Materiale şi acoperiri nanostructurate inovative cu activitate antimicrobiană

pentru aplicaţii medicale - INMATCO

Cod proiect: PN-II-PT-PCCA-2013-4-1292

Contract Nr. 215 / 01.07.2014

Finanţare: bugetul de stat

Denumirea Programului din PN II: PARTENERIATE ÎN DOMENII PRIORITARE

Domeniul prioritar de cercetare: 7 - Materiale, procese şi produse inovative/7.1 - Materiale avansate

Aria tematică: 7.1.6 - Materiale avansate şi biomateriale pentru creşterea calităţii sănătăţii

Tipul proiectului: Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă (PCCA)

Valoarea totală a contractului: 1.437.500 lei

din care pe surse de finanţare:
Sursa 1 – de la bugetul de stat: 1.250.000 lei
Sursa 2 – din alte surse atrase (cofinanţare proprie): 187.500 lei

Durata contractului: 39 luni (01.07.2014 - 30.09.2017)

Autoritatea Contractantă: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a

Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI)

Contractor: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA

Bucureşti (INCDIE ICPE-CA)
Partener P1: UNIVERSITATEA BUCUREŞTI, Facultatea de Biologie
Partener P2: MGM STAR CONSTRUCT S.R.L. Bucureşti

Rezumat:

Echipele de cercetare:

Obiectivele proiectului:

Etapele proiectului:

Rezultate preconizate:

Rapoarte de etapă:

Date de contact:

Etapa I Etapa II Etapa III Etapa IV

Rezumat:
Proiectul își propune să dezvolte produse și cunoștințe noi în materialele și acoperirile
nanostructurate antimicrobiene pentru aplicații medicale, cum ar fi instrumentele chirurgicale critice
(bisturie, cuțite, pense și foarfece) pentru a reduce infecţiile chirurgicale locale superficiale și
profunde și de a îmbunătăți calitatea vieții. Pentru obținerea și depunerea agenților bioactivi de tip
MeNP/MeONP (MeNP = Ag, MeONP = TiO2, ZnO) se vor folosi metode ecologice și eficiente de
procesare. Scopul agenţilor antimicrobieni propuși este de a inhiba aderența microorganismelor pe
suporturi de oțel inox, care nu prezintă proprietăți antibacteriene. Materialele și acoperirile
nanostructurate vor fi obţinute prin diferite metode fizice de depunere în vid (evaporarea termică,
EBPVD - depunerea fizică de vapori cu fascicul de electroni, pulverizarea cu magnetron în curent
continuu (DC) şi în radiofrecvenţă (RF), Arc-PVD - depunerea cu arc catodic sau prin metode chimice
de depunere din soluții (metoda sol-gel) pe substraturile de oțel inox selectate, cu o aderență bună,
fără modificarea proprietăților inițiale ale substratului.
Proiectul se adresează tematicii prioritare a programului PARTENERIATE PN-II-PT-
PCCA-2013-4, Domeniul 7. “Materiale, procese şi produse inovative“, Domeniul de cercetare 7.1
“Materiale avansate“, Aria tematică 7.1.6 “Materiale avansate şi biomateriale pentru creşterea
calităţii sănătăţii“, cu un impact direct în Domeniul 4. “Sănătate“ și în Spaţiul European de
Cercetare (ERA) - Nanomateriale.
Proiectul este dezvoltat în parteneriat între două organizații de cercetare: un institut național -
INCDIE ICPE-CA, care este coordonatorul proiectului (CO) și o universitate - UNIVERSITATEA
BUCUREŞTI, care este Partenerul 1 (P1) și un IMM - SC MGM STAR CONSTRUCT SRL, care
este partenerul 2 (P2). Proiectul are caracter interdisciplinar, multidisciplinar și transdisciplinar fiind
realizat de către specialiști de înaltă calificare cu expertiză complementară. CO este responsabil cu
sinteza chimică a materialelor nanostructurate antimicrobiene, realizarea ţintelor de pulverizare şi
caracterizarea produselor din punct de vedere al caracteristicilor fizice, chimice, electrochimice,
mecanice şi tribologice. P1 este responsabil cu efectuarea caracterizării biologice a nanomaterialelor
dezvoltate prin efectuarea studiilor şi testelor de citotoxicitate şi genotoxicitate pentru evaluarea
biocompatibilităţii, a activităţii antimicrobiene şi antibiofilm a materialelor şi acoperirilor
nanostructurate. P2 este responsabil cu obţinerea acoperirilor nanostructurate pe substrat de oţel inox
prin metodele fizice de depunere în vid menţionate mai sus.
În urma activităţilor de dezvoltare experimentală vor fi obținute prototipuri certificate și
produse finite de instrumente chirurgicale critice din oțel inox acoperite uniform și omogen, sub
formă de mono/multistrat de materiale nanostructurate MeNP/MeONP antimicrobiene cu grosimea
inclusă în intervalul 100 nm și 2 μm. Acoperirile preconizate vor avea rezistență ridicată la uzură
mecanică, rezistenţă la stres termic, duritate mare, coeficient mic de frecare și aderență bună la
substrat. Noile produse vor fi introduse pe piațǎ dupǎ ce vor fi avizate de către Ministerul Sănătății
din România. Produsele finite acoperite vor fi la un cost competitiv cu cele neacoperite, contribuind
la solicitările mediului socio-economic la nivel mondial și național în domeniul materialelor
avansate și al sănătății, cu un impact major în reducerea infecţiilor chirurgicale locale.
Protecția cunoștințelor se va face prin cereri de brevete naționale înregistrate la OSIM.
Diseminarea rezultatelor se va face pe scară largă prin publicarea de lucrări științifice în
jurnale cotate ISI, participarea la evenimente naționale și internaționale, crearea și actualizarea site-
ului web al proiectului și elaborarea de materiale de diseminare.

Echipele de cercetare:
Coordonator CO - INCDIE ICPE-CA Bucureşti
1) Lungu Magdalena-Valentina, Dr. Ing., CS I, Director de proiect
2) Enescu Elena, Dr. Ing., CS I, Persoană cheie
3) Pătroi Eros, Dr. Ing., CS I, Persoană cheie
4) Pătroi Delia, Dr. Fiz., CS II, Persoană cheie
5) Ion Ioana, Dr. Ing., CS III, Persoană cheie
6) Iordoc Mihai, Dr. Ing., CS III, Persoană cheie
7) Lucaci Mariana, Dr. Ing., CS I, Participant
8) Tsakiris Violeta, Dr. Ing., CS I, Participant
9) Bara Adela, Dr. Ing., IDT I, Participant
10) Leonat Lucia, Dr. Fiz., CS II, Participant
11) Marin Mihai, Drd. Ing., ACS, Participant
12) Grigore Florentina, Drd. Ing. Chim, IDT III, Participant
13) Mitrea Sorina, Ing., IDT I, Participant
14) Marinescu Virgil, Drd. Fiz, CS, Participant
15) Sbarcea Gabriela, Dr. Fiz., CS III, Participant
16) Cîrstea Diana, Dr. Fiz., CS, Participant
17) Brătulescu Alexandra, Ing. Chim., CS, Participant
18) Barbu Paula, Dr. Ing. Chim., CS III, Participant
19) Tălpeanu Dorinel, Dr. Ing., CS III, Participant
20) Radu Lacramioara Elena, Drd. Ing., ACS, Participant
21) Iordache Iulian, Drd. Ing. Fiz., IDT I, Participant
22) Teişanu Aristofan, Drd. Chim., CS III, Participant
23) Stancu Nicolae, Ing., IDT I, Participant
24) Caramitu Alina, Dr. Ing., IDT I, Participant
25) Chiţanu Elena, Dr. Ing., CS, Participant
26) Manta Eugen, Dr. Ing. Chim., CS III, Participant
27) Morari Cristian, Drd. Fiz., CS, Participant
28) Dobrin Silvia, Ec., Participant
29) Hajdu Carmen, Sing., Participant
30) Vlad Dorina, Tehn., Participant
31) Zoicaş Doina, Tehn., Participant
32) Matei Valeria, Tehn., Participant
33) Vicol Nicolae, Munc., Participant
34) Velea Constantin, Munc., Participant
35) Voicu Constantin, Munc., Participant

Partener P1 - UNIVERSITATEA BUCUREŞTI, Facultatea de Biologie

1) Chifiriuc Mariana-Carmen, Prof. Dr., CS I, Responsabil de proiect
2) Mihăescu Grigore, Prof. Dr., CS I, Persoană cheie
3) Bleotu Coralia, Dr., CS II, Persoană cheie
4) Măruţescu Luminiţa Gabriela, Dr., Participant
5) Diţu Lia Mara, Dr., Participant
6) Stoica Maria, Participant
7) Gheorghe Irina, Drd., Participant
8) Barbu (Czobor) Ilda, Drd., Participant
9) Sârbu Ecaterina Monica, Participant
10) Curuţiu Carmen, Dr., Participant
11) Popa Marcela, Dr., Participant
12) Constantin Nicoleta, Participant

Partener P2 - MGM STAR CONSTRUCT S.R.L. Bucureşti:

1) Sobetkii Arcadie, Drd. Fiz., CSIII, Responsabil de proiect
2) Căpăţînă Valentina, Fiz., CS III, Persoană cheie
3) Sobetkii A. Arcadii, Drd. Ing., CS, Persoană cheie
4) Vişan Mihai, Director General, Participant
5) Gritcu Corneliu, Ing., Participant
6) Stanciu Badea, Ing., Participant
7) Mărăcine Anişoara, Tehn. Proiectant, Participant
8) Sobetchi Valentina, Profesor fizică/matematică, Participant
9) Vişan Emilia Cristina, Director Comercial, Participant
10) Diaconu Corina Daniela, Director Economic, Participant
11) Sobetchi Mircea, Tehn., Participant
12) Marinescu Nicolae, Tehn., Participant
13) Ursache Gheorghe, Tehn., Participant
14) Ursache Nicolae, Tehn., Participant

Obiectivele proiectului:
Obiectivul principal al proiectului constă în cercetarea, dezvoltarea şi implementarea în
producție a unor materiale şi acoperiri nanostructurate inovative cu activitate antimicrobiană pentru
funcţionalizarea biocidă a unor instrumente chirurgicale critice în vederea reducerii infecțiilor
chirurgicale locale şi îmbunătăţirii calităţii vieţii. Pentru a atinge obiectivul principal sunt necesare a
fi realizate următoarele obiective tehnico-științifice derivate:
- Efectuarea unui studiu documentar privind evaluarea metodelor de obținere a materialelor
nanostructurate şi a tehnicilor de depunere pentru dezvoltarea acoperirilor nanostructurate.
- Proiectarea şi executarea unor modele funcționale (MF) de matrițe de grafit pentru obținerea
țintelor de pulverizare prin procedeul de sinterizare în plasmă de scânteie (SPS).
- Achiziționarea logisticii de bază necesare pentru realizarea obiectivelor proiectului în timp util.
- Realizarea şi caracterizarea modelelor experimentale (ME) de materiale nanostructurate, ţinte de
pulverizare şi de acoperiri nanostructurate din punct de vedere al caracteristicilor fizice, chimice,
electrochimice, structurale, mecanice, tribologice şi de adeziune, comparativ cu substratul metalic.
- Evaluarea proprietăților critice ale acoperirii, cum ar fi stabilitatea, uniformitatea şi aderenţa
filmului, coeficientul de frecare, rezistența la uzură şi rugozitatea pentru determinarea celor mai
bune caracteristici ale materialelor nanostructurate; Selectarea materialelor şi acoperirilor
nanostructurate optime; Demonstrarea funcționalității acoperirilor nanostructurate selectate.
- Efectuarea unor studii de citotoxicitate şi genotoxicitate şi elaborarea rapoartelor biologice pentru
materialele şi acoperirile nanostructurate testate; Efectuarea screening-ului calitativ şi analiza
cantitativă a proprietăților antimicrobiene ale materialelor şi acoperirilor testate; Realizarea unui
model experimental pentru studiul in vitro privind dezvoltarea biofilmelor pe substrat inert şi
evaluarea influenței materialelor testate asupra creşterii celulelelor planctonice şi dezvoltării
biofilmelor; Selectarea materialelor şi acoperirilor nanostructurate cu cele mai bune proprietăţi
antimicrobiene pentru aplicaţii medicale, cum ar fi instrumentele chirurgicale critice.
- Realizarea şi caracterizarea prototipurilor de materiale nanostructurate, ţinte de pulverizare şi de
acoperiri nanostructurate; Certificarea prototipurilor şi elaborarea documentaţiilor tehnice
necesare în vederea introducerii pe piață a noilor produse de către utilizatorul final; Realizarea
unor produse finite cu acoperiri nanostructurate.
- Diseminarea rezultatelor proiectului pe scară largă, pe parcursul şi după finalizarea proiectului,
în conformitate cu normativele în vigoare, prin elaborarea, comunicarea şi publicarea de lucrări
în jurnale cotate ISI; Creşterea vizibilității cercetării aplicative la nivel național şi internațional
prin promovarea noilor produse la diferite evenimente tehnico-științifice; Consolidarea
cunoștințelor științifice în domeniul materialelor şi acoperirilor nanostructurate; Configurarea şi
actualizarea site-ului web al proiectului ca un sistem de informare accesibil pe internet care
alcătuieşte platforma de comunicare şi diseminare pentru partenerii proiectui, cercetătorii
interesați şi publicul larg.
- Protejarea drepturilor de proprietate industrială în conformitate cu normativele în vigoare, prin
elaborarea şi depunerea de cereri de brevet la Oficiul de Stat pentru Invenții şi Mărci (OSIM).
Etapele proiectului:
Etapa I - Cercetare industrială: studiu documentar privind evaluarea tehnico-ştiințifică a metodelor
cunoscute de realizare materiale şi acoperiri nanostructurate cu activitate antimicrobiană
Parteneri implicaţi: CO, P1, P2, Perioada de realizare a etapei I: 01.07.2014 – 28.11.2014
Etapa II - Cercetare industrială: studii, realizarea şi caracterizarea modelelor experimentale de
materiale nanostructurate, ținte de pulverizare şi acoperiri nanostructurate, demonstrarea
funcționalităţii modelului ales, protejarea drepturilor de proprietate industrială
Parteneri implicaţi: CO, P1, P2, Perioada de realizare a etapei II: 29.11.2014 – 18.12.2015
Etapa III - Cercetare industrială şi dezvoltare experimentală parțială: realizarea şi caracterizarea
modelelor de materiale şi acoperiri nanostructurate, elaborare specificații tehnice
Parteneri implicaţi: CO, P1, P2, Perioada de realizare a etapei III: 19.12.2015 – 23.12.2016
Etapa IV - Definitivare dezvoltare experimentală: realizarea, caracterizarea şi certificarea
prototipurilor de materiale şi acoperiri nanostructurate, realizarea unor produse finite acoperite
Parteneri implicaţi: CO, P1, P2, Perioada de realizare a etapei IV: 24.12.2016 – 30.09.2017

Rezultate preconizate:
 Studiu documentar;
 Modele funcţionale (MF) de matriţe din grafit pentru realizarea unor ţinte de pulverizare: minim
3 seturi;
 Pagina web a proiectului, care se actualizează periodic;
 Modele experimentale (ME) de materiale nanostructurate: minim 12;
 Modele experimentale (ME) de ţinte de pulverizare: minim 6;
 Modele experimentale (ME) de acoperiri nanostructurate: minim 12;
 Studii citologice şi biochimice;
 Cereri de brevet de invenţie înregistrate la OSIM: 2;
 Specificații tehnice materiale nanostructurate: minim 1;
 Specificații tehnice ţinte de pulverizare: minim 1;
 Specificații tehnice acoperiri nanostructurate: minim 1;
 Prototipuri de materiale nanostructurate: minim 1;
 Prototipuri de ţinte de pulverizare : minim 1;
 Prototipuri de acoperiri nanostructurate: minim 1;
 Produse finite acoperite: minim 3;
 Documentaţie tehnică de certificare a materialelor nanostructurate, ţintelor de pulverizare şi a
acoperirilor nanostructurate;
 Lucrări comunicate la manifestări tehnico-ştiintifice naţionale şi internaţionale: minim 4;
 Lucrări ISI transmise spre publicare în jurnale cotate ISI: minim 3;
 Lucrări publicate în jurnale cotate ISI: minim 2.
Date de contact:
CO: INCDIE ICPE-CA Bucureşti
Director de proiect: Dr. Ing. LUNGU Magdalena-Valentina
Telefon: 0723686334, E-mail: magdalena.lungu@icpe-ca.ro
P1: UNIVERSITATEA BUCUREŞTI, Facultatea de Biologie
Responsabil de proiect P1: Prof. Dr. CHIFIRIUC Mariana-Carmen
Telefon: 0766728315, E-mail: carmen_balotescu@yahoo.com
P2: MGM STAR CONSTRUCT S.R.L.
Responsabil de proiect P2: Drd. Fiz. SOBETKII Arcadie
Telefon: 0744893946, E-mail: sobetkii@yahoo.com

SUS
 PROGRAMUL PNII - PARTENERIATE IN DOMENII PRIORITARE
Finantare: buget
Autoritate contractanta: Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si
Inovarii (UEFISCDI)
Programul: PNII - PARTENERIATE IN DOMENII PRIORITARE
Contractor: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA (INCDIE ICPE-CA)
Partener 1: UNIVERSITATEA BUCURESTI, Facultatea de Biologie
Partener 2: MGM STAR CONSTRUCT SRL

RAPORT STIINTIFIC SI TEHNIC - ETAPA I/2014

la Contract 215/2014 - Materiale si acoperiri nanostructurate inovative
cu activitate antimicrobiana pentru aplicatii medicale (Acronim proiect: INMATCO)
Denumirea etapei: Cercetare industriala: studiu documentar privind evaluarea tehnico-stiintifica a
metodelor cunoscute de realizare materiale si acoperiri nanostructurate cu activitate antimicrobiana
Perioda de derulare a etapei: 1.07.2014 – 28.11.2014

Activitati / Partenerii implicati in realizarea activitatii:

A.I.1. Studiu documentar privind evaluarea tehnico-stiintifica a metodelor cunoscute de realizare materiale
si acoperiri nanostructurate cu activitate antimicrobiana / CO, P1, P2
A.I.2. Proiectare si realizare modele functionale de matrite de grafit pentru obtinerea tintelor de pulverizare
prin sinterizare in plasma de scanteie / CO
A.I.3. Realizarea unor modele experimentale de tinte de pulverizare prin sinterizare in plasma de scanteie si
caracterizarea mecanica a acestora / CO
A.I.4. Selectarea substratului din otel inox pentru aplicatii medicale si caracterizarea mecanica a acestuia / CO
A.I.5. Achizitionarea partiala a logisticii necesare (materii prime, materiale consumabile, piese de schimb,
echipamente, terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului / CO, P1, P2
A.I.6. Diseminarea rezultatelor proiectului prin crearea paginii web a proiectului / CO
A.I.7. Managementul si coordonarea proiectului; Elaborarea raportului de etapa / CO, P1, P2
Rezultate asteptate: Studiu documentar; Desene de executie matrite din grafit; Minim 3 seturi de modele
functionale de matrite din grafit (1 set este compus din 2 poansoane, o oala si 2 piese de centrare); Minim 5
modele experimentale de tinte de pulverizare; Pagina web a proiectului; Raport de etapa

Colectiv de lucru:
CO: INCDIE ICPE-CA P1: UNIVERSITATEA P2: MGM STAR
Director de proiect: BUCURESTI CONSTRUCT SRL
Dr. Ing. Magdalena Lungu Responsabil de proiect: Responsabil de proiect:
Membri CO: Prof. Dr. Chifiriuc Carmen Drd. Fiz. Sobetkii Arcadie
Dr. Ing. Ioana Ion
Dr. Ing. Mariana Lucaci Membri P1: Membri P2:
Dr. Ing. Violeta Tsakiris Drd. Popa Marcela Drd. Fiz. Sobetkii A. Arcadii
Ing. Alexandra Bratulescu Drd. Barbu (Czobor) Ilda Fiz. Capatana Valentina
Drd. Fiz. Diana Cirstea Dr. Ditu Lia-Mara Ec. Diaconu Corina Daniela
Drd. Ing. Dorinel Talpeanu Dr. Bleotu Coralia Ing. Gritcu Corneliu
Drd. Ing. Florentina Grigore Stoica Maria Visan Mihai
Ing. Nicolae Stancu Sarbu Ecaterina Ec. Visan Emilia Cristina
Dr. Ing. Delia Patroi
Ec. Silvia Dobrin
Sing. Carmen Hajdu
Tehn. Dorina Vlad
Tehn. Doina Zoicas
Munc. Valerica Matei
Munc. Nicolae Vicol
Munc. Dan Neagu
Munc. Voicu Constantin
1
 Rezumatul etapei de executie
In cadrul acestei etape au fost efectuate activitati de cercetare industriala, care corelate cu activitatile
ulterioare de dezvoltare experimentala vor conduce la elaborarea de noi dispozitive medicale din categoria
instrumentelor medicale chirurgicale critice invazive, din otel inox, cu suprafata modificata care sa reduca
aderenta microbiana si capacitatea de a produce biofilme. Pentru aceasta se vor incorpora la nivel local diversi
agenti antimicrobieni pentru prevenirea colonizarii.
Capitolul 1 prezinta activitatea A.I.1-Studiu documentar privind evaluarea tehnico-stiintifica a
metodelor cunoscute de realizare materiale si acoperiri nanostructurate cu activitate antimicrobiana. Toti
partenerii au contribuit la intocmirea unui studiu documentar pe baza datelor din literatura de specialitate,
constituit din peste 70 de referinte bibliografice. Prin trecerea in revista a celor mai noi si valoroase rezultate
raportate in literatura, referitoare la metodele de obtinere materiale si acoperiri nanostructurate antimicrobiene
de tip MeNPs/MeONPs (Me = Ag, Cu; MeO = ZnO, TiO2, CaO, MgO) s-a urmarit stabilirea unei linii de
referinta a proiectului in ceea ce priveste parametrii de sinteza si procesare a materialelor si acoperirilor
nanostructurate antimicrobiene. Studiul a evidentiat aspectele tehnico-economice pentru diverse metode fizice
(PVD) si chimice de depunere din vapori (CVD) sau din solutii, in special pentru tehnicile care se vor aborda
in cadrul proiectului. Astfel au fost descrise succint urmatoarele metode: evaporarea termica, depunerea fizica
de vapori cu fascicul de electroni (EBPVD), depunerea cu arc catodic (Arc-PVD), depunerea prin pulverizare
cu magnetron in curent continuu (DC) si in radiofrecventa (RF), depunerea chimica de vapori asistata de
plasma, metoda sol-gel organo-metalica cu alcoxizi metalici in solventi organici si metoda sol-gel anorganica
cu saruri de metal in solutii apoase (cloruri, oxicloruri, azotati, etc.). Studiul a demonstrat particularitatile
fiecarei metode, impreuna cu avantajele, cat si limitarile acestora, fiind identificati parametrii de lucru, precum
si cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca tintele de pulverizare metalice si ceramice.
Capitolul 2 este destinat activitatii A.I.2-Proiectare si realizare modele functionale de matrite de grafit
pentru obtinerea tintelor de pulverizare prin sinterizare in plasma de scanteie (SPS). Pentru aceasta, CO a
proiectat o matrita de grafit pentru obtinerea de tinte de pulverizare de diametru 50,8 mm prin procedeul SPS, a
elaborat desenele de executie a matritei si a realizat 3 seturi de modele functionale de matrite de grafit de inalta
densitate pentru obtinerea de astfel de tinte de pulverizare prin SPS. Demonstrarea functionalitatii matritelor a
fost efectuata prin realizarea de teste experimentale cu o instalatie SPS, la diverse programe de lucru.
Capitolul 3 prezinta activitatea A.I.3-Realizarea unor modele experimentale de tinte de pulverizare
prin sinterizare in plasma de scanteie si caracterizarea mecanica a acestora. Activitatea a fost indeplinita de
CO, care a elaborat prin procedeul SPS 6 modele experimentale (ME1-ME6) de tinte de pulverizare de
diametru 50,8 mm si inaltime 2-3 mm din Ag (ME1), Cu (ME2), ZnO (ME3, ME4) si TiO2 (ME5, ME6) si
le-a caracterizat mecanic prin nanoindentare. ME de tinte au prezentat valori ale duritatii Vickers de 86-313
HV, ale modulului lui Young de 51-143 GPa si ale rigiditatii de 0,35-0,68 mN/nm, valori care au depins de
tipul de material si parametrii de procesare a tintelor.
Capitolul 4 prezinta activitatea A.I.4- Selectarea substratului din otel inox pentru aplicatii medicale si
caracterizarea mecanica a acestuia. Activitatea a fost indeplinita de CO, care a selectat pentru substratul din
otel inox pentru aplicatii medicale doua marci de otel inox, si anume un otel inox austenitic marca 316L
(1.4404) si un otel inox martensitic marca 420 (1.4021). Esantioanele de otel inox selectat testate mecanic au
prezentat valori ale rezistentei la incovoiere de 1274 MPa, respectiv de 1712 MPa si ale duritatii Vickers de
495±69 HV, respectiv de 513±66 HV, valori ce indica o stare dura a otelurilor.
Capitolele 5-7 prezinta activitatile A.I.5. Achizitionarea partiala a logisticii necesare (materii prime,
materiale consumabile, piese de schimb, echipamente, terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului (CO), P1,
P2, A.I.6. Diseminarea rezultatelor proiectului prin crearea paginii web a proiectului (CO) si A.I.7.
Managementul si coordonarea proiectului; Elaborarea raportului de etapa (CO, P1, P2), in care partenerii
proiectului printr-un management eficient au achizitionat o parte din logistica necesara si au elaborat raportul
de etapa. In vederea diseminarii pe scara larga a rezultatelor proiectului si a cresterii vizibilitatii internationale a
proiectului a fost creata si actualizata pagina web a proiectului: http://www.icpe-ca.ro/lib/files/inmatco.pdf
In urma indeplinirii activitatilor A.I.1-A.I.7 s-au obtinut urmatoarele rezultate:  studiu
documentar;  desene de executie matrite din grafit;  trei seturi de modele functionale de matrite din
grafit;  sase modele experimentale de tinte de pulverizare;  pagina web a proiectului;  raport de etapa.
Avand in vedere cele de mai sus se considera oportuna continuarea lucrarilor de cercetare industriala
din etapa urmatoare, cu activitati de studii, realizare si caracterizare modele experimentale de materiale
nanostructurate, tinte de pulverizare optimizate si acoperiri nanostructurate, demonstrarea functionalitatii
modelului ales si protejarea drepturilor de proprietate industriala.

2
 Descrierea stiintifica si tehnica

Capitolul 1. Studiu documentar privind evaluarea tehnico-stiintifica a metodelor cunoscute

de realizare materiale si acoperiri nanostructurate cu activitate antimicrobiana

1.1. Introducere
Aderenta microbiana la un anumit substrat, urmata de colonizarea acestuia si formarea biofilmelor
poate avea un impact negativ in nenumarate domenii, de la cel industrial la cel medical, iar intelegerea
mecanismelor de aderenta si formare a biofilmelor este esentiala pentru instituirea unor masuri de prevenire
si combatere eficiente [1]. Biofilmul este definit ca o comunitate de celule microbiene atasate ireversibil la
un substrat, la o interfata sau unele de altele, inglobate intr-o matrice exopolizaharidica sau polimerica
produsa de aceste celule [2, 3]. Cantitatea de matrice extracelulara creste o data cu varsta biofilmului si
contribuie la rezistenta acestuia fata de agenti antimicrobieni, impiedicand acumularea antibioticelor in
interiorul biofilmului. In unele cazuri rezistenta la antibiotice a microorganismelor incluse in biofilm poate fi
chiar de 1000 de ori mai mare in comparatie cu cele planctonice, generand infectii cronice, greu de tratat [1],
[4-8]. Biofilmele microbiene sunt implicate in generarea infectiilor cronice, persistente, greu de tratat,
consecutiv formarii biofilmelor pe tesuturi sau pe dispozitive medicale [9]. Aderenta agentilor patogeni la
suprafata dispozitivelor medicale este considerata o etapa esentiala a procesului infectios [10].
In prezent, se urmareste dezvoltarea de noi dispozitive medicale cu suprafata modificata care sa reduca
aderenta microbiana si capacitatea de a produce biofilme, precum si incorporarea la nivel local a unor agenti
antimicrobieni pentru prevenirea colonizarii.
Una dintre directiile de cercetare privind aplicatiile biomedicale ale nanoparticulelor este obtinerea unor
materiale si acoperiri nanostructurate care sa previna sau sa reduca aderenta si dezvoltarea biofilmelor
microbiene, reducand astfel riscul aparitiei infectiilor asociate dispozitivelor medicale din categoria
instrumentelor medicale chirurgicale critice, invazive, din otel inox si sa imbunatateasca calitatea vietii, fara
alterarea proprietatilor otelului inox utilizat ca substrat. In plus, acoperirile antimicrobiene netoxice vor
diminua problemele legate de coroziunea suprafetelor indusa de contactul cu diferite substante biocidale
agresive si toxice utilizate la dezinfectarea si sterilizarea instrumentelor medicale, vor contribui la reducerea
alergiilor cauzate de Cr si Ni din oteluri si vor preveni sau reduce infectiile chirurgicale locale superficiale si
de adancime datorate utilizarii necorespunzatoare a instrumentelor medicale.
Acoperirile antimicrobiene active de oxizi metalici (MeO) anorganici, cum ar fi ZnO, TiO2, MgO,
CaO, etc sunt foarte promitatoare in ceea ce priveste aplicatiile biomedicale, deoarece acesti oxizi contin
elemente minerale esentiale pentru om [11]. Filmele nanocompozite de tip MeNPs/MeONPs constituite din
nanoparticule metalice (MeNPs) inglobate in matrici de oxizi metalici (MeONPs) sau filme de MeNPs
depuse pe filme de MeONPs, unde Me = Ag, Cu, etc., MeO = ZnO, TiO2, MgO, CaO, etc. sunt de mare
interes datorita proprietatilor functionale deosebite combinate cu cele antimicrobiene si antibiofilm [12],
deoarece o suprafata functionalizata bacteriostatic impiedica si previne colonizarea si proliferarea bacteriana.
In cazul produselor biomedicale supuse la uzura, incorporarea AgNPs in compusi de Ti poate modifica
proprietatile acestora, actionand ca un lubrifiant solid [13].
Principalii factori care influenteaza activitatea antimicrobiana a MeNPs, etc sunt: dimensiunea, forma
si concentratia particulelor. Pe langa acesti factori, la TiO2 apare si influenta structurii cristaline (anatas,
rutil, brookit, etc.). In plus, TiO2NPs si ZnONPs prezinta proprietati fotocatalitice excelente care
imbunatatesc eficienta antimicrobiana si antibiofilm [14].
Scopul acestei etape a fost elaborarea unui studiu documentar privind evaluarea tehnico-stiintifica a
metodelor cunoscute de realizare materiale si acoperiri nanostructurate cu activitate antimicrobiana,
prezentarea metodelor de bioevaluare a activitatii antimicrobiene si a biocompatibilitatii materialelor si
acoperirilor nanostructurate, proiectarea si realizarea unor modele functionale de matrite de grafit pentru
obtinerea tintelor de pulverizare prin procedeul de sinterizare in plasma de scanteie (SPS), realizarea unor
modele experimentale de tinte de pulverizare prin SPS si caracterizarea mecanica a acestora, selectarea
substratului din otel inox pentru aplicatii medicale si caracterizarea mecanica a acestuia.

1.2. Metode de realizare materiale si acoperiri nanostructurate cu activitate antimicrobiana

Materialele si acoperirile nanostructurate de tip MeNPs/MeONPs se pot obtine prin metode fizice si
chimice. In general, metodele de acoperire pot fi impartite in metode uscate (vid) si umede (solutii) [15].
Metodele uscate sunt clasificate in doua subtipuri: metode fizice de depunere din vapori (PVD) in vid
si in plasma si metode chimice de depunere din vapori (CVD), iar metodele umede sunt metode chimice de
3
depunere din solutii, cum ar fi sol-gel, auto-asamblare chimica sau polielectrolitica, depunerea
electrochimica, etc.
Procesele PVD functioneaza intr-un mediu cu vid inaintat, uzual la temperaturi cuprinse intre
temperatura camerei si 600°C. Materialul extrem de pur de acoperire din tinta (metale, ca Ag, Cu, Zn, Ti,
Mg, Ca, etc. sau oxizi metalici, ca ZnO, TiO2, MgO, CaO, SiO2, etc.) va fi dizolvat, fie sub influenta caldurii
(evaporare), fie pulverizat prin bombardare cu ioni (sputtering) si transportat printr-un proces fizic (ablatie,
pulverizare) pe un substrat, formand un film, fara a avea loc vreo reactie chimica. Compozitia poate fi usor
mentinuta de la tinta la film, desi grosimea acoperirii poate varia de la nanometri la cativa milimetri.
Depunere chimica din faza de vapori (CVD) este un proces chimic in care suportul este expus la unul
sau mai multi precursori volatili care reactioneaza si/sau se descompun pe suprafata substratului pentru a
produce depunerile dorite. Depunerea CVD se poate defini ca depunerea unui material solid din faza de
vapori pe o suprafata incalzita. Aceste metode presupun formarea unui strat stabil pe un substrat prin reactia
componentelor chimice in starea gazoasa, utilizand o energie de activare.
Deoarece PVD cuprinde procese secventiale de coliziune, adsorbtie, precum si depunerea de particule
si/sau clustere in linie, pot sa apara dificultati in cazul acoperirilor partii din spate a substratului sau in
interiorul pieselor complexe prevazute cu gauri. In mod contrar, procesul CVD insoteste reactiile chimice ale
gazelor sursa si are loc in locuri in care pot patrunde gazele. CVD nu este un proces liniar, are o aderenta
buna si o acoperire conforme. Cu toate acestea, CVD este un proces activat termic, astfel incat este nevoie
de o temperatura ridicata. Ca urmare, este dificil de utilizat procesul CVD pentru acoperirea pe substraturi
nerefractare, cum ar fi metalele cu temperaturi mici de topire, dar poate fi utilizata pentru a prepara filme
ceramice refractare stabile termic chiar pe suporturi cu forme complexe, dar pe suprafete relativ mici de
depunere [16]. Un dezavantaj major al procesul CVD il constituie pericolele cauzate de gaze (toxice,
explozibile, inflamabile sau corozive, care pot polua mediul).
Tabelul 1.1. prezinta caracteristicile unor procese de depunere atomica [15].
Tabelul 1.1. Caracteristicile unor procese de depunere atomica [15].
Procesul de depunere Evaporare termica Pulverizare Depunere chimica din vapori
Caracteristica
Mecanismul de producere a speciilor Energie termica Transfer de moment cinetic Reactie chimica
de depunere
Viteza de depunere Inalta si foarte inalta: Joasa pana la medie foarte Medie: uzual 0,02-0,25 µm/min,
uzual 1-2 µm/min; inalta: uzual 0,01 µm/min; cu mai mare in procesele asistate de
max. exceptia metalelor pure plasma si fascicule de particule
75 µm/min (de ex. Cu - 1 µm/min)
Specii de depunere Atomi si ioni Atomi si ioni Atomi
Uniformitatea acoperirii Dependenta de Buna Dependenta de geometria
substraturilor cu suprafete plane de geometria sistemului reactorului, presiunea si
dimensiuni mari de evaporare temperatura de lucru
Puterea de patrundere pentru:
- substraturi cu forme complexe Slaba, din cauza Buna, dar grosime neuniforma Buna
umbririi geometrice
- gauri mici, infundate Slaba Slaba Limitata
Depunerea metalelor Da Da Da
Depunerea aliajelor Da Da Da
Depunerea compusilor refractari Da Da Da
Energia speciilor de depunere Joasa: Poate fi inalta: Poate fi inalta in procesele
~0,1-0,5 eV 1-100 eV asistate de plasma si fascicule de
particule
Bombardamentul substratului/ In mod normal, nu Da sau nu, in functie de Posibil
stratului depus, cu ioni de gaz inert geometria siste-mului de
pulverizare
Perturbarea interfetei de crestere In mod normal, nu Da Da
Incalzirea externa a substratului in In mod normal, da In general, nu Da
timpul depunerii

Alegerea unei anumite metode depinde de: cerintele pentru proprietatile stratului subtire, temperatura
maxima pe care o poate suporta substratul, compatibilitatea procedeului cu procesele aplicate substratului
inainte si dupa depunere si nu in ultimul rand costurile de productie, eficienta si fabricarea pe scara larga a
produselor [17].
In continuare se prezinta avantajele si dificultatile sau complexitatea unor metode de acoperire cum ar
fi evaporarea termica, EBPVD - depunerea fizica de vapori cu fascicul de electroni, Arc-PVD - depunerea cu
arc catodic (Plasmatron), depunerea prin pulverizare cu magnetron in curent continuu (DC) si in
4
radiofrecventa (RF) si depuneri prin metoda sol-gel, care sunt luate in considerare de catre partenerii
proiectului pentru a fi utilizate in realizarea obiectivelor proiectului.

