:

• să nu fie anonimă;
• să nu fie în mod esenţial aceeaşi cu o cerere examinată anterior de către Curte sau deja
supusă unei alte instanţe internaţionale de anchetă sau de reglementare, dacă ea nu
conţine fapte noi;
• să nu fie incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei sau ale Protocoalelor sale;
• să nu fie în mod vădit nefondată sau abuzivă.
Protocolul no 14 la Convenţie, intrat în vigoare la data de 1 iunie 2010, introduce un nou
criteriu de admisibilitate a cererilor individuale. Astfel, conform articolului 35 alineat 3 litera b
din Convenţia astfel amendată, Curtea declară inadmisibilă orice cerere individuală introdusă în
temeiul articolului 34 atunci când apreciază că reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu
important, cu excepţia cazului în care respectarea drepturilor omului garantate prin Convenţie şi
prin protocoalele sale impune examinarea pe fond a cererii şi cu condiţia de a nu respinge pentru
acest motiv nici o cauză care nu a fost examinată corespunzător de o instanţă naţională.

Prima cauză în care Curtea a aplicat acest nou criteriu de admisibilitate a fost pronunţată
împotriva României: decizia de inadmisibilitate Adrian Mihai Ionescu împotriva României
pronunţată la data de 1 iunie 2010. Ulterior, în baza aceleiaşi dispoziţii, Curtea a mai respins ca
inadmisibile şi ale două cereri formulate împotriva Statului Român: Dorina-Margareta Gaftoniuc
(decizie din 22 februarie 2011) şi Manuela Ştefănescu (decizie din 12 aprilie 2011).