INTRODUCERE

BIOELECTROMAGNETISM
Dr. Sonia Herman
Tematică
§ Fenomene electrice în organism.
§ Înregistrarea activității electrice și magnetice
a unor organe.
• Investigații medicale - diagnostic.
§ Efectele radiațiilor EM asupra organismului.
• Din mediul înconjurător.
s Naturale.
s Artificiale.
• Investigații/terapie.

2022 Introducere 2
Sistemul internațional (SI).
§ Unități fundamentale (UF).
• m, kg, s, A, mol, K, Cd.
• Constante:
s c = 299.792,458 m⋅s−1
s h = 6,62607015×10−34 J⋅s
s e = 1,602176634×10−19 C
s k = 1,380649×10−23 J⋅K−1
s NA = 6,02214076×1023 mol−1
s Kcd = 683 lm⋅W-1 (eficacitatea luminoasă
a radiației de 540×1012 Hz).
s ΔνCs = Δν(133Cs)hfs = 9.192.631.770 s−1 (starea
fundamentală a structurii hiperfine a 133Cs.)
§ Unități derivate.
§ https://en.wikipedia.org/wiki/2019_redefinition_of_the_SI_base_
units#Redefinition
2022 Introducere 3
Compoziţia materiei vii
§ Solide.
§ Fluide.
• Lichide.
• Gaze.
s Nedizolvate.
s Dizolvate.

2022 Introducere 4
Lichidele din organism
§ Clasificare.
• Lichide circulante: sânge, plasmă, LCR.
• Lichide de secreţie: biliar, gastric, intestinal etc.
• Lichide de excreţie: urina, transpiraţia.
• Medii lichide: citoplasma, lichidul interstiţial.
• Structuri fluide: membrana celulară, mediile
refringente din ochi etc.
§ Rolul.
• Transportul de substanţă.
• Mediul de desfăşurare a proceselor biochimice.
§ Structura.
• Sisteme de dispersie.
2022 Introducere 5
Sisteme de dispersie
§ Definiţie.
• Mediu de dispersie (solvent).
s Apa.
• Dispersoid (componenta dispersată, solvit).
§ Interacțiunea dintre mediul de dispersie și
dispersoid.
• Omogene (monofazice) / neomogene (polifazice) –
interfață.
§ Clasificare.
• Soluţii moleculare.
• Coloizi.
• Suspensii.
2022 Introducere 6
Concentrația
§ Concentraţie molară (molaritate) – SI.
• Mol = cantitatea de substanță care cuprinde un
număr de particule (atomi, molecule) egal cu
numărul lui Avogadro (NA).
• Numărul de moli de solvit la 1 litru de soluţie.
§ Concentraţie molală (molalitate).
• Numărul de moli de solvit la 1 kg de solvent.
§ Concentraţie procentuală.
• De masă – grame de solvit la 100 grame de
soluţie.
• Volumică – grame de solvit la 100 mL de soluţie.
•
2022
v/v – volum de solvit / volum de soluție.
Introducere 7
Concentrația
§ Fracţie molară.
• Numărul de moli de solvit / numărul total de moli
ai soluţiei.
§ Concentraţie normală (normalitate).
• Un echivalent = cantitatea de substanţă care
conţine un număr NA (numărul lui Avogadro) de
sarcini electrice elementare.
• Numărul de echivalenţi de solvit la 1 L de soluţie.
• Soluţii de electrolit
§ [C]SI = kmol/m3 (= mol/L).

2022 Introducere 8
Apa
§ Adult – 65 – 70%.
§ Participă la toate procesele vitale.
H
§ H2O.
°
0,99 A
§ Legături covalente.
• –O–H: 0,99 Å. O
°
0,62 A
f=105°
• 0,62 Å.
• f = 105 grade. - +
H

2022 Introducere 9
 Apa H
•

§ Distribuţia spațială a electronilor. O

•
••
§ 2 + 8 = 10. •
• 2 (O – primul strat) – în vecinătatea • • H
oxigenului. •
• Două perechi (O + H) – orbite axate pe
•
direcţiile –O–H, planul celor trei nuclee. •
s Legătura covalentă.
• Două perechi (O) – orbite eliptice
alungite, în plan perpendicular pe planul
nucleelor.
s Electroni neparticipanţi.
§ Structură tetraedrică. + -
• Dipol permanent.
2022 Introducere 10
Apa – structura supramoleculară
§ H+ (proton) – slab ecranat. O
e
-