1.2.1. Metode fizice de depunere din vapori in vid (PVD)

1.2.1.1. Evaporarea termica in vid
Evaporarea termica in vid este procedeul de depunere a straturilor subtiri in vid in care materialul, aflat
in stare solida este adus in stare de vapori ca urmare a incalzirii in vid pana la temperatura de evaporare, urmat
de recondensarea vaporilor pe substratul aflat la o temperatura mai scazuta.
Pentru ca evaporarea termica sa aiba loc, materialul este incalzit prin efect Joule cu ajutorul unui curent
electric sau curenti de inalta frecventa, bombardament cu fascicul ionic sau electronic de energie mare, de
ordinul KeV (fascicol cu electroni), arc electric, etc. La incalzire, unele materiale, cum ar fi Mg, Mn, Ca, Cr,
SiO, SnO2, WO3, In2O3, etc., trec direct in faza de vapori, avand loc procesul de sublimare.
Evaporarea termica poate fi realizata prin incalzirea materialului (topire sau sublimare) din evaporatoare
cu rezistenta termica mare (W, Ta, Mo). Acest procedeu permite evaporarea materialelor cu temperaturi de
evaporare sub temperatura de topire a materialului evaporatorului.
Pentru materiale cu temperaturi de evaporare mai mare este folosita metoda de incalzire indirecta,
preponderent metoda EBPVD - depunerea fizica de vapori cu fascicul de electroni, din creuzete de W, Ta, Mo,
C, Al2O3, ThO2, ZrO2, etc. cu racire fortata. Tipul si materialul evaporatoarelor si a creuzetelor este ales in
functie de temperatura necesara si de conditia ca materialul evaporatorului sa nu intre in reactie cu materialul
evaporat, care poate duce la impurificarea acoperirilor.
Avantaje: metoda versatila; viteze mari de depunere (0,1-75 μm/min), la temperaturi relativ scazute
ale substratului, cu randament foarte ridicat de utilizare a materialului; se pot obtine structuri
mono/multistrat omogene, stabile, uniforme, cu o aderenta buna la substrat si cu geometria dorita.
Dezavantaje: se pot obtine filme poroase, deoarece filmele depuse prin EBPVD cresc cu o
microstructura columnara, de densitate mica si cu indice de refractie scazut; temperatura maxima de evaporare
~2000ºC; din cauza riscului descompunerii in timpul evaporarii, pentru aliaje si materiale compozite se
folosesc metode speciale; posibilele fluctuatii ale parametrilor tehnologici conduc la neomogenitati in
compozitia chimica si structura cristalina a filmului; neregularitatile suprafetei pot cauza efecte de umbrire.
Prin evaporarea termica in vid se pot depune materiale antimicrobiene de tip Me (Ag, Cu, etc.) si prin
EBPVD se pot depune MeO (ZnO, TiO2, MgO, CaO) pe substraturi de sticla, otel, etc. (Tabelul 1.2) [20, 21].

Tabelul 1.2. Materiale de tip Me (Ag, Cu) si MeO (ZnO, TiO2, MgO, CaO)
care se depun prin evaporare termica in vid.
Tempera- Densitatea Temperatura [ºC] la Metoda
Material Material
Material tura de [g/cm3] presiunea de vapori [torr] de Observatii
-8 -6 -4 creuzet nacela
topire [ºC] 10 10 10 evaporare
Ag 961 10,49 574/ 685/ 832/ EBPVD, Al2O3, Mo, Ta Se evapora bine din orice sursa
847 958 1105 termica Mo
Cu 1083 8,92 EBPVD, Al2O3, W, Mo Se evapora bine din orice sursa; filmele
722 852 1027 termica Mo, Ta au aderenta slaba; se poate folosi un strat
intermediar, ca de ex. Cr
ZnO 1975 5,61 - - ~1800 EBPVD C W, Mo Se recoace in aer la 450ºC pentru a se
reoxida
TiO2 (rutil) 1640 4,29 - - ~1300 EBPVD C, VC W, Mo Se evapora in 10-4 torr in atmosfera de
O2 pe substrat incalzit la 350ºC
MgO 2800 3,58 - - 1300 EBPVD C, Al2O3 W Formeaza oxizi volatili cu W
CaO 2580 3,35 - - ~1700 EBPVD ZrO2 W, Mo Formeaza oxizi volatili cu W si Mo

1.2.1.2. Depunerea in plasma cu arc catodic - Arc-PVD (Plasmatron)

Depunerea cu arc catodic sau Arc-PVD este o metoda de depunere fizica in care un arc electric de joasa
tensiune si curent mare este folosit pentru a vaporiza materiale de la o tinta catod. Materialul vaporizat
condenseaza apoi pe substrat. Tehnica poate fi utilizata pentru a depune straturi metalice, ceramice si
compozite. De asemenea metoda este folosita pentru a obtine depuneri de nitruri, carburi, oxizi din catozi
metalici cu proprietati de durificare si coeficienti redusi de alunecare.
Materialul ionizat este accelerat catre substrat de tensiunea bias negativa (potentialul dezvoltat pe tinta in
timpul aprinderii plasmei), care este aplicat acestuia. Ionii de metal intra in reactie cu gazul reactiv (oxigen sau
azot) introdus si bombardeaza cu o energie mare (10-100 eV) piesele care urmeaza a fi acoperite si se depun
sub forma unui strat de acoperire subtire, foarte aderent [23].

5
 Avantaje: viteze ridicate de depunere (~ 0,02-0,05 µm/min); materialul vaporizat este ionizat in
proportie de 30-90%, atomii materialului fiind ionizati de mai multe ori; se obtin acoperiri dense, uniforme, cu
aderenta buna si rezistenta ridicata la uzura si coroziune; se pot obtine structuri mono/multistrat de o calitate
foarte buna la temperaturi de procesare relativ scazute (<100ºC); se pot evapora mai multe compozitii de
metale, fara a se schimba compozitia tintei solide ramase; catozii pot fi plasati in orice pozitie (orizontala,
verticala, cu susul in jos), ceea ce face posibil un design flexibil al instalatiei de depunere [24].
Dezavantaje: se utilizeaza un numar limitat de materiale pentru tinte - numai metale (fara oxizi) - care
nu au o temperatura prea scazuta de evaporare; datorita densitatilor de curent ridicate o anumita cantitate din
materialul tintei este ejectat ca picaturi lichide mici [24].
Literatura mentioneaza acoperiri de TiO2, ZnO, TiN, CrN, etc. obtinute cu succes prin Arc-PVD.

1.2.1.3. Metode si tinte de pulverizare

Pulverizarea este fenomenul fizic de expulzare a atomilor de la suprafata unui material solid, ca
urmare a bombardarii acestuia cu particule energetice. Ca particule energetice de bombardament se pot
utiliza: atomi neutri, care poseda o energie intre 10 eV si 40 eV, electroni de foarte inalta energie, neutroni,
ioni etc. De obicei se folosesc ioni de gaz inert (ioni pozitivi), cel mai adesea fiind folosit argonul [38].

1.2.1.3.1. Pulverizarea catodica

Metoda de depunere fizica prin pulverizare este un proces prin care atomii sunt ejectati dintr-un material
solid, tinta, datorita bombardament cu particule energetice. Ca particule energetice de bombardament se pot
utiliza atomi neutri, electroni de foarte inalta energie, neutroni si ioni. In cazul utilizarii ionilor pozitivi de gaz
inert (de regula argon) ca particule de bombardament, sursa de generare a acestora este descarcarea luminiscenta,
iar fenomenul fizic de pulverizare are denumirea de pulverizare catodica. Accelerarea si cresterea energiei ionilor
pozitivi de bombardament se realizeaza prin polarizarea tintei la un potential negativ de pana la 5 kV [28].
Avantaje: procedeu utilizat pentru depunerea straturilor magnetice, realizarea peliculelor criogenice,
depunerea materialelor greu fuzibile; depunerea aliajelor si a substantelor compuse; uniformitate de grosime
foarte buna a stratului depus, datorita geometriei plan-paralele; acoperirea substraturilor cu neregularitati,
mai ales daca acestea sunt polarizate cu potential negativ (de la -10 V la -100 V); aderenta mare a stratului
depus, datorita curatirii substraturilor prin bombardament ionic.
Dezavantaje: viteza de depunere redusa (0,001-0,01 µm/min) in conditiile unei tensiuni ridicate (de
peste ~1000 V), respectiv la presiuni mari (de peste ~1 Pa) ale atmosferei gazului descarcarii; instalatii de
depunere scumpe; material de depunere disponibil sub forma de placi.

1.2.1.3.2. Pulverizare in plasma - PAVD

In cazul metodei de pulverizare asistata de plasma (PAVD), particulele energetice reprezinta ioni de gaz
inert, de obicei de argon. Formarea si accelerarea fluxului de ioni pentru pulverizare se produce prin generarea
unei plasme in descarcare luminiscenta intre tinta de pulverizare, ce constitue sursa de generare a materialului
de depunere si piesa pe care se obtine depunerea.
Avantaje: presiunea in incinta de 100 ori mai mica decat la pulverizarea catodica obisnuita, rezultand
straturi curate, fara incluziuni de gaze; viteza ionilor incidenti de 15-20 ori mai mare, rezultand o curatare
foarte eficienta a substratului; se pot obtine straturi subtiri de mare calitate din materiale si combinatii de
materiale care nu pot fi procesate decat cu mari dificultati prin alte metode, putand fi folosite mai multe tinte
pentru obtinerea de straturi ale substantelor compuse, prin pulverizarea simultana a componentelor sau
multistraturi ale substantelor elementare pulverizate succesiv, viteza de pulverizare a fiecareia fiind riguros
controlata prin reglarea tensiunilor negative aplicate pe tinte; se pot obtine structuri mono/multistrat, cu
grosime controlata a straturilor subtiri care pot prezenta caracteristici morfologice si structurale diverse.
Dezavantaje: viteza mica de depunere (0,01-0,1 µm/min); calitatea acoperirilor depinde de marimea si
forma spotului, energia speciilor continute in plasma si distanta de separare tinta-colector; daca distanta este
prea mica, plasma devine prea energetica si produce o distributie mare de defecte si distrugerea structurii
depuse; instalatii de depunere foarte scumpe; material de depunere disponibil sub forma de placi.

1.2.1.3.3. Pulverizare catodica cu magnetron

Deoarece descarcarea luminiscenta anormala, utilizata la pulverizarea catodica constitue o sursa de
ioni ineficienta (numai cateva procente din atomii de gaz se ionizeaza) s-a dezvoltat metoda de mentinere a
descarcarii in camp magnetic axial - magnetron. Magnetii ce creaza campul magnetic din fata catodului sunt
astfel pozitionati incat sa existe cel putin o regiune in fata catodului in care locul geometric al liniilor
campului magnetic, paralel la suprafata tintei, este o curba inchisa [28].
6
 Pulverizarea in regim magnetron se poate face cu unul sau mai multe magnetroane si se realizeaza prin
bombardarea intensa a catozilor magnetroanelor cu ioni proveniti dintr-o descarcare alimentata cu tensiune
continua, de radiofrecventa (RF) sau in impulsuri bipolare, intr-un gaz nobil (argon). Particulele pulverizate din
catodul magnetronului sunt atomi ai materialului, metal sau ceramica, din care este confectionat catodul
magnetronului. In catod sunt incorporati magneti permanenti sau electromagneti, generatori ai unui camp
magnetic perpendicular pe campul electric in apropierea catodului. Particulele pulverizate nu sunt influentate
de campurile electric si magnetic din fata acestuia, deplasandu-se sub forma unui flux de vapori spre interiorul
camerei de depunere, unde sunt amplasate substraturile pe care urmeaza sa creasca stratul subtire format din
atomi ai materialului pulverizat din catod sau compusi ai acestuia, daca in camera de depunere se introduc si
gaze reactive, cum ar fi azot pentru nitruri si oxigen pentru oxizi [30].
Parametrii de baza ai pulverizarii catodice cu magnetron sunt: tensiunea intre electrozi (tensiunea
anod-catod), curentul (sau densitatea de curent) in descarcare, respectiv puterea medie disipata in descarcare,
marimea inductiei campului magnetic si presiunea de lucru [38].
Sistemul magnetron alimentat DC permite depuneri de metale si unele materiale semiconductoare.
Pentru depuneri de materiale dielectrice, ceramice si semiconductoare este folosita alimentarea in RF pentru
eliminarea potentialului de suprafata ce apare la depunerile de materiale dielectrice.
Marimi de proces: presiunea globala si partiala a gazelor din camera de pulverizare, debitele gazelor
(inert si reactiv), distanta tinta-substrat, grosimea stratului depus pe substrat, gradul de acoperire a tintei si a
substratului, parametrii plasmei (densitatea si temperatura ionilor si electronilor din plasma), intensitatea
spectrala, intensitatea curentului/tensiunea/puterea de descarcare, debitul de evacuare, etc.
Avantaje: tinta este racita cu apa si ca urmare se genereaza putina caldura prin radiatie; aproape orice
material metalic din care este confectionata tinta poate fi pulverizat fara descompunerea acestuia; materialele
neconductoare pot fi pulverizate prin utilizarea de putere de radio frecventa (RF) sau medie frecventa (MF);
acoperirile de oxid pot fi pulverizate (pulverizare reactiva); acoperiri pulverizate foarte bune (fara picaturi); se
obtin straturi subtiri uniforme si omogene la temperaturi scazute in conditii de procesare controlate; se pot
realiza depuneri pe suprafete mari la temperaturi scazute ale substratului, care minimizeaza redistribuirea
impuritatilor; catozii (de pana la 2 metri lungime) pot fi pusi in orice pozitie, rezultand flexibilitate in proiectarea
instalatiilor de pulverizare; metoda este fezabila si se poate utiliza pe scara larga in productie [31].
Dezvantaje: viteza lenta de depunere si densitatea mica a plasmei (~ 5%) in comparatie cu procedeul
Arc-PVD; aderenta acoperirii si densitatea straturilor pulverizate pot fi mai mici decat la cele obtinute prin Arc-
PVD; gradul mic de ionizare a plasmei in zona substraturilor (uzual 5x10-6) poate duce uneori la aparitia unor
defecte si tensiuni mecanice in strat, care influenteaza negativ proprietatile stratului; gradul scazut de utilizare a
materialului tintei, datorita formarii unei zone de eroziune, unde se concentreaza plasma si este pulverizat mai
mult material decat in restul zonelor de pe suprafata tintei.
Prin alegerea corespunzatoare a parametrilor de proces se pot obtine structuri mono/multistrat de tip
MeNPs/MeO omogene ca grosime si compozitie, cu dimensiunea, forma si distributia controlata a MeNPs pe
filme de MeO stabile, uniforme, cu o aderenta buna la substrat si cu geometria dorita.
Din cele prezentate anterior, se poate trage concluzia ca se pot obtine filmele subtiri calitative de
MeNPs/MeO depuse pe diverse substraturi. Calitatea filmelor depinde puternic de metoda si conditiile de
depunere, precum si de tratamentul termic post depunere. Proprietatile lor se pot schimba in functie de
natura si cantitatea de MeNPs, absorbtia/pierderea de oxigen pe durata depunerii filmului, timpul si
temperatura de depunere, realizarea tratamentului termic sau a depunerii intr-o atmosfera reducatoare.
Varierea conditiilor de lucru influenteaza calitatea straturilor subtiri si proprietatile antibacteriene [40].

1.2.1.3.4. Tinte de pulverizare [41]

Tintele de pulverizare reprezinta placi sub forma de discuri, patrate sau drepunghiuri (in dependenta
de forma sursei de pulverizare) cu grosimi cuprinse intre 2-10 mm (grosimea este dictata de transferul termic
al materialului). Tintele necesita un contact termic foarte bun cu catodul si in majoritatea cazurilor (pe langa
contact mecanic) necesita lipire cu indiu sau adeziv conductor termic pe baza de pulberi de argint, pentru a
se realiza un sistem stabil mecanic (in cazul materialelor fragile) sau pentru a se reduce costurile materialelor
scumpe din care este confectionata tinta.
Un dezavantaj al tintelor ceramice il reprezinta faptul ca majoritatea materialelor ceramice nu sunt
conductoare si nu pot fi folosite cu sursa de putere in DC. Folosirea cu sursa de putere in RF induce o viteza
de pulverizare mica. Alt dezavantaj il reprezinta costul ridicat de productie al tintelor ceramice [42].
De exemplu, Kurt J. Lesker Company Ltd. (UK) comercializeaza tinte de diametru 2" (50,8 mm) si
grosime 0,125" (3,175 mm) din ZnO (99,9 % si 99,999 %) la pretul de 450 € si 480 €, din MgO (99,95 %) la
pretul de 686 €, din TiO2 (99,9 % si 99,99 %) la pretul de 303 € si 488 €, fata de tintele metalice din Ag
7
(99,99 %) la pretul de 194 € si de Cu (99,99 % si 99,999 %) la pretul de 75 € si 120 € [43]. Criteriile pentru
alegerea metodei de depunere includ durata de viata si modul de utilizare a tintei, reciclarea materialelor si
durata de depunere sau stabilitatea procesului de pulverizare in timpul folosirii tintei.

1.2.3. Metode chimice de obtinere materiale si acoperiri nanostructurate din solutie

Metodele de sinteza chimica in solutii includ tehnici specifice chimiei coloidale, metodelor
hidrotermale, sol-gel si alte metode de precipitare. Coloizii metalici nanostructurati se pot obtine prin
metode abordate atat "de sus in jos", cat si "de jos in sus". Dintre metodele "de sus in jos" se pot mentiona
procesele de depunere in vid, cum ar fi depunerea fizica (PVD) si chimica de vapori (CVD) [47]. Aceste
metode sunt destinate in principal la obtinerea pe scara de laborator a straturilor si acoperirilor
nanostructurate, dar pot fi folosite si la obtinerea nanoparticulelor prin desfacerea straturilor depuse din
colector. Folosirea acestor metode este ineficienta datorita costurilor de productie si a dificultatii in obtinerea
de nanoparticule cu o distributie granulometrica stransa. Metodele "de jos in sus" de preparare pe cale
chimica umeda a nanoparticulelor se bazeaza pe reducerea chimica a sarurilor metalice, cai electrochimice
sau descompunerea controlata de compusi organometalici metastabili [48].
Metodele chimice de depunere a materialelor nanostructurate pe cale umeda, din solutii, ofera
alternative eficiente si competitive cu metodele traditionale de depunere din stare solida, cum ar fi
evaporarea termica, pulverizarea, depuneri fizice si chimice din vapori si epitaxie cu fascicul molecular.
Sinteza nanomaterialelor pe cale chimica prezinta urmatoarele avantaje: obtinerea directa a unor
materiale noi sub forma de componente finale, extinderea la fabricatii pe scara mare si realizarea de
randamente mari. Sintezele chimice permit manipularea si amestecarea materialelor la nivel molecular, ceea ce
ar putea asigura grade foarte avansate de omogenitate.
Dezavantajele metodelor chimice de sinteza a nanopulberilor metalice constau in faptul ca, pe parcursul
procesarilor exista pericolele majore de impurificare, de formare a aglomeratelor de particule care altereaza
calitatea produselor finale, si existenta reala a periculozitatii reactiilor si a toxicitatii reactivilor.
Tabelul 1.3 prezinta metodele chimice uzuale de obtinere acoperiri nanostructurate si compararea
caracteristicilor principale ale filmelor subtiri produse. Aceasta clasificare poate fi de ajutor in alegerea tehnicii de
depunere potrivite pentru un anumit material si pentru o anume aplicatie, deoarece proprietatile materialelor
nanostructurate, produse prin diferite metode chimice variaza foarte mult.

Tabelul 1.3. Metodele chimice uzuale de obtinere acoperiri nanostructurate si

compararea caracteristicilor principale ale filmelor subtiri produse [49].

Metoda Adeziune Stabilitate termica Proprietati Precizia Nivelul de Compatibilitatea

mecanice grosimii ordonare industriala
Electrodepunere Buna Inalta, dependentade Rezonabila ~Slaba Policristalin Foarte buna
material (zeci de nm)
Sol-gel Buna Inalta, dependenta de Buna ~Slaba Amorf sau Foarte buna
material (zeci de nm) policristalin
Auto-asamblare Puternica ~Slaba, dependenta de Rezonabila Foarte inalta Foarte inalta - Rezonabila
chimica materialele organice (zecimi de nm) ordonare 2D
folosite
Electrostatica (sau Puternica ~Slaba, dependentade Rezonabila Inalta (domeniu Buna – Rezonabila
Auto-asamblare polielectrolitul folosit nanometric) ordonare strat
polielectrolitica) cu strat
Acoperire prin Slaba Slaba Slaba ~Slaba Amorf sau Foarte buna
centrifugare (zeci de nm) policristalin

1.2.3.1. Metoda sol-gel

Prin metoda sol-gel se pot sintetiza atat nanoparticule pure, stoechiometrice si monodisperse de oxizi
metalici, precum si filme subtiri. Metoda sol-gel este aplicata preferential la obtinerea pulberilor ceramice. La
pulberile astfel sintetizate, functie de tehnica folosita, poate fi necesar un tratament termic ulterior de
deshidratare, de indepartare a componentelor organice si o cristalizare controlata pentru a forma oxizii cu
structura si dimensiunile cristalitelor dorite.
Functie de natura precursorilor utilizati la obtinerea gelurilor, metoda sol-gel se clasifica in:
 metoda organo-metalica cu alcoxizi metalici in solventi organici;
 metoda anorganica cu saruri de metal in solutii apoase (cloruri, oxicloruri, azotati, etc.), care desi
este mult mai ieftina si mai facila de manipulat decat cea cu alcoxizi, prezinta dezavantajul ca reactiile sunt
mult mai greu de controlat.

8
 1.2.3.1.1. Metoda organo-metalica
Hidroliza alcoxizilor (metoda organo-metalica) reprezinta calea cea mai comuna pentru prepararea
particulelor de oxizi metalici (MeO = TiO2, ZnO, MgO, CaO, SiO2, ZrO2, etc.). Alcoxizii sunt compusi in
care cationii metalici sunt legati de o unitate hidrocarbonat prin intermediul oxigenului. Formula generala a
unui alcoxid este M(OR)z, unde M = orice cation metalic, OR este o grupare alcoxidica (R = metil, etil,
propil, butil sau alte grupe alchil) si Z este valenta sau starea de oxidare a metalului.
Reactia sol-gel incepe cu hidroliza alcoxizilor intr-o solutie de amestec de apa cu alcool, in prezenta
unui catalizator, sub agitare, urmata de reactii de policondensare, asa cum se prezinta mai jos [49]:
M − O − H + H2O →M − OH + R − OH (hidroliza)
M − OH + HO − M →M − O − M + H2O (condensarea apei)
M − O − R + HO −M → M − O − M + R − OH (condensarea alcoolului)
Succesiunea acestor reactii implica urmatoarele transformari ale precursorilor in mediu apos:
hidroliza → polimerizare → nucleatie → crestere
Ca rezultat al condensarii speciilor partial hidrolizate intr-o retea polimerica tri-dimensionala se
formeaza un gel, ale carui proprietati sunt influentate de urmatorii parametrii de proces: natura si puritatea
precursorului, solventului si catalizatorului, concentratia reactantilor, continutul de apa si catalizator (acid sau
baza), pH-ul solutiei, temperatura la care se desfasoara procesul de hidroliza si prezenta aditivilor
(stabilizatorilor). Alti parametrii importanti care pot influenta materialul obtinut prin metoda sol-gel se refera la
imbatranirea (maturarea, adica modificarile structurale in timp, functie de temperatura, solvent si pH-ul
solului), precum si la durata si temperatura de uscare a gelului, cand se indeparteaza solventul.
Pentru obtinerea de oxizi metalici se folosesc precursori organo-metalici traditionali.
Etapele procesului de hidroliza a alcoxizilor in vederea obtinerii pulberilor de oxid metalic (MeO) sunt
prezentate schematic in Fig. 1.1.
H2O Catalizator
Precursor Sol Agitare Gel Uscare/Calcinare Pulbere de MeO
M(OR)z
Fig. 1.1. Fluxul tehnologic de obtinere a pulberilor de oxid metalic (MeO) prin hidroliza alcoxizilor.

Fig. 1.2 prezinta fluxul tehnologic de obtinere filme subtiri prin metode chimice de depunere din solutie [55].
Tratament
termic
Centrifugare
Precursori Soluţia de Film Film oxidic Film
Pulverizare Film depus
depunere gelifiat amorf cristalizat
Imersare

Multistrat
Fig. 1.2. Fluxul tehnologic de obtinere filme subtiri prin metode chimice de depunere din solutie [55].

Tratamentele termice post-procesare imbunatatesc ordinea moleculara si marimea cristalitelor din

straturile subtiri. Avantajele metodei sol-gel constau in obtinerea de materiale mono/multi-componente si
filme subtiri texturate de oxizi metalici; cu puritate mare, deoarece precursorii alcoxidici pot fi purificati prin
distilare sau recristalizare; cu grad avansat de omogenitate; cu porozitate scazuta, prin folosirea unor
tratamente si durate de calcinare potrivite. In cazul sistemelor multi-componente se pot introduce cativa
componenti intr-o singura etapa, cu un control riguros al formei si al dimensiunii particulelor.
Dezavantajele metodei sol-gel: pret de cost ridicat al majoritatii precursorilor alcoxidici; timpi lungi
de procesare (>10 ore); emanatii de materiale volatile; contractii ale materialelor; aparitia de tensiuni care
conduc la fragmentare; vitezele de uscare necesare pentru evitarea fracturilor limiteaza folosirea gelurilor la
obtinerea acoperirilor la care este necesara o grosime mica.
Prin hidroliza alcoxizilor, urmata de centrifugare se pot obtine filme de MeO pe diferite substraturi.
1.2.3.1.2. Metoda anorganica
Prin metode chimice anorganice, solutiile cu ioni de substante solubile in mediul de reactie se
amesteca in anumite conditii de concentratie, pH, temperatura, presiune, atmosfera de reactie, viteza si timp
de amestecare etc. pentru obtinerea unui produs insolubil care se poate depune prin precipitare, se poate
procesa prin filtrare sau uscare prin pulverizare, pana la pulberea finala.
9
 Precipitarea unei faze solide din solutii apoase este o tehnica comuna pentru sinteza particulelor fine.
In general, procedeul implica reactii in solutii apoase care contin saruri solubile sau suspensii. Sintezele de
particule in solutii decurg prin reactii chimice care duc la formarea de nuclee si apoi la cresterea particulelor.
Precipitarea include ambele etape care in timpul sintezei se pot suprapune mai mult sau mai putin.
Prin aceasta metoda pot fi precipitate particule elementale sau multicomponente. In cazul
multicomponentelor este necesar controlul conditiilor de coprecipitare in scopul asigurarii unei omogenitati
compozitionale chimice a produsului final.
Avantajele metodei sunt: metoda facila si versatila; se poate obtine o gama larga de nanoparticule cu
proprietati preconizate si in cantitati mari; se folosesc echipamente simple.
Dezavantaje: se pot forma compusi de reactie greu de separat de nanopulberi; pentru productia la
scara mare sunt necesare cantitati mari de materii prime care pot fi scumpe.
Sinteza unor nanoparticule metalice (Me = AgNPs, CuNPs, etc.) si nano-compozite de tip Me/MeO
(MeO = ZnO, TiO2, CaO, MgO, SiO2, etc.) cu activitate antimicrobiana (sau bioactive) impune realizarea
unor produse bine definite din punct de vedere al concentratiei, formei si dimensiunilor nanoparticulelor,
stabilitatii, puritatii, biocompatibilitatii si functionalizarii prin modificarea chimiei suprafetei acestora.
Sinteza chimica a MeNPs (Me = AgNPs, CuNPs, etc.) din solutii apoase consta in reducerea ionilor
de Ag+ sau de Cu+ din saruri solubile de argint (azotatul, percloratul, iodura, etc.) sau saruri solubile de
cupru (azotatul, clorura, sulfatul, etc.), cu diversi reducatori, si stabilizarea solutiilor obtinute cu anumiti
agenti tensioactivi care protejeaza nanoparticulele de Me fata de floculare, prin efecte de chelatare sterica,
electrostatica, sau simultan, sterica si electrostatica [60-62].

Capitolul 2. Proiectare si realizare modele functionale de matrite de grafit

pentru obtinerea tintelor de pulverizare prin sinterizare in plasma de scanteie
Proiectarea desenelor de executie a matritelor de grafit s-a realizat cu programul SolidWorks, tinand cont
de faptul ca o matrita de grafit este compusa din urmatoarele subansamble: 1 - poanson (2 bucati identice, din
care una este poansonul superior si cealalta este poansonul inferior); 2 - oala (1 bucata); 3 - piesa de centrare (2
bucati identice, din care una este piesa de centrare superioara si cealalta este piesa de centrare inferioara).

Realizarea modelelor functionale de matrite de grafit

Pe baza desenelor de executie elaborate s-au realizat prin strunjire 3 seturi de matrite
de grafit (Fig. 2.1).

b) c) d)
a)
Fig. 2.1. Modele functionale de matrite de grafit de inalta densitate:
a) ansamblu matrita SPS, b) oala, c) poansoane, d) piese de centrare.

Verificare functionalitatii matritelor de grafit a constat in realizarea prin procedeul SPS a unor
modele experimentale de tinte de pulverizare din pulberi metalice (Ag, Cu) si ceramice (ZnO, TiO2). In
urma experimentarilor de verificare a functionalitatii matritelor de grafit s-a constatat faptul ca matritele au
functionat corespunzator si nu au prezentat defecte sau urme de uzura dupa utilizarea in instalatia SPS,
acestea putand fi refolosite pentru realizarea si altor probe sinterizate prin SPS.

Capitolul 3. Realizarea unor modele experimentale (ME) de tinte de pulverizare prin

sinterizare in plasma de scanteie (SPS) si caracterizarea mecanica a acestora

3.1. Realizarea unor modele experimentale (ME) de tinte de pulverizare prin SPS
Modelele experimentale (ME) de tinte de pulverizare au fost realizate de CO sub forma de probe
cilindrice de diametru 50,8 mm si inaltime 2-3 mm, utilizand o cantitate de pulberi care a fost introdusa
intr-o matrita de grafit de inalta densitate, care a fost plasata intr-o instalatie SPS tip HP D25 (FCT Systeme
GmbH, Germania) aflata in dotarea CO.

10
 Prin procedeul SPS au fost realizate de catre CO sase modele experimentale de tinte de pulverizare
de diametru 50,8 mm si inaltime 2-3 mm, notate ME1 – tinta din Ag, ME2 – tinta din Cu, ME3 – tinta din
ZnO, ME4 – tinta din ZnO, ME5 – tinta din TiO2 si ME6 – tinta din TiO2.
Fig. 3.1. prezinta aspectul ME de tinte de pulverizare obtinute prin SPS.

a) b) c) d) e) f)
Fig. 3.1. ME de tinte de pulverizare obtinute prin SPS: a) ME1 – tinta din Ag, b) ME2 – tinta din Cu,
c) ME3 – tinta din ZnO, d) ME4 – tinta din ZnO, e) ME5 – tinta din TiO2, f) ME6 – tinta din TiO2.

3.2. Caracterizarea mecanica a ME de tinte de pulverizare

Caracterizarea mecanica a probelor de ME de tinte de pulverizare s-a realizat prin teste de
nanoindentare, in conformitate cu standardele ISO 14577-1:2007, ISO 14577-4:2007 si ASTM E2546-07.
Testele au constat in determinarea duritatii Vickers, a modulului lui Young si a rigiditatii de contact elastic
(S) a probelor investigate, la temperatura camerei, din curbele de indentare prin metoda de calcul
Oliver&Pharr, cu un echipament Micro-Combi Tester (CSM Instruments, Elvetia), dotat cu modul de
nanoindentare (NHT) cu un indentor Berkovich de diamant ( = 65,3±0,3º).
Tabelul 3.1 prezinta rezultatele obtinute in urma testelor de nanoindentare pentru probele de ME de
tinte de pulverizare.

Tabelul 3.1. Rezultatele obtinute in urma testelor de nanoindentare pentru probele de ME de tinte de pulverizare.

EITmediu hmax medie Smedie

Proba HVmedie
[GPa] [nm] [mN/nm]
ME1 – tinta din Ag 163 ± 28 59 ± 24 1251 ± 129 0,39 ± 0,13
ME2 – tinta din Cu 190 ± 34 109 ± 13 1116 ± 97 0,64 ± 0,04
ME3 – tinta din ZnO 167 ± 21 55 ± 4 1228 ± 68 0,37 ± 0,02
ME4 – tinta din ZnO 240 ± 20 92 ± 10 824 ± 78 0,49 ± 0,04
ME5 – tinta din TiO2 136 ± 50 88 ± 24 1347 ± 236 0,59 ± 0,06
ME6 – tinta din TiO2 220 ± 93 120± 23 1085 ± 266 0,64 ± 0,04
Obs: HVmedie este duritatea Vickers medie, EITmediu este modulul lui Young mediu, hmax medie este adancimea de
penetrare a indentorului, Smedie este rigiditatea de contact elastic medie.

In Tabelul 3.1 se observa ca duritatea Vickers, modulul lui Young si rigiditatea probelor de ME de
tinte de pulverizare au depins de tipul de material si parametrii de procesare a tintelor. Adancimile de
penetrare a indentorului (hmax) cele mai mici au corespuns probelor ME4 si ME6 cu cele mai mari duritati. In
cazul celorlate probe hmax a crescut cu scaderea duritatii probelor, in seria: ME2, ME3, ME1 si ME5.
Rigiditatea de contact elastic a probelor de ZnO si de TiO2 a crescut cu cresterea modulului lui Young si a
scazut cu cresterea adancimilor de penetrare a indentorului.
In literatura se mentioneaza faptul ca tintele de ZnO cu o duritate Vickers > 150 HV vor avea o
rezistenta mecanica mare. In cazul tintelor comerciale de Ag si Cu este indicata o duritate Vickers de 95 HV,
respectiv de 87-100 HV, iar pentru tintele de TiO2 o duritate de 894-980 HV (rutil) si de 616-698 HV (anatas)
[65-67]. Tintele de Ag (ME1), Cu (ME2) si ZnO (ME3, ME4) elaborate prin procedeul SPS prezinta valori ale
duritatii Vickers care depasesc valorile mentionate in literatura, acest lucru confirmand faptul ca aceste tinte
pot fi folosite in instalatii de pulverizare fara riscul de a se fisura in timpul procesului. In cazul tintelor de TiO2
(ME5, ME6) care prezinta valori ale duritatii Vickers inferioare fata de cele din literatura sunt necesare
cercetari suplimentare pentru stabilirea parametrilor optimi de procesare a tintelor.

Capitolul 4. Selectarea substratului din otel inox pentru aplicatii medicale

si caracterizarea mecanica a acestuia

4.1. Selectarea substratului din otel inox pentru aplicatii medicale

De regula, dispozitivele medicale neimplantabile, cum ar fi instrumentele dentare si chirurgicale, tavite
si cutii de depozitare a acestora, mese pentru instrumentar medical, etc. sunt fabricate din marci comerciale de
otel inox, deoarece corespund cerintelor clinice in cazul in care contactul cu tesutul uman este tranzitoriu.
11
Pentru instrumentele dentare si chirurgicale, standardul american ASTM A240:2009 (Numar Werkstoff)
indica marcile de otel martensitic 410/1.4006, 420/1.4021, 420/1.4028, 420/1.4031, 430/1.4016, 440/1.4522
si marcile de otel austenitic 304/1.4301, 303/1.4305, 301/1.4310, 302/1.4319, 316/1.4401, 316/1.4436,
316L/1.4404, 316L/1.4432, 316L/1.4435 si 316LVM/1.4441 [70, 71].
In cadrul cercetarilor din proiectul INMATCO s-a ales ca substrat un otel inox austenitic marca
316L/1.4404 si un otel inox martensitic marca 420/1.4021 (Tabelul 4.1).
Tabelul 4.1. Compozitia chimica a otelurilor inox 316L si 420 selectate ca substrat.

Marca de otel inox Compozitie chimica [% masice]

(cf. ASTM A240:2009) C Si Mn Ni P S Cr N Altele Fe
316L - austenitic max. 0,03 max. 1 max. 2 10-13 max. 0,045 max. 0,015 16,5-18,5 max. 0,11 Mo: 2-2,5 rest
420 - martensitic 0,16-0,25 max. 1 max. 1,5 - max. 0,04 max. 0,015 12-14 - - rest

4.2. Caracterizarea mecanica a substratului din otel inox selectat

Caracterizarea mecanica a esantioanelor de otel inox a constat in determinarea rezistentei la
incovoiere la forfecare (Rm) prin metoda in trei puncte si a duritatii Vickers, modulului lui Young si
rigiditatii de contact elastic (S) prin teste de nanoindentare. Rezistenta la incovoiere (Rm) a fost determinata
din curbele caracteristice tensiune-deformatie, cu o masina universala pentru testarea mecanica in regim static a
materialelor, model LFM 30 kN (Walter&Bai AG, Elvetia) dotata cu un modul de testare la incovoiere in trei
puncte, conform standardelor ISO 7500-1:2004 si SR ISO 12986-1:2002. Fig. 4.1. prezinta curbele
caracteristice tensiune-deformatie pentru probele de otel inox investigate mecanic la incovoiere.

a) b)

Fig. 4.1. Curba caracteristica tensiune - deformatie pentru o proba de otel inox: a) 316L si b) 420.

Tabelul 4.2. Rezultatele obtinute in urma testelor mecanice pentru probele de otel inox 316L si 420 selectate ca substrat.

Proba de otel inox Rm [MPa] HVmedie EItmediu [GPa] hmax medie [nm] Smedie [mN/nm]
316L - austenitic 1274 495 ± 69 171 ± 19 703 ± 47 0,58 ± 0,02
420 - martensitic 1712 513 ± 66 197 ± 23 683 ± 44 0,64 ± 0,03
Obs: Rm este rezistenta la incovoiere la forfecare, HVmedie este duritatea Vickers medie, EITmediu este modulul lui
Young mediu, hmax medie este adancimea de penetrare a indentorului, Smedie este rigiditatea de contact elastic medie.

Se constata faptul ca valorile obtinute pentru rezistenta mecanica, Rm, duritatea Vickers si modulul lui
Young, EIT in Tabelul 4.2 sunt specifice valorilor indicate in literatura pentru otelurile dure, calite [72].

Capitolul 5. Achizitionarea partiala a logisticii necesare pentru realizarea obiectivelor proiectului

Pentru indeplinirea obiectivelor proiectului si a activitatilor propuse in Planul de realizare a

proiectului INMATCO partenerii proiectului au efectuat conform devizelor antecalcul diverse cheltuieli de
materii prime, materiale consumabile, piese de schimb, echipamente, terti, etc. Aceste cheltuieli sunt
prezentate in Fisa de evidenta a cheltuielilor, anexata acestei etape.

Capitolul 6. Diseminarea rezultatelor proiectului prin crearea paginii web a proiectului

In vederea diseminarii pe scara larga a rezultatelor proiectului si a cresterii vizibilitatii internationale a

proiectului INMATCO, Directorul de proiect si Responsabilii de proiect au elaborat pagina web a
proiectului, care se gaseste pe site-ul: http://www.icpe-ca.ro/lib/files/inmatco.pdf
De asemenea, site-ul proiectului a fost actualizat cu Raportul stiintifico-tehnic la Etapa I/2014, care
cuprinde informatii pe scurt, neconfidentiale, despre activitatile si rezultatele proiectului.

12
 Capitolul 7. Managementul si coordonarea proiectului

Directorul de proiect si Responsabilii de proiect au urmarit permanent ca lucrarile de cercetare-

dezvoltare aferente proiectului sa se realizeze conform Planului de realizare, in vederea preintampinarii
oricarei disfunctionalitati in activitati. Directorul de proiect si Responsabilii de proiect, impreuna cu
Directorul economic/Contabilul fiecarei organizatii participante la proiect au urmarit permanent ca alocarile
financiare sa se realizeze la timp, in functie de destinatia prevazuta. Comunicarea intre parteneri s-a efectuat
eficient prin e-mail, telefon si intalniri in cadrul proiectului. Elaborarea Raportului de etapa a fost realizata in
comun de Directorul de proiect si Responsabilii de proiect, conform activitatilor prevazute in Planul de
realizare a proiectului, astfel incat, rezultatele obtinute au fost in concordata cu cele planificate.

Capitolul 8. Concluzii

In urma unui studiu documentar, constituit din peste 70 de referinte bibliografice, studiu care a trecut
in revista cele mai noi si valoroase rezultate raportate in literatura de specialitate, referitoare la metodele
de obtinere materiale si acoperiri nanostructurate antimicrobiene de tip MeNPs/MeONPs (Me = Ag, Cu; MeO
= ZnO, TiO2, CaO, MgO), au rezultat urmatoarele concluzii:
 Materialele antimicrobiene nanostructurate se pot obtine in general prin metoda sol-gel organo-metalica
cu alcoxizi metalici in solventi organici, metoda sol-gel anorganica cu saruri de metal in solutii apoase si
mai rar, prin metode fizice (PVD) si chimice (CVD) de depunere in vid din vapori, cand nanoparticulele
se obtin prin desfacerea straturilor depuse din colector, dar prezinta o repartitie granulometrica larga.
 Acoperirile nanostructurate antimicrobiene metalice Me (Ag, Cu, etc.) se obtin prin metode de
depunere in vid prin: i) evaporarea termica sau ii) depunerea fizica de vapori cu fascicul de electroni
(EBPVD) din comprimate de Me pur asezate in creuzeti de Al2O3, C, Mo sau Ta sau nacele din Mo,
Ta sau W, cu viteze de depunere de 0,1-75 μm/min; iii) pulverizare cu magnetron in DC din tinte de
pulverizare metalice pure, cu viteze de depunere de 0,01-1 μm/min, la temperaturi relativ scazute ale
substratului (<300°C), cu randament foarte ridicat de utilizare a materialului, grosimea variabila a
acoperirii de la nanometri la cativa milimetri. Pentru prevenirea obtinerii de filme poroase, de
densitate mica sau cu aderenta scazuta se pot realiza filme cu gradient functional sau acoperiri
multistrat depuse pe substratul de otel.
 Acoperirile nanostructurate antimicrobiene ceramice MeO (ZnO, TiO2, MgO, CaO) se obtin prin
metode de depunere in vid prin: i) EBPVD, din comprimate de MeO asezate in creuzeti de C, VC,
Al2O3 sau ZrO2 sau in nacele din Mo, W sau prin depunerea unui film de Me in atmosfera de H2, Ar si
O2, care apoi se oxideaza la 350-650ºC; ii) pulverizare cu magnetron in RF din tinte de pulverizare
ceramice sau metalice pure (Zn, Ti, Mg, Ca) cu gaz reactiv O2, caz in care viteza de depunere poate fi
sub 1 μm/min; iii) depunerea cu arc catodic); iv) metoda sol-gel organo-metalica cu alcoxizi metalici
in solventi organici, cand se obtin grosimi de strat de zeci de nm. Reducerea porozitatii si
recristalizarea filmelor se face prin tratamente termice in aer la 300-500°C.
 Parametrii de lucru pentru fiecare metoda se aleg functie de tipul instalatiei de depunere, natura, forma
si dimensiunile substratului, temperatura maxima pe care o poate suporta substratul, natura si
caracteristicile materialelor utilizate la acoperire, costurile si randamentul de productie.
 Materiale pentru tintele de pulverizare trebuie sa indeplineasca cerinte specifice: puritate inalta,
omogenitate chimica, structura omogena si cristalina.
 Tintele de pulverizare trebuie sa aiba densitate mare, rugozitate mica a suprafetei, fara impuritati,
conductivitate electrica buna si rezistenta mecanica mare (duritatea Vickers >150 HV).
 Principalii factori care influenteaza activitatea antimicrobiana a MeNPs, MeONPs si MeNPs/MeONPs
sunt: dimensiunea, forma, concentratia particulelor si structura cristalina (TiO2). Proprietatile
fotocatalitice (TiO2NPs, ZnONPs) imbunatatesc eficienta antimicrobiana si antibiofilm.
 Principalii factori care influenteaza activitatea antimicrobiana a acoperirilor nanostructurate sunt:
natura si caracteristicile materialelor utilizate la acoperire, grosimea, omogenitatea, uniformitatea si
aderenta stratului depus, precum si natura si rugozitatea substratului.
 Bioevaluarea activitatii antimicrobiene si a biocompatibilitatii materialelor si acoperirilor nanostructurate
care vor fi abordate in cadrul proiectului se va face conform protocoalelor elaborate de partenerul P1.
 La nivel mondial, cercetarile privind obtinerea acoperirilor antimicrobiene pe substrat de otel inox pentru
instrumente chirurgicale critice sunt inca in faza incipienta, in literatura fiind putine referinte in acest sens,
majoritatea depunerilor fiind realizate pe substraturi plane de sticla, plastic, Si, Ti, etc. de dimensiuni mici.
13
 Tinand cont de tipul si parametrii de proces ai instalatiei de sinterizare in plasma de scanteie (SPS) din
dotarea CO, caracteristicile grafitului de inalta densitate utilizat la confectionarea matritelor si a diametrului
impus tintelor de pulverizare de 50,8 mm s-a proiectat o matrita de grafit pentru obtinerea de astfel de tinte
de pulverizare prin procedeul SPS. Ca rezultat, s-au elaborat desenele de executie a matritei (desen de
ansamblu-cod MSPS 50.8-0 si desene de executie oala-cod MSPS 50.8-1, poansoane-cod MSPS 50.8-2 si
piese de centrare-cod MSPS 50.8-3).
In baza desenelor de executie elaborate au fost executate prin strunjire 3 seturi de modele functionale de
matrite de grafit de inalta densitate (1 set este compus din 2 poansoane, o oala si 2 piese de centrare) pentru
obtinerea de tinte de pulverizare de diametru 50,8 mm prin SPS. Demonstrarea functionalitatii matritelor a fost
efectuata prin realizarea de teste experimentale cu o instalatie SPS, la diverse programe de lucru.
Prin procedeul SPS au fost realizate in vid 6 modele experimentale (ME1-ME6) de tinte de
pulverizare de diametru 50,8 mm si inaltime 2-3 mm din Ag (ME1), Cu (ME2), ZnO (ME3, ME4) si TiO2
(ME5, ME6). In urma caracterizarii mecanice prin nanoindentare a ME de tinte s-au obtinut valori ale
duritatii Vickers de 86-313 HV, ale modulului lui Young de 51-143 GPa si ale rigiditatii de 0,35-0,68
mN/nm, valori care au depins de tipul de material si parametrii de procesare a tintelor. Tintele ME1-ME4
prezinta valori ale duritatii Vickers superioare valorilor mentionate in literatura pentru tintele comerciale de
Ag, Cu si ZnO, fapt ce recomanda folosirea tintelor ME1-ME4 in instalatii de pulverizare fara riscul de a se
fisura in timpul procesului. In cazul tintelor de TiO2 (ME5, ME6) care prezinta valori ale duritatii Vickers
inferioare fata de cele din literatura sunt necesare cercetari suplimentare pentru stabilirea parametrilor optimi
de procesare a tintelor.
In baza studiului din literatura si a indicatiilor specificate in standardele ASTM A240:2009 (Numar
Werkstoff) pentru otelurile inox utilizate la fabricarea instrumentelor dentare si chirurgicale a fost selectat ca
substrat un otel inox austenitic marca 316L (1.4404) si un otel inox martensitic marca 420 (1.4021). In urma
testelor mecanice de nanoindentare si de incovoiere la forfecare prin metoda in trei puncte a esantioanelor de
otel inox selectat s-au obtinut valori ale rezistentei la incovoiere de 1274 MPa, respectiv de 1712 MPa si ale
duritatii Vickers de 495±69 HV, respectiv de 513±66 HV, valori ce indica o stare dura a otelurilor.
In vederea diseminarii pe scara larga a rezultatelor proiectului si a cresterii vizibilitatii internationale a
proiectului, a fost creata si actualizata pagina web a proiectului, care se poate accesa la adresa:
http://www.icpe-ca.ro/lib/files/inmatco.pdf
In conformitate cu activitatile prevazute in Planul de realizare a proiectului, partenerii proiectului au
indeplinit in totalitate aceste activitati, din care s-au obtinut urmatoarele rezultate:  studiu documentar; 
desene de executie matrite din grafit;  trei seturi de modele functionale de matrite din grafit;  sase
modele experimentale de tinte de pulverizare;  pagina web a proiectului;  raport de etapa.
Avand in vedere cele de mai sus se considera oportuna continuarea lucrarilor de cercetare industriala din
etapa urmatoare, cu activitati de studii, realizare si caracterizare modele experimentale de materiale
nanostructurate, tinte de pulverizare optimizate si acoperiri nanostructurate, demonstrarea functionalitatii
modelului ales si protejarea drepturilor de proprietate industriala.

Bibliografie

[1]. P. Kaali, E. Strömberg, S. Karlsson, Prevention of Biofilm associated Infections and Degradation of Polymeric
Materials used in Biomedical Applications, Pub. In Tech, 2011, pp. 513-540.
[2]. V. Lazar, Aderenta microbiana, Ed. Academiei Romane, 2003, pp. 17-24, 24-50, 88, 91, 92, 165.
[3]. V. Lazar, M.C. Chifiriuc, Medical significances and new therapeutical strategies for biofilm associated
infections, Romanian Archives of Microbiology and Immunology, vol. 69, issue 3 (2010), pp. 125-138.
[4]. R.M. Donlan, J.W. Costerton, Biofilms: survival mechanisms of clinically relevant microorganisms, Clin Microbiol
Rev, vol.15 (2002), pp.167-193.
[5]. R.M. Donlan, Biofilms and device-associated infections, Emerg Infect Dis, vol. 7 (2001), pp. 277-281.
[6]. R.M. Donlan, Biofilms: microbial life on surfaces, Emerg Infect Dis., vol. 8 (2002), pp. 881-890.
[7]. R.M. Donlan, Role of biofilms in antimicrobial resistance, ASAIO J., vol. 46 (2000), pp. 47-52.
[8]. H. Ceri, M. Olson, et. al, The calgary biofilm device: new technology for rapid determination of antibiotic
susceptibilities of bacterial biofilms, J Clin Microbiol, 37 (1999), pp. 1771-1776.
[9]. M.C. Chifiriuc, G. Mihaescu, V. Lazar, Microbiologie si virologie medicala, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2011.
[10]. M. Katsikogianni, Y.F. Missirlis, Concise review of mechanisms of bacterial adhesion to biomaterials and of
techniques used in estimating bacteria material interactions, European Cells and Materials, vol. 8 (2004), pp. 37-57.
[11]. J. Panigrahi, D. Behera, I. Mohanty, U. Subudhi, B.B. Nayak, B.S. Acharya, Radio frequency plasma enhanced
chemical vapor based ZnO thin film deposition on glass substrate: A novel approach towards antibacterial agent,
Applied Surface Science, vol. 258 (2011), pp. 304-311.

14
[12]. D.H. Song, S.H. Uhm, S.B. Lee, J.G. Han, K.N. Kim, Antimicrobial silver-containing titanium oxide
nanocomposite coatings by a reactive magnetron sputtering, Thin Solid Films, vol. 519 (2011), pp. 7079–7085.
[13]. P.J. Kelly, H. Li, K.A. Whitehead, J. Verran, R. D. Arnell, I. Iordanova, A study of the antimicrobial and
tribological properties of TiN/Ag nanocomposite coatings, Surface & Coatings Technology, vol. 204, no. 6
(2009), pp. 1137-1140.
[14]. S.M. Dizaj, F. Lotfipour, M.B. Jalali, M.H. Zarrintan, K. Adibkia, Antimicrobial activity of the metals and metal
oxide nanoparticles, Materials Science and Engineering C, vol. 44 (2014), pp. 278-284.
[15]. G. Ionascu, Curs Tehnologii moderne pentru straturi protectoare
[16]. W.A. Bryant, Review-the fundamentals of chemical vapour deposition, J. of Materials Science, vol. 12 (1977),
pp. 1285-1306.
[17]. G. Ionascu, Utilizarea tehnologiilor cu structuri de straturi subtiri in Mecanica fina si Mecatronica, Ed. Printech,
Bucuresti, 2004.
[18]. S.D. Anghel, Fizica plasmei si aplicatii, Capitolul VII - Aplicatii tehnologice ale plasmei, Universitatea “Babes-
Bolyai” Cluj - Napoca, 2002.
[19]. S. Pellicori, Coating Materials News, Common Deposition Techniques, Ed. Russ De Long, vol. 12, issue 1,
March 2002.
[20]. ***, Thin Film Evaporation Guide, Vacuum Engineering&Materials, USA
[21]. http://www.oxford-vacuum.com/background/thin_film/reference_data.pdf
[22]. O.A. Fouad, A.A. Ismail, Z.I. Zaki, R.M. Mohamed, Zinc oxide thin films prepared by thermal evaporation
deposition and its photocatalytic activity, Applied Catalysis B: Environmental, vol. 62 (2006), pp. 144–149.
[23]. D. Nistoran, V. Procese de depunere in plasma cu arc catodic (plasmatron)
[24]. http://www.hauzertechnocoating.com/en/plasma-coating-explained/arc-evaporation-/
[25]. M. Lilja, Bioactive Surgical Implant Coatings with Optional Antibacterial Function, Digital Comprehensive
Summaries of Uppsala Dissertations from the Faculty of Science and Technology 1091 (2013), 60 pages,
Uppsala: Acta Universitatis Upsaliensis.
[26]. Y.G. Wang, S.P. Lau, H.W. Lee, S.F. Yu, B.K.Tay, X.H. Zhang, K.Y. Tse, H.H. Hng, Comprehensive study of
ZnO films prepared by filtered cathodic vacuum arc at room temperature, Journal of Applied Physics, vol. 94,
issue 3 (2003), pp. 1597-1604.
[27]. S.A. Naghibi, K. Raeissi, M.H. Fathi, Corrosion and tribocorrosion behavior of Ti/TiN PVD coating on 316L
stainless steel substrate in Ringer's solution, Materials Chemistry and Physics, vol. 148 (3) (2014), pp. 614-623.
[28]. R.A. Pato, Teza de doctorat, Straturi subtiri multifunctionale de nitrura de titan, Universitatea Tehnica din Cluj-
Napoca, Facultatea de Ingineria Materialelor si a Mediului, 2011.
[29]. S. Papp, Rezumat teza de doctorat, Optimizarea controlului automat al pulverizarii catodice in procesul de
obtinere a straturilor subtiri, Universitatea Transilvania din Brasov, 2012.
[30]. M. Braic, V. Braic, M. Balaceanu, Suport de substraturi, pentru depunerea in camp magnetic a straturilor subtiri,
prin pulverizare reactiva magnetron, brevet RO nr. 122100 B1 din 30.12.2008.
[31]. http://www.hauzertechnocoating.com/en/plasma-coating-explained/magnetron-sputtering/
[32]. J. Zuo, Deposition of Ag nanostructures on TiO2 thin films by RF magnetron sputtering, Applied Surface Science,
vol. 256 (2010), pp. 7096-7101.
[33]. D.S.R. Krishna, et. al., Magnetron sputtered TiO2 films on a stainless steel substrate: Selective rutile phase
formation and its tribological and anti-corrosion performance, Thin Solid Films, vol. 519 (2011), pp. 4860-4864.
[34]. S. Cao, B. Liu, L. Fan, Z. Yue, B. Liu, B. Cao, Highly antibacterial activity of N-doped TiO2 thin films coated
on stainless steel brackets under visible light irradiation, Applied Surface Science, vol. 309 (2014), pp. 119-127.
[35]. F. Meng, F. Lu, Pure and silver (2.5-40 vol.%) modified TiO2 thin films deposited by RF magnetron sputtering at
room temperature: Surface topography, energy gap and photo-induced hydrophilicity, J Alloys and Compounds,
vol. 501 (2010), pp. 154-158.
[36]. R.C. Adochite, D. Munteanu, M. Torrell, L. Cunha, E. Alves, et.al., The influence of annealing treatments on the
properties of Ag:TiO2 nanocomposite films prepared by magnetron sputtering, Applied Surface Science, vol 258
(2012), pp. 4028-4034.
[37]. D.S.R. Krishna, Y. Sun, Thermally oxidised rutile-TiO2 coating on stainless steel for tribological properties and
corrosion resistance enhancement, Applied Surface Science, vol. 252 (2005), pp. 1107-1116.
[38]. A.A. Marian, Rezumat teza doctorat, Corelatii intre structura, proprietatile fizice si efectul de rezonanta
plasmonica de suprafata, in cazul straturilor subtiri dielectrice cu continut de nanoparticule de metal nobil,
Universitatea Transilvania din Brasov, Scoala Doctorala Interdisciplinara, Brasov, 2013.
[39]. D.H. Song, S.H. Uhm, S.E. Kim, J.S. Kwon, et.al., Synthesis of titanium oxide thin films containing antibacterial
silver nanoparticles by a reactive magnetron co-sputtering system for application in biomedical implants,
Materials Research Bulletin, vol. 47 (2012), pp. 2994-2998.
[40]. N. Stefan, Teza de doctorat, Studii asupra straturilor subtiri obtinute si modificate prin tehnici laser pentru
aplicatii medicale si metalurgice, Universitatea din Bucuresti, Institutul de Fizica Atomica, 2009.
[41]. M. Friz, F. Waibel, Coating Materials, Cap. 2, Requirements for Coating Materials, pp. 106-130.
[42]. L. Chiu, New applications in the photovoltaic, thermoelectric, storage, and semiconductor markets are spurring
innovation in ceramic and semiconductor sputtering targets, 2013.
[43]. http://www.lesker.com/
15
[44]. S.I. Vizireanu, Rezumat teza de doctorat, Materiale carbonice obtinute prin tehnici cu plasma, Universitatea
Bucuresti, Institutul National pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei, 2008.
[45]. F. Jansen, Plasma-Enhanced Chemical Vapor Deposition, AVS Monograph Series, M-17, Ed. American Vacuum
Society, New York, 1997, 84 pages.
[46]. J. Panigrahi, D. Behera, I. Mohanty, U. Subudhi, et. al., Radio frequency plasma enhanced chemical vapor based
ZnO thin film deposition on glass substrate: A novel approach towards antibacterial agent, Applied Surface
Science, vol. 258 (2011), pp. 304-311.
[47]. J.R. Blackborrow, D. Young, Metal Vapor Synthesis, Springer-Verlag, New York, 1979
[48]. R. Richards, H. Bönnemann, Cap. 1. Synthetic Approaches to Metallic Nanomaterials, Nanofabrication Towards
Biomedical Applications. C.S.S.R. Kumar, J. Hormes, C. Leuschner (Eds.), Wiley-VCH Verlag GmbH & Co.
KGaA, Weinheim, 2005.
[49]. A. Naboc, Organic and Inorganic Nanostructures, Artech House, London, UK, 2005, 268 pages.
[50]. J. Yu, J.C. Yu, B. Cheng, X. Zhao, Science in China (Series B), Vol. 46, No. 6, Dec. 2003, pp. 549-557.
[51]. A.R. Liu, S.M. Wang, Y.R. Zhao, Z. Zheng, Low-temperature preparation of nanocrystalline TiO2 photocatalyst
with a very large specific surface area, Materials chemistry and physics, vol. 99, issue 1 (2006), pp. 131-134.
[52]. Y.C. Lee, Y.J. Jung, P.Y. Park, K.H. Ko, Preparation of TiO2 powder by modified two-stage hydrolysis, Journal
of sol-gel science and technology, vol. 30, issue 1 (2004), pp. 21-28.
[53]. C. Su, K.F. Lin, Y.H. Lin, B.H. You, Preparation and characterization of high-surface-area titanium dioxide by
sol-gel process, Journal of Porous Materials, vol. 13, issues 3-4 (2006), pp. 251-258.
[54]. K. Yu, J. Zhao, Y. Guo, X. Ding, Y. Liu, Z. Wang, Sol-gel synthesis and hydrothermal processing of anatase
nanocrystals from titanium n-butoxide, Materials Letters, vol. 59, issue 19 (2005), pp. 2515-2518.
[55]. R.W. Schwartz, et. al., Chemical solution deposition of electronic oxide films, Comptes Rendus Chimie, 2004,
vol. 7, pp. 433.
[56]. M. Andrisan (Socol), Rezumat teza de doctorat, Proprietati electrice si optice ale semiconductorilor organici,
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Fizica, 2010.
[57]. E. Traversa, M.L. di Vona, P. Nunziante, S. Licoccia, T. Sasaki, N. Koshizaki, Sol-gel preparation and
characterization of Ag-TiO2 nanocomposite thin films, Journal of Sol-Gel Science and Technology, vol. 19
(2000), pp. 733-736.
[58]. S.K. Sharma, M.Vishwas, K.N. Rao, S. Mohan, D.S. Reddy, K.V.A. Gowda, Structural and optical
investigations of TiO2 films deposited on transparent substrates by sol-gel technique, Journal of Alloys and
Compounds, vol. 471 (2009), pp. 244-247.
[59]. A. Tripathi, K.P. Misra, R.K. Shukla, UV enhancement in polycrystalline Ag-doped ZnO films deposited by the
sol–gel method, Journal of Luminescence, vol. 149 (2014), pp. 361-368.
[60]. D. Donescu, R. Somoghi, M. Ghiurea, R. Ianchis, C. Petcu, S. Gavriliu, M. Lungu, et. al., Aqueous dispersions
of silver nanoparticles in polyelectrolyte solutions, J. of Chemical Sciences, 2013, Vol. 125 (2), pp. 419-429.
[61]. M. Lungu, E. Enescu, F. Grigore, N. Buruntia, M. Lucaci, et. al., Chemical Preparation and Properties of Some
High Concentrated Colloidal Silver Solutions for Antimicrobial Applications, Revue Roumaine de Chimie, vol. 57,
no. 10-12 (2012), pp. 849-855.
[62]. M. Lungu, S. Gavriliu, E. Enescu, I. Ion, A. Bratulescu, G. Mihaescu, L. Marutescu, M.C. Chifiriuc, Silver-
titanium dioxide nanocomposites as effective antimicrobial and antibiofilm agents , J Nanopart Research
Vol. 16, Issue 1 (2014), article 2203.
[63]. E. Kimmari, L. Kommel, Application of the continuous indentation test method for the characterization of
mechanical properties of B4C/Al composites, Proc. Estonian Acad. Sci. Eng., 2006, Vol. 12 (4), pp. 399-407.
[64]. M. Mesuda, H. Kuramochi, H. Iigusa, K. Omi, T. Shibutami, Zinc oxide sintered compact, sputtering target, and
zinc oxide thin film, Patent Application US 20130214215 A1, Aug 22, 2013.
[65]. ***, GoodFellow, Standard Price List for All Sputtering Targets, Oct. 2014
[66]. T. Okabe, T. Otsuki, et. al., Patent Application EP 2784174 A1, High-purity copper sputtering target, Oct. 2014.
[67]. P.D. Savio Amal Kennedy, Characterization Protocol for Titanium dioxide (Anatase: Rutile) Use in
Photocatalytic Applications, Thesis, University of Houston, 2011.
[68]. T. Newson, Stainless Steel - A Family of Medical Device Materials, Business Briefing: Medical Device
Manufacturing & Technology 2002, World Markets Research Centre, London.
[69]. G.L. Winters, et. al, Stainless Steels for Medical and Surgical Applications, Technol.&Eng., No. 1438 (2003).
[70]. http://www.imet.de/stahl_1_e.htm, Steel and special steel alloys
[71]. http://qdsurgico.blogspot.ro/2009/12/selection-of-stainless-steel-for.html
[72]. http://www.pxprecimet.ch/

INAPOI

16
 PROGRAMUL PNII - PARTENERIATE IN DOMENII PRIORITARE
Finantare: buget
Autoritate contractanta: Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamântului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si
Inovarii (UEFISCDI)
Programul: PNII - PARTENERIATE IN DOMENII PRIORITARE
Contractor: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA (INCDIE ICPE-CA)
Partener 1: UNIVERSITATEA BUCURESTI, Facultatea de Biologie
Partener 2: MGM STAR CONSTRUCT SRL

RAPORT STIINTIFIC SI TEHNIC - ETAPA II/2015

la C215/2014 - Materiale si acoperiri nanostructurate inovative cu activitate antimicrobiana
pentru aplicatii medicale (Acronim proiect: INMATCO)
Denumirea etapei: Cercetare industriala: studii, realizarea si caracterizarea modelelor experimentale de
materiale nanostructurate, tinte de pulverizare si acoperiri nanostructurate, demonstrarea functionalitatii
modelului ales, protejarea drepturilor de proprietate industriala
Perioda de derulare a etapei: 29.11.2014 - 18.12.2015
Activitati / Partenerii implicati in realizarea activitatii:
A.II.1. Realizarea modelelor experimentale de materiale nanostructurate si tinte de pulverizare optimizate / CO
A.II.2. Caracterizarea fizico-chimica si structurala a modelelor experimentale de materiale nanostructurate, tinte de pulverizare
obtinute din acestea si a substratului metalic utilizat pentru realizarea acoperirilor nanostructurate/CO
A.II.3. Studii preliminare de citotoxicitate si genotoxicitate pentru optimizarea protocoalelor de lucru / P1
A.II.4. Evaluarea activitatii antimicrobiene a materialelor nanostructurate si a substratului metalic / P1
A.II.5. Experimentari preliminare pentru realizarea unor modele experimentale de acoperiri nanostructurate / P2
A.II.6. Caracterizarea fizico-chimica si structurala a modelelor experimentale de acoperiri nanostructurate / CO, P2
A.II.7. Evaluarea activitatii antimicrobiene a modelelor experimentale de acoperiri nanostructurate / P1
A.II.8. Protejarea drepturilor de proprietate industriala (pentru cercetare industriala) prin elaborarea unei cereri de brevet
si inregistrarea acesteia la OSIM / CO, P1, P2
A.II.9. Achizitionarea partiala a logisticii necesare (materii prime, materiale consumabile, piese de schimb, echipamente,
terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului / CO, P1, P2
A.II.10. Diseminarea rezultatelor proiectului prin comunicarea si publicarea nationala sau internationala a rezultatelor
proiectului si actualizarea paginii web a proiectului / CO, P1, P2
A.II.11. Participarea la manifestari tehnico-stiintifice nationale si internationale din domenii specifice proiectului /CO, P1, P2
A.II.12. Managementul si coordonarea proiectului; Elaborarea raportului de etapa (RST si financiar)/CO, P1, P2
Rezultate asteptate: Modele experimentale (ME) de materiale nanostructurate (min. 12), tinte de pulverizare optimizate
(min. 4) si acoperiri nanostructurate (min. 9); Rapoarte de incercari; Fluxuri tehnologice de realizare materiale
nanostructurate (min. 1), tinte de pulverizare (min. 1) si acoperiri nanostructurate (min. 1); Studii citologice si biochimice
preliminare; O cerere de brevet de inventie inregistrata la OSIM; Comunicarea a min. 2 lucrari la manifestari tehnico-
stiintifice nationale si internationale; Transmiterea spre publicare a min. 2 lucrari ISI; Publicarea a min. 1 lucrare intr-un
jurnal cotat ISI; Pagina web a proiectului actualizata; Rapoarte de deplasare; Raport de etapa.
Colectiv de lucru:
CO: INCDIE ICPE-CA P1: UNIVERSITATEA BUCURESTI P2: MGM STAR CONSTRUCT SRL
Director de proiect: Responsabil de proiect: Responsabil de proiect:
Dr. Ing. Lungu Magdalena Prof. Dr. Chifiriuc Mariana-Carmen Drd. Fiz. Sobetkii Arcadie, Director stiintific
Membri CO: Membri P1: Membri P2:
Dr. Ing. Patroi Delia Drd. Popa Marcela Director General Visan Mihai
Dr. Ing. Lucaci Mariana Drd. Gheorghe Irina Drd. Fiz. Sobetkii A. Arcadii
Dr. Ing. Tsakiris Violeta Dr. Curutiu Carmen Fiz. Capatana Valentina
Dr. Fiz. Cirstea Diana Stoica Maria Ec. Diaconu Corina Daniela
Dr. Fiz. Leonat Lucia Sarbu Ecaterina Monica Ing. Gritcu Corneliu
Dr. Fiz. Sbarcea Gabriela Ec. Visan Emilia Cristina
Dr. Ing. Ion Ioana
Ing. Bratulescu Alexandra
Ing. Mitrea Sorina
Ing. Stancu Nicolae
Drd. Ing. Talpeanu Dorinel
Drd. Ing. Grigore Florentina
Drd. Marinescu Virgil
Drd. Ing. Marin Mihai
Sing. Hajdu Carmen
Tehn. Vlad Dorina
Munc. Matei Valeria
Tehn. Zoicas Doina
Munc. Vicol Nicolae
Munc. Vicol Ana

1
 REZUMATUL ETAPEI DE EXECUTIE
In cadrul acestei etape au fost efectuate activitati de cercetare industriala pentru obtinerea de noi agenti antimicrobieni
pe baza de Ag-ZnO si Ag-TiO2 si depunerea acestora pe esantioane de otel inox pentru prevenirea colonizarii acestora cu
diversi agenti patogeni, in vederea reducerii infectiilor chirurgicale locale datorate instrumentelor medicale chirurgicale
critice invazive, din otel inox care nu prezinta activitate antimicrobiana si antibiofilm.
Capitolele 1 si 2 sunt destinate activitatilor A.II.1-Realizarea ME de materiale nanostructurate si tinte de pulverizare
optimizate si A.II.2-Caracterizarea fizico-chimica si structurala a ME de materiale nanostructurate, tinte de pulverizare obtinute
din acestea si a substratului metalic utilizat pentru realizarea acoperirilor nanostructurate. Aceste activitati au fost indeplinite de
CO, care a elaborat 17 ME de suspensii coloidale de Ag-MeO (ME-S1...ME-S17), din care a realizat 15 ME de materiale
nanostructurate de pulberi compozite (ME-P1...ME-P15), 14 ME de tinte de pulverizare (ME-T1...ME-T14) obtinute prin
procedeul SPS si 16 ME de comprimate de pulberi compozite pentru evaporare termica. Pulberile au fost caracterizate din
punct de vedere al morfologiei si marimii particulelor, a compozitiei chimice, densitatii liber varsate prin analize XRF, XRD,
SEM si metoda Hall. Tintele de pulverizare au fost caracterizate din punct de vedere al compozitiei chimice prin analize XRF,
densitatii cu balanta hidrostatica, duritatii Vickers si modulului lui Young prin teste mecanice. Prin spectrometrie de absorptie a
luminii in UV-Vis a fost identificat AgNp in pulberile compozite si in tintele de pulverizare realizate din Ag-MeO.
Capitolele 3 si 4 prezinta activitatile A.II.3-Studii preliminare de citotoxicitate si genotoxicitate pentru optimizarea
protocoalelor de lucru si A.II.4-Evaluarea activitatii antimicrobiene a materialelor nanostructurate si a substratului metalic,
care au fost realizate de Partenerul P1. A fost efectuat un studiu privind investigarea citotoxicitatii a 12 probe de acoperiri de
Ag-ZnO si ZnO si unei probe de otel inox, in scopul optimizarii metodologiei de testare a biocompatibilitatii in raport cu
celulele mamaliane in vederea obtinerii unor noi generatii de materiale de acoperire a suprafetelor metalice. Materiale testate
prezinta grade diferite de citotoxicitate asupra celulelor MG-63, ce conditioneaza utilizarea lor pentru aplicatii in vivo. A fost
realizat un studiu de testare preliminara prin expunere pe termen scurt a genotoxicitatii a 3 probe de pulberi de Ag-ZnONp cu
0-2,64% AgNp, in scopul optimizarii metodologiei de testare in vivo a genotoxicitatii materialelor obtinute in cadrul proiectului,
dar semnificatia statistica nu este deocamdata relevanta, fiind necesare teste suplimentare. Activitatea antimicrobiana a
materialelor nanostructurate obtinute a fost evaluata impotriva unui spectru larg de bacterii si fungi. In acest scop s-a efectuat
screening-ul calitativ al sensibilitatii acestor tulpini microbiene fata de materialele elaborate, a fost studiata influenta compusilor
testati asupra dezvoltarii de biofilme microbiene pe substrat inert si s-a determinat concentratia minima inhibitorie (CMI) si
concentratia minima de eradicare a biofilmului (CMEB) a materialelor nanostructurate fata de tulpinile bacteriene de testat.
Capitolul 5 descrie activitatea A.II.5-Experimentari preliminare pentru realizarea unor ME de acoperiri
nanostructurate. Partenerul P2 a efectuat depunerile de straturi subtiri de materiale nanostructurate pe substrat de otel
inox pe 2 echipamente de vid prin 2 metode de evaporare: (1) termic cu fascicol de electroni si (2) pulverizare cu
magnetron in RF. Prin primul procedeu au fost obtinute 8 ME a cate 3-6 bucati de acoperiri nanostructurate de Ag-ZnO,
ZnO si Ag, de grosime 100-1000 nm, depuse pe otel inox. Prin al doilea procedeu au fost obtinute 4 ME a cate 20-25
bucati de acoperiri nanostructurate de Ag-ZnO, ZnO si Ag depuse pe otel inox. Prin realizarea acestor acoperiri s-a
demonstrat functionalitatea comprimatelor de pulberi utilizate la depunerile prin evaporare termica si a unor tinte de
pulverizare utilizate la depunerile prin pulverizare cu magnetron in RF elaborate in cadrul acestei etape.
Capitolul 6 prezinta activitatea A.II.6-Caracterizarea fizico-chimica si structurala a ME de acoperiri
nanostructurate realizata in comun de CO si P2. Probele de acoperiri au fost investigate din punct de vedere al
uniformitatii, morfologiei, compozitiei chimice si dimensiunii de cristalit prin analize SEM cu EDX si XRD. Acoperirile
au fost uniforme si omogene, cu o buna aderenta a filmelor depuse pe substratul metalic.
Capitolul 7 prezinta activitatea A.II.7-Evaluarea activitatii antimicrobiene a ME de acoperiri nanostructurate,
indeplinita de P1, care a evaluat activitatea antimicrobiana pe 7 probe de ME de acoperiri nanostructurate si pe substratul
din otel inox, utilizand tulpinile S. aureus si P. aeruginosa. Pe placutele din otel inox acoperite cu materiale
nanostructurate nu s-au dezvoltat bacteriile, dar pe proba de substrat din otel inox au fost determinate 26x106 UFC/ml.
Capitolele 8-12 prezinta activitatile A.II.8-Protejarea drepturilor de proprietate industriala (pentru cercetare industriala)
prin elaborarea unei cereri de brevet si inregistrarea acesteia la OSIM, A.II.9-Achizitionarea partiala a logisticii necesare
pentru realizarea obiectivelor proiectului, A.II.10-Diseminarea rezultatelor proiectului prin comunicarea si publicarea
nationala sau internationala a rezultatelor proiectului si actualizarea paginii web a proiectului, A.II.11-Participarea la
manifestari tehnico-stiintifice nationale si internationale din domenii specifice proiectului si A.II.12-Managementul si
coordonarea proiectului; Elaborarea raportului de etapa, in care partenerii proiectului (CO, P1, P2) printr-un management
eficient au elaborat si inregistrat la OSIM o cerere de brevet de inventie, au achizitionat o parte din logistica necesara si au
elaborat raportul de etapa, a fost actualizata pagina web a proiectului, a fost elaborat si trimis spre publicare un articol intr-un
jurnal ISI cu factor mare de impact, au fost realizate 3 participari la manifestari tehnico-stiintifice internationale din domenii
specifice proiectului (conferinta NANOTEXNOLOGY 2015, Salonic, Grecia; congresul ECCMID 2015, Copenhaga,
Danemarca, Salonul Cercetarii 2015 organizat in cadrul Târgului Tehnic International Bucuresti-TTIB, România), au fost
comunicate 2 lucrari sub forma de postere si o prezentare orala la o conferinta si un congres international, au fost intocmite 3
fise de produs (in româna si engleza) si prezentate produse (materiale nanostructurate, comprimate de pulberi compozite pentru
evaporare termica si tinte de pulverizare) la Salonul Cercetarii 2015-TTIB, România.
In urma indeplinirii activitatilor A.II.1-A.II.12 s-au obtinut urmatoarele rezultate:  17 ME de suspensii
coloidale de Ag-MeO;  15 ME de materiale nanostructurate de pulberi compozite Ag-MeO;  un flux tehnologic de
realizare materiale nanostructurate;  14 ME de tinte de pulverizare;  un flux tehnologic de realizare tinte de pulverizare;
 16 ME de comprimate de pulberi compozite Ag-MeO pentru evaporare termica;  12 ME de acoperiri nanostructurate
din Ag-ZnO;  2 fluxuri tehnologice de realizare acoperiri nanostructurate;  un studiu preliminar de citotoxicitate;
 un studiu preliminar de genotoxicitate;  o cerere de brevet de inventie inregistrata la OSIM;  pagina web a
proiectului actualizata;  3 participari la manifestari tehnico-stiintifice internationale si nationale din domenii specifice
proiectului;  3 lucrari (2 postere si o prezentare orala) comunicate;  un articol elaborat pentru publicare intr-un jurnal
ISI cu factor mare de impact;  3 fise de produs (in româna si engleza);  2 rapoarte de deplasare;  raportul de etapa.
Avand in vedere cele de mai sus se considera oportuna continuarea lucrarilor de definitivare cercetare industriala si
dezvoltare experimentala din etapa urmatoare, cu activitati de realizare, caracterizare si certificare prototipuri de materiale si
acoperiri nanostructurate, realizarea unor produse finite acoperite, protejarea drepturilor de proprietate industriala,
diseminarea pe scara larga a rezultatelor proiectului si a cresterii vizibilitatii internationale a proiectului.
2
 DESCRIEREA STIINTIFICA SI TEHNICA

Scopul Etapei II/2015 a C215/2014 a fost elaborarea de modele experimentale (ME) de materiale
nanostructurate, de tinte de pulverizare optimizate si de acoperiri nanostructurate si caracterizarea fizico-
chimica, structurala si biologica a acestora si a substratului din otel inox utilizat pentru realizarea acoperirilor
nanostructurate, stabilirea fluxurilor tehnologice de realizare materiale nanostructurate, tinte de pulverizare si
acoperiri nanostructurate, realizarea unor studii citologice si biochimice preliminare, elaborarea unei cereri de
brevet de inventie inregistrat la OSIM si diseminarea pe scara larga a rezultatelor proiectului.

Capitolul 1. Realizarea ME de materiale nanostructurate si tinte de pulverizare optimizate

1.1. Realizarea ME de materiale nanostructurate

1.1.1. Materii prime folosite: nanopulbere de ZnO (ZnONp, Metall Rare Earth Ltd.), pulbere
microcristalina de ZnO (ZnOMp, Fluka), nanopulbere de TiO2 (Metall Rare Earth Ltd.), pulbere microcristalina
de TiO2 (TiO2Mp, Fluka), azotat de argint (AgNO3 p.a., cristalizat, Safina), polielectrolit (PE) anionic (Sigma-
Aldrich, Merck), borohidrura de sodiu (NaBH4, Merck), apa bidistilata si alcool etilic p.a. (Chimopar).

1.1.2. Echipamente folosite: instalatie de sinteza chimica in mediu apos alcatuita dintr-un vas de reactie,
agitator mecanic tip RZR 2021 (Heidolph), plita de incalzire si palnie de alimentare cu reactivi; bidistilor tip
2102 (GFL); balanta analitica tip XT 220 A (Precisa); etuva de vid tip Vaciotem-T (Selecta); baie ultrasonica
tip LBS2 (Falc); centrifuga tip Universal 320 (Hettich), sticlarie de laborator, pipeta automata, mecanica,
unicanal, de volum 100-1000 l (Hirschmann), etc.

1.1.3. Mod de lucru: ME de materiale nanostructurate pe baza de Ag-MeO (MeO = ZnO, TiO2) s-au
obtinut prin sinteza chimica in situ a nanoparticulelor de Ag (AgNp) prin reducerea cationilor de argint (Ag+)
din solutii apoase de AgNO3 cu un reducator slab de tip polielectrolit (PE) anionic care are rol
si de stabilizator electrostatic, in care se afla dispersate MeONp, urmata de reducerea finala a Ag+ cu un
reducator puternic (NaBH4). Comparativ s-au realizat si amestecuri mecanice (AM) de pulberi de MeO cu solutii
coloidale de Ag.

1.1.4. Rezultate obtinute: Prin amestec chimic (AC) sau mecanic (AM) au fost elaborate 17 ME de
suspensii coloidale de Ag-MeO (ME-S1...ME-S17) cu un continut de 1000...2000 ppm AgNp si 10...25 %
masice MeO. In Tabelul 1 si Fig. 1 se prezinta 15 ME de materiale nanostructurate de pulberi compozite
(ME-P1...ME-P15) realizate din ME de suspensii coloidale de Ag-MeO.

Tabelul 1. ME de materiale nanostructurate de pulberi compozite

realizate din ME de suspensii de Ag-MeO.
Cod ME Cod proba
pulbere
ME-P1 P1.1. Ag-ZnONp (AM-C)
ME-P2 P1.2. Ag-ZnONp (AC-A) a) b)
ME-P3 P1.3. Ag-ZnONp (AM-A)
ME-P4 P1.4. Ag-TiO2Mp (AM-C)
ME-P5 P1.5. Ag-ZnONp (AC-C)
ME-P6 P1.6. Ag-TiO2Mp (AM-A) c) d)
ME-P7 P1.7. Ag-TiO2Mp (AC-A)
ME-P8 P1.8. Ag-TiO2Mp (AC-C)
ME-P9 P1.9. Ag-ZnONp (AM-T)
ME-P10 P2.1. Ag-ZnONp (AM-A) e) f)
ME-P11 P2.2. Ag-ZnONp (AC-A)
ME-P12 P2.3. Ag-ZnOMp (AC-A) Fig. 1. Imagini digitale ale pulberilor
ME-P13 P2.4. Ag-TiO2Mp (AM-A) compozite (a) ME-P10, (b) ME-P11,
ME-P14 P2.5. Ag-TiO2Np (AC-A) (c) ME-P12, (d) ME-P13,
ME-P15 P2.6. Ag-TiO2Mp (AC-A) (e) ME-P14, (f) ME-P15.

3
 1.2. Realizarea ME de tinte de pulverizare optimizate

1.2.1. Materii prime folosite: ME de pulberi nanostructurate de Ag-MeO cu 0...2,64 % AgNp si pulberi
comerciale (PC) de AgMp, ZnONp, ZnOMp, TiO2Mp.

1.2.2. Echipamente folosite: instalatie de sinterizare in plasma de scânteie (SPS) tip HP D25 (FCT
Systeme GmbH), matrite de grafit de inalta densitate, cu sectiunea cerc de diametru 50,8 mm (cod MSPS 50,8,
modele functionale realizate de CO in Etapa I/2014 a proiectului).

1.2.3. Mod de lucru: ME de tinte de pulverizare optimizate pe baza de Ag-ZnO au fost realizate sub
forma de probe cilindrice de Ø50,8 mm si h1,9-3 mm, utilizând ME de pulberi sintetizate sau pulberi
comerciale, prin procedeul SPS, la parametrii precizati in cererea de brevet de inventie cu nr. de inregistrare la
OSIM A/00605/20.08.2015, mentionata la Cap. 8.

1.2.4. Rezultate obtinute

In Tabelul 2 si Fig. 2 se prezinta ME de tinte de pulverizare (ME-T1...ME-T14) realizate prin procedeul
SPS din ME de materiale nanostructurate de pulberi compozite Ag-MeO. Se observa aspectul uniform si
omogen (fara fisuri) al tintelor elaborate. Culoarea tintelor (culoare galbena (ZnO), crem/maro (Ag/ZnO), gri
inchis (TiO2), gri inchis/maro (Ag/TiO2)) a fost determinata de continutul de Ag din pulberile Ag-MeO si de
parametrii de procesare prin SPS a tintelor.

Tabelul 2. ME de tinte de pulverizare realizate din ME de materiale nanostructurate de pulberi.

Cod ME ME de pulbere sintetizata /
tinta pulbere comerciala din care s-a realizat tinta
ME-T1 P1.11 ZnONp
ME-T2 ME-P9
ME-T3 ME-P5
ME-T4 ME-P2
ME-T5 ME-P1
ME-T6 ME-P2
ME-T7 ME-P10
ME-T8 P1.10 AgMp
ME-T9 P1.11 ZnONp
ME-T10 ME-P11
ME-T11 ME-P15
ME-T12 ME-P8
ME-T13 ME-P7
ME-T14 P1.14 TiO2Mp

a) b) c) d) e) f)
Fig. 2. ME de tinte de pulverizare realizate prin SPS:
(a) ME-T3, (b) ME-T6, (c) ME-T7, (d) ME-T10, (e) ME-T12, (f) ME-T13.

Capitolul 2. Caracterizarea fizico-chimica si structurala a ME de materiale nanostructurate, tinte

de pulverizare obtinute din acestea si a substratului metalic utilizat pentru realizarea acoperirilor
nanostructurate

2.1. Materiale folosite: ME de pulberi nanostructurate, ME de tinte de pulverizare din Ag-MeO cu

0...2,64% AgNp si pulberi comerciale (PC) de AgMp, ZnONp, ZnOMp, TiO2Mp.

2.2. Mod de lucru si echipamente folosite: Pulberile au fost caracterizate din punct de vedere al
morfologiei si marimii particulelor, a compozitiei chimice si densitatii liber varsate prin analize XRF,
4
difractometrie de raze X, microscopie electronica SEM, metoda Hall si spectrometrie in UV-Vis. Tintele de
pulverizare au fost caracterizate din punct de vedere al compozitiei chimice, densitatii, duritatii Vickers (HV),
modulului lui Young prin analize XRF, metoda hidrostatica si teste mecanice. Prin spectrometrie de absorptie
a luminii in UV-Vis a fost identificat AgNp in pulberile compozite si in tintele de pulverizare din Ag-MeO.
Caracterizarea compozitionala a probelor de pulberi, tinte de pulverizare si substrat din otel inox a fost
realizata cu un spectrometru de fluorescenta de raze X (XRF) de tip S8 Tiger (Bruker). Densitatea liber
varsata a pulberilor a fost determinata prin metoda Hall. Marimea medie a cristalitelor din structura
particulelor s-a determinat din ecuatia lui Schrerrer [1] prin difractometrie de raze X cu un difractometru de
raze X Bruker tip D8 ADVANCE echipat cu tub de raze X, anod de Cu Kα (λ=1.5406 Å), oglinda Gobell,
detector LynxEye 1D, inregistrarea spectrelor XRD in domeniul unghiular de masura 2 de 10-100o si viteza
de scanare de 0.04°/s. Spectrele de reflectanta ale pulberilor si tintelor au fost inregistrate in domeniul de
lungimi de unda de 800-300 nm cu un spectrofotometru UV-Vis-NIR Jasco V-570 echipat cu sfera
integratoare pentru masuratori probe solide, folosind ca etalon BaSO4. Analiza SEM s-a efectuat cu un
microscop electronic de baleiaj cu sursa de emisie de camp si cu fascicul focalizat de ioni (FESEM-FIB) de tip
Auriga Zeiss, la magnificatie de 100000 X si tensiune de accelerare de 5 kV. Densitatea tintelor de
pulverizare s-a determinat cu balanta hidrostatica, folosind ca lichid de imersie apa distilata. Duritatea
Vickers (HV) si modulul lui Young al tintelor si substratului din otel inox s-au determinat prin
microindentare, cu un echipament de caracterizare mecanica dotat cu modul de microindentare cu indentor
Vickers din diamant (CSM Instruments) cu metoda de calcul Oliver&Pharr, in urmatoarele conditii: forta de
amprentare de 20 N, durata de 15 s; viteza de apropiere a indentorului de proba de 2 m/min; viteza de
incarcare/descarcare a sarcinii de 40 N/min. Pe fiecare proba s-au efectuat câte 10 masuratori, fiind prezentate
valorile medii cu deviatia standard aferenta.

2.3. Rezultate obtinute

In Fig. 3...Fig. 7 se prezinta rezultatele analizelor efectuate pentru probele de pulberi si de tinte de
pulverizare Ag-MeO investigate.
Nanopulberile compozite Ag-MeO au un continut de 0...2,64 masice % AgNp, densitatea liber varsata de
0,33...1,08 g/cm3 si dimensiunea de cristalit medie de 18,74...78,74 nm. Din nanopulberile selectate s-au realizat
tinte de pulverizare Ag-MeO si Ag cu un continut de 0...2,74 masice % AgNp, respectiv 99,9 % Ag, densitatea
de maxim 5,44 g/cm3 (Ag-ZnO), maxim 3,97 g/cm3 (Ag-TiO2) si 10,5 g/cm3 (Ag), dimensiunea de cristalit
medie de 35,39...47,49 nm, duritate Vickers (HV2/15) medie de maxim 298 (Ag-ZnO), 721 (Ag-TiO2) si 88
(Ag), modulul lui Young mediu de 79 GPa (Ag-ZnO), 165 GPa (Ag-TiO2) si 69 GPa (Ag).

a)

b)

Fig. 3. Difractogramele probelor de ME de pulberi compozite de

(a) Ag-ZnO si a pulberilor PC de Ag si ZnO, (b) Ag-TiO2

5
 a)

b)

Fig. 4. Difractogramele probelor de tinte de pulverizare din pulberi compozite de (a) Ag-ZnO, (b) Ag-TiO2.

Liniile de difractie ale compozitelor Ag-MeO corespund liniilor MeO, fara evidentierea liniilor specifice
Ag. Acest lucru semnifica faptul ca Ag a fost incorporat in reteaua MeO ca substituent pentru Zn2+ si Ti4+ sau
ca atom interstitial [2]. Liniile de difractie indexate (Fig. 3 (a) si Fig. 4 (a) corespund ZnO (zincita) cu
structura cristalina hexagonala de wurtzita tip B4 cu grup spatial P63mc (fise etalon PDF 03-065-2871 si PDF
00-036-1451). Liniile de difractie indexate (Fig. 3 (b) si Fig. 4 (b) corespund TiO2 (anatas la pulberi si rutil la
tinte) cu structura cristalina tetragonala tip B4 cu grup spatial P63mc (fise etalon PDF 03-065-5714 la pulberi
si PDF 01-071-6411 la tinte). Comparativ cu MeO, dimensiunea de cristalit a Ag-MeO scade cu cresterea
continutului de Ag cand AgNp au fost depuse pe particulele de MeO, datorita incorporarii unor atomi de Ag in
pozitiile de substitutie ale Zn (II) si Ti (IV) [3]. Ca rezultat, marimea particulelor de MeO dopate cu Ag este
mai mica decat cea a particulelor de MeO nedopate.

a) b) c) d)

Fig. 5. Imagini SEM ale pulberilor compozite din Ag-ZnO: (a) ME-P1, (b) ME-P2, (c) ME-P11, (d) ME-P12.

a) b) c) d)

Fig. 6. Imagini SEM ale pulberilor compozite din Ag-TiO2: (a) ME-P7, (b) ME-P8, (c) ME-P14, (d) ME-P15.

Imaginile SEM (Fig. 5) confirma forma de prisma hexagonala caracteristica particulelor de ZnO si forma
sferica a AgNp. Particulele de Ag-TiO2 au o forma aproape sferica. Aceste observatii sunt in concordanta cu
concluziile din analiza XRD si spectroscopia in UV-Vis (Fig. 7). Ambele tipuri de pulberi compozite prezinta
o tendinta de aglomerare a particulelor. Elementele grele, ca Ag, pot fi identificate in imaginile SEM ale
6
pulberilor compozite Ag-MeO datorita aspectului luminos, deoarece Ag are abilitatea de a reflecta sau
imprastia puternic electroni datorita numarului atomic mare (Z = 47) [4].

a)

b)

Fig. 7. Spectrele de reflectanta in UV-Vis ale pulberilor de (a) Ag-ZnO, Ag si ZnO, (b) Ag-TiO2 si TiO2

Formarea AgNp pe particulele de ZnO si TiO2 a fost dovedita in spectrele UV-Vis prin aparitia benzii de
absorptie maxima (minima de reflectanta) a rezonantei plasmonului de suprafata (RPS) la lungimi de unda
cuprinse in intervalul 404-470 nm (Fig. 7, Fig. 8), datorita interactiunii puternice a AgNp cu lumina. Aceasta
se produce deoarece electronii de conductie de pe suprafata Ag sunt supusi unei oscilatii colective atunci când
sunt excitati de lumina la lungimi de unda specifice [5-8]. Varfurile RPS ale AgNp sunt conforme teoriei lui
Mie, in care nanocristalele mici sferice sau cvasi-sferice ar trebui sa prezinte o singura banda RPS de
absorptie, in functie de forma lor [9].
Forma sferica a AgNp este confirmata de imaginile SEM (Fig. 5, Fig. 6). Benzile de absorptie din
domeniul UV, centrate la lungimi de unda cuprinse in intervalul 365-305 nm sunt atribuite ZnONp si TiO2Np
cu dimensiuni mai mici decât cele ale particulelor de ZnO si de TiO2 bulk, care au valori ale benzii de
absorptie de 373 nm, respectiv de 388 nm (Fig. 7, Fig. 8). Aceste lungimi de unda reprezinta pragul de
absorptie in care oxizii metalici prezinta activitatea fotocatalitica [10]. Deplasarea varfurilor de RPS
spre lungimi de unda mai mari, corelata cu benzile mai late indica o crestere a distributiei granulometrice a
Ag-MeO [11].
Compozitia chimica a otelului inox austenitic 316L selectat ca substrat este: max. 0,03 % C, max. 1 % Si,
max. 2 % Mn, 10-13 % Ni, max. 0,045 % P, max. 0,015 % S, 16,5-18,5 % Cr, max. 0,11 % N, 2-2,5 % Mo,
rest % Fe [12]. Densitatea otelului este de 7,98 g/cm3, iar prin microindentare a rezultat duritatea Vickers
medie de 495±69 si modulul lui Young mediu de 171±19 GPa.
7
 a)

b)

Fig. 8. Spectrele de reflectanta in UV-Vis ale tintelor de pulverizare din pulberi de

(a) Ag-ZnO, Ag si ZnO, (b) Ag-TiO2 si TiO2

Capitolul 3. Studii preliminare de citotoxicitate si genotoxicitate pentru optimizarea protocoalelor

de lucru

3.1. Studiu preliminar de citotoxicitate

3.1.1. Obiectiv: Investigarea citotoxicitatii unor probe de acoperiri (realizate cf. A.2.5) si de otel inox
(13 probe) in scopul optimizarii metodologiei de testare a biocompatibilitatii in raport cu celulele mamaliane
in vederea obtinerii unor noi generatii de materiale de acoperire a suprafetelor metalice.

3.1.2. Metodologie: Analiza biocompatibilitatii esantioanelor de acoperiri nanostructurate (12 probe) s-a
efectuat prin studiul in vitro al interactiunii esantioanelor cu celulele MG-63 cultivate timp de 24 de ore pe
substraturile acoperite si analizate din punct de vedere morfologic. Determinarea citotoxicitatii s-a realizat
prin metoda calitativa de examinare microscopica a morfologiei celulelor aderate pe suprafetele obtinute, fara
utilizarea coloratiilor citochimice. Probele codificate 1-13 au fost plasate in placi cu 24 godeuri si ulterior au
fost adaugate 50.000 celule MG-63 [13], [14]. Dupa 24 de ore, celulele MG-63 au fost fotografiate in contrast
de faza, la microscopul Zeiss Observer D1. Parametrii morfologici urmariti (morfologia generala,
desprinderea de substrat, liza celulara, vacuolizarea) au fost inregistrati descriptiv [15].

8
 3.1.3. Rezultate obtinute: Examinarea microscopica a monostratului celular dupa 24 de ore obtinut pe
probele analizate a permis evidentierea unor detalii de morfologie ale celulelor aderate (Fig. 9).
Tabelul 3 prezinta clasificarea parametrilor morfologici urmariti și stabilirea gradului de citotoxicitate.

1 6 12 13 C
Fig. 9. Imagini de microscopie inversata, in contrast de faza, ale celulelor MG-63 crescute
timp de 24 de ore pe esantioanele analizate (selectie probele 1, 6, 12, 13) si C - Control (x100).

Tabelul 3. Clasificarea parametrilor morfologici urmariti si stabilirea gradului de citotoxicitate.

Gradul de
Materiale testate Modificari morfologice
citotoxicitate
Proba 13 - substrat din otel inox 316L Prezenta granulatiilor citoplasmatice,
Absent
Control absenta lizei celulare, a reducerii cresterii
10 - Acoperire din ZnO/500 nm/otel (EG) < 20% celule rotunjite, desprinse, fara
granulatii citoplasmatice, sau cu modificari Slab citotoxic
ale morfologiei
Proba 4 - Acoperire din Ag-ZnO /200 nm/otel (EG) 50-70% celule rotunjite, desprinse, fara
Moderat
Proba 9 - Acoperire din ZnO/200 nm/otel (EG) granulatii citoplasmatice sau cu modificari
citotoxic
Proba 12 - Acoperire din ZnO/1000 nm/otel (EG) ale morfologiei
Proba 1 - Acoperire din Ag-ZnO/otel (MS)
Proba 2 - Acoperire din Ag-ZnO/otel (MS)
Proba 3 - Acoperire din Ag-ZnO/200 nm/otel (EG)
Proba 5 - Acoperire din Ag-ZnO/500 nm/otel (EG) Monostrat complet sau aproape complet
Inalt citotoxic
Proba 6 - Acoperire din Ag-ZnO/500 nm/otel (EG) distrus
Proba 7 - Acoperire din Ag-ZnO/500 nm/otel (EG)
Proba 8 - Acoperire din ZnO/200 nm/otel (EG)
Proba 11 - Acoperire din ZnO/1000 nm/otel (EG)

Se confirma aspectul normal al celulelor MG-63 in cazul probelor 13 si Controlului, prezenta unui efect
citotoxic slab in cazul probei 10, efect citotoxic moderat in cazul probelor 4, 9 si 12 (evidentiat prin prezenta
celulelor cu morfologie normala, dar si a celor cu morfologie modificata (celule picnotice, rotunjite, desprinse de
substrat) si respectiv prezenta unui efect citotoxic accentuat pentru restul probelor analizate (Fig. 9, Tabelul 3).

3.1.4. Concluzii: In concluzie, rezultatele preliminare de evaluare in vitro a biocompatibilitatii

materialelor analizate, au relevat faptul ca materiale testate prezinta grade diferite de citotoxicitate asupra
celulelor MG-63, ce conditioneaza utilizarea lor pentru aplicatii in vivo.

3.2. Studiu preliminar de genotoxicitate

3.2.1. Obiectiv: Acest studiu reprezinta o testare preliminara prin expunere pe termen scurt a
genotoxicitatii probelor de pulberi: P2.2 Ag-ZnONp (AC-A); P1.11 ZnONp; P1.2 Ag-ZnONp (AC-A), in
scopul optimizarii metodologiei de testare in vivo a genotoxicitatii materialelor obtinute in cadrul proiectului.

3.2.2. Introducere: Testul de micronucleatie in vivo pe model mamalian este un test standardizat utilizat
pentru detectarea leziunilor cromozomale, precum si a perturbarilor in desfasurarea ciclulul celular, in special
a fazei mitotice, produse de un compus chimic (care este testat). Aceste modificari sunt studiate prin analiza
celulelor hematopoetice prelevate din maduva osoasa si/sau sange periferic prelevat de la animale, in special
rozatoare [16]. Alterari ale integritatii ADN pot fi determinate de o serie de compusi chimici care pot afecta
procesele celulare normale prin interactiune directa sau indirecta cu ADN, determinand instabilitate genetica.
Testul de micronucleatie in vivo este relevant pentru evaluarea potentialului mutagen al unor substante,
deoarece sunt luati in considerare si factorii metabolici, farmacokinetici, precum si repararea ADN.
Micronucleii sunt fragmente cromozomale, acentice, care apar din aberatii structural cromozomale asimetrice.
Testul de micronucleatie pe model mamalian: Testul de micronucleatie (MMT assay) a fost realizat in
concordanta cu recomandarile OECD referitoare la testarea substantelor chimice [17].
9
 3.2.3. Design-ul experimentelor
Animalele au fost expuse la suspensiile de testat prin injectie intraperitoneala 100 µl/g greutate corporala
(din solutia stoc 125 µg/ml in DMSO) in trei doze la interval de 72 ore. Prelevarea probelor biologice s-a facut
conform recomandarilor Consiliului European (86/609/CEE/24.11.2004) [18]. Loturile de animale au fost
codificate astfel: Grup Control - Animale din grupul injectat cu DMSO; Grup P1 - animale injectate cu
P2.2. Ag-ZnONp (AC-A) dizolvat in DMSO; Grup P2 - animale injectate cu P1.11 ZnONp dizolvat in
DMSO; Grup P3 - animale injectate cu P1.2 Ag-ZnONp (AC-A) dizolvat in DMSO.

3.2.4. Rezultate obtinute: Pentru a detecta posibilele efecte citotoxice a fost calculat raportul PCE/NCE
(polychromatic erythrocytes/normochromatic erythrocytes) in 1000 eritrocite/animal. Analiza s-a realizat la
microscopul Olympus BX40 cu sursa de fluorescenta. Abundenta reticulocitelor a fost similara la grupurile
analizate, respectiv: 46,4±3‰, 47,0±3,4‰, 47±1,6‰. De asemenea, reticulocitele fragmentate au prezentat o
frecventa de 2,0 ±1‰ in raport cu martorul, indicand faptul ca nu exista fragmentari substantiale ale ADN pe
parcursul ciclului celular la 24 h dupa primul tratament. Coloratia cu acridine orange poate diferentia cu
usurinta reticulocitele fragmentate de cele normale [19]. Reticulocitele fragmentate sunt colorate cu AO in
verde galbui, in timp ce reticulocitele normale sunt colorate in orange-rosu (Fig. 10).

a) b) c) d)
Fig. 10. Imagini de microscopie de fluorescenta pe frotiuri obtinute din sange periferic - coloratia cu
orange (X 120) - reticulocitele fragmentate sunt evidentiate in coloratia cu AO prin culoarea verde.
(a) Martor (DMSO), (b) Proba 1 (cod P2.2), (c) Proba 2 (cod P1.11), (d) Proba 3 (cod P1.2).

Parametrul denumit frecventa eritrocitelor policromatice micronucleate (MNPCE - micronucleated

polychromatic erythrocytes) de la un singur individ a fost utilizat ca unitate experimentala, variatia standard
reprezentand diferentele intre animalele din acelasi grup (Fig. 11, Tabelul 4).

Tabelul 4. Frecventa MN/1000 nuclei pentru probele analizate.

Control P1 P2 P3
Frecventa 7.0 7.18 10.08 7.76
MN/1000 nuclei 6.1 7.10 7.40 7.76
5.0 17.10 12.00 9.00
Media 6.03 10.46 9.82 8.17
Std. Dev. 1.002 5.751 2.310 0.716
Fig. 11. Frecventa eritrocitelor policromatice micronucleate (Pair t Test).

3.2.5. Concluzii: Aceste rezultate sunt rezultatul unor studii preliminare de optimizare a metodologiei de
testare in vivo a genotoxicitatii, iar semnificatia statistica nu este deocamdata relevanta. Nu au fost identificate
modificari majore in frecventa micronucleilor pentru cele trei probe raportate la control (p > 0,05).

Capitolul 4. Evaluarea activitatii antimicrobiene a materialelor nanostructurate si a substratului

metalic

4.1. Partea experimentala

Activitatea antimicrobiana a ME de materiale nanostructurate obtinute a fost evaluata impotriva tulpinilor
bacteriene Gram-negative (Klebsiella pneumoniae 40, Acinetobacter baumannii complex 230, Enterobacter
cloacae 56, Pseudomonas aeruginosa ATCC 27853, Escherichia coli ATCC 8739) si Gram-pozitive
(Staphylococcus aureus ATCC 6538, S. aureus meticilina rezistent - MRSA, Enterococcus faecalis ATCC
29212, Enterococcus faecium 17, Bacillus subtilis ATCC 6633) si tulpinei fungice Candida albicans ATCC
26790. Activitatea antimicrobiana a substratului metalic si a unor acoperiri din Ag-ZnO este prezentata la
Cap. 7, cf. A.2.7.
10
 Au fost efectuate urmatoarele teste:
- screening-ul calitativ al sensibilitatii tulpinilor microbiene de testat fata de materialele elaborate
(esantioane de comprimate de pulberi de Ø8 mm si h1-2 mm) printr-o metoda adaptata difuziei de disc. Citirea
rezultatelor s-a efectuat prin masurarea diametrelor zonelor de inhibitie generate de prezenta comprimatelor in
mediu, cu ajutorul unei rigle gradate. Efectul bactericid al materialelor nanostructurate (inhibarea cresterii
microbiene) a fost cuantificat prin aparitia unei zone de inhibitie (zona clara) in jurul esantionului analizat.
- determinarea concentratiei minime inhibitorie (CMI) (mg/ml) a materialelor nanostructurate fata
de tulpinile bacteriene de testat s-a realizat prin metoda microdilutiilor seriale in mediu lichid (Mueller
Hinton) repartizat in placi cu 96 de godeuri, ca fiind cantitatea minima de compus chimic capabila sa inhibe
cresterea celulelor microbiene [20].
- studiul influentei compusilor testati asupra dezvoltarii de biofilme microbiene pe substrat inert s-a
realizat conform referintei [21], iar valoarea concentratiei minime de eradicare a biofilmului (CMEB)
(mg/ml) a fost considerata ca fiind cea mai mica concentratie a compusului testat care a inhibat dezvoltarea
biofilmului pe godeurile placii.

4.2. Rezultate obtinute

Realizarea screening-ului calitativ (Fig. 12) a avut ca scop determinarea activitatii antimicrobiene a
compusilor luati in studiu.

a) b)

c) d)
Fig. 12. Actiunea inhibitorie a materialelor testate asupra tulpinii de
(a) S. aureus, (b) S. aureus meticilina rezistent, (c) K. pneumoniae, (d) B. subtilis.

Majoritatea compusilor (Fig. 12) au exercitat o actiune antimicrobiana crescuta fata de unele tulpini
microbiene Gram-pozitive (S. aureus, S. aureus meticilina rezistent, E. faecium, B. subtilis) si Gram-negative
(K. pneumoniae, A. baumannii, E. cloacae, E. coli) supuse testarii, evidentiata prin aparitia unor zone de
inhibitie a cresterii, cu diametru cuprins in intervalul 9-50 mm.
Valorile CMI si CMEB au variat de la 0,002 mg/ml la >1 mg/ml, functie de compusii si tulpinile testate.
Compusii din Ag-ZnO cu 0...2,64 % AgNp au fost mai eficienti din punct de vedere al bioactivitatii
comparativ cu cei din Ag-TiO2. In plus, activitatea antimicrobiana a fost mai buna asupra tulpinilor
Gram-pozitive testate fata de cele Gram-negative, probabil datorita diferentelor dintre structura celulara a
bacteriilor Gram-pozitive si cele Gram-negative, care prezinta grosimi diferite ale straturilor de peptidoglican
care inconjoara membrana plasmatica. Bacteriile Gram-pozitive au mai multe straturi de peptidoglican de
grosime 30-100 nm, care constituie in jur de 50% din materialul peretelui celular, in timp ce bacteriile Gram-
negative au doar cateva straturi subtiri de peptidoglican de circa 10 nm grosime, care constituie 5-10% din
materialul peretelui celular. Cu toate acestea, membrana exterioara a bacteriilor Gram-negative bogata in
fosfolipide, proteine, lipoproteine si lipopolizaharide ar putea reprezenta o bariera suplimentara impotriva
particulelor testate [22]. Totusi, in anumite cazuri, atunci cand membrana exterioara este strapunsa, peretii
celulari ai bacteriilor Gram-negative sunt mai predispusi la rupere mecanica datorita cantitatii reduse de
peptidoglican [23], [24].
Avand in vedere rezultatele testelor biologice, partenerii proiectului au selectat pentru realizarea
depunerilor materiale nanostructurate pe baza de Ag-ZnO.

11
 Capitolul 5. Experimentari preliminare pentru realizarea unor ME de acoperiri nanostructurate

Pentru realizarea activitatii A.2.5. Partenerul P2 - SC MGM Star Construct SRL a efectuat probele
experimentale de depuneri straturi subtiri de materiale nanostructurate pe substrat de otel inox pe
2 echipamente de vid prin 2 metode de evaporare: (1) termic cu fascicol de electroni si (2) pulverizare cu
magnetron in RF.

5.1. Realizare ME de acoperiri nanostructurate prin evaporare termica cu fascicol de electroni

5.1.1. Materiale folosite:

- materiale pentru evaporare in forma de comprimate de pulberi metalice (Ag) si Ag-MeO (MeO = ZnO,
TiO2) cu 0...2,64 % MeO cu dimensiunile Ø8 mm x h2-3,5 mm. Modelele functionale (MF) de comprimate de
pulberi nanostructurate au fost realizate de CO in cadrul acestei etape si predate Partenerului P2 (16 MF de
comprimate de pulberi: P1.2, P1.5, P1.7...P1.13, P1.14, P2.1...P2.6 (Fig. 13).
- substrat din otel inox marca 316L (Fig. 14).

a) b) c) d)
Fig. 13. Comprimate din pulberi: (a) P1.7, (b) P1.14, (c) P2.2, (d) P2.6. Fig. 14. Substrat din otel inox.

5.1.2. Partea experimentala: Depunerile de grosime 100-1000 nm au fost realizate cu o instalatie de vid
Balzers BAK-600 (Fig. 15), echipata cu sursa e-gun, sistem dozare gaz tehnologic, sistem de monitorizare rata
de depunere si grosime strat depus cu cuart XTC INFICON, etc.

a) b) c) a) b)
Fig. 15. Instalatie de vid Balzers BAK-600: (a) vedere generala, Fig. 16. Pozitionare fascicol (a) si evaporare (b)
(b) sursa e-gun, (c) panou comanda vid, rotatie, descarcare
luminoasa, sistem XTC INFICON.

5.1.3. Rezultate obtinute

Prin procedeul de evaporare termica cu fascicol de electroni (Fig. 16) Partenerul P2 a procesat 8 tipuri de
materiale de evaporat (P.1.5. Ag-ZnONp (AC-C), P.1.11 ZnONp, P.1.2. Ag-ZnONp (AC-A), P.1.12. ZnOMp,
P.2.1. Ag-ZnONp (AM-A), P.2.2. Ag-ZnONp (AC-C), P.2.3. Ag-ZnOMp (AC-C), P.1.10 AgMp), astfel incat
au fost obtinute 8 ME a cate 3-6 bucati de acoperiri nanostructurate (notate EG) de Ag-ZnO, ZnO si Ag de
grosime 100 nm, 200 nm, 500 nm si 1000 nm, depuse pe substrat de otel inox 316L (Fig. 17).
Prin realizarea acestor acoperiri s-a demonstrat functionalitatea comprimatelor de pulberi pentru
evaporare elaborate in cadrul acestei etape.

Fig. 17. Probe de acoperiri depuse/otel inox (EG) si livrate de P2 la CO pentru caracterizari.
12
 5.2. Realizare ME de acoperiri nanostructurate prin pulverizare cu magnetron in RF
5.2.1. Materiale folosite:
- tinte de pulverizare pe baza de Ag-ZnO, ZnO, Ag, Ag-TiO2 si TiO2 elaborate in cadrul proiectului;
- substrat din otel inox marca 316L;
5.2.2. Partea experimentala: Depunerile au fost realizate cu o instalatie de vid VUP-5 (Fig. 18, Fig. 19)
echipata cu sursa evaporare - pulverizare TORUS 2” HV (Kurt J. Lesker); sistem dozare gaz tehnologic;
sistem alimentare RF (Kurt J. Lesker), continand R301 MKII radio frecventa (RF) 15 MHz si putere 300 W,
EJAT3 retea cuplare automata si EJMC2 controler cuplare automata, etc.

a) b) a) b) c)
Fig. 18. Instalatie de depunere in vid Fig. 19. Realizare depuneri: (a) initiere plasma, (b) proces
VUP-5 (a), incinta vid (b). depunere, (c) demontare suport cu probe acoperite depuse.

5.2.3. Rezultate obtinute

Prin pulverizare cu magnetron in RF Partenerul
P2 a procesat 4 tipuri de tinte de pulverizare a)
(ME-T1, ME-T5, ME-T6, ME-T8), astfel incat au
fost obtinute 4 ME a cate 20-25 bucati de acoperiri
nanostructurate de Ag-ZnO, ZnO si Ag depuse pe b)
substrat de otel inox 316L (ex. Fig. 20). Probele au
fost predate pentru caracterizari Coordonatorului
CO de catre Partenerul P2.
Prin realizarea acestor acoperiri s-a demonstrat c)
functionalitatea unor tinte de pulverizare din
Ag-ZnO, ZnO si Ag elaborate in cadrul acestei Fig. 20. Acoperiri depuse pe otel inox (MS)
etape. din tinta (a) ME-T5, (b) ME-T6, (c) ME-T8.

Capitolul 6. Caracterizarea fizico-chimica si structurala a ME de acoperiri nanostructurate

6.1. Materiale folosite: ME de acoperiri (EG si MS) realizate cf. Capitolului 5.

6.2. Mod de lucru si echipamente folosite: Probele de acoperiri au fost caracterizate pe directia
longitudinala a acoperirilor, din punct de vedere al morfologiei si marimii particulelor de pulbere si a
compozitiei chimice prin analize XRD cu un difractometru de raze X Bruker tip D8 ADVANCE si analize
SEM cu EDX cu un microscop electronic de baleiaj cu sursa de emisie de camp si cu fascicul focalizat de ioni
(FESEM-FIB) de tip Auriga Zeiss.

6.3. Rezultate obtinute

In Fig. 21 se prezinta difractogramele de acoperiri din pulberi compozite Ag-ZnO depuse pe otel inox
prin cele 2 metode de evaporare abordate in cadrul cercetarilor experimentale.

a)

13
 b)

Fig. 21. Difractogramele probelor de acoperiri din pulberi compozite Ag-ZnO depuse pe otel inox prin:
(a) evaporare termica cu fascicol de electroni, (b) pulverizare cu magnetron in RF.

Dupa depunerea prin evaporare termica (EG) materialele nanostructurate de acoperiri din Ag-ZnO au o
dimensiune medie de cristalit de 7,92-18,23 nm.
Fig. 22 prezinta rezultate analizelor EDX ale unor probe de acoperiri (EG si MG) elaborate cf. Cap. 5.

a) b)

c) d)

e) f)

Fig. 22. Rezultate analize EDX ale probelor de acoperiri din (a) P1.5/1000 nm (EG),
(b) P2.1/1000 nm (EG), (c) P1.2/500 nm (EG), (d) P1.2/1000 nm (EG), (e) P1.1 (MS), (f) P1.10 (MS).

Acoperirile au un aspect omogen (Fig. 22), cu distributia uniforma a AgNp in matricea de ZnO. Se
remarca o scadere in jur de 5-15 % a continutului de AgNp in materialul depus, comparativ cu materialul de
depunere, dar acest lucru nu a dus la scaderea activitatii antimicrobiene (cf. Rezultatelor din Cap. 6).
14
 Capitolul 7. Evaluarea activitatii antimicrobiene a ME de acoperiri nanostructurate

7.1. Materiale de analizat: (probe de acoperiri de grosime 200 nm, 500 nm, 1000 nm din pulbere
P1.5/Ag-ZnONp pe otel inox 316 L (e-gun) (probe notate 1-3), acoperiri de 200 nm, 500 nm, 1000 nm din
pulbere P1.11/ZnONp pe otel inox 316 L (e-gun) (probe notate 4-6), substrat de otel inox 316 L (proba 7)).

7.2. Tulpini utilizate: Staphylococcus aureus ATCC 6538 si Pseudomonas aeruginosa ATCC 27853

7.3. Mod de lucru: Peste esantioanele de placute de analizat sterilizate prin radiatii UV s-au adaugat 20 l
de suspensie bacteriana 0,5 McFarland si s-a lasat la incubat 6 ore, dupa care placutele au fost puse in 1 ml ser
fiziologic, au fost vortexate, iar din suspensia rezultata s-au realizat dilutii binare care s-au insamantat pentru
determinarea UFC.

7.4. Rezultate obtinute

Pe placutele din otel inox acoperite cu Ag-ZnO si ZnO (probele 1-6) nu s-au dezvoltat bacteriile.
Pe substratul din otel inox (proba 7) s-au determinat 26x106 UFC/ml. Rezultatele obtinute in cazul celor doua
tulpini bacteriene testate sunt asemanatoare. Fig. 23 prezinta rezultatele obtinute in cazul testelor cu
P. aeruginosa.

Fig.23. Aspectul probelor analizate (1-7 de la stanga la dreapta) impotriva

bacteriei Gram negative P. aeruginosa.

Capitolul 8. Protejarea drepturilor de proprietate industriala (pentru cercetare industriala) prin

elaborarea unei cereri de brevet si inregistrarea acesteia la OSIM
In cadrul Etapei 2/2015 a fost elaborata in comun de catre partenerii proiectului (CO, P1, P2) o cerere de
brevet de inventie cu nr. de inregistrare la OSIM A/00605 din 20.08.2015, cu titlul “Tinte de pulverizare si
straturi subtiri din nanopulberi antimicrobiene din oxid de zinc dopate cu argint si procedeu de obtinere”,
autori: M.V. Lungua, D. Patroia, F. Grigorea, M. Lucacia, D. Talpeanua, V. Tsakirisa, S. Mitreaa, A.
Bratulescua, C.D. Cirsteaa, N. Stancua, V. Marinescua, A. Sobetkiib, A.A. Sobetkiib, M.-C. Chifiriucc, M. Popac
(a CO / INCDIE ICPE-CA, b P2 / MGM STAR CONSTRUCT S.R.L., c P1 / Universitatea din Bucuresti).

Capitolul 9. Achizitionarea partiala a logisticii necesare (materii prime, materiale consumabile,

piese de schimb, echipamente, terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului
Pentru indeplinirea obiectivelor proiectului si a activitatilor propuse in Planul de realizare a proiectului
INMATCO partenerii proiectului au efectuat conform devizelor antecalcul diverse cheltuieli de materii prime,
materiale consumabile, piese de schimb, terti, etc. Aceste cheltuieli sunt prezentate in Fisa de evidenta a
cheltuielilor (FEC) pentru Etapa II/2015.

Capitolul 10. Diseminarea rezultatelor proiectului prin comunicarea si publicarea nationala sau
internationala a rezultatelor proiectului si actualizarea paginii web a proiectului
In vederea diseminarii pe scara larga a rezultatelor obtinute in cadrul contractului PNII nr. 215/2014 in
domeniul nanomaterialelor si acoperirilor nanostructurate pentru aplicatii medicale si a cresterii vizibilitatii
internationale a proiectului INMATCO, partenerii proiectului (CO, P1, P2) au realizat urmatoarele:
 comunicari: (1) prezentare sub forma de poster a lucrarii stiintifice: “Synthesis, processing and
characterisation of Ag-ZnO nanostructured materials and coatings for medical applications”, autori:
M.V. Lungua, I. Iona, D. Talpeanua, F. Grigorea, D. Patroia, S. Mitreaa, V. Marinescua, M.C. Chifiriucb, M.
Popab, A. Sobetkiic, A.A. Sobetkiic, V. Tsakirisa, M. Lucacia, A. Bratulescua, C.D. Cirsteaa (aCO/INCDIE
ICPE-CA, bP1/Universitatea din Bucuresti, cP2/MGM STAR CONSTRUCT S.R.L.), sustinuta de Dr. Ing.
M. Lungu (CO/INCDIE ICPE-CA) la conferinta „12th International Conference on Nanosciences &
Nanotechnologies (NN15-NANOTEXNOLOGY 2015), Thessaloniki, Greece”; (2) prezentare sub
forma de poster a lucrarii stiintifice “High prevalence of OXA-48 carbapenemase amongst ESBL-
producing but carbapenem-susceptible Enterobacteriaceae strains isolated from the intensive care units
of a Romanian hospital”, sustinuta de Drd. I. Gheorghe (P1/Universitatea din Bucuresti): (3) comunicare
15
 orala a lucrarii stiintifice “Epidemiology of Pseudomonas aeruginosa from regions with extraordinary
high prevalence of antimicrobial drug resistance: Eastern Europe”, autori: I. Gheorghe, M.C. Chifiriuc,
I. Czobor (P1/Universitatea din Bucuresti) sustinuta de Drd. Irina Gheorghe, in data de 27.04.2015, la
Bella Center (locul desfasurarii Congresului ECCMID 2015, Copenhagen Denmark), in cadrul unei
intalniri cu partenerii unei propuneri de proiect Horizon 2020, intitulata Bacteria Early Warning System
for Antibiotic Resistance in Europe, acronim BEWARE.
 articole publicate: abstractul lucrarii “Synthesis, processing and characterisation of Ag-ZnO
nanostructured materials and coatings for medical applications”, autori: M.V. Lungua et. al. a fost
publicat in Book of Abstracts a conferintei „12th International Conference on Nanosciences &
Nanotechnologies (NN15-NANOTEXNOLOGY 2015), Thessaloniki, Greece”, la pag. 121 si un articol
elaborat si trimis spre publicare intr-un jurnal ISI cu factor mare de impact.
 actualizarea paginii web a proiectului (http://www.icpe-ca.ro/lib/files/C215.pdf) cu Raportul stiintifico-
tehnic la Etapa II/2015 care cuprinde informatii neconfidentiale despre activitatile si rezultatele
proiectului.
 fise de produs (redactate in limba româna si engleza): (i) Nanopulberi antimicrobiene de oxid de zinc si
dioxid de titan dopate cu argint, (ii) Comprimate pentru evaporare termica si acoperiri din nanopulberi
antimicrobiene de oxid de zinc si dioxid de titan dopate cu argint si (iii) Tinte de pulverizare si acoperiri
din nanopulberi antimicrobiene de oxid de zinc si dioxid de titan dopate cu argint.

Capitolul 11. Participarea la manifestari tehnico-stiintifice nationale si internationale din domenii

specifice proiectului
In cadrul activitatii A2.11. privind participarea la diferite evenimente stiintifice din domenii specifice
proiectului au fost realizate urmatoarele:
 participarea in perioada 6-11.07.2015 a Dr. Magdalena V. Lungu (CO), conform Mandatului nr. 1426 din
29.04.2015, la conferinta: „12th International Conference on Nanosciences&Nanotechnologies (NN15-
NANOTEXNOLOGY 2015), Thessaloniki, Greece” cu o lucrare poster (cf. Cap. 10);
 participarea in data de 8.07.2015 a Dr. M.V. Lungu (CO), conform Mandatului nr. 1426 din 29.04.2015,
la evenimentul Matchmaking Event (B2B) organizat in cadrul NANOTEXNOLOGY 2015 Expo,
Salonic, Grecia (https://www.b2match.eu/nanotexnology2015/participants/114) si stabilirea de contacte cu
personalitati stiintifice din domeniu care pot fi cooptate in parteneriate internationale. Au avut loc intalniri
bilaterale cu durata de 20-30 min cu urmatorii specialisti: (1) Eng. Mark Güenter (Melec GmbH,
Germany), (2) Prof. Sandra Carvalho (University of Minho, Portugal), (3) Dipl. Eng. Andrew Carroll
(EU-Japan Centre for Industrial Cooperation, Belgium), (4) MSc.Dipl.Eng. Fotini Pappa (BL
NANOBIOMED, Greece), (5) Prof. Albano Cavaleiro (University of Coimbra, Portugal), (6) Dr. Valery
Serbezov (Nanotechplasma Ltd., Bulgaria).
 participarea in perioada 24-29.04.2015 a Drd. Irina Gheorghe (P1), conform Mandatului nr. 46 din
16.02.2015, la congresul „The 25th European Congress of Clinical Microbiology and Infectious
Diseases” (ECCMID), Copenhaga, Danemarca cu o lucrare poster si o prezentare orala (cf. Cap. 10);
 participarea CO in calitate de expozant la Salonul Cercetarii 2015 organizat in cadrul Târgului Tehnic
International Bucuresti in perioada 14-17.10.2015. Din partea CO, Dr. M.V. Lungu, Dr. L. Leonat si
Dr. V. Tsakiris au participat si prezentat urmatoarele produse si fise de produs (cf. Cap. 10).

Capitolul 12. Managementul si coordonarea proiectului

Directorul de proiect si Responsabilii de proiect au urmarit permanent ca lucrarile de cercetare-dezvoltare
aferente proiectului sa se realizeze conform Planului de realizare a proiectului, in vederea preintampinarii
oricarei disfunctionalitati in activitati. Directorul de proiect si Responsabilii de proiect, impreuna cu
Directorul economic/Contabilul fiecarei organizatii participante la proiect au urmarit permanent ca alocarile
financiare sa se faca in functie de destinatia prevazuta. Comunicarea intre parteneri s-a efectuat eficient prin
e-mail, telefon si intalniri in cadrul proiectului. Elaborarea Raportului de etapa a fost realizata in comun de
Directorul de proiect si Responsabilii de proiect, conform activitatilor prevazute in Planul de realizare a
proiectului, astfel incat, rezultatele obtinute au fost in concordata cu cele planificate.
Capitolul 13. Concluzii
In Etapa II/2015 a proiectului au fost realizate urmatoarele activitati de cercetare industriala:
 Au fost elaborate 17 ME de suspensii coloidale de Ag-MeO (ME-S1...ME-S17), din care au fost realizate
15 ME de materiale nanostructurate de pulberi compozite (ME-P1...ME-P15), 14 ME de tinte de
pulverizare (ME-T1...ME-T14) si 16 ME de comprimate de pulberi compozite pentru evaporare termica;
16
 A fost intocmit un flux tehnologic de realizare materiale nanostructurate si un flux tehnologic de realizare
tinte de pulverizare;
 Pulberile au fost caracterizate din punct de vedere al morfologiei si marimii particulelor, a compozitiei
chimice, densitatii liber varsate prin analize XRF, XRD, SEM si metoda Hall;
 Tintele de pulverizare au fost caracterizate din punct de vedere al compozitiei chimice prin analize XRF,
densitatii cu balanta hidrostatica, duritatii Vickers (HV) si modulului lui Young prin teste mecanice;
 Formarea AgNp pe pulberile de ZnO si TiO2 a fost dovedita prin aparitia rezonantei plasmonului de
suprafata a Ag in spectrele de reflectanta in UV-Vis ale pulberilor compozite Ag-MeO;
 A fost efectuat un studiu privind investigarea citotoxicitatii a 12 probe de acoperiri de Ag-ZnO si unei probe de
otel inox, in scopul optimizarii metodologiei de testare a biocompatibilitatii in raport cu celulele mamaliane in
vederea obtinerii unor noi generatii de materiale de acoperire a suprafetelor metalice. Materiale testate prezinta
grade diferite de citotoxicitate asupra celulelor MG-63, ce conditioneaza utilizarea lor pentru aplicatii in vivo;
 A fost realizat un studiu de testare preliminara prin expunere pe termen scurt a genotoxicitatii a 3 probe de
pulberi de Ag-ZnONp cu 0...2,64 % AgNp, in scopul optimizarii metodologiei de testare in vivo a
genotoxicitatii materialelor obtinute in cadrul proiectului, dar semnificatia statistica nu este deocamdata
relevanta, fiind necesare teste suplimentare;
 Activitatea antimicrobiana a materialelor nanostructurate obtinute a fost evaluata impotriva unui spectru
larg de bacterii si fungi prin teste calitative si cantitative pentru determinarea concentratiei minime
inhibitorie (CMI) si a concentratiei minime de eradicare a biofilmului (CMEB) a materialelor
nanostructurate fata de tulpinile bacteriene de testat;
 Compusii din Ag-ZnO cu 0...2,64 % AgNp au fost mai eficienti din punct de vedere al bioactivitatii
comparativ cu cei din Ag-TiO2, iar activitatea antimicrobiana a fost mai buna asupra tulpinilor Gram-
pozitive testate fata de cele Gram-negative;
 Au fost efectuate depuneri de straturi subtiri de materiale nanostructurate pe substrat de otel inox pe 2
echipamente de vid prin 2 metode de evaporare: (1) termic cu fascicol de electroni si (2) pulverizare cu
magnetron in RF, din care au rezultat 12 ME de acoperiri nanostructurate de Ag-ZnO, ZnO si Ag de
grosime 100-1000 nm, depuse pe otel inox;
 Au fost intocmite 2 fluxuri tehnologice de realizare acoperiri nanostructurate;
 Prin realizarea acoperirilor s-a demonstrat functionalitatea comprimatelor de pulberi utilizate la depunerile
prin evaporare termica si a unor tinte de pulverizare utilizate la depunerile prin pulverizare cu magnetron in RF;
 Probele de acoperiri au fost investigate din punct de vedere al uniformitatii, morfologiei, compozitiei
chimice si dimensiunii de cristalit medie prin analize SEM cu EDX si XRD. Acoperirile au fost uniforme
si omogene, cu o buna aderenta a filmelor depuse pe substratul metalic;
 A fost evaluata activitatea antimicrobiana pe ME de acoperiri nanostructurate din Ag-ZnO si ZnO si pe
substratul din otel inox, utilizand tulpinile S. aureus si P. aeruginosa. Bacteriile nu s-au dezvoltat pe
placutele din otel inox acoperite, ci doar pe substratul din otel inox, care a prezentat 26x106 UFC/ml;
 A fost elaborata si inregistrata la OSIM o cerere de brevet de inventie;
 A fost achizitionata partial logistica necesara (materii prime, materiale consumabile, piese de schimb,
terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului.
 A fost elaborat si trimis spre publicare un articol intr-un jurnal ISI cu factor mare de impact;
 Au fost realizate 3 participari la manifestari tehnico-stiintifice internationale si nationale din domenii specifice
proiectului (conferinta NANOTEXNOLOGY 2015, Salonic, Grecia; congresul ECCMID 2015, Copenhaga,
Danemarca, Salonul Cercetarii 2015 din cadrul Târgului Tehnic International Bucuresti, România);
 Au fost comunicate 2 lucrari sub forma de postere si o prezentare orala la o conferinta si un congres
international, au fost intocmite 2 rapoarte de deplasare si 3 fise de produs (in româna si engleza) si
prezentate produse (materiale nanostructurate, comprimate de pulberi compozite pentru evaporare termica
si tinte de pulverizare) la Salonul Cercetarii 2015-TTIB, România.
 A fost actualizata pagina web a proiectului (http://www.icpe-ca.ro/lib/files/C215.pdf);
 A fost elaborat raportul de etapa nr. II/2015, in comun de catre partenerii proiectului.
 A fost realizat eficient managementul si coordonarea proiectului, astfel incat au fost indeplinite activitatile
propuse cu rezultatele preconizate in Planul de realizare a proiectului.
Avand in vedere cele de mai sus se considera oportuna continuarea lucrarilor de definitivare cercetare
industriala si dezvoltare experimentala din etapa urmatoare, cu activitati de realizare, caracterizare si
certificare prototipuri de materiale si acoperiri nanostructurate, realizarea unor produse finite acoperite,
protejarea drepturilor de proprietate industriala, diseminarea pe scara larga a rezultatelor proiectului si a
cresterii vizibilitatii internationale a proiectului.

17
Bibliografie
[1]. M. Asghar, H. Noor, M.S. Awan, S. Naseem, M.A. Hasan, Post-annealing modification in structural properties of ZnO
thin films on p-type Si substrate deposited by evaporation, Mater. Sci. Semicond. Process., 2008, Vol. 11, pp. 30-35.
[2]. C. Karunakaran, V. Rajeswari, P. Gomathisankar, Optical, electrical, photocatalytic, and bactericidal properties of
microwave synthesized nanocrystalline Ag-ZnO and ZnO, Solid State Sciences, Superlattices Microstruct., Vol.
13, No. 5, (2011), pp. 923-928.
[3]. I.S. Kim, E.K. Jeong, D.Y. Kim, M. Kumar, S.-Y. Choi, Investigation of p-type behavior in Ag-doped ZnO thin
films by E-beam evaporation, Appl. Surf. Sci., 2009, Vol. 255, pp. 4011-4014.
[4]. A. Schinwald and K. Donaldson, Use of back-scatter electron signals to visualise cell/nanowires interactions in
vitro and in vivo; frustrated phagocytosis of long fibres in macrophages and compartmentalisation in mesothelial
cells in vivo, Part. Fibre Toxicol., 2012, Vol. 9, 34.
[5]. S. Link, M.A. El-Sayed (2003) Optical properties and ultrafast dynamics of metallic nanocrystals, Annu Rev Phys.
Chem, Vol. 54, pp. 331-366, doi: 10.1146/annurev.physchem.54.011002.103759
[6]. F.S. Rosarin, S. Mirunalini (2011) Noble metallic nanoparticles with novel biomedical properties, J. Bioanal.
Biomed Vol. 3, No. 4, pp. 085-091, doi: 10.4172/1948-593X.1000049
[7]. D.D. Evanoff Jr, G. Chumanov (2005) Synthesis and optical properties of silver nanoparticles and arrays.
ChemPhysChem 6(7):1221-1231, doi: 10.1002/cphc.200500113
[8]. M.A. Noginov, G. Zhu, M. Bahoura, J. Adegoke, C. Small, et. al. (2007) The effect of gain and absorption on
surface plasmons in metal nanoparticles. Appl Phys B: Lasers Opt 86(3):455-460, doi: 10.1007/s00340-006-2401-0
[9]. Mie, G. (1908), Beiträge zur Optik trüber Medien, speziell kolloidaler Metallösungen. Ann. Phys., Vol. 330, pp.
377-445, doi: 10.1002/andp.19083300302.
[10]. W.H. Cho, D.J. Kang, S.G. Kim (2003) Intraparticle structures of composite TiO2/SiO2 nanoparticles prepared by
varying precursor mixing modes in vapor phase, J. Mater Sci., Vol. 38, No. 12, pp. 2619-2625, doi:
10.1023/A:1024478417561
[11]. G. Shan, L. Xu, G. Wang, Y. Liu, Enhanced Raman scattering of ZnO quantum dots on silver colloids, J. Phys.
Chem. C, 2007, Vol. 111, pp. 3290-3293.
[12]. http://www.imet.de/stahl_1_e.htm, Steel and special steel alloys
[13]. H. Declercq, N. Van den Vreken, E. De Maeyer, R. Verbeeck, E. Schacht, L. De Ridder et. al. (2004), Isolation,
proliferation and differentiation of osteoblastic cells to study cell/biomaterial interactions: comparison of different
isolation techniques and source, Biomaterials, Vol. 25, pp. 757-68.
[14]. C. Pautke, M. Schieker, T. Tischer, A. Kolk, P. Neth, W. Mutschler, S. Milz (2004), Characterization of
osteosarcoma cell lines MG-63, Saos-2 and U-2 OS in comparison to human osteoblasts, Anticancer Res., Vol. 24,
Issue 6, pp. 3743-3748.
[15]. ***ISO 10993-5:2009(E) Part. 5. Biological evaluation of medical devices - Part 5:Tests for in vitro cytotoxicity
[16]. J.Y. Kwon, P. Koedrith, Y.R. Seo (2014), Current investigations into the genotoxicity of zinc oxide and silica
nanoparticles in mammalian models in vitro and in vivo: carcinogenic/genotoxic potential, relevant mechanisms
and biomarkers, artifacts, and limitations, International Journal of Nanomedicine, Vol. 9 (Supp. 2), pp. 271-286.
[17]. ***OECD (2014), Test No. 474: Mammalian Erythrocyte Micronucleus Test, OECD Guidelines for the Testing of
Chemicals, Section 4, OECD Publishing, Paris, doi: http://dx.doi.org/10.1787/9789264224292-en
[18]. *** Dir. Cons. 86/609/CEE/24.11.2004, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor utilizate pentru
scopuri experimentale si alte scopuri stiintifice.
[19]. T. Polard, S. Jean, G. Merlina, C. Laplanche, E. Pinelli, L. Gauthier (2011), Giemsa versus acridine orange
staining in the fish micronucleus assay and validation for use in water quality monitoring, Ecotoxicology and
Environmental Safety, Vol. 74 (1). pp. 144-149.
[20]. P.C. Balaure, E. Andronescu, A.M. Grumezescu, A. Ficai, K.S. Huang, C.H. Yang, M.C. Chifiriuc, Y.S. Lin.,
Fabrication, characterization and in vitro profile based interaction with eukaryotic and prokaryotic cells of
alginate-chitosan-silica biocomposite, Int. J. Pharm. 2013, Vol. 441, pp. 555-561.
[21]. C. Limban, M.C. Chifiriuc, Antibacterial Activity of New Dibenzoxepinone Oximes with Fluorine and
Trifluoromethyl Group Substituents, Int. J. Mol. Sci., 2011, Vol. 12, pp. 6432-6444.
[22]. T.J. Silhavy, D. Kahne, S. Walker, The Bacterial Cell Envelope, Cold Spring Harb. Perspect. Biol., 2010, Vol. 2,
a000414.
[23]. G. Tortora, R.B. Funke, L.C. Case, Microbiology: An Introduction. Addison-Wesley Longman Inc, New York, 2001.
[24]. S. Khan, I.A. Qazi, I. Hashmi, M. Ali Awan, Najum-us-Sehar Sadaf Zaidi, Synthesis of Silver-Doped Titanium
TiO2 Powder-Coated Surfaces and Its Ability to Inactivate Pseudomonas aeruginosa and Bacillus subtilis, Journal
of Nanomaterials, Vol. 2013, Article ID 531010, 8 pages, 2013, doi:10.1155/2013/531010

18
ANEXE – FISE DE PRODUS

19
20
21
SUS
 PROGRAMUL PNII - PARTENERIATE IN DOMENII PRIORITARE
Finantare: buget
Autoritate contractanta: Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamântului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si
Inovarii (UEFISCDI)
Programul: PNII - PARTENERIATE IN DOMENII PRIORITARE
Contractor: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA (INCDIE ICPE-CA)
Partener 1: UNIVERSITATEA BUCURESTI, Facultatea de Biologie
Partener 2: MGM STAR CONSTRUCT SRL

RAPORT ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC - ETAPA III/2016

la C215/2014 - Materiale şi acoperiri nanostructurate inovative cu activitate antimicrobiană
pentru aplicaţii medicale (Acronim proiect: INMATCO)
Denumirea etapei: Cercetare industriala si dezvoltare experimentala partiala: realizarea si caracterizarea
modelelor de materiale si acoperiri nanostructurate, elaborare specificatii tehnice
Perioda de derulare a etapei: 19.12.2015 - 23.12.2016
Activităţi / Partenerii implicaţi în realizarea activităţii:
A.3.1. Realizarea unor modele experimentale optimizate de materiale nanostructurate / CO, P2
A.3.2. Caracterizarea mecanica, tribologica si electrochimica a modelelor experimentale de acoperiri nanostructurate,
studiul grosimii si aderentei stratului/straturilor subtiri de materiale nanostructurate / CO, P2
A.3.3. Studii de citotoxicitate si genotoxicitate pentru evaluarea biocompatibilitatii noilor materiale nanostructurate / P1
A.3.4. Elaborare specificații tehnice materiale nanostructurate si tinte de pulverizare cu activitate antimicrobiana / CO, P1, P2
A.3.5. Elaborare specificatie tehnica acoperiri nanostructurate antimicrobiene / CO, P1, P2
A.3.6. Achizitionarea partiala a logisticii necesare (materii prime, materiale consumabile, piese de schimb, echipamente,
terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului / CO, P1, P2
A.3.7. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuala (pentru dezvoltare industriala) prin elaborarea unei cereri de
brevet si inregistrarea acesteia la OSIM / CO, P1, P2
A.3.8. Diseminarea rezultatelor proiectului prin comunicarea si publicarea nationala sau internationala a rezultatelor
proiectului si actualizarea paginii web a proiectului / CO, P1, P2
A.3.9. Participarea la manifestari tehnico-stiintifice nationale si internationale din domenii specifice proiectului /CO, P1, P2
A.3.10. Managementul si coordonarea proiectului; Elaborarea raportului de etapa (tehnico-stiintific si financiar) / CO, P1, P2
Rezultate aşteptate: Modele experimentale (ME) de materiale (min. 6) si acoperiri nanostructurate optimizate (min. 6);
Studii citologice si biochimice (min. 2); Specificații tehnice materiale nanostructurate (min. 1), tinte de pulverizare (min.
1) si acoperiri nanostructurate (min. 1); O cerere de brevet de inventie inregistrata la OSIM; Min. 2 articole comunicate;
1 articol trimis spre publicare in jurnale ISI; 1 articol publicat intr-un jurnal ISI; Pagina web a proiectului actualizata;
Rapoarte de deplasare; Raport de etapa.
Colectiv de lucru:
CO: INCDIE ICPE-CA P1: UNIVERSITATEA BUCURESTI P2: MGM STAR CONSTRUCT SRL
Director de proiect: Responsabil de proiect: Responsabil de proiect:
Dr. Ing. Lungu Magdalena Prof. Dr. Chifiriuc Mariana-Carmen Drd. Fiz. Sobetkii Arcadie
Membri CO: Membri P1: Membri P2:
Dr. Ing. Enescu Elena Prof. Dr. Mihaescu Grigore Drd. Fiz. Sobetkii A. Arcadii
Dr. Ing. Patroi Delia Dr. Popa Marcela Fiz. Capatana Valentina
Dr. Ing. Lucaci Mariana Dr. Coralia Bleotu Ec. Diaconu Corina Daniela
Dr. Ing. Tsakiris Violeta Drd. Gheorghe Irina Ing. Gritcu Corneliu
Dr. Fiz. Cirstea Diana Visan Mihai, Director general
Dr. Fiz. Leonat Lucia Dr. Ditu Lia Mara Ec. Visan Emilia Cristina, Director
Dr. Ing. Bara Adela Dr. Constantin Nicoleta comercial
Dr. Fiz. Sbarcea Gabriela Dr. Curutiu Carmen
Dr. Ing. Ion Ioana Stoica Maria
Dr. Chim. Iordoc Mihai Sarbu Ecaterina Monica
Dr. Chim. Barbu Paula
Dr. Ing. Talpeanu Dorinel
Ing. Bratulescu Alexandra
Ing. Mitrea Sorina
Ing. Stancu Nicolae
Drd. Ing. Grigore Florentina
Drd. Marinescu Virgil
Drd. Ing. Marin Mihai
Drd. Radu Lacramioara Elena
Sing. Hajdu Carmen
Tehn. Vlad Dorina
Munc. Matei Valeria
Tehn. Zoicas Doina
Munc. Vicol Nicolae
Munc. Vicol Ana
1
 REZUMATUL ETAPEI DE EXECUTIE
In Etapa 3/2016 la proiectul PCCA, Contract nr. 215/2014, derulat in cadrul programului PNCDI II - PARTENERIATE
au fost prevazute si indeplinite activitati de cercetare industriala si de dezvoltare experimentala, care vor conduce in etapa
urmatoare la elaborarea de noi dispozitive medicale din categoria instrumentelor medicale chirurgicale critice invazive din
otel inox functionalizate antimicrobian cu acoperiri nanostructurate de tip straturi subtiri pe baza de Ag-TiO2 sau Ag-ZnO.
Capitolele 3.1. si 3.2. prezinta activitatile A.3.1.-Realizarea unor modele experimentale optimizate de materiale si
acoperiri nanostructurate si A.3.2.-Caracterizarea mecanica, tribologica si electrochimica a modelelor experimentale de
acoperiri nanostructurate, studiul grosimii si aderentei stratului/straturilor subtiri de materiale nanostructurate, realizate
de CO in colaborare cu P2. Au fost elaborate de catre CO 13 ME de suspensii coloidale de Ag-ZnO (ME-S3.1...ME-S3.13),
din care au fost realizate 13 ME de materiale nanostructurate de pulberi compozite pe baza de Ag-ZnO (ME-P3.1...ME-
P3.13), Pulberile au fost caracterizate din punct de vedere al compoziţiei chimice si dimensiunii medii de cristalit prin
analize XRF si XRD. Partenerul P2 a efectuat depunerile de straturi subtiri de materiale nanostructurate pe substrat metalic
din otel inox, cu un echipament de vid, prin metoda de evaporare termica cu fascicol de electroni, utilizand 9 tipuri de
materiale de depunere. Au fost obtinute 20 loturi (b001...b020) de ME de acoperiri nanostructurate de Ag-TiO2, Ag-ZnO,
ZnO si Inconel 600 de grosime 150...700 nm, depuse pe 2...6 tipo-dimensiuni de substrat din otel inox 316L, care apoi au fost
tratate termic (TT) si investigate din punct de vedere mecanic, tribologic si electrochimic. Acoperirile au fost uniforme, cu o
buna aderenta a filmelor depuse pe substratul metalic. Probele b011 TT, b004 TT si b002 TT au avut cea mai mare
rezistenta la zgariere, prezentand forte de adeziune (Lc2) de 7,82... 8,20 N si de coeziune (Lc3) de 12,31...13,49 N. Probele
de acoperiri b017 TT, b004 TT, b006 TT, b002 TT, b003 TT, b012 TT si b018 TT au aratat un comportament tribologic
foarte bun, avand coeficient mic de frecare (μmediu de 0,151... 0,698) si factor mic de uzura (K de 3,83x10-5...15,3x10-4
mm3/(Nm)). Probele b010 TT, b012 TT, b009 TT, b013 TT si b004...b007 TT au avut un comportament foarte bun la testele
electrochimice, avand viteza de coroziune in intervalul 2,05...15,88 µm/an, fiind de circa 3,87...30 de ori mai mica decat
viteza de coroziune a substratului din otel inox 316L (61,46 µm/an).
Capitolul 3.3 prezinta activitatea A.3.3.-Studii de citotoxicitate si genotoxicitate pentru evaluarea biocompatibilitatii
noilor materiale nanostructurate, realizata de Partenerul P1. Activitatea antimicrobiana a materialelor nanostructurate
P3.1...P3.13 si a acoperirilor nanostructurate (b001...b020) a fost evaluata impotriva unui spectru larg de bacterii Gram-
negative (E. coli, P. aeruginosa) si Gram-pozitive (S. aureus, E. faecalis) si fungi (C. albicans). Rezultatele au evidentiat o
activitate antimicrobiana buna a materialelor P.3.1, P.3.2, P.3.3. si P.3.4 si a straturilor subtiri depuse pe otel inox 316L, in
special cele din Ag-TiO2, fata de speciile microbiene mentionate, demonstrand potentialul acestora de a fi utilizate in
aplicatii din domeniul biotehnologic, industrial si biomedical. A fost efectuat un studiu privind investigarea citotoxicitatii
materialelor nanostructurate pe baza de pulberi compozite Ag-ZnO (P3.1...P3.13) si a acoperirilor pe baza de Ag-TiO2,
Ag-ZnO, ZnO, Inconel 600 (b001...b009) si substrat de otel inox. Materiale testate prezinta grade diferite de citotoxicitate
asupra celulelor MG63, ce conditioneaza utilizarea lor pentru aplicatii in vivo. A fost realizat un studiu de genotoxicitate
pentru 2 probe de pulberi selectate de Ag-ZnONp (P3.1 si P3.4). S-a evidentiat un potential genotoxic scazut al Ag-ZnONp,
comparativ cu controlul, rezultat pozitiv cu implicatii benefice in utilizarea acestor Np in domenii tehnico-medicale.
Capitolul 3.4. descrie activitatile A.3.4.-Elaborare specificații tehnice materiale nanostructurate si tinte de
pulverizare cu activitate antimicrobiana si A.3.5.-Elaborare specificatie tehnica acoperiri nanostructurate antimicrobiene.
Au fost intocmite 3 specificatii tehnice pentru (i) materiale nano si microstructurate pe baza de pulberi compozite de
Ag-TiO2, (ST 111/29.11.2016) (ii) tinte de pulverizare pe baza de Ag-TiO2 (ST 112/29.11.2016) si (iii) acoperiri
nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 cu activitate antimicrobiana (ST 113/29.11.2016).
Capitolele 3.5.-3.9. prezinta activitatile A.3.6-Achizitionarea partiala a logisticii necesare (materii prime, materiale
consumabile, piese de schimb, echipamente, terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului, A.3.7.-Protejarea drepturilor
de proprietate intelectuala (pentru dezvoltare industriala) prin elaborarea unei cereri de brevet si inregistrarea acesteia la
OSIM, A.3.8.-Diseminarea rezultatelor proiectului prin comunicarea si publicarea nationala sau internationala a
rezultatelor proiectului si actualizarea paginii web a proiectului, A.3.9.-Participarea la manifestari tehnico-stiintifice
nationale si internationale din domenii specifice proiectului si A.3.10.-Managementul si coordonarea proiectului;
Elaborarea raportului de etapa (tehnico-stiintific si financiar). In cadrul acestor activitati, printr-un management eficient
partenerii proiectului au elaborat si depus la OSIM o cerere de brevet de inventie, au achizitionat o parte din logistica
necesara, cum ar fi un Sistem Calotest pentru determinarea grosimii straturilor subtiri, un microscop Carl Zeiss, un software
VWGA-589 pentru determinarea largimii energetice a benzii interzise pentru materialele si acoperirile din Ag-ZnO si Ag-
TiO2 si au elaborat raportul de etapa, a fost actualizata pagina web a proiectului, a fost elaborat, trimis spre publicare si
publicat un articol in jurnalul ISI Materials Characterization (Elsevier, ISSN 1044-5803, FI/2015=2,383, SRI/2016=3,463),
au fost realizate 3 participari la manifestari tehnico-stiintifice internationale din domenii specifice proiectului (conferinta 10th
International Conference on Photoexcited Processes and Applications, ICPEPA-10, Aug. 29-Sept. 2, 2016, Brasov, Romania si
manifestarea „Vilnius International Summit on Communicable Diseases”, June 26-July 1, 2016, Vilnius, Lituania), au fost
comunicate 4 lucrari sub forma de postere la cele 2 manifestari si au fost publicate 5 abstracte in Book of Abstracts.
In urma indeplinirii activitatilor A.3.1-A.3.10. s-au obtinut urmatoarele rezultate:  13 ME de suspensii coloidale
de Ag-ZnO;  13 ME de materiale nanostructurate de pulberi compozite Ag-ZnO;  20 ME de acoperiri nanostructurate
din Ag-TiO2, Ag-ZnO, ZnO si Inconel 600; un studiu de evaluare a activitatii antimicrobiene a unor materiale si acoperiri
nanostructurate selectate;  un studiu de citotoxicitate;  un studiu de genotoxicitate;  3 specificații tehnice;  o cerere
de brevet de inventie inregistrata la OSIM;  3 participari la manifestari tehnico-stiintifice internationale din domenii
specifice proiectului;  4 lucrari (postere) comunicate si 5 abstracte publicate in Book of Abstracts;  un articol publicat in
jurnalul ISI Materials Characterization (Elsevier, ISSN 1044-5803, FI/2015=2,383, SRI/2016=3,463);  pagina web a
proiectului actualizata pe site-ul CO si crearea unei pagini web a proiectului pe ResearchGate;  raportul de etapa.
Avand in vedere cele de mai sus se considera oportuna continuarea lucrarilor de definitivare dezvoltare experimentala
din etapa urmatoare, cu activitati de realizare, caracterizare si certificare prototipuri de materiale si acoperiri nanostructurate
si prototipuri de tinte de pulverizare, realizarea unor produse finite acoperite, diseminarea pe scara larga a rezultatelor
proiectului si cresterea vizibilitatii internationale a proiectului.
2
 DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICĂ

Scopul Etapei 3/2016 a fost elaborarea unor modele experimentale (ME) optimizate de materiale si
acoperiri nanostructurate, caracterizarea mecanica (studiul grosimii si aderentei stratului/straturilor subtiri),
tribologica (determinarea coeficientului de frecare si a factorului de uzura) si electrochimica (determinarea
vitezei de coroziune) a ME de acoperiri nanostructurate, realizarea unor studii de citotoxicitate si
genotoxicitate pentru evaluarea biocompatibilitatii noilor materiale nanostructurate, elaborarea a trei
specificații tehnice pentru (i) materiale nanostructurate, (ii) tinte de pulverizare si (iii) acoperiri
nanostructurate antimicrobiene, protejarea drepturilor de proprietate intelectuala prin elaborarea unei cereri de
brevet de inventie inregistrat la OSIM si diseminarea pe scara larga a rezultatelor proiectului prin comunicarea
si publicarea nationala sau internationala a rezultatelor proiectului, actualizarea paginii web a proiectului si
participarea la manifestari tehnico-stiintifice nationale si internationale din domenii specifice proiectului.

Capitolul 3.1. Realizarea unor ME optimizate de materiale si acoperiri nanostructurate

3.1.1. Realizarea ME optimizate de materiale nanostructurate

3.1.1.1. Materiale folosite: nanopulbere de ZnO (ZnONp, würtzită,  99,5 %), azotat de argint (AgNO3 p.a.,
cristalizat, min. 99,9%, Safina), agenti de reducere si de stabilizare, apa bidistilata (conductivitatea electrica de 5
S la 25°C, pH = 5,5).

3.1.1.2. Mod de lucru si echipamente folosite: ME de materiale nanostructurate pe baza de Ag-ZnO s-au
obtinut de catre CO prin sinteza chimica in situ a AgNp prin reducerea Ag+ din solutii apoase de AgNO3 cu un
reducator slab de tip polielectrolit (PE) anionic care are rol si de stabilizator electrostatic, in care se afla
dispersate ZnONp, urmata de reducerea finala a Ag+ cu un agent de reducere (AR). In acest scop s-a utilizat o
instalatie de sinteza chimica in mediu apos alcatuita dintr-un vas de reactie tip Berzelius cu volum de 5000 mL,
agitator mecanic tip RZR 2021 (Heidolph) si plita de incalzire (Velp).

3.1.1.3. Rezultate obţinute: In Tabelul 3.1 se prezinta ME de suspensii coloidale de Ag-ZnO elaborate
prin sinteza chimica (ME-S3.1...ME-S3.13) si de ME de materiale nanostructurate de pulberi compozite de
Ag-ZnO (ME-P3.1...ME-P3.13) cu un continut masic de 0,16...1,04 % AgNp realizate din aceste suspensii.

Tabelul 3.1. ME de suspensii coloidale de Ag-ZnO elaborate prin sinteza chimica si de ME de materiale
nanostructurate de pulberi compozite de Ag-ZnO realizate din aceste suspensii.
Cod suspensie Cod pulbere
Cod ME Cod ME
coloidala (SC) compozita
suspensie pulbere
de Ag-ZnO de Ag-ZnO
ME-S3.1. SC3.1 (P-A) ME-P3.1. P3.1 (P-A)
ME-S3.2. SC3.2 (P-G) ME-P3.2. P3.2 (P-G)
ME-S3.3. SC3.3 (P-B) ME-P3.3. P3.3 (P-B)
ME-S3.4. SC3.4 (S-A) ME-P3.4. P3.4 (S-A)
ME-S3.5. SC3.5 (S-G) ME-P3.5. P3.5 (S-G)
ME-S3.6. SC3.6 (S-B) ME-P3.6. P3.6 (S-B)
ME-S3.7. SC3.7 (C) ME-P3.7. P3.7 (C)
ME-S3.8. SC3.8 (C-G) ME-P3.8. P3.8 (C-G)
ME-S3.9. SC3.9 (C-A) ME-P3.9. P3.9 (C-A)
ME-S3.10. SC3.10 (C-C) ME-P3.10. P3.10 (C-C)
ME-S3.11. SC3.11 (C-B) ME-P3.11. P3.11 (C-B)
ME-S3.12. SC3.12 (C-C) ME-P3.12. P3.12 (C-C)
ME-S3.13. SC3/1.5 (C-B) ME-P3.13. P3/1.5 (C-B)

ME de materiale nanostructurate elaborate au fost analizate din punct de vedere biologic, conform testelor
descrise in Capitolul 3.3., in vederea selectarii ME optime, cu cele mai bune proprietati antimicrobiene.

3
 3.1.2. Realizarea ME optimizate de acoperiri nanostructurate

3.1.2.1. Materialele pentru evaporare folosite: Modelele functionale (MF)

de comprimate pentru evaporare termica cu dimensiunile Ø8 mm x h2-3,5 mm
au fost realizate de CO prin tehnici ale metalurgiei pulberilor din materiale nano
si microstructurate pe baza de pulberi compozite de Ag-ZnO si Ag-TiO2
cu 0,47...2,64 % AgNp elaborate in etapa anterioara a proiectului si pulberi
comerciale de ZnONp (Metall Rare Earth Ltd., China) si selectate pentru depuneri
(P1.2 Ag-ZnONp (AC-A), P1.5 AgZnONp (AC-C), P1.11 ZnONp,
P2.1 Ag-ZnONp (AM-A), P2.2 Ag-ZnONp (AC-A), P2.3. Ag-ZnOMp (AC-A),
P2.4. Ag-TiO2Mp (AM-A), P2.5. Ag-TiO2Np (AC-A). Pentru stratul intermediar s-
a folosit la depuneri sarma de Inconel 600 (Umicore, Germania) cu Ø1 mm.
Substratul din otel inox marca 316L a fost executat de P2 in 6 tipo-dimensiuni:
Ø25 mm x 1 mm, Ø10 mm x 1 mm, Ø8 mm x 1 mm, 20 mm x 30 mm x 1 mm, Fig. 3.1. Substrat din otel
8 mm x 8 mm x 1 mm, 5 mm x 5 mm x 1 mm. Substratul de otel a fost polizat inox 316L.
luciu oglinda pe fata pe care s-a realizat depunerea in strat subtire (Fig. 3.1).

3.1.2.2. Mod de lucru si echipamente folosite: Partenerul P2 a efectuat ME de

acoperiri nanostructurate de tip straturi subtiri de grosime 500 nm, cu sau fara un
strat subtire intermediar din Inconel 600, depuse pe substrat din otel inox 316L cu
o instalatie de vid Balzers BAK-600 dotata cu un sistem de monitorizare rata de
depunere si grosime strat depus cu cuart XTC INFICON prin evaporare termica cu
fascicol de electroni, conform Instructiunii Tehnologice IT 0111/2016 elaborata de
P2 prin Drd. Fiz. Sobetkii Arcadii si Drd. Fiz. Sobetkii Arcadie. Acoperirile
nanostructurate (Fig. 3.2) au fost predate de P2 Coordonatorului proiectului, care a Fig. 3.2. Probe de
efectuat un tratament termic (TT) al loturilor de probe acoperite. acoperiri livrabile
(b010...b013).
3.1.2.3. Rezultate obţinute
In Fig. 3.3 se prezinta ME de acoperiri nanostructurate (loturi codificate b001...b020) realizate prin
evaporare termica cu fascicol de electroni.

a) b) c) d)
Fig. 3.3. Aspectul unor acoperiri nanostructurate TT: (a) b004, (b) b005, (c) b006, (d) b012.

Acoperirile elaborate (b001...b020) au un aspect uniform, fara incluziuni straine. Culoarea acoperirilor a
fost influentata de continutul de Ag din materialele compozite, precum si de grosimea stratului depus.

Capitolul 3.2. Caracterizarea mecanica, tribologica si electrochimica a ME de acoperiri

nanostructurate, studiul grosimii si aderentei stratului/straturilor subtiri de materiale nanostructurate

3.2.1. Materiale folosite: ME de acoperiri nanostructurate elaborate in Etapa 3/2016 a proiectului.

3.2.2. Mod de lucru si echipamente folosite: Acoperirile nanostructurate au fost caracterizate din punct
de vedere mecanic (determinarea fortelor critice la zgariere, a aderentei si grosimii filmelor subtiri) si
tribologic (determinarea coeficientului de frecare si al factorului de uzura) pe probe TT si electrochimic
(determinarea rezistentei la coroziune) pe probe NT si TT.

4
 (i) Caracterizarea mecanica a probelor TT s-a realizat prin teste de
zgariere cu un echipament Micro-Combi Tester (CSM Instruments,
Elvetia), dotat cu modul de microzgariere (MCTX) cu varf Rockwell de
diamant cu raza de 200 m si cu microscop optic cu obiective 5x, 20x,
50x si 100x (Fig. 3.4), conform standardelor ASTM C1624-05 (2015)
[3.1], DIN EN 1071-3:2005-10 [3.2] si SR EN ISO 20502:2016 [3.3].
Testele de zgariere au constat in determinarea fortelor critice (Lc),
adica a sarcinilor celor mai mici la care apar defecte recunoscute in
probele de acoperiri investigate. Fortele critice s-au determinat din
curbele inregistrate si din imaginile achizitionate prin analiza optica Fig. 3.4. Echipament Micro-
(20x) cu optiunea Panorama a software-ului de achizitie a datelor. Combi Tester utilizat la testele
de zgariere.
(ii) Studiul grosimii straturilor subtiri s-a realizat cu un sistem
Calotest Compact (Anton Paar, Elvetia) (Fig. 3.5), conform standardului
SR EN ISO 26423:2016 [3.4], prin metoda „ball cratering”, pe probe de
acoperiri TT depuse pe substrat de otel inox 316L. In acest scop stratul
depus a fost erodat cu o sfera (bila de otel), pe care s-a aplicat o
suspensie abraziva, bila fiind rotita cu un arbore de antrenare din otel. In
urma procesului de frecare abraziva dintre bila si suprafata probei
acoperite rezulta o adancitura (crater) de uzare sub forma de calota
sferica, atat in strat cat si in substrat. Craterul format a fost analizat Fig. 3.5. Sistemul Calotest utilizat
optic la microscopul atasat echipamentului Micro-Combi Tester la studiul grosimii acoperirilor.
(obiectiv 5x), astfel incat prin observarea cercurilor concentrice, cercul
interior reprezentand substratul, iar celelalte cercuri concentrice
exterioare reprezentand straturile subtiri depuse (Fig. 3.6), prin
software-ul echipamentului, optiunea Calotest s-a determinat grosimea
stratului (t) ca fiind: t = x*y/(2R)
(iii) Testele tribologice au fost realizate conform standardelor
ASTM G99-05 (2016) [3.5] si SR EN 1071-13:2010 [3.6], cu un
tribometru standard de tip bila pe disc, echipat cu modul rotativ (CSM
Instruments, Elvetia) (Fig. 3.7), in care a fost pozitionata proba TT cu
acoperire depusa pe substrat de otel. Deformarea partenerului static
(bila stationara de otel 100Cr6) a fost masurata cu un senzor pentru
sarcina aplicata, fiind înregistrată ca forta tangentiala (Ft).
Coeficientul de frecare (µ) la alunecare s-a calculat ca fiind
raportul dintre forta tangentială (Ft) si forta normala (Fn):
µ = Ft/Fn
Factorul de uzura, K [mm3/(Nm)] pentru probele de acoperiri s-a
determinat cu software-ul specific de comanda, achizitie si prelucrare
de date al tribometrului, prin masurarea volumului de material
indepartat prin normalizarea acestuia la sarcina aplicata si distanta
parcursa in timpul testului tribologic, conform relatiei: Fig. 3.6. Principiul metodei
„ball cratering”.
K = V/(Fn.L) [mm3/(Nm)],
unde V [mm3] = volumul de material pierdut (dislocat) în timpul
desfasurarii testului tribologic; V = produsul dintre aria urmei de uzura
si lungimea circumferintei urmei de uzura, Fn [N] = forta normala
aplicata; L [m] = distanta de alunecare.
Aria urmei de uzura [µm2] s-a determinat cu un profilometru
Surtonic S25 (Taylor Hobson, UK) cu vârf standard din diamant cu raza
de 5 m (Fig. 3.7), pentru o lungime de evaluare a probei de 4 mm si o
lungime de unda de prag (Cut-off) de 0,8 mm, utilizand un filtru
Gaussian digital.
Fig. 3.7. Tribometru bila pe disc
si profilometru Surtronic S25.

5
 (iv) Caracterizarea electrochimica a probelor s-a realizat
conform standardului ASTM G 102-89 (2015) [3.7], pe probe
selectate de acoperiri nanostructurate netratate termic (NT) sau
tratate termic (TT) si pe substrat din otel inox 316L, utilizand un
echipament potentiostat/galvanostat model PGZ 301 VoltaLab 40
(Radiometer Analytical, Franta) conectat la calculator prin interfata
grafica VoltaMaster 4 (Fig. 3.8), conectat la o celulă standard cu 3
electrozi,; electrodul de referinţă a fost un electrod de calomel saturat
(Ag/AgCl), contraelectrodul a fost un electrod de platină, iar
electrodul de lucru a fost proba testata (acoperire nanostructurata NT Fig. 3.8. Potentiostat/galvanostat
sau TT, respectiv proba din otel inox 316L). Ca electrolit a fost aleasa VoltaLab 40 conectat la calculator
solutia Ringer (1000 mL soluţie perfuzabilă conţin: clorură de potasiu prin interfata grafica VoltaMaster 4.
0,3 g, clorură de calciu dihidrat 0,33 g şi clorură de sodiu 8,6 g)
Rezistenta la polarizare, Rp (kΏ*cm2) si viteza de coroziune, Vcor (µm/an) s-au determinat prin metoda
extrapolarii dreptelor Tafel din curbele de polarizare potentiodinamica.
3.2.3. Rezultate obţinute
Tabelul 3.2. si Fig. 3.9...3.11 prezinta rezultatele testelor de zgariere ale unor ME de acoperiri
nanostructurate, si anume: imaginile optice (Panorama) ale profilului topografic al suprafetelor probelor
acoperite, curbele inregistrate in timpul testelor de zgariere, valorile fortelor critice: Lc1 - inceputul
desprinderilor interfaciale, cu defecte minore longitudinale (tensiuni Hertziene) ale acoperirilor la marginile
urmei de zgariere, Lc2 (forta de adeziune) - desprinderi interfaciale de-a lungul marginilor urmei de zgariere
cu perforare ductila continua a acoperirii, fara expunerea substratului din otel inox, Lc3 (forta de coeziune)
- exfoliere totala a stratului de acoperire nanostructurata, cu expunerea substratului din otel inox sau a stratului
intermediar din Inconel 600, valorile latimii urmei de uzura: Δi - la inceputul urmei de zgariere, Δm - la
mijlocul urmei de zgariere si Δc - la capatul urmei de zgariere.
Tabelul 3.2. Rezultatele testelor de zgariere ale unor ME de acoperiri nanostructurate TT.
b001 b002 b004

Lc1=4,28 N; Lc2=8,37 N; Lc3=12,85 N Lc1=2,27 N; Lc2=7,95 N; Lc3=12,31 N Lc1=4,02 N; Lc2=7,82 N; Lc3=13,27 N

Δi=59,93 µm; Δm=88,06 µm; Δc=108,03 µm Δi=41,99 µm; Δm=85,20 µm; Δc=109,25 µm Δi=57,89 µm; Δm=86,43 µm; Δc=110,98 µm
b012 b017 b020

Lc1=2,27 N; Lc2=7,81 N; Lc3=12,47 N Lc1=2,60 N; Lc2=8,55 N; Lc3=12,76 N Lc1=3,42 N; Lc2=9,78 N; Lc3=12,57 N

Δi=39,95 µm; Δm=81,53 µm; Δc=95,80 µm Δi=53,00 µm; Δm=91,32 µm; Δc=121,48 µm Δi=49,33 µm; Δm=82,35 µm; Δc=101,51 µm

Fig. 3.9. Imagine optica (20x) a Fig. 3.10. Imagine optica (20x) a Fig. 3.11. Imagine optica (20x)
latimii urmei de uzura Δi pentru latimii urmei de uzura Δi a latimii urmei de uzura Δi
proba b004 TT. pentru proba b004 TT. pentru proba b004 TT.

Pe baza rezultatelor obtinute in urma testelor de zgariere a acoperirilor se constata ca probele b011, b004,
si b002 au cea mai mare rezistenta la zgariere, prezentand forte de adeziune (Lc2) de 7,82... 8,20 N si de
coeziune (Lc3) de 12,31... 13,49 N.

6
 Fig. 3.12 prezinta imaginile optice (5x) ale calotelor sferice de uzura pentru probe de acoperiri
nanostructurate testate cu sistemul Calotest Compact pentru determinarea grosimii stratului subtire. Se
observa faptul ca grosimea straturilor subtiri determinata prin metoda „ball cratering” este in concordanta cu
grosimea stratului depus monitorizat cu sistemul cu cuart XTC INFICON, aferent instalatiei de depunere in
vid Balzers BAK-600.

a) b) c)
Fig. 3.12. Imagini optice (20x) ale calotelor sferice de uzura pentru probe de acoperiri nanostructurate
testate cu sistemul Calotest Compact: (a) b004 TT, (b) b013 TT, (c) b019 TT.

Fig. 3.13 prezinta aspectul probelor testate tribologic in mediu uscat cu partener static: bila din otel
100Cr6 cu Ø6 mm (raze de alunecare de 4 mm, 6 mm, 8 mm si 10 mm si distante de alunecare de 10 m, 50 m,
100 m si 200 m).
Fig. 3.14, respectiv Fig. 3.15 prezinta variatia coeficientului de frecare, functie de distanta de alunecare,
respectiv imaginea profilului si aria urmei de uzura determinata cu profilometrul, pentru proba b004 TT.

a) b)

c) d)

Fig. 3.13. Aspectul

probelor testate
tribologic. Fig. 3.14. Variatia coeficientului de frecare,
functie de distanta de alunecare pentru proba b004 TT:
(a) R = 4 mm, d = 10 m, (b) R = 6 mm, d = 50 m,
(c) R = 8 mm, d = 100 m, (d) R = 10 mm, d = 200 m.

Fig. 3.15. Imaginea profilului

a) b) si aria urmei de uzura
determinata cu profilometrul,
pentru proba b004 TT:
(a) R = 4 mm, d = 10 m,
c) d) (b) R = 6 mm, d = 50 m,
(c) R = 8 mm, d = 100 m,
(d) R = 10 mm, d = 200 m.

Probele de acoperiri nanostructurate care au prezentat un comportament tribologic foarte bun, avand
coeficient mic de frecare (μmediu) si factor mic de uzura (K) sunt dupa cum urmeaza: b017 TT (μmediu
de 0,177...0,421, K de 3,83x10-5...16,88x10-5 mm3/(Nm)), b004 TT (μmediu de 0,202...0,559, K de
5,56x10-5...69,20x10-5 mm3/(Nm)), b006 TT (μmediu de 0,151...0,333, K de 16,97x10-5...98,96x10-5 mm3/(Nm)),
b002 TT (μmediu de 0,431...0,580, K de 11,72x10-5...26,57x10-5 mm3/(Nm)), b003 TT (μmediu de 0,253...0,591,
K de 7,81x10-5...40,95x10-5 mm3/(Nm)), b012 TT (μmediu de 0,300...0,684, K de 35,2x10-5...68,35x10-5
mm3/(Nm)) si b018 TT (μmediu de 0,193...0,698, K de 38,56x10-5...15,3x10-4 mm3/(Nm)).
7
 Fig. 3.16 si Fig. 3.17 prezintă curbele de polarizare potentiodinamica, respectiv aspectul unor probe
testate in electrolit Ringer.

b006 NT b007 TT b008 TT

b004 NT b004 TT
Fig. 3.16. Curbele de polarizare potentiodinamica Fig. 3.17. Aspectul probelor testate
ale probelor testate in electrolit Ringer electrochimic in electrolit Ringer.
Probele b010 TT, b012 TT, b009 TT, b013 TT si b004...b007 TT au aratat un comportament foarte bun
la testele electrochimice, avand viteza de coroziune in intervalul 2,053...15,88 µm/an, fiind de circa 3,87...30
de ori mai mica decat viteza de coroziune a substratului din otel inox 316L (61,46 µm/an), fapt ce
demonstreaza utilitatea functionalizarii substratului din otel inox cu acest tip de acoperiri nanostructurate.

Capitolul 3.3. Studii de citotoxicitate si genotoxicitate pentru evaluarea biocompatibilitatii noilor

materiale nanostructurate

3.3.1. Testarea activitatii antimicrobiene a pulberilor

In acest studiu s-a evaluat activitatea antimicrobiană a pulberilor conditionate sub forma de pastile
codificate P3.1...P3.13 fata de 5 tulpini bacteriene și fungice planctonice și aderate. Activitatea antimicrobiana
a pulberilor obținute a fost testata față de bacterii Gram-negative (E. coli ATCC 8739, P. aeruginosa ATCC
27853), si Gram-pozitive (S. aureus ATCC 6538, E. faecalis ATCC 29212) si fungi (C. albicans ATCC
10231). S-au utilizat suspensii microbiene cu densitate de 1,5x108 CFU/mL (0,5 McFarland) obtinute din
culturi bacteriene de 15-18 h dezvoltate pe mediul solid. Pulberile au fost suspensionate in dimetilsulfoxid
(DMSO) pentru obtinerea unei solutii stoc de concentratie 5 mg/mL.
Testarea calitativa a activitatii antimicrobiene s-a realizat prin metoda difuzimetrica adaptata, constand
in depunerea pastilei ca atare pe mediu Muller Hinton insamantat in prealabil in panza cu tulpina microbiana
de testat.
Testarea cantitativa a activitatii antimicrobiene a fost realizata prin metoda microdilutiilor in mediu
lichid in placi cu 96 godeuri. S-au realizat dilutii seriale binare ale compusilor (de la 5000 μg/mL pana la 9,76
μg/mL) in 200 μL bulion, iradiate 30 min la UV-C (100-290 nm) si respectiv VIS, utilizand un flux laminar
germicid si lampi de iluminat, apoi fiecare godeu a fost insamantat cu 50 μL inocul microbian. Plăcile au fost
incubate timp de 24 h la 37°C, iar valorile concentrației minime inhibitorii (CMI) au fost stabilite ca fiind
corespunzatoare celei mai mici concentrații a compusului testat care a inhibat creșterea culturilor microbiene,
comparativ cu martorul pozitiv, relevată printr-o valoare scăzuta a absorbanței la 600 nm (Apollo LB 911
cititor ELISA) 3.8].
8
 Pentru evaluarea influenței suspensiilor testate asupra capacității tulpinilor microbiene de a coloniza
substratul inert s-a utilizat metoda microtitrarii. Microplăcile utilizate pentru testare CMI au fost golite și
spălate de trei ori cu tampon fosfat salin. Biofilmul format pe peretele godeului de plastic a fost fixat 5 min cu
metanol rece, colorat timp de 15 min cu o soluție de cristal violet și resuspendat cu o soluție 33% de acid
acetic glacial. Densitatea celulară a fost măsurată prin citirea densității optice a soluției colorate la 490 nm.
Concentrația minimă de eradicare biofilm (CMEB) au fost considerata ca fiind cea mai mică concentrație a
compusului testat care a inhibat dezvoltarea biofilmului in godeurile plăcii [3.9].
Rezultate obţinute
Analiza calitativa a activitatii antimicrobiene a aratat
faptul că tulpinile de S. aureus, P. aeruginosa si E. coli
au fost mai sensibile decat cele de E. faecalis si C.
albicans (Fig. 3.25) la substantele testate. In functie de
diametrul zonei de inhibitie, s-a observat că cele mai
active substante, care au generat cele mai mari zone de
inhibitie au fost P3.4, P3.1, P3.9, P3.12. și P3.11
(Fig. 3.18).
Analiza cantitativa a activitatii antimicrobiene a
relevat o buna activitate antifungica a majoritatii
pulberilor testate, cu valori mai mici de 2 mg/mL pentru
toate combinatiile testate cu exceptia probelor P.3.1 si
P 3 11 (Fi 3 19) P t l l lt ii i bi Fig. 3.18. Reprezentarea grafica a zonelor
de inhibitie a cresterii microbiene
produse de substantele testate.

a) b) c)

Fig. 3.19. Reprezentarea grafica a

d) e) valorilor CMI (mg/mL) ale pulberilor
testate fata de tulpinile de:
(a) C. albicans, (b) E. coli,
(c) P. aeruginosa,
(d) S. aureus, (e) E. faecalis.

Activitatea antibiofilm a substantelor testate a fost superioara celei exercitate asupra celulelor in stare
planctonica, inregistrandu-se valori CMEB sub 2 mg/mL fata de 3 din cele 5 tulpini microbiene, respectiv
P. aeruginosa, C. albicans si S. aureus (Fig. 3.20). Cele mai eficiente substante cu activitate antibiofilm au
fost P.3.1, P.3.2, P.3.3. si P.3.4.

a) b) c)

d) e) Fig. 3.20. Reprezentarea grafica

a valorilor CMEB (mg/mL)
ale pulberilor testate
fata de tulpinile de:
(a) P. aeruginosa,
(b) C. albicans, (c) S. aureus,
(d) E. coli, (e) E. faecalis.

9
 3.3.2. Testarea citotoxicitatii substantelor asupra celulelor eucariote s-a realizat astfel: Un inocul de
5x105 celule HCT8 au fost însămânţate în placi cu 24 de godeuri, în mediu DMEM (Dulbecco's Modified
Eagle Medium) (Sigma) suplimentat cu 10% ser fetal de viţel (Sigma) și 100 µg/mL substanta de testat si s-au
incubat la 37°C, într-o atmosferă umedă, cu 5% CO2. La 24 de ore s-a analizat morfologia celulelor aderate,
care au fost fotografiate utilizand microscopul inversat Zeiss Observer D1 (Fig. 3.21). Rezultatele obtinute au
aratat ca substantele testate au fost citotoxice la concentratia testata, determinand desprinderea monostratului
si afectarea morfologiei celulare (Fig. 3.21).
Control P3.1 P3.2 P3.3 P3.4

P3.5 P3.6 P3.7 P3.8 P3.9

P3.13
Fig. 3.21. Imagini de
P3.10 P3.11 P3.12 microscopie inversata a
monostratului celular
HCT-8 dezvoltat in
prezenta substantelor
de testat (control de
monostrat celular Hep-2
si probe P3.11-P3.13).

3.3.3. Evaluarea genotoxicitatii probelor abreviate P3.1 si P3.4, selectate datorita activitatii bune
antimicrobiene si antibiofilm. In urma verificarii si optimizarii metodologiei de analiza realizata in etapa
anterioara, s-a ales testarea pe model mamalian in vitro (culturi de limfocite din sange periferic uman) si in vivo
(maduva osoasa murina).
In ultima decada, domeniul identificarii, testarii si evaluarii capacitatii genotoxice a compusilor chimici si
mai ales a nanomaterialelor a fost imbunatatit considerabil datorita efortului colaborativ al comunitatii
stiintifice. S-au realizat numeroase studii comparative privind variatiile in protocoalele de testare [3.10],
timpul de expunere al materialului de testat in cultura celulara [3.11], precum si alegerea liniilor celulare
[3.11], [3.12]. In anul 2010 OEDC (Organisation for Economic Co-operation and Development) a elaborat un
ghid metodologic pentru testarea si evaluarea capacitatii genotoxice a substantelor. Acest ghid este revizuit si
actualizat in fiecare an. Conform OEDC, testul de micronucleatie in vitro [3.13] este recomandat ca un test de
baza pentru evaluarea si caracterizarea capacitatii genotoxice a agentilor chimici/farmaceutici. Este utilizat in
scopul detectarii micronucleilor in citoplasma celulelor interfazice. Micronucleii sunt fragmente cromozomale
acentrice (fara centromer) sau cromozomi intregi incapabili de a migra la unul din cei doi poli ai celulei in
timpul anafazei mitotice. Acest test detecteaza activitatea clastogenica si aneugenica a a unor agenti chimici,
in celule care au parcurs diviziunea celulara in timpul sau dupa expunerea la substanta de testat.
Prin intermediul testului de micronucleatie in vitro (MNvit) se poate determina rapid frecventa leziunilor
cromozomale precum si a perturbarilor in desfasurarea ciclului celular produse de un agent chimic (care este
testat). Acest test a castigat mai multa popularitate fata de testul detectarii aberatiilor cromozomale (CAAT)
deoarece este mult mai fezabil, usor de realizat, rapid si mai sensibil in detectarea leziunilor subtile provocate
de agentii aneugeni si clastogeni.Testul de micronucleatie in vivo pe model mammalian (Mammalian
Erythrocyte MN Test) [3.14] este un test standardizat utilizat pentru detectarea leziunilor cromozomale,
precum si a perturbarilor in desfasurarea ciclulul celular, in special a fazei mitotice, produse de un compus
chimic (care este testat). Aceste modificari sunt studiate prin analiza celulelor hematopoetice prelevate din
maduva osoasa si/sau sange periferic prelevat de la animale, in special rozatoare [3.15]. Testul de
micronucleatie in vivo este relevant pentru evaluarea potentialului mutagen al unor substante deoarece sunt
luati in considerare si factorii metabolici, farmacokinetici, precum si capacitatea de reparare a ADN.

(1) Testul MNvit a fost realizat conform recomandarilor OECD 487. S-au realizat culturi de limfocite
umane. Sangele periferic a fost recoltat de la un individ de sex feminin de varsta medie, sanatos care nu a fost
expus recent la agenti genotoxici (substante chimice, radiatii ionizante, infectii bacteriene/virale). Pentru

10
fiecare tip de proba (P3.1 si P3.4) au fost utilizate trei concentratii de Ag-ZnONp: 1,5 mg/mL; 2,5 mg/mL si
5 mg.mL. Aceste concentratii au fost alese in functie de activitatea antimicrobiana a acestora, respectiv
valorile CMI si CMEB. Analiza MNvit a fost realizata utilizand un control negativ (fara administrarea in
cultura a Np). Fiecare proba a fost realizata in duplicat. Analiza preparatelor microscopice s-a realizat la
microscopul Olympus BX40.

(2) Testul MN in vivo assay s-a realizat conform recomandarilor OECD 474. Ca organism mamalian
model a fost ales soarecele (Mus musculus). Animalele au fost expuse la substantele de testat prin injectie
intraperitoneala a cate 500 µL din solutia stoc de 5 µg/mL in Tampon Fosfat Salin - TFS) in trei administrari la
interval de 72 ore. Pentru prelevarea probelor biologice animalele au fost sacrificate conform recomandarilor
Consiliului European (86/609/CEE/24.11.2004) referitoare la protectia animalelor utilizate in scop
experimental si stiintific. Au fost utilizate exemplare adulte de soarece (cu greutate 20-25 g). Probele au fost
notate astfel: Grup Control – Animale din grupul injectat cu TFS; Grup P3.1 – animale injectate cu proba P3.1
suspendata in TFS; Grup P3.4 – animale injectate cu proba P3.4 suspendata in TFS; Coloratia Giemsa din
celule apartinand maduvei osoase. Soarecii au fost sacrificati la 24 h dupa admistrarea celei de-a treia doze.
Celulele apartinand maduvei osoase au fost prelevate de la nivelul femurului si preparate conform metodelor
standard. Analiza preparatelor microscopice s-a efectuat la Microscopul Olympus BX40.
Analiza proliferarii celulare: Culturile realizandu-se fara cytochalasin B (cytoB- inhibitor al polimerizarii
actinei) a fost necesara masurarea indicelui RICC (Relative Increase in Cell Count) astfel incat sa se
demonstreze faptul ca celulele din cultura au parcurs diviziunea celulara, excluzand astfel rezultatele fals
negative (Tabelul 3.3).
Conform indicelui RICC a fost calculata citotoxicitatea Tabelul 3.3. Citotoxicitatea Ag-ZnONp in functie de
(Citotoxicitatea = 100 – RICC) pentru fiecare concentratie concentratie si metoda de obtinere.
si dupa cum se constata in tabelul 3.3, la concentratiile de Tipul Np Concentratia Np in mediu de cultura
2,5 mg/mL si 5 mg/mL depasesc concentratiile maxime 1,5 mg/mL 2,5 mg/mL 5 mg/mL
P3.1 42,4% 59,9% 72,3%
admise pentru o evaluare corecta fara rezultate fals P3.4 49% 62,2% 74,9%
pozitive. Daca citotoxicitatea depaseste 60% determina
aparitia micronucleilor ca un efect secundar al
citotoxicitatii, astfel incat nu poate fi evaluata incidenta Fig. 3.22. Imagini ale
substantelor analizate.
MN ca urmarea capacitatii genotoxice a substantei. Astfel, In centru se afla
cele doua concentratii mari, de 2,5 mg/mL si 5 mg/mL au controlul negativ, stanga
P3.1 conc. 5 mg/mL;
determinat precipitarea in mediu de cultura pentru toate dreapta P3.1 conc.
tipurile de Np expresie a unei citotoxicitati crescute (Fig 2,5 mg/mL.

Analiza incidentei micronucleilor

Pentru concentratia de 5 mg/mL nu a putut fi calculata incidenta MN (Tabelul 3.4), deoarece materialul
genetic a suferit leziuni drastice, fiind des intalnite pulvelizari ale nucleilor/cromozomilor, nuclei atipici,
deformati cu numeroase fragmente acentrice unele dintre acestea fiind legate prin punti de cromatina. Aceste
efecte sunt rezultatul faptului ca nanoparticulele au precipitat formand agregate si realizand legaturi directe cu
ADN au actionat sinergic determinand modificari drastice in calitatea si integritatea ADN.

Tabelul 3.4. Analiza frecventei micronucleilor in functie de concentratia in mediu de cultura si de metoda de
obtinere a Np (Evaluarea s-a realizat prin media frecventei MN la 1000 nuclei pentru cele doua replici)
Tipul Np Concentratia NP in mediu de cultura
1,5 mg/mL 2,5 mg/mL 5 mg/mL
P3.1 7,5‰ 21,8‰ -
P3.4 8,8‰ 30,9‰ -
Control negativ 5,2‰

Analiza incidentei MN pentru concentratia de 2,5 mg/mL a Np indiferent de modalitatea de obtinere a

acestora a indicat un grad mare de genotoxicitate si prezenta leziunilor grosiere in materialul genetic. Prezenta
endomitozei si a formatiunilor “double minutes”, markeri care apar de regula ca rezultat al unei toxicitati
foarte mari a factorilor exogeni (sunt caracteristice in special radiatiilor ionizante, dar nu numai) demonstreaza
faptul ca aceasta concentratie este de asemenea, ca si cea de 5 mg/mL, neadecvata pentru o evaluare corecta a
genotoxicitatii. Concentratia de 1,5 mg/mL a Np in mediul de cultura a determinat o incidenta relativ crescuta
a micronucleilor, comparativ cu controlul negativ, dar reprezinta o concentratie favorabila realizarii evaluarii

11
capacitatii genotoxice. Datorita proprietatilor fizico-chimice ale Np, acestea interactioneaza cu materialul
genetic in special in perioada de diviziune cand nucleul este lipsit de membrana celulara, perturband astfel
ciclul celular prin blocarea diviziunii celulare. Comparativ cu controlul s-a constatat o proliferare scazuta a
celulelor. Din analiza preparatelor microscopice (Fig. 3.23...3.25) s-a constatat ca aceste Np realizeaza
legaturi directe cu ADN determinand aparitia micronucleilor, dar si a altor tipuri de aberatii cromozomale
precum si aparitia nucleilor atipici.

a) b) c)

Fig. 3.23. Aspectul celulelor

limfocitare netratate Fig. 3.24. Aspectul celulelor tratate cu diferite concentratii de substanta P.3.1.:
- control negativ (x20) (a) 1,5 mg/mL (x200), (b) 2,5 mg/mL (x40), (c) 5 mg/mL (x200).

Se constata prezenta micronucleilor la concentratie 1,5 mg/mL si prezenta pulverizarilor nucleare si a

nucleilor atipici la concentratiile mari de Ag-ZnONp.

Fig. 3.25. Aspectul celulelor

tratate cu diferite concentratii
de substanta P.3.4.:
(a) 1,5 mg/mL (x200),
(b) 2,5 mg/mL (x200),
(c) 5 mg/mL (x40).
a) b) c)

Se constata prezenta micronucleilor la toate cele trei concentratii, dar la 2,5 mg/mL si 5 mg/mL se constata
pulverizari ale materialului genetic si prezenta nucleilor atipici.

Analiza MN in vivo
In Fig. 3.26 se observa prezenta micronucleilor (sageata) cu incidenta indicata in tabelul 3.5.

Fig. 3.26. Aspectul frotiurilor

de maduva la soarecii
injectati cu substantele
analizate: (a) Control (x80),
(b) P3.1 (x80), (c) P3.4 (x80).

a) b) c)
Tabelul 3.5. Evaluarea frecventei micronucleilor
in vivo (Analiza s-a realizat prin evaluarea prezentei
S-a constatat o reducere a frecventei micronucleilor micronucleilor la 1000 nuclei numarati – MN‰)
fata de setul de experimente realizat in etapa anterioara Control P3.1 P3.4
destinata optimizarii metodologiei de lucru, deoarece Frecventa 2.5 4.0 4
MN/1000 nuclei 3.1 4.0 4
solventul utilizat pentru dispersia Np in etapa precedenta (‰) - 4.5 5
a fost DMSO, iar in aceasta etapa TFS. Media (‰) 2.8 4.2 4.4
DMSO are un grad relativ crescut de citotoxicitate si poate determina usoare variatii in frecventa
micronucleilor de aceea s-a decis utilizarea TFS ca solvent, deoarece nu interfera cu ciclul celular si cu
materialul genetic. Pentru toate probele se constata o incidenta a micronucleilor asemanatoare controlului.
Expunerea animalelor la Np a fost de durata scurta spre medie, astfel ca se poate concluziona ca in cazul
tratamentelor in vivo datorita capacitatii organismului de a reactiona la actiunea factorilor exogeni si datorita
capacitatii intrinseci a ADN de a realiza repararea leziunilor, capacitatea genotoxica a Np este foarte scazuta spre
nula. Este de mentionat faptul ca in literatura de specialitate nu exista informatii referitoare la genotoxicitatea
Ag-ZnONp. Au existat studii efectuate separat pe ZnONp si AgNp. Pentru ZnONp nu s-au observat efecte
genotoxice la nanoparticule cu dimensiuni 50 nm [3.16] si 60-200 nm [3.17]. De asemenea, nu a fost observat
efect genotoxic nici in celulele pulmonare de la sobolani expuse prin inhalare la triethozycaprylylsilane-ZnO
[3.18]. Analiza in vitro a evidentiat potentiale activitati genotoxice pentru ZnONp in diferite tipuri de linii
12
celulare. De asemenea, un rol important in potentialul genotoxic il au dimensiunile Np, precum si concentratia
Np in mediu. Evaluarea s-a realizat prin diverse tehnici (Comet-assay, Ames test, MN test) [3.15], [3.19], [3.20],
[3.21], [3.22]. ZnONp sunt utilizate in special in industria cosmetica, iar studiile efectuate inclusiv de Comisia
Europeana au aratat ca acestea nu sunt genotoxice, iritante sau fotosensibile prin aplicare locala [3.23]. AgNp
reprezinta o categorie de NP intens studiate datorita potentialului lor biocid si deci utilitatii lor. Insa majoritatea
studiilor efectuate au evidentiant capacitatea lor genotoxica prin producerea leziunilor ADN in diferite sisteme
biologice (bacterii, plante – Alium cepa, model mamalian) [3.24]. Exista studii care dovedesc ca AgNp pot
ajunge in maduva osoasa si in ficat la soarece, producand citotoxicitate si leziuni oxidative ale ADN [3.25].
Astfel exista recomandari pentru utilizarea cu precautie a acestei categorii de Np.

Concluzii asupra rezultatelor testor biologice efectuate pe materiale nanostructurate:

1. Rezultatele testarii activitatii antimicrobiene a substantelor pe baza de Ag-ZnONp au evidentiat o buna
activitate a substantelor codificate P.3.1, P.3.2, P.3.3. si P.3.4 fata de specii microbiene Gram-pozitive,
Gram-negative si fungice, demonstrand potentialul acestora de a fi utilizate in aplicatii antimicrobiene in
diferite domenii (biotehnologic, industrial, biomedical).
2. Utilizarea acestor nanoparticule in domeniul biomedical este insa conditionata de identificarea unor
aplicatii (de exemplu acoperiri) care sa previna diseminarea acestor nanoparticule in organismul gazda si
exercitarea efectului lor citotoxic, observat in acest studiu pentru concentratii de 100 µg/mL.
3. Analiza MNvit in culturi de limfocite umane pentru cele doua tipuri de probe P3.1 si P3.4, analizate la
3 concentratii diferite (1,5 mg/mL; 2,5 mg/mL si 5 mg/mL) a evidentiat prezenta multiplelor leziuni ale
ADN (micronulei, endomitoza, DM, pulverizari ale materialului genetic, nuclei atipici) si citotoxicitate
crescuta in special pentru concentratiile mari, de 2,5 mg/mL si 5 mg/mL. La concentratia de 1,5 mg/mL a
fost evidentiata o incidenta relativ crescuta a MN comparativ cu controlul negativ. Acest rezultat poate fi
determinat de contactul direct al Np cu materialul genetic al celulelor aflate in diviziune celulara.
4. Analiza MN in vivo pe model murin a evidentiat un potential genotoxic scazut al Ag-ZnONp, comparativ
cu controlul, rezultat pozitiv cu implicatii benefice in utilizarea acestor Np in domenii tehnico-medicale.

3.3.4. Testarea activitatii antimicrobiene a acoperirilor nanostructurate s-a realizat conform ASTM E
2149-13a, in conditii de contact dinamice. Au fost utilizate tulpini de S. aureus (densitate 0.5 McFarland), P.
aeruginosa (densitate 0.5 McFarland) si C. albicans (densitate 2 McFarland). Suspensia microbiana a fost
depusa in picatura (50 µL) pe fiecare esantion sterilizat in prealabil la UV, pe suprafata cu depunerea (s-au
utilizat 3 esantioane/tulpina – pentru cuantificarea cresterii biofilmului microbian la T1-24 h, T2-48 h si
respectiv T3-72 h). Dupa incubarea la 37°C, in atmosfera umeda, la T1, T2, respectiv T3 s-a plasat cate un
esantion din cele 3 esantioane in 1000 µL AFS, s-a vortexat timp de ~ 1 minut pentru desprinderea biofilmului
microbian, apoi s-au realizat 7 dilutii seriale zecimale (-1….-7): 1000 µL AFS + 100 µL suspensie din eprubeta
cu 1000 µL AFS. Dilutiile: -3, -4, -5, -6, -7 si suspensia initiala (I) s-au insamantat in spot (3 picaturi/replici a
cate 10 µL suspensie pe placi Petri cu mediu de cultura Mueler-Hinton (MH) impartite in 6 sectoare. Dupa T1,
T2, respectiv T3, placile cu MH s-au scos de la incubator si s-au numarat coloniile dezvoltate pentru fiecare
dilutie si fiecare replica (s-a facut media pentru fiecare dilutie si s-a calculate nr. de UFC/mL).
Rezultate obţinute
Tabelul. 3.6. Rezultatele testelor biologice efectuate pe acoperiri nanostructurate.
Nr. de UFC/mL, la T1 – 24 h Nr. de UFC/mL, la T2 – 48 h Nr. de UFC/mL, la T3 - 72 h
Proba Speciitestate
microbiene
-3 -4 -5 -6 -7 I -3 -4 -5 -6 -7 I -3 -4 -5 -6 -7 I
P. aeruginosa plaja plaja plaja
b001 S. aureus 8 3 4 1 1 plaja plaja plaja
C. albicans 53 44 32 15 11 plaja plaja plaja 21 13 6 3 plaja
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b002 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 1 2 1 0 0 12 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b003 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 16 7 3 2 1 11 0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b004 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b005 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b006 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 5 3 2 0 0 25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

13
 P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b007 S. aureus 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 4 3 1 1 0 44 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b008 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 5 3 0 1 0 76 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 11 0 0 0 0 0 0
b009 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 3 2 1 2 1 60 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b010 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa plaja plaja plaja 38 34 plaja
b011 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 11 0 0 0 0 0 plaja plaja
P. aeruginosa plaja plaja 16 9 3 2 1 plaja
b012 S. aureus 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 plaja 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 2 1 1 1 0 0 plaja 0 0 0 0 0 3
P. aeruginosa 38 25 17 11 6 plaja 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b013 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 16 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b014 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b015 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b016 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa plaja plaja plaja 23 13 6 plaja
b017 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 1 plaja 22 13 9 plaja
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b018 S. aureus plaja 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa 0 0 0 0 0 plaja 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b019 S. aureus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P. aeruginosa plaja 1 1 0 0 plaja 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
b020 S. aureus 0 0 0 0 0 12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. albicans 1 0 0 0 0 32 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Otel P. aeruginosa 8 5 3 1 0 plaja 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
inox S. aureus 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
316L C. albicans 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Concluzii asupra rezultatelor testor biologice efectuate pe acoperiri nanostructurate:

1. Materialele b002-b009, exceptand b009 in cazul P. aeruginosa, au inhibat total dezvoltarea biofilmului
bacterian format atat de bacteriile Gram-pozitive (S. aureus), cat si de cele Gram-negative (P. aeruginosa).
2. Activitatea antifungica a probelor b002-b009 a fost mai redusa, comparativ cu cea antibacteriana. Cu
exceptia materialului b004 care a inhibat total dezvoltarea biofilmului de C. albicans la 24 h, pe toate
celelalte materiale, in special pe proba b003 s-a observat o dezvoltare a biofilmului de C. albicans la 24 h.
3. Materialele b010, b014, b015, b016, b019 prezinta o activitate antimicrobiana foarte buna, inhiband
dezvoltarea biofilmului atat cel format de bacterii (Gram pozitive – S. aureus; Gram negative – P.
aeruginosa) cat si de levuri/fungi (C. albicans).
4. Cea mai slaba activitate antimicrobiana (antibacteriana si antifungica) o prezinta proba b001, unde se
observa o dezvoltare buna a biofilmului microbian, cresterea fiind abundenta, in plaja, atat la 24 h, cat si
la 48 h si 72 h.
5. Materialele b011, b012, b013, b017, b020 si otelul 316L prezinta o activitate antibacteriana scazuta pentru
tulpina de P. aeruginosa – pe suprafata depunerii se dezvolta biofilm bacterian, in schimb inhiba
dezvoltarea bacteriei Gram-pozitive (S. aureus) si a tulpinii fungice (C. albicans).
6. Materialele analizate releva o activitate antimicrobiana buna a straturilor subtiri depuse pe otel inox 316L.

3.3.5. Testarea citotoxicitatii acoperirilor nanostructurate

Analiza biocompatibilitatii esantioanelor de acoperiri nanostructurate (b001-b009 TT) s-a efectuat prin
studiul in vitro al interactiunii esantioanelor cu celulele MG63 cultivate timp de 24 h pe substraturile acoperite
si analizate din punct de vedere morfologic. Determinarea citotoxicității s-a realizat prin metoda calitativă de
examinare microsopică a morfologiei celulelor aderate pe suprafețele obținute. Probele au fost plasate in placi
14
de 24 godeuri si ulterior au fost adaugate 50.000 celule MG63, care reprezinta o linie celulară de tip
fibroblastic, cu morfologie ovală până la fusiformă, fără ramificații, inițiată dintr-un osteosarcom (tumoră
osoasă malignă) uman. La 24 h, celulele MG63 au fost fotografiate in contrast de faza (in godeu, langa
device), la microscopul Zeiss Observer D1. Viabilitatea celulelor a fost stabilita prin metoda excluderii
albastrului tripan [3.26]. Membrana celulelor vii având o permeabilitate selectivă, albastru tripan nu poate fi
absorbit de către celulele vii, însă în cazul celulelor moarte o poate traversa cu uşurinţă. În consecinţă, la
microscopul optic celulele moarte apar colorate în albastru, iar cele vii necolorate [3.27].

Rezultate obţinute
La evaluarea biologica a esantioanelor testate s-a constat toxicitatea acestora, la 24 h, dupa cum urmeaza:
b007 TT, b008 TT, b009 TT - viabilitate intre 30-40%; b005 TT, b004 TT si b001 TT - viabilitate peste 90%
(slab citotoxic); b003 TT - viabilitate 40%; b006 TT - viabilitate 35%; b002 TT - viabilitate 25%. In Fig. 3.27
se observa morfologia alterata a celulelor.

b001 b002 b003 b004 b005

b006 b007 b008 b009 MG63

Tripan

Fig. 3.27. Imagini de microscopie inversata, in contrast de faza, ale celulelor

MG63 crescute timp de 24 h pe esantioanele analizate (probele b001 TT –
Martor, b002-b009 TT, Martor - MG63) (x200) si Tripan (x100).

Capitolul 3.4. Elaborare specificații tehnice materiale nanostructurate, tinte de pulverizare si

acoperiri nanostructurate cu activitate antimicrobiana
In cadrul activitatilor A.3.4. si A.3.5., coordonatorul proiectului - CO, prin Directorul de proiect, Dr. Ing.
Magdalena-Valentina Lungu in colaborare cu Responsabilii de proiect ai partenerilor, Prof. Mariana Carmen
Chifiriuc si Drd. Fiz. Arcadie Sobetkii, a elaborat trei specificatii tehnice (ST):
(1) ST 111/29.11.2016 ˮMateriale nano şi microstructurate pe bază de pulberi compozite de argint-
dioxid de titanˮ
(2) ST 112/29.11.2016 ˮȚinte de pulverizare pe bază de argint-dioxid de titanˮ
(3) ST 113/29.11.2016 ˮAcoperiri nanostructurate pe bază de argint-dioxid de titan cu activitate
antimicrobianăˮ.
Cele trei ST-uri au fost discutate in data de 29.11.2016 (PV nr. 6087/29.11.2016 de discutare ST
111/29.11.2016, PV nr. 6089/29.11.2016 de discutare ST 112/29.11.2016 si PV nr. 6091/29.11.2016 de
discutare ST 113/29.11.2016) si aprobate de catre membrii comisiilor de discutare si aprobare a ST-urilor
mentionate mai sus (PV nr. 6088/29.11.2016 de aprobare ST 111/29.11.2016, PV nr. 6090/29.11.2016 de
aprobare ST 112/29.11.2016 si PV nr. 6092/29.11.2016 de aprobare ST 113/29.11.2016).

Capitolul 3.5. Achiziţionarea parţială a logisticii necesare (materii prime, materiale consumabile,
piese de schimb, echipamente, terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului
Pentru indeplinirea obiectivelor proiectului si a activitatilor propuse in Etapa 3/2016 in Planul de realizare
a proiectului INMATCO, partenerii proiectului au efectuat cheltuieli de materii prime, materiale consumabile,
piese de schimb, echipamente, terţi, etc., care sunt prezentate in Fisa de evidenta a cheltuielilor (FEC), anexata
acestei etape. Ca echipamente CDI de mare importanta in desfasurarea cercetarilor din cadrul proiectului se
mentioneaza Sistemul Calotest Compact (CAT-S-CE-0000, Cod AP-145182) pentru determinarea grosimii
straturilor subtiri depuse pe substrat din otel inox 316L, achizitionat de CO si un microscop Carl Zeiss
achizitionat de P1 in Etapa III/2016. De asemenea, CO a upgradat spectrofotometrul UV-Vis-NIR V570
15
(Jasco) prin achizitionarea unui software VWGA-589 pentru determinarea largimii energetice a benzii
interzise pentru materialele si acoperirile nanostructurate pe baza de Ag-ZnO si Ag-TiO2.

Capitolul 3.6. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuala prin elaborarea unei cereri de
brevet si inregistrarea acesteia la OSIM
In cadrul Etapei 3/2016, activitatea A.3.7., a fost elaborata in comun de catre partenerii proiectului (CO,
P1, P2) o cerere de brevet de inventie cu nr. de inregistrare la OSIM A/00780 din 01.11.2016, cu titlul
“Ţinte de pulverizare și filme subțiri nanostructurate pe bază de argint-dioxid de titan cu proprietăți
antimicrobiene și procedeu de obținere”, autori: M.-V. Lungua, D. Pătroia, M. Lucacia, F. Grigorea, V.
Tsakirisa, A. Brătulescua, S.A. Mitreaa, L.-E. Radua, D. Tălpeanua, A. Sobetkiib, A.A. Sobetkiib, M.-C.
Chifiriucc (aCO - INCDIE ICPE-CA, bP2 - MGM STAR CONSTRUCT S.R.L., cP1 - Universitatea din
Bucuresti).

Capitolul 3.7. Diseminarea rezultatelor proiectului prin comunicarea si publicarea nationala sau
internationala a rezultatelor proiectului si actualizarea paginii web a proiectului
In vederea diseminarii pe scara larga a rezultatelor proiectului INMATCO in domeniul nanomaterialelor
si acoperirilor nanostructurate pentru aplicatii medicale si a cresterii vizibilitatii internationale a proiectului,
pentru indeplinirea activitatii A.3.8. partenerii proiectului (CO prin M.V. Lungu, D. Pătroi, M. Lucaci, V.
Tsakiris, A. Brătulescu, F. Grigore, L.N. Leonat, C.D. Cîrstea, I. Ion, V. Marinescu, S. Mitrea, M. Iordoc, P.
Barbu, L.E. Radu, E.M. Lungulescu, N. Stancu, A. Teisanu si I. Iordache, P1 prin M.C. Chifiriuc, M. Popa, I.
Gheorghe, V. Lazar si I. Czobor si P2 prin A. Sobetkii si A.A. Sobetkii) au realizat urmatoarele:
 comunicari: prezentare sub forma de poster si/sau abstract publicat in Book of Abstracts a 5 lucrari:
(1) M.V. Lungu, A. Sobetkii, A.A. Sobetkii, N. Mihăilescu, D. Pătroi, L. Leonat, E.M. Lungulescu, M.
Iordoc, L.E. Radu, N. Stancu, M. Lucaci, C.D. Cîrstea, I. Ion, V. Tsakiris, M.C. Chifiriuc, Enhanced
ZnO and Ag-ZnO Nanostructured Coatings Grown on Stainless Steel for Medical Applications,
10th International Conference on Photoexcited Processes and Applications ICPEPA-10, August 29-
September 2, 2016, Brasov, Romania, poster si abstract publicat in Book of Abstracts, p. 121.
(2) M. Iordoc, P. Barbu, A. Teisanu, M.V. Lungu, I. Iordache, Effect of ZrO2 Coating on the
Electrochemical Behavior and Surface Properties of 316L Stainless Steel, 10th International
Conference on Photoexcited Processes and Applications ICPEPA-10, August 29-September 2, 2016,
Brasov, Romania, poster si abstract publicat in Book of Abstracts, p. 112.
(3) L. N. Leonat, A. Vlad, A. Bratulescu, M. Lungu, Zinc Oxide - a Material for the Future, 10th
International Conference on Photoexcited Processes and Applications ICPEPA-10, August 29-
September 2, 2016, Brasov, Romania, abstract publicat in Book of Abstracts, p. 117.
(4) I. Gheorghe, O.T. Almahdawy, M. Popa, O. Banu, V. Lazar, M.C. Chifiriuc, Virulence and resistance
genes in methicillin resistant Staphylococcus aureus and vancomycin resistant Enterococcus sp.
clinical strains isolated in South Romania, „Vilnius International Summit on Communicable Diseases”,
June 26-July 1, 2016, Vilnius, Lituania, poster si abstract publicat in Book of Abstracts, p. 15.
(5) V.C. Cristea, I. Gheorghe, M. Popa, I. Czobor; M.C. Chifiriuc, G. Sandu, I. M. Popa, Virulence and
Resistance Markers in Colistin-Susceptible Pseudomonas Aeruginosa Strains Isolated from Cystic
Fibrosis Patients in Bucharest, Romania, „Vilnius International Summit on Communicable Diseases”,
June 26-July 1, 2016, Vilnius, Lituania, poster si abstract publicat in Book of Abstracts, p. 66.
 articole publicate:
(1) M.V. Lungu, E. Vasile, M. Lucaci, D. Pătroi, N. Mihăilescu, F. Grigore, V. Marinescu, A. Brătulescu,
S. Mitrea, A. Sobetkii, A.A. Sobetkii, M. Popa, M.-C. Chifiriuc, ”Investigation of optical, structural,
morphological and antimicrobial properties of carboxymethyl cellulose capped Ag-ZnO
nanocomposites prepared by chemical and mechanical methods”, Materials Characterization,
Elsevier, ISSN 1044-5803, Vol. 120, Oct. 2016, p. 69-81, DOI: 10.1016/j.matchar.2016.08.022,
FI/2015=2,383, SRI/2016=3,463, WOS:000386413900008, care include AudioSlides Presentation
la http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1044580316302728
 cresterea vizibilitatii proiectului prin crearea unei pagini web a proiectului pe ResearchGate
(https://www.researchgate.net/project/Innovative-nanostructured-materials-and-coatings-with-
antimicrobial-activity-for-medical-applications)
 actualizarea paginii web a proiectului INMATCO (http://www.icpe-ca.ro/proiecte/proiecte-
nationale/pn-2014/inmatco.pdf) cu Raportul stiintifico-tehnic la Etapa III/2016 care cuprinde informatii
neconfidentiale despre activitatile si rezultatele proiectului.

16
 Capitolul 3.8. Participarea la manifestari tehnico-stiintifice nationale si internationale din domenii
specifice proiectului
In cadrul activitatii A.3.9. au fost realizate trei participari la doua evenimente stiintifice internationale din
domenii specifice proiectului:
 participarea in perioada 30.08.2016-2.09.2016 a Dr. Ing. Magdalena Lungu (CO), conform Ordinului de
deplasare nr. 17 din 25.08.2016 si a Dr. Chim. Mihai Iordoc (CO), conform Ordinului de deplasare nr. 16
din 25.08.2016, la conferinta internationala:”10th International Conference on Photoexcited Processes
and Applications”, ICPEPA-10, August 29-Sept. 2, 2016, Brasov, Romania (http://icpepa10.com/);
 participarea in perioada 25.06.2016-01.07.2016 a Drd. Irina Gheorghe (P1), conform Ordinului de
deplasare nr. 259 din 19.04.2016 la manifestarea internationala ”Vilnius International Summit on
Communicable Diseases”, June 26-July 1, 2016, Vilnius, Lituania (http://www.ulac.lt/en/vilnius-
communicable-diseases-week-vilnius-summit-)

Capitolul 3.9. Managementul şi coordonarea proiectului; Elaborarea raportului de etapa

Directorul de proiect si Responsabilii de proiect au urmarit permanent ca lucrarile de cercetare-
dezvoltare-inovare aferente Etapei III/2016 a proiectului sa se realizeze conform Planului de realizare, in
vederea preintampinarii oricarei disfunctionalitati in activitati. Directorul de proiect si Responsabilii de
proiect, impreuna cu Directorul economic sau Contabilul fiecarei organizatii participante la proiect au urmarit
permanent ca alocarile financiare sa se faca in functie de destinatia prevazuta. Comunicarea intre parteneri s-a
efectuat eficient prin e-mail, telefon si intalniri in cadrul proiectului.
Elaborarea Raportului de etapă a fost realizata in comun de Directorul de proiect si Responsabilii de
proiect, conform activitatilor prevazute in Etapa III/2016 in Planul de realizare a proiectului, astfel incat,
rezultatele obtinute au fost in concordata cu cele planificate.

Capitolul 3.10. Concluzii

In Etapa III/2016 a proiectului au fost realizate urmatoarele activităţi de cercetare industrială si de
dezvoltare experimentala:
 Au fost elaborate 13 ME de suspensii coloidale de Ag-ZnO (ME-S3.1...ME-S3.13), din care au fost
realizate 13 ME de materiale nanostructurate de pulberi compozite de Ag-ZnONp (ME-P3.1...ME-P3.13)
cu un continut masic de 0,16...1,04 % AgNp;
 Pulberile compozite pe baza de Ag-ZnONp au fost caracterizate din punct de vedere al compoziţiei
chimice si dimensiunii medii de cristalit prin analize XRF si XRD.
 Au fost efectuate depuneri de straturi subtiri de materiale nanostructurate pe substrat de otel inox prin
metoda de evaporare termica cu fascicol de electroni, din care au rezultat 20 loturi (b001...b020) de ME
de acoperiri nanostructurate de Ag-TiO2, Ag-ZnO, ZnO si Inconel 600 de grosime 150...700 nm, depuse
pe 2...6 tipo-dimensiuni de substrat din otel inox 316L, care au fost investigate din punct mecanic,
tribologic, electrochimic si biologic.
 Acoperirile nanostructurate au fost uniforme, cu o buna aderenta a filmelor subtiri depuse pe substratul
metalic, din care probele b011 TT, b004 TT si b002 TT au avut cea mai mare rezistenta la zgariere,
prezentand forte de adeziune (Lc2) de 7,82... 8,20 N si de coeziune (Lc3) de 12,31... 13,49 N.
 Probele de acoperiri b017 TT, b004 TT, b006 TT, b002 TT, b003 TT, b012 TT si b018 TT au prezentat un
comportament tribologic foarte bun, avand coeficient mic de frecare (μmediu de 0,151...0,698) si factor mic
de uzura (K de 3,83x10-5...15,3x10-4 mm3/(Nm)).
 Probele b010 TT, b012 TT, b009 TT, b013 TT si b004...b007 TT au aratat un comportament foarte bun la
testele electrochimice, avand viteza de coroziune in intervalul 2,05...15,88 µm/an, fiind de circa 3,87...30
de ori mai mica decat viteza de coroziune a substratului din otel inox 316L (61,46 µm/an), fapt ce
demonstreaza utilitatea functionalizarii substratului din otel inox cu acest tip de acoperiri nanostructurate.
 A fost evaluata activitatea antimicrobiana a materialelor nanostructurate pe baza de Ag-ZnONp
(P3.1...P3.13) si a acoperirilor nanostructurate (b001...b020) impotriva unui spectru larg de bacterii Gram-
negative (E. coli, P. aeruginosa) si Gram-pozitive (S. aureus, E. faecalis) si fungi (C. albicans).
 A fost evidentiata o activitate antimicrobiana buna a materialelor P.3.1...P.3.4 si a straturilor subtiri depuse
pe otel inox 316L, in special cele din Ag-TiO2, fata de speciile microbiene mentionate, demonstrand
potentialul acestora de a fi utilizate in aplicatii din domeniul biotehnologic, industrial si biomedical.
 A fost efectuat un studiu privind investigarea citotoxicitatii materialelor nanostructurate pe baza de
pulberi compozite Ag-ZnO (P3.1...P3.13) si a acoperirilor pe baza de Ag-TiO2, Ag-ZnO, ZnO, Inconel
600 (b001...b009) si substrat de otel inox. Materiale testate prezinta grade diferite de citotoxicitate asupra
celulelor MG63, ce conditioneaza utilizarea lor pentru aplicatii in vivo.
17
 A fost realizat un studiu de genotoxicitate pentru 2 probe de pulberi selectate de Ag-ZnONp (P3.1 si
P3.4). S-a evidentiat un potential genotoxic scazut al Ag-ZnONp, comparativ cu controlul, rezultat pozitiv
cu implicatii benefice in utilizarea acestor Np in domenii tehnico-medicale.
 A fost elaborata si depusa la OSIM o cerere de brevet de inventie;
 A fost achiziţionata parţial logistica necesara (materii prime, materiale consumabile, piese de schimb,
echipamente, terţi) pentru realizarea obiectivelor proiectului, si anume un Sistem Calotest pentru
determinarea grosimii straturilor subtiri, un microscop Carl Zeiss, un software VWGA-589 pentru
determinarea largimii energetice a benzii interzise pentru materialele si acoperirile din Ag-ZnO si Ag-TiO2;
 A fost publicat un articol intr-un jurnal ISI (Materials Characterization, Elsevier, ISSN 1044-5803) cu
FI/2015=2,383, SRI/2016=3,463;
 Au fost realizate 3 participari la manifestari tehnico-stiintifice internationale din domenii specifice
proiectului (conferinta internationala 10th International Conference on Photoexcited Processes and
Applications, ICPEPA-10, August 29-Sept. 2, 2016, Brasov, Romania si manifestarea internationala
„Vilnius International Summit on Communicable Diseases”, June 26-July 1, 2016, Vilnius, Lituania);
 Au fost comunicate 4 lucrari sub forma de postere la 2 manifestari internationale si au fost publicate
5 abstracte in Book of Abstracts;
 Au fost intocmite 3 specificatii tehnice pentru (i) materiale nano si microstructurate pe baza de pulberi
Ag-TiO2, (ST 111/29.11.2016) (ii) tinte de pulverizare pe baza de Ag-TiO2 (ST 112/29.11.2016) si
(iii) acoperiri nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 cu activitate antimicrobiana (ST 113/29.11.2016);
 A fost actualizata pagina web a proiectului:
(http://www.icpe-ca.ro/proiecte/proiecte-nationale/pn-2014/inmatco.pdf);
 A fost elaborat raportul de etapă nr. 3/2016, in comun de catre partenerii proiectului.
 A fost realizat eficient managementul şi coordonarea proiectului, astfel incat au fost indeplinite activitatile
propuse cu rezultatele preconizate in Planul de realizare a proiectului.
Avand in vedere cele de mai sus se considera oportuna continuarea lucrarilor de definitivare dezvoltare
experimentala din etapa urmatoare, cu activitati de realizare, caracterizare si certificare prototipuri de
materiale nano si microstructurate, prototipuri de tinte de pulverizare si de acoperiri nanostructurate si
realizarea unor produse finite acoperite, diseminarea pe scara larga a rezultatelor proiectului si cresterea
vizibilitatii internationale a proiectului.

Bibliografie

[3.1]. ASTM C1624-05 (2015) “Standard test method for adhesion strength and mechanical failure modes of ceramic
coatings by quantitative single point scratch testing”.
[3.2]. DIN EN 1071-3:2005-10 “Advanced technical ceramics - Methods of test for ceramic coatings - Part 3:
Determination of adhesion and other mechanical failure modes by a scratch test”.
[3.3]. SR EN ISO 20502:2016 ver.eng. “Ceramici tehnice (ceramici avansate, ceramici tehnice avansate). Determinarea
aderenţei acoperirilor ceramice prin încercarea de zgâriere”.
[3.4]. SR EN ISO 26423:2016 ver.eng. “Ceramici tehnice (ceramici avansate, ceramici tehnice avansate). Determinarea
grosimii acoperirii prin metoda şlefuirii unei calote”.
[3.5]. ASTM G99-05 (2016) “Metodă de încercare standard pentru testarea uzurii cu un aparat pin-on-disk”.
[3.6]. SR EN 1071-13:2010 ver.eng. “Ceramici tehnice avansate. Metode de încercare pentru acoperiri ceramice. Partea
13: Determinarea factorului de uzură prin metoda pin-on-disk”.
[3.7]. ASTM G 102-89 (2015) “Procedură standard pentru calculul vitezelor de coroziune şi al informaţiilor obţinute din
măsurătorile electrochimice”.
[3.8]. Limban C, Chifiriuc MC. Antibacterial Activity of New Dibenzoxepinone Oximes with Fluorine and
Trifluoromethyl Group Substituents. Int. J. Mol. Sci.2011, 12(10), 6432-6444
[3.9]. Balaure PC, Andronescu E, Grumezescu AM, Ficai A, Huang KS, Yang CH, Chifiriuc CM, Lin YS.Fabrication,
characterization and in vitro profile based interaction with eukaryotic and prokaryotic cells of alginate-chitosan-silica
biocomposite, Int J Pharm., 2013 Jan 30;441(1-2):555-61. doi: 10.1016/j.ijpharm.2012.10.045. Epub 2012 Nov 20.
[3.10]. Gonzalez L, Sanderson BJS, Kirsch-Volders M. Adaptations of the in vitro MN assay for the genotoxicity
assessment of nanomaterials. Mutagenesis. 2011;26:185–191.
[3.11]. Fowler P., Smith K., Jeffrey L., Young J., Carmichael P., Aardema M., Diembeck W., Fautz R., Harvey J., Hewitt
N., Latil A., Pfuhler S., Ouedraogo G., Reisinger K., Fairley M., Kirkland D. Reduction of misleading (“False”) positive
results in mammalian cell genotoxicity assays: choice of cell type. Mutagenesis.2010;25:651. 651.
[3.12]. Kroll A., Kierker C., Rommel C., Hahn D., Wohlleben W., Schulze-Isfort C., Gobbert C., Voetz M., Hardinghaus
F., Schnekenburger J. Cytotoxicity screening of 23 engineered nanomaterials using a test matrix of ten cell lines and
three different assays. Part. Fibre Toxicol.2011;8:9.
[3.13]. OEDC (2012) Test no 487: In vitro mammalian cell micronucleus test, OECD Guidelines for the Testing of
Chemicals, Section 4, OECD Publishing, Paris.
[3.14]. OECD (2014), Test No. 474: Mammalian Erythrocyte Micronucleus Test, OECD Guidelines for the Testing of
Chemicals, Section 4, OECD Publishing, Paris.

18
[3.15]. Kwon J.Y, Koedrith P., Seo Y.R - Current investigations into the genotoxicity of zinc oxide and silica
nanoparticles in mammalian models in vitro and in vivo: carcinogenic/genotoxic potential, relevant mechanisms and
biomarkers, artifacts, and limitations, International Journal of Nanomedicine 2014, 9 (Suppl 2) 271–286.
[3.16]. Li CH, Shen CC, Cheng YW, et al. Organ biodistribution, clearance, and genotoxicity of orally administered zinc
oxide nanoparticles in mice. Nanotoxicology. 2012;6(7):746–756.
[3.17]. Monteiro-Riviere NA, Wiench K, Landsiedel R, Schulte S, Inman AO, Riviere JE. Safety evaluation of sunscreen
formulations containing titanium dioxide and zinc oxide nanoparticles in UVB sunburned skin: an in vitro and in vivo
study. Toxicol Sci. 2011;123(1):264–280.
[3.18]. Landsiedel R, Ma-Hock L, Van Ravenzwaay B, et al. Gene toxicity studies on titanium dioxide and zinc oxide
nanomaterials used for UV-protection in cosmetic formulations. Nanotoxicology. 2010;4:364–381.
[3.19]. Gopalan R, Osman I, Amani A, Matas M, Anderson D. The effect of zinc oxide and titanium dioxide
nanoparticles in the comet assay with UVA photoactivation of human sperm and lymphocytes. Nanotoxicology.
2009;3(1):33–39.
[3.20]. Osman IF, Baumgartner A, Cemeli E, Fletcher JN, Anderson D. Genotoxicity and cytotoxicity of zinc oxide and
titanium dioxide in HEp-2 cells. Nanomedicine (Lond). 2010;5(8):1193–1203.
[3.21]. Sharma V, Singh SK, Anderson D, Tobin DJ, Dhawan A. Zinc oxide nanoparticle induced genotoxicity in
primary human epidermal keratinocytes. J Nanosci Nanotechnol. 2011;11(5):3782–3788.
[3.22]. Hackenberg S, Zimmermann FZ, Scherzed A, et al. Repetitive exposure to zinc oxide nanoparticles induces dna
damage in human nasal mucosa mini organ cultures. Environ Mol Mutagen. 2011;52(7):582–589.
[3.23]. SCCNFP. The scientific committee on cosmetic products and non-food products intended for consumers
concerning zinc oxide. 2003.
[3.24]. Ghosh M, Manivannan L, Sinha A., Chakraboty A, Mallick SK, Bandyopadhyay M, Mukherjee A. In vitro and in
vivo genotoxicity of silver nanoparticles, Mutation Research/Genetic Toxicology and Environmental Mutagenesis, Vol.
749, Issues 1–2, 2012, Pages 60–69.
[3.25]. Li Y., Bhalli JA, Ding W, Yan J, Pearce MG, Sadiq R, Cunningham CK, Jones MY, Monroe WA, et. al.
Cytotoxicity and genotoxicity assessment of silver nanoparticles in mouse, Nanotoxicology, Suppl 1:36-45, 2014.
[3.26]. SR EN ISO 10993-5:2009 ver.eng. “Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 5: Teste pentru
citotoxicitate in vitro”.
[3.27]. R. Anghel. Evaluarea efectului biologic indus de unele peptide citotoxice asupra celulelor tumorale şi normale,
Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea de Medicină si Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi, Facultatea de Medicină, 2014.

SUS

19
 PROGRAMUL PNII - PARTENERIATE IN DOMENII PRIORITARE
Finantare: buget
Autoritate contractanta: Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamântului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si
Inovarii (UEFISCDI)
Programul: PNII - PARTENERIATE IN DOMENII PRIORITARE
Contractor: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA (INCDIE ICPE-CA)
Partener 1: UNIVERSITATEA BUCURESTI, Facultatea de Biologie
Partener 2: MGM STAR CONSTRUCT SRL

RAPORT ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC - ETAPA 4/2017

la C215/2014 - Materiale şi acoperiri nanostructurate inovative cu activitate antimicrobiană
pentru aplicaţii medicale (Acronim proiect: INMATCO)
Denumirea etapei: Definitivare dezvoltare experimentala: realizarea, caracterizarea si certificarea prototipurilor
de materiale si acoperiri nanostructurate, realizarea unor produse finite acoperite
Perioda de derulare a etapei: 24.12.2016 - 30.09.2017
Activităţi / Partenerii implicaţi în realizarea activităţii:
A.4.1. Demonstrarea functionalitatii modelelor de acoperiri nanostructurate selectate in urma caracterizarilor si testelor
efectuate / CO, P2
A.4.2. Definitivare specificații tehnice materiale nanostructurate si tinte de pulverizare cu activitate antimicrobiana / CO, P1, P2
A.4.3. Definitivare specificatie tehnica acoperiri nanostructurate antimicrobiene / CO, P1, P2
A.4.4. Achizitionarea partiala a logisticii necesare (materii prime, materiale consumabile, piese de schimb, echipamente,
terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului / CO, P1, P2
A.4.5. Realizarea prototipurilor de materiale nanostructurate, tinte de pulverizare si acoperiri nanostructurate / CO, P1, P2
A.4.6. Caracterizarea fizico-chimica si structurala a prototipurilor de materiale nanostructurate, tinte de pulverizare si
acoperiri nanostructurate / CO, P2
A.4.7. Caracterizarea mecanica a prototipurilor de tinte de pulverizare / CO
A.4.8. Caracterizarea electrochimica, mecanica si tribologica a prototipurilor de acoperiri nanostructurate, studiul
grosimii si aderentei straturilor subtiri de prototipuri de acoperiri / CO, P2
A.4.9. Evaluarea activitatii antimicrobiene a prototipurilor de materiale si acoperiri nanostructurate / P1
A.4.10. Elaborarea documentatiei tehnice de certificare a materialelor nanostructurate, tintelor de pulverizare si a
acoperirilor nanostructurate / CO, P1, P2
A.4.11. Realizarea unor produse finite acoperite / P2
A.4.12. Diseminarea rezultatelor proiectului prin comunicarea si publicarea nationala sau internationala a rezultatelor
proiectului si actualizarea paginii web a proiectului
A.4.13. Participarea la manifestari tehnico-stiintifice nationale si internationale din domenii specifice proiectului / CO, P1, P2
A.4.14. Managementul si coordonarea proiectului; Elaborarea raportului de etapa (tehnico-stiintific si financiar) si a
raportului final / CO, P1, P2
Rezultate aşteptate: Studiu privind demonstrarea functionalitatii modelului de acoperiri nanostructurate; Specificații
tehnice definitivate pentru materiale nanostructurate (min. 1), tinte de pulverizare (min. 1) si acoperiri nanostructurate (min.
1); Prototipuri de materiale nanostructurate (min. 1), tinte de pulverizare (min. 1) si acoperiri nanostructurate (min. 1);
Rapoarte de incercari; Produse finite acoperite (min. 3); Documentatie tehnica de certificare a materialelor nanostructurate,
tintelor de pulverizare si a acoperirilor nanostructurate; Min. 2 articole comunicate; 1 articol trimis spre publicare in jurnale
ISI; 1 articol publicat intr-un jurnal ISI; Pagina web a proiectului actualizata; Raport de etapa; Raport final
Colectiv de lucru:
CO: INCDIE ICPE-CA P1: UNIVERSITATEA BUCURESTI P2: MGM STAR CONSTRUCT SRL
Director de proiect: Responsabil de proiect: Responsabil de proiect:
Dr. Ing. Lungu Magdalena Prof. Dr. Chifiriuc Mariana-Carmen Drd. Fiz. Sobetkii Arcadie
Membri CO: Membri P1: Membri P2:
Dr. Ing. Enescu Elena Prof. Dr. Mihaescu Grigore Drd. Fiz. Sobetkii A. Arcadii
Dr. Ing. Patroi Delia Dr. Popa Marcela Fiz. Capatana Valentina
Dr. Ing. Lucaci Mariana Dr. Coralia Bleotu Ec. Diaconu Corina Daniela
Dr. Ing. Ion Ioana Drd. Gheorghe Irina Ing. Gritcu Corneliu
Dr. Fiz. Cirstea Cristiana Diana Visan Mihai, Director general
Dr. Ing. Tsakiris Violeta Dr. Ditu Lia Mara Ec. Visan Emilia Cristina, Director
Dr. Fiz. Sbarcea Gabriela Dr. Constantin Nicoleta comercial
Dr. Chim. Iordoc Mihai Dr. Curutiu Carmen Anisoara Maracine
Dr. Chim. Barbu Paula Stoica Maria
Dr. Ing. Talpeanu Dorinel Sarbu Ecaterina Monica
Dr. Chim. Lungulescu Marius
Ing. Grigore Florentina Director de proiect,
Drd. Ing. Marin Mihai Dr. Ing. Lungu Magdalena
Drd. Fiz. Marinescu Virgil
Ing. Bratulescu Alexandra
Ing. Mitrea Sorina
Ing. Stancu Nicolae
Operator ceramist Matei Valeria
Tehn. Ghita Marian
Munc. Cristina Florea
 REZUMATUL ETAPEI DE EXECUTIE
In Etapa 4/2017 la proiectul PCCA, Contract nr. 215/2014, derulat in cadrul programului PNCDI II - PARTENERIATE
au fost prevazute si indeplinite activitati de cercetare industriala si de dezvoltare experimentala, care au condus la elaborarea
de noi prototipuri certificate de materiale si acoperiri nanostructurate cu activitate antimicrobiana si tinte de pulverizare,
precum si la realizarea de dispozitive medicale din categoria instrumentelor medicale chirurgicale critice invazive din otel
inox functionalizate antimicrobian cu acoperiri nanostructurate de tip straturi subtiri pe baza de Ag-TiO2.
Capitolul 4.1. prezinta o activitate de cercetare industriala A.4.1.-Demonstrarea functionalitatii modelelor de
acoperiri nanostructurate selectate in urma caracterizarilor si testelor efectuate. Probele selectionate de Ag-TiO2 au fost
atacate chimic cu acid ortofosforic si au avut o rezistenta buna la acid, iar acoperirile, inclusiv cele netratate termic dupa
depunere au ramas aderente la substratul din otel inox 316L.
Capitolul 4.2. prezinta doua activitati de dezvoltare experimentala: A.4.2.-Definitivare specificații tehnice materiale
nanostructurate si tinte de pulverizare cu activitate antimicrobiana si A.4.3.-Definitivare specificatie tehnica acoperiri
nanostructurate antimicrobiene. Au fost intocmite 3 specificatii tehnice definitivate pentru (1) materiale nano si
microstructurate pe baza de pulberi compozite de Ag-TiO2 (ST 114/08.08.2017) (2) tinte de pulverizare pe baza de Ag-TiO2
(ST 115/08.08.2017) si (3) acoperiri nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 cu activitate antimicrobiana (ST 116/08.08.2017).
Capitolul 4.3. prezinta activitatea A.4.4.-Achizitionarea partiala a logisticii necesare (materii prime, materiale
consumabile, piese de schimb, echipamente, terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului, care a fost desfasurata
conform inregistrarilor contabile din FEC.
Capitolul 4.4. prezinta activitatea A.4.5.-Realizarea prototipurilor de materiale nanostructurate, tinte de pulverizare
si acoperiri nanostructurate, activitate realizata in comun de catre partenerii proiectului (CO, P1, P2). Cele 5 prototipuri de
materiale nanostructurate (MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2), tinte de pulverizare (TP MN Ag-TiO2 si TP MM Ag-TiO2)
si acoperiri nanostructurate (AN Ag-TiO2) au fost realizate conform documentaţiei de execuţie si receptionate de catre
membrii comisiilor de certificare, conform PV de receptie a executiei prototipurilor MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2
nr. 3151/08.08.217, PV de receptie a executiei prototipurilor TP MN Ag-TiO2 si TP MM Ag-TiO2 nr. 3152/08.08.217 si
PV de receptie a executiei prototipurilor AN Ag-TiO2 nr. 3153/08.08.217.
Capitolele 4.5...4.9. prezinta activitatile A.4.6.-Caracterizarea fizico-chimica si structurala a prototipurilor de
materiale nanostructurate, tinte de pulverizare si acoperiri nanostructurate, A.4.7.-Caracterizarea mecanica a
prototipurilor de tinte de pulverizare, A.4.8.-Caracterizarea electrochimica, mecanica si tribologica a prototipurilor de
acoperiri nanostructurate, studiul grosimii si aderentei straturilor subtiri de prototipuri de acoperiri si A.4.9.-Evaluarea
activitatii antimicrobiene a prototipurilor de materiale si acoperiri nanostructurate. Rezultatele incercarilor si testelor
realizate de catre partenerii proiectului corespund conditiilor impuse in ST-urile 114/08.08.2017, ST 115/08.08.2017 si
ST 116/08.08.2017 si sunt redate in cele 16 Rapoarte de incercari elaborate de catre CO - INCDIE ICPE-CA si 2
Rapoarte de testare elaborate de catre P1 - Universitatea Bucuresti, Facultatea de Biologie, demonstrand potentialul
produselor realizate de a fi utilizate in aplicatii din domeniul biotehnologic, industrial si biomedical.
Capitolul 4.10. prezinta activitatea A.4.10.-Elaborarea documentatiei tehnice de certificare a materialelor
nanostructurate, tintelor de pulverizare si a acoperirilor nanostructurate. Au fost intocmite 3 dosare de certificari
prototipuri (1) materiale nano si microstructurate pe baza de pulberi Ag-TiO2 (PV certificare 42/25.09.2017) (2) tinte de
pulverizare pe baza de Ag-TiO2 (PV certificare 43/25.09.2017) si (3) acoperiri nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 cu
activitate antimicrobiana (PV certificare 44)/25.09.2017, care contin documentele specifice de certificare intocmite conform
procedurii de certificare a produselor PS-P-02.2 elaborata de INCDIE ICPE-CA, si anume 3 specificatii tehnice definitivate
(ST 1145/08.08.2017, ST 115/08.08.2017, ST 116/08.08.2017), 3 proceduri de lucru (PL-MAv-32, PL-MAv-33, PL-MAv-
34), 3 fise de urmarire in executie a produselor (FU-MAv-32, FU-MAv-33, FU-MAv-34) si 3 fise tehnice de produs pentru
prototipurile de materiale si acoperiri nanostructurate si de tinte de pulverizare din Ag-TiO2.
Capitolul 4.10. prezinta activitatea A.4.11.-Realizarea unor produse finite acoperite, in care partenerul P2 - SC MGM
STAR CONSTRUCT SRL a realizat functionalizarea a 20 produse finite (instrumente chirurgicale din otel inox de tip
foarfeci, pense chirurgicale si lame de bisturiu) cu acoperiri nanostructurate de Ag-TiO2 cu activitate antimicrobiana.
Capitolele 4.11.-4.13. prezinta activitatile A.4.12-Diseminarea rezultatelor proiectului prin comunicarea si publicarea
nationala sau internationala a rezultatelor proiectului si actualizarea paginii web a proiectului, A.4.13.-Participarea la
manifestari tehnico-stiintifice nationale si internationale din domenii specifice proiectului, A.4.14.-Managementul si
coordonarea proiectului; Elaborarea raportului de etapa (tehnico-stiintific si financiar) si a raportului final. In cadrul
acestor activitati, printr-un management eficient partenerii proiectului au elaborat raportul de etapa si raportul final, a fost
actualizata pagina web a proiectului , au fost elaborate si trimise spre publicare 2 articole intr-un jurnal ISI si un jurnal BDI,
au fost realizate 3 participari la manifestari tehnico-stiintifice internationale din domenii specifice proiectului (2 saloane de
inventii: PRO INVENT 2017, 22-24.03.2017, Cluj Napoca, România si EUROINVENT 2017, 25-27.05.2017, Iasi,
România si manifestarea internationala ECCMID 2017, April 22-25, 2017, Austria, Viena), au fost comunicate 2 postere (in
română si in engleză) pentru o cerere de brevet de inventie (CBI A00605/2015) la cele 2 manifestari tehnico-stiintifice
mentionate mai sus, au fost publicate 2 abstracte in cataloagele saloanelor de inventii mentionate si au fost acordate 3 premii
de catre Presedintele comisiilor de jurizare a inventiilor prezentate.
In urma indeplinirii activitatilor A.4.1-A.4.14. s-au obtinut urmatoarele rezultate:  3 specificații tehnice
(ST) definitivate; 5 prototipuri (pulberi compozite MN Ag-TiO2, pulberi compozite MM Ag-TiO2; ținte de pulverizare
ȚP MN Ag-TiO2, ținte de pulverizare ȚP MM Ag-TiO2, acoperiri nanostructurate antimicrobiene din Ag-TiO2)  3 dosare
de certificare a celor 5 tipuri de prototipuri, care includ cele 3 ST-uri definitivate, 3 proceduri de lucru (PL), 3 fise de
urmarire in executie (FU) a produselor, 3 fise tehnice de produs, 16 Rapoarte de incercari si 2 Rapoarte de testare;  20
produse finite acoperite;  3 participări la manifestări tehnico-stiintifice internationale din domenii specifice proiectului;
 2 postere comunicate si 2 abstracte publicate in volumele manifestarilor tehnico-stiintifice;  3 premii;  2 articole
trimise spre publicare;  pagina web a proiectului in română actualizată pe site-ul CO;  pagina web a proiectului in
engleză actualizată pe site-ul creat pe ResearchGate;  raportul de etapă 4/2017;  raportul final.
Avand in vedere rezultatele obtinute in cele 4 etape de realizare a proiectului (2014-2017) se considera indeplinite
activitatile si obiectivele tehnico-stiintifice prevazute in Planul de realizare a proiectului si in propunerea de proiect
PN-II-PT-PCCA-2013-4-1292, contract nr. 215/2014.
 DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICĂ

Scopul Etapei 4/2017 a fost elaborarea si certificarea unor prototipuri de materiale si acoperiri
nanostructurate antimicrobiene, precum si de prototipuri de tinte de pulverizare pe baza de Ag-TiO2 si
caracterizarea acestora din punct de vedere structural, fizic, chimic, mecanic, tribologic, electrochimic si
biologic, conform conditiilor tehnice impuse in specificatiile tehnice definitivate in aceasta etapa. De
asemenea a fost demonstrata functionalitatea acoperirilor de Ag-TiO2 prin testarea rezistentei acoperirilor la
atac chimic cu acid ortofosforic, determinarea proprietatilor electrochimice in solutie Ringer, determinarea
activitatii antimicrobiene si a citotoxicitatii, conform standardelor in vigoare si realizarea unor produse finite
(instrumente chirurgicale critice de tip foarfeci, pense chirurgicale si lame de bisturiu). Diseminarea pe scara
larga a rezultatelor proiectului s-a realizat prin comunicarea si publicarea nationala sau internationala a
rezultatelor proiectului, actualizarea paginii web a proiectului si participarea la manifestari tehnico-stiintifice
nationale si internationale din domenii specifice proiectului.

Capitolul 4.1. Demonstrarea functionalitatii modelelor de acoperiri nanostructurate

selectate in urma caracterizarilor si testelor efectuate

Demonstrarea functionalitatii modelelor experimentate de acoperiri nanostructurate selectate in urma

caracterizarilor si testelor efectuate in Etapa 3/2016 (probe de acoperiri din Ag-TiO2, codificate b004 si b005
in Etapa 3/2016) s-a realizat prin testarea rezistentei la atac chimic cu acid ortofosforic, acid care ataca
puternic otelul inox de tip 316L folosit ca substrat. Testul s-a realizat prin stergere cu acid ortofosforic
(H3PO4, 85%, Merck) a unei portiuni din acoperire, respectiv stergere integrala a suprafetei acoperite
(Fig. 4.1.). Se observa faptul ca proba b005 (P2.4 Ag-TiO2Mp (AM-A) de grosime 500 nm depusa pe substrat
din otel inox de tip 316L) netratata termic dupa depunere, care a fost atacata chimic cu acid ortofosforic a avut
o rezistenta buna la acid, iar acoperirea a ramas aderenta de substrat.

a) b) c)
Fig. 4.1. Proba de acoperire b005 netratata termic dupa depunere (a), stearsa cu acid ortofosforic in
jumatatea din dreapta a acoperirii (b), stearsa cu acid ortofosforic pe toata suprafata acoperita (c).

Capitolul 4.2. Definitivare specificatii tehnice materiale nanostructurate cu activitate antimicrobiana, tinte
de pulverizare si acoperiri nanostructurate antimicrobiene

In cadrul activitatilor A.4.2 si A.4.3, coordonatorul proiectului - CO, prin Directorul de proiect,
Dr. Ing. Magdalena-Valentina Lungu a definitivat cele trei specificatii tehnice (ST), care au fost elaborate in
etapa 3/2016:
(1) ST 114/08.08.2017, care inlocuieste ST 111/29.11.2016 ˮMateriale nano şi microstructurate pe
bază de pulberi compozite de argint-dioxid de titanˮ;
(2) ST 115/08.08.2017, care inlocuieste ST 112/29.11.2016 ˮȚinte de pulverizare pe bază de argint-
dioxid de titanˮ;
(3) ST 116/08.08.2017, care inlocuieste ST 113/29.11.2016 ˮAcoperiri nanostructurate pe bază de
argint-dioxid de titan cu activitate antimicrobianăˮ.
Cele trei ST-uri au fost discutate in sedinta din data de 08.08.2017 (PV nr. 3145/08.08.2017 de discutare
ST 114/08.08.2017, PV nr. 3145/08.08.2017 de discutare ST 115/08.08.2017 si PV nr. 3147/08.08.2017 de
discutare ST 116/08.08.2017) si aprobate de catre membrii comisiilor de discutare si aprobare a ST-urilor
mentionate mai sus (PV nr. 3148/08.08.2017 de aprobare ST 114/08.08.2017, PV nr. 3149/08.08.2017 de
aprobare ST 115/08.08.2017 si PV nr. 3150/08.08.2017 de aprobare ST 116/08.08.2017).
Componenta comisiilor de discutare si aprobare a acestor ST-uri a fost stabilita prin Deciziile INCDIE
ICPE-CA nr. 103/03.07.2017, 104/03.07.2017 si 105/03.07.2017). Comisiile de discutare si aprobare a
ST-urilor definitivate au fost constituite din Dr. Ing. Enescu Elena (Presedinte, Director tehnic INCDIE
ICPE-CA), Dr. Ing. Lucaci Mariana (Vicepresedinte, Sef DMAv, INCDIE ICPE-CA), Sing. Tanase Stefania
(Responsabil Standardizare, INCDIE ICPE-CA), Dr. Ing. Ilie Cristinel (Responsabil CTC, INCDIE
ICPE-CA), Dr. Ing. Lungu Magdalena Valentina (Director de proiect, DMAv, INCDIE ICPE-CA), specialisti
ai INCDIE ICPE-CA responsabili cu testele si analizele specificate in ST-uri (Dr. Fiz. Patroi Delia, Dr. Ing.
Cirstea Diana, Dr. Ing. Ion Ioana, Dr. Ing. Dorinel Talpeanu, Dr. Fiz. Gabriela Sbarcea, Drd. Fiz. Marinescu
Virgil, Ing. Mitrea Sorina, Ing. Grigore Florentina, Ing. Alexandra Bratulescu, Dr. Chim. Barbu Paula,
Dr. Chim. Iordoc Mihai) si reprezentanti ai partenerilor proiectului si a potentialilor beneficiari: Prof. Dr.
Chifiriuc Mariana Carmen (Responsabil de proiect, Universitatea din Bucuresti), Dr. Popa Marcela
(Universitatea Bucuresti) si Drd. Fiz. Sobetkii Arcadie (Responsabil de proiect, MGM STAR CONSTRUCT
S.R.L. Bucuresti).
Documentele mentionate mai sus (ST-uri si PV-uri) sunt anexate dosarelor de certificare aferente
prototipurilor de materiale nanostructurate cu activitate antimicrobiana, tinte de pulverizare si acoperiri
nanostructurate antimicrobiene realizate.

Capitolul 4.3. Achizitionarea partiala a logisticii necesare (materii prime, materiale consumabile, piese
de schimb, echipamente, terti) pentru realizarea obiectivelor proiectului

Pentru indeplinirea obiectivelor proiectului si a activitatilor propuse in Etapa 4/2017 in Planul de realizare
a proiectului INMATCO, partenerii proiectului (CO, P1, P2) au efectuat cheltuieli de materii prime, materiale
consumabile, piese de schimb, echipamente, terţi, etc., care sunt prezentate in Fisa de evidenta a cheltuielilor
(FEC), anexata acestei etape.

Capitolul 4.4. Realizarea prototipurilor de materiale nanostructurate,

tinte de pulverizare si acoperiri nanostructurate

Prototipurile de materiale nanostructurate, tinte de pulverizare si acoperiri nanostructurate

au fost receptionate de catre membrii comisiilor de certificare, conform PV de receptie a executiei
prototipurilor MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2 nr. 3151/08.08.217, PV de receptie a executiei prototipurilor
TP MN Ag-TiO2 si TP MM Ag-TiO2 nr. 3152/08.08.217 si PV de receptie a executiei prototipurilor
AN Ag-TiO2 nr. 3153/08.08.217.
Prototipurile de materiale nanostructurate
(MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2), tinte de pulverizare
(ȚP MN Ag-TiO2 si ȚP MM Ag-TiO2) si acoperiri
nanostructurate (AN Ag-TiO2) au fost realizate
conform documentaţiei de execuţie, respectiv a
procedurilor de lucru (PL) elaborate in cadrul
dosarelor de certificare prototipuri (anexate Raportului
de etapa nr. 4/2017), insotite de fisa de urmarire in
executie a produselor (FU) si anume:
(1) PL-MAv-32 din 09.08.2017 - Procedura de lucru
realizare materiale nano şi microstructurate pe
bază de pulberi compozite de argint-dioxid de titan
(MN Ag-TiO2 şi MM Ag-TiO2), insotita de
FU-MAv-32;
(2) PL-MAv-33 din 10.08.2017 - Procedura de lucru
realizare ținte de pulverizare pe bază de argint-
dioxid de titan (ȚP MN Ag-TiO2 şi ȚP MM
Ag-TiO2), insotita de FU-MAv-33;
(3) PL-MAv-34 din 22.08.2017 - Procedura de lucru
realizare acoperiri nano-structurate pe bază de
argint-dioxid de titan cu activitate antimicrobiană
(AN Ag-TiO2), insotita de FU-MAv-34.

Fisele tehnice de produs sunt prezentate in

Fig. 4.2...4.4.

Fig. 4.2. Fisa tehnica produse

MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2.
 Fig. 4.3. Fisa tehnica produse Fig. 4.4. Fisa tehnica produse
TP MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2. AN Ag-TiO2.

Capitolul 4.5. Caracterizarea fizico-chimica si structurala a prototipurilor de materiale

nanostructurate, tinte de pulverizare si acoperiri nanostructurate

4.5.1. Verificarea aspectului exterior si determinarea densitatii aparente a pulberilor compozite

de Ag-TiO2
Aspectul exterior al prototipurilor de pulberi compozite de Ag-TiO2 (MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2) s-a
verificat vizual. Determinarea densitatii aparente a prototipurilor de pulberi compozite de Ag-TiO2 (MN
Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2) s-a realizat conform SR EN ISO 23145-2:2016 [4.1] si ST 114/08.08.2017, pe
esantioane de pulberi cu masa de 50 g. In acest scop a fost folosit un aparat Hall pentru determinarea densităţii
aparente pulberi, cu palnie metalica cu orificiu de 5 mm si recipient metalic de colectare pulberi, cu volumul
de 25 cm3, in urmatoarele conditii de mediu: Taer = 25 ± 2 C, Urelativa a aerului = 30 ± 5 %.

4.5.2. Rezultate obţinute in urma verificarii aspectului exterior si determinarii densitatii aparente a
pulberilor compozite de Ag-TiO2
Probele de prototipuri MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2 au avut o culoare uniformă, fără incluziuni străine,
corespunzand conditiei impuse in ST 114/08.08.2017, pct. 2.1.
Valorile densitatii aparente pentru probele MN Ag-TiO2, respectiv pentru probele MM Ag-TiO2 testate
sunt prezentate in Raportul de incercari INCDIE ICPE-CA nr. 3b/09.08.2017.
Probele de prototipuri MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2 au avut valori ale densitatii aparente de
0,399...0,404 g/cm3, respectiv de 0,735...0,750 g/cm3, corespunzand conditiei impuse in ST 114/08.08.2017,
pct. 2.5 pentru densitatea aparentă de minim 0,31 g/cm3 pentru pulberile compozite MN Ag-TiO2 şi de minim
0,48 g/cm3 pentru pulberile compozite MM Ag-TiO2.
 4.5.3. Determinarea densitatii tintelor de pulverizare pe baza de Ag-TiO2

Densitatea tintelor de pulverizare pe baza de Ag-TiO2 s-a determinat conform SR EN 1389:2004 [4.2]
si ST 115/08.08.2017 cu o balanţa analitica, de tip Kern AEJ-220-4 şi kitul aferent acesteia AES
A01. Conditiile de mediu in timpul incercarilor au fost: Taer = 20 ± 2 C, Urelativa a aerului = 30 ± 5 %.

4.5.4. Rezultate obţinute pentru densitatea tintelor de pulverizare pe baza de Ag-TiO2

Valorile densitatii probelor TP MN Ag-TiO2, respectiv TP MM Ag-TiO2 testate sunt redate in Raportul
de incercari INCDIE ICPE-CA nr. 5b/17.08.2017.
Probele de prototipuri ŢP MN Ag-TiO2 si ŢP MM Ag-TiO2 au avut valori ale densitatii medii de 4,0411–
4,0556 g/cm3, respectiv de 4,0869-4,1042 g/cm3, corespunzand conditiei impuse in ST 115/08.08.2017, pct.
2.5 pentru densitate de minim 3,93 g/cm3 pentru tintele de pulverizare pe baza de Ag-TiO2.

4.5.3. Verificarea formei şi dimensiunilor de particule prin microscopie electronica de baleiaj (SEM)
Verificarea formei şi dimensiunilor de particule ale pulberilor compozite de Ag-TiO2 s-a realizat conform
PI-16, Ed.2, act. 0/02.2015 [4.3] si ST 114/08.08.2017. Esantioanele supuse analizei au fost vizualizate cu
ajutorul statiei de lucru de tip Auriga FESEM-FIB (Carl Zeiss, Germania) prin intermediul detectorului de
electroni secundari/ioni (SESI) din camera de proba pentru studiul morfologic si topografic al suprafetei.

4.5.4. Rezultate obţinute in urma analizei SEM a pulberilor compozite de Ag-TiO2

Rezultatele analizei SEM sunt prezentate in Raportul de incercari INCDIE ICPE-CA nr. 22/06.09.2017.
In Fig. 4.5...4.8. prezinta exemplificari ale imaginilor SEM pulberi MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2 selectate.

Fig. 4.5. Imagine SEM pulbere MN Ag-TiO2 - proba 1, Fig. 4.6. Imagine SEM pulbere MN Ag-TiO2 - proba 1,
marire de 100000X marire de 100000X, cu determinarea
dimensiunilor particulelor

Fig. 4.7. Imagine SEM pulbere MM Ag-TiO2 - proba 1, Fig. 4.8. Imagine SEM pulbere MM Ag-TiO2 - proba 1,
marire de 100000X marire de 100000X, cu determinarea
dimensiunilor particulelor
 Probele MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2 au avut forme şi dimensiuni de particule de Ag si de TiO2 care au
corespuns conditiei impuse in ST 114/08.08.2017, pct. 2.2.

4.5.5. Analiza chimica elementala prin tehnica spectrometriei de fluorescenta de raze X

Analiza chimica elementala a probelor de prototipuri MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2 s-a realizat conform
Procedurii de incercare PI 18/2013, instructiunile de lucru cuprinse in manualul de operare al echipamentului
„Spectrometru cu raze X tip S8 Tiger” si ST 114/08.08.2017. Probele au fost analizate in mod direct, dupa
presare in capsulele dedicate efectuarii analizei. Analiza s-a efectuat pe aparatul: spectrometru secvential de
fluorescenta de raze X cu dispersie dupa lungimea de unda (WDXRF) tip S8 Tiger, cu limita de detectie: ppm-
100%, domeniu de analiza: Na (sodiu) – U (uraniu), gaze de lucru: amestec P10 (argon + metan).

4.5.6. Rezultate obţinute in urma analizei XRF

Rezultatele obtinute pe cele 6 esantioane de pulberi MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2 analizate mecanice sunt
prezentate in Raportul de incercari INCDIE ICPE-CA nr. 19/17.08.2017 si sunt in concordanta cu cerinta
ST 114/08.08.2017, pct. 2.4 privind compozitia chimica a pulberilor tip Ag-TiO2.
Rezultatele obtinute pe cele 6 tinte analizate prin spectrometrie XRF sunt prezentate in Raportul de
incercari INCDIE ICPE-CA nr. 20/17.08.2017 si sunt in concordanta cu cerinta ST 115/08.08.2017, pct. 2.4
privind compozitia chimica.

4.5.7. Determinarea compoziţiei chimice a acoperirilor nanostructurate de Ag-TiO2

Determinarea compoziţiei chimice prin microscopie electronica de baleiaj cu analiza chimica prin
intermediul micro-sondei dispersive de energie s-a realizat conform PI-16, Ed.2, act.0/02.2015 si
ST 116/08.08.2017. Probele de analizat nu au suferit prelucrari mecanice sau chimice si au fost atasate de
suportul de aluminiu cu ajutorul unei benzi conductoare de carbon produsa de firma Agar. Esantioanele
supuse analizei au fost vizualizate cu ajutorul statiei de lucru de tip FESEM-FIB model Auriga produs de Carl
Zeiss Germania prin intermediul detectorului de electroni secundari/ioni (SESI) din camera de proba pentru
studiul morfologic si topografic al suprafetei. Verificarea compozitiei chimice s-a realizat cu ajutorul sondei
EDS (spectru dispersiv de energie pentru radiatia X caracteristica) produsa de Oxford Instruments model
IncaPET X3 racita cu azot lichid integrata pe statia de lucru FESEM-FIB Auriga. Au fost preluate si analizate
imagini de topografie de electroni secundari (SE) pentru analize semicantitativa a unei microarii de interes de
pe suprafata probei si integrarea semicantitativa a elementelor identificate.

4.5.8. Rezultate obţinute in urma analizei EDX

Rezultatele EDX pentru probele de prototipuri AN Ag-TiO2 analizate sunt prezentate in Raportul de
incercari INCDIE ICPE-CA nr. 21/06.09.2017.
Acoperirile nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 contin elementele Ti, Ag si O in procente masice care
corespund conditiei impuse in ST 116/08.08.2017, pct. 2.4.

4.5.9. Determinarea calitativa de faza prin difractie de raze X

Determinarea calitativa de faza prin difractie de raze X a probelor de prototipuri MN Ag-TiO2,
MM Ag-TiO2, ȚP MN Ag-TiO2, ȚP MM Ag-TiO2 si AN Ag-TiO2 s-a realizat conform PI-04 SR EN 13925-1,
2:2003, SR EN 13925-3:2005, ST 114/08.08.2017, ST 115/08.08.2017 si ST 116/08.08.2017. Masuratorile au
fost realizate cu un difractometru de raze X Bruker-AXS tip D8 ADVANCE, cu tub de raze X cu anod de Cu,
40 kV/40 mA, pas: 0.04 o, timp de masurare pe punct: 2 s, domeniu de masura 2θ = 10o – 100o.

4.5.10. Rezultate obţinute in urma analizei XRD

Valorile dimensiunii de cristalit ale probelor MN Ag-TiO2, MM Ag-TiO2, ȚP MN Ag-TiO2 si ȚP MM
Ag-TiO2 sunt redate in Raportul de incercari INCDIE ICPE-CA nr. 16/11.08.2017.
Probele MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2 au avut valori ale dimensiunii de cristalit de 20-21 nm, respectiv
62-64 nm, corespunzand conditiei impuse in ST 114/08.08.2017, pct. 2.3 pentru dimensiunea de cristalit de
15-30 nm pentru pulberile compozite MN Ag-TiO2 si de 50-80 nm pentru pulberile compozite MM Ag-TiO2.
Probele de prototipuri de acoperiri nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 (AN Ag-TiO2) contin faza
cristalografica tetragonala TiO2 anatas, corespunzand conditiei impuse in ST 116/08.08.2017, pct. 2.3.
Probele ȚP MN Ag-TiO2 si ȚP MM Ag-TiO2 au avut valori ale dimensiunii de cristalit in intervalul 56-60 nm,
corespunzand conditiei impuse in ST 115/08.08.2017, pct.2.3 pentru dimensiunea de cristalit de 30-60 nm.
 Capitolul 4.6. Caracterizarea mecanica a prototipurilor de tinte de pulverizare

4.6.1. Caracterizarea mecanica a prototipurilor de tinte de pulverizare

Caracterizarea mecanica a prototipurilor de tinte de pulverizare TP MN Ag-TiO2 si TP MM Ag-TiO2 s-a
realizat prin teste de determinare a duritatii Vickers HV2/15, cu un microdurimetru Vickers tip FM700,
conform SR EN 843-4, PI-1 INCDIE ICPE-CA, IL-I-01 INCDIE ICPE-CA si ST 115/08.08.2017. Conditiile
de incercare au fost urmatoarele: sarcina de amprentare: 2 kgf, durata amprentarii:15 s, temperatura mediului
ambiant: 26ºC, umididatea relativa a aerului: 30%.

4.6.2. Rezultate obţinute in urma testelor mecanice de determinare a duritatii Vickers

Valorile duritatii Vickers HV2/15 si valoarea medie calculata pentru probele de prototipuri de tinte de
pulverizare TP MN Ag-TiO2 si TP MM Ag-TiO2 supuse incercarii mecanice sunt prezentate in Raportul de
incercari INCDIE ICPE-CA nr. 18/16.08.2017.
Probele TP MN Ag-TiO2 si TP MM Ag-TiO2 au avut valori ale duritatii Vickers HV2/15 ce corespund
conditiei impuse in ST 115/08.08.2017, pct. 2.6 pentru valoarea duritatii Vickers de minim 510 HV2/15.

Capitolul 4.7. Caracterizarea electrochimica, mecanica si tribologica a prototipurilor de acoperiri

nanostructurate, studiul grosimii si aderentei straturilor subtiri de prototipuri de acoperiri

4.7.1. Caracterizarea electrochimica a prototipurilor de acoperiri nanostructurate

Caracterizarea electrochimica a prototipurilor de acoperiri nanostructurate AN Ag-TiO2 s-a realizat
conform standardului ASTM G 102-89 (2015) [4.4] si ST 116/08.08.2017. Pentru masuratori a fost folosita o
combina electrochimica “All-in-one” model PGZ 301 VoltaLab 40 (Radiometer Analytical, Franta) conectată
la o celulă standard cu 3 electrozi, model X51V001 (Radiometer Analytical); electrodul de referinţă a fost un
electrod de Ag/AgCl, model XR100 (Radiometer Analytical), contraelectrodul a fost un electrod de platină,
model XM140 (Radiometer Analytical), iar electrodul de lucru a fost proba de testat - acoperire
nanostructurata de Ag-TiO2 (AN Ag-TiO2). Curbele de polarizare potentiodinamica au fost inregistrate pe un
domeniu de potenţial de -1000 mV/Ag/AgCl+1000 mV/Ag/AgCl fata de potentialul stationar, cu o viteza de
baleiere a potentialului de 0,5 mV/s, in soluţie Ringer, la temperatura de 25ºC şi presiunea de 1 atm.
Compozitia solutiei Ringer folosita este urmatoarea: clorură de sodiu (NaCl) 8,60 g/l, clorură de potasiu (KCl)
0,30 g/l si clorură de calciu dihidrat (CaCl2.2H2O) 0,33 g/l. Osmolaritatea teoretica este 309 mOsm/l.
Rezistenta la polarizare (Rp) si viteza de coroziune (vcor) s-au determinat prin metoda extrapolarii
dreptelor Tafel din curbele de polarizare potentiodinamica.

4.7.2. Rezultate obţinute in urma testelor electrochimice

Rezultate obţinute in urma testelor electrochimice pentru probele de prototipuri AN Ag-TiO testate in
electrolit Ringer sunt prezentate in Raportul de incercari INCDIE ICPE-CA nr. 7b/29.08.2017.
Probele de prototipuri AN Ag-TiO2 au avut valori ale rezistenţei la coroziune în soluţie Ringer de
5,208...9,801 μm/an, corespunzand conditiei impuse in ST 116/08.08.2017, pct. 2.7 pentru rezistenţa la
coroziune în soluţie Ringer pentru acoperirile nanostructurate de Ag-TiO2 (AN Ag-TiO2) de maxim 27 μm/an.

4.7.3. Caracterizarea mecanica a prototipurilor de acoperiri nanostructurate; studiul grosimii si

aderentei straturilor subtiri de prototipuri de acoperiri

(i) Caracterizarea mecanica a prototipurilor AN Ag-TiO2 s-a realizat prin teste de microzgâriere cu un
echipament Micro-Combi Tester (CSM Instruments, Elvetia), dotat cu modul de microzgariere (MST) cu varf
Rockwell de diamant cu raza de 200 m si cu microscop optic cu obiective 5x, 20x, 50x si 100x, conform
standardelor ASTM C1624-05 (2015) [4.5], DIN EN 1071-3:2005-10 [4.6] si SR EN ISO 20502:2016 [4.7].
Testele de zgariere au constat in determinarea fortelor critice optice (Lc), care reprezinta sarcinile la care
apar defecte recunoscute in probele de acoperiri investigate care au fost zgariate la temperatura ambianta cu
un varf Rockwell cu o forta de zgariere progresiva (Fn) de la 0,03 N la 20 N, cu o viteza constanta de
0,3 mm/min pe o lungime de 3 mm, viteza de incarcare a sarcinii de 2 N/min si forta de contact la pre-scanare
(reprezentata de curba adancimii de penetrare (Pd)), scanare si post-scanare (reprezentata de curba adancimii
de penetrare reziduala (Rd)) de 30 mN. Fortele critice optice s-au determinat din curbele inregistrate si din
imaginile achizitionate prin analiza optica (20x) cu optiunea Panorama a software-ului de achizitie a datelor.
 (ii) Studiul grosimii straturilor subtiri s-a realizat cu un sistem Calotest Compact (Anton Paar, Elvetia),
conform standardului SR EN ISO 26423:2016 [4.8], prin metoda „ball cratering” (şlefuirea unei calote) pe
probe de prototipuri de acoperiri de Ag-TiO2 depuse pe substrat de otel inox 316L cu diametrul de 25 mm si
grosime 1 mm si tratate termic. Testele au constat in erodarea stratului subtire de Ag-TiO2 cu o bila din otel
inox 100Cr6, pe care s-a aplicat o suspensie abraziva de diamant (dimensiune particule de diamant de
0,5-1 µm), bila fiind rotita cu un arbore de antrenare din otel. In urma procesului de frecare abraziva dintre
bila si suprafata probei acoperite rezulta un microcrater de uzare sub forma de calota sferica, atat in strat, cat si
in substrat. Craterul format a fost analizat optic la microscopul atasat echipamentului Micro-Combi Tester
(obiectiv 5x), astfel grosimea stratului de Ag-TiO2 s-a determinat cu optiunea Calotest.

4.7.4. Rezultate obţinute in urma testelor mecanice de microzgâriere si de şlefuire a unei calote

(i) Rezistenta la microzgâriere

Fig. 4.9 prezinta rezultatele testelor de zgâriere ale probelor de prototipuri de acoperiri AN Ag-TiO2:
imaginile optice (Panorama) ale profilului topografic al suprafetelor probelor acoperite cu evidentierea
fortelor critice (LC1, LC2, LC3) si curbele inregistrate in timpul testelor de zgâriere (Fn, Pd, Rd si profilul
suprafetei, functie de distanta de zgâriere).

a) b) c)
Fig. 4.9. Imaginile optice (Panorama) ale profilului topografic al suprafetelor