• Câmp electric puternic. H

• Atrage sarcini negative. O H O

s Electronii neparticipanţi din H2O.

s Punţi de hidrogen (----). H

O H
§ 1,77 Å.
O
§ Dislocarea norului electronic. 2
3
§ Comportare cooperativă.
• Patru molecule. H
1 O
H
• Structuri spaţiale.
§ Punţi de hidrogen. 4
5
• Alte molecule.
s Zaharoza.
2022 Introducere 11
Structura stării solide. Gheaţa
§ Reţele cristaline.
• Condiţiile de mediu.
s Temperatură.
s Presiune.
§ În condiţii normale.
• Reţea hexagonală.
s 4 molecule.
s Defecte.

2022 Introducere 12
 Structura stării lichide
§ Mai puţin rigidă, relativ ordonată.
• Punţi de hidrogen.
• Grupări de molecule legate / molecule izolate.
§ Modele.
• Considerente termodinamice, statistice, interacţiuni
electrostatice, cuantice etc. H H
O O
H

H H H H O H
O H H
O O H H
H H O
H H H
H
O O
O O O H H H
H H H
H H H H O O O
O H H
O H
H H O
H
O H H O
H H H H

• Nu explică toate proprietăţile.

2022 Introducere 13
Proprietăți ale apei
§ Punțile de hidrogen și caracterul dipolar.
§ Densitate maximă la 4 ℃.
• Volumul gheții e mai mare decât al apei lichide.
§ Căldură latentă de vaporizare, căldură specifică
și conductivitate termică deosebit de mari.
§ Permitivitate relativă (constantă dielectrică)
mare (cca 80) favorizează disocierea
electrolitică.
• er crește cu momentul dipolar al mediului.
§ Tensiune superficială foarte mare.
2022 Introducere 14
Sisteme de dispersie

§ Mediu apos.
§ Soluţii moleculare.
• Soluții omogene (monofazice).
• Ioni – cristaloizi – soluții de electrolit.
s Cationi (Na+, K+, Ca2+, Mg2+ etc.) + anioni (Cl- etc.).
• Molecule mici.
s Polare.
s Nepolare.
§ Legături de hidrogen.
* Zaharoză.
2022 Introducere 15
Sisteme de dispersie
§ Coloizi.
• Molecule mici nepolare.
• Macromolecule (proteine).
s Anioni la pH fiziologic (cca 7,2).
• Neomogene – polifazice.
s Energie de suprafață.
• Pot fi stabile.

2022 Introducere 16
Sisteme de dispersie

§ Suspensii.
• Particule mari – celule.
s Ex: Elementele figurate ale sângelui.
• Puțin stabile sau instabile.
§ Mediile biologice - sisteme complexe.
• Exemple: sânge.

2022 Introducere 17
Soluții de electrolit
§ Electroliți.
• Ioni pozitivi (cationi) și negativi (anioni).
• Săruri, acizi, baze.
• Forțe electrostatice.
!! "!"
s F = #$% &"
. NaCl
#
- + - +
• Disocierea electrolitică. O H2 Cl
-
Na
+
O H2
!! "!" - + - +
sF = #$%# %$ &"
. - + - +
- +
O H2 Cl Na O H2
§ Permitivitatea relativă ε! ≃ 80. - + - +
s Ionii sunt atrași de polul de semn opus al apei.
s NaCl ⇆ Na+ + Cl-; AB ⇆ A+ + B-.
2022 Introducere 18
Soluții de electrolit
! ! ""
§ La echilibru: AB ⇆ A+ + B- ; = K.
!"
• K – constanta de disociere.
§ Gradul de disociere.
• α = %! ; n molecule disociate, n0 numărul inițial
%

de molecule.
• Electroliți tari: a = 1.
• Electroliți slabi: a < 1.
s C ￬; a ￪.
2022 Introducere 19
Soluții de electrolit

§ Purtători de sarcină liberi.

• Cationi / anioni.
§ Conductivitatea.
• s = 1/r; [s]SI = S/m = 1/Wm.
• Depinde de: concentrația ionilor, valența ionilor,
mobilitatea ionilor, caracteristicile soluției.

2022 Introducere 20
Hidratarea ionilor
§ Dipolii apei.
§ Apa de hidratare.
• Diferită la cationi și anioni.
• Diferă de la un tip de ion la altul.
§ La deplasare, se antrenează și apa de hidratare.
+
H2 O

+
-

2O

H2
H

O
-

-
H2O
+

H2 O
+

-
Na

+
-

-
O
-

H
2

2O
H
+

+
H 2O
+
2022 Introducere 21
Proteine
§ Definiţie.
• Gr. protos = primul. H

• Macromoleculă. R C COOH
s Aminoacizi - 20. NH2
§ Structura.
s Reacţii de polimerizare şi policondensare.
s Legaţi covalent – lanţuri neramificate.
s Ex. leucină–glutation–serină–serină–alanină etc. etc.
s > 5000 D (® 1000 kD).
§ > 50% din masa uscată a celulei.
§ În lumea vie: 1010 – 1012.
§ Rolul.
2022 Introducere 22
 Conformaţia proteinelor
§ Structura primară
• Scheletul covalent al lanţului polipeptidic
şi secvenţializarea specifică a
aminoacizilor componenţi; ex. leucină–
glutation–serină–serină–alanină etc. etc.
§ Structura secundară
• Aranjamentul lanţurilor polipeptidice pe o
singură dimensiune spaţială, formând
structuri în a-helix sau plicaturate.
• Regulile de spiralare – Linus Pauling –
1951 – premiul Nobel 1954.
2022 Introducere 23
 Conformaţia proteinelor
§ Structura terţiară.
• Structura spaţială tridimensională a unui
singur lanţ polipeptidic, pliat sau torsionat.
• Structuri globulare sau fibrilare.
• Legături intracatenare – punţi de hidrogen,
punţi disulfidice (S-S), legături ionice.
s Asigură stabilitatea.

2022 Introducere 24
Conformaţia proteinelor

§ Structura cuaternară.
• Mai multe lanţuri polipeptidice.
s Subunităţi sau protomeri à oligomeri.
• Legături intercatenare – ionice, hidrofobe
(nu şi covalente).
s Asigură stabilitatea şi caracteristicile funcţionale.

2022 Introducere 25
Clasificarea proteinelor
§ Globulare.
• Structuri globulare compacte;
ex. mioglobina.
• Solubile, rezistenţă scăzută.
§ Fibrilare: lanţurile polipeptidice sunt
aranjate de-a lungul unei singure axe à
filamente sau foi.
• a-helix.
• Superhelix; ex: colagenul (tendoane,
matricea osoasă etc.); a-keratina (piele,
unghii, păr).
• Insolubile, mare rezistenţă mecanică.
§ Denaturarea - pierderea funcțiilor.
• Temperatură.
2022 Introducere 26
Proprietăţi electrice ale
proteinelor H

§ Disociere acidă. R C COOH

• COOH
R R
COO -
+ H+ Q
+ NH2
• proteină ¬¾
¾¾
® p + a ×H .
¾
a- +

§ Disociere bazică.
•R +HO
2 R + OH -

0 pHi pH
• proteină + H O ¾¾® p + b × OH .
COOH COOH
b+ -
2 ¬¾
¾
§ Caracter amfoter (amfoliţi).
• pH izoelectric. -

• Anioni la pH fiziologic (cca 7,2).

2022 Introducere 27
Stabilitatea sistemelor
coloidale proteice
§ Suprafaţă de contact mare. Solvent
++
+ + ++
+ Dublu

• Energia de suprafaţă. strat

+ +
+ +
Dublu + + electric
+ +
strat + +
§ Stabilitate. electric ++
+ ++ + +
Solvent
• Dublu strat electric. ++ + + +++

• Hidratare. +
+
+
+ +
+
+
+
+ +
§ Floculare/coagulare. ++
+ + ++
+

• Separarea fazelor.
• Flocoane.
• Proces fizic / chimic.
• Ex.: coagularea sângelui.
2022
s Fibrinogen (solubil) → fibrină (insolubilă).
Introducere 28
Rolul proteinelor
§ Canale ionice, pompe ionice, receptori
membranari etc.
§ Activitate enzimatică.
• ¾¾
k1
E + S ¬¾¾ ® ES ¾¾
k3
® P + E.
k2

• Modificări conformaționale.
• Interacțiuni electrice.

2022 Introducere 29
Activitatea electrică a
ţesuturilor
§ Mediu apos - molecule polare.
§ Cristaloizi, macroioni - circulaţie de sarcini.
§ Câmp electric şi magnetic.
• Generare.
s Transmiterea şi prelucrarea informaţiei prin semnale
electrice.
• Înregistrare.
s Electrograme, magnetograme.
s Investigații.
s Cercetare.
§ Stimulare - terapie.
s Protecţie.
2022 Introducere 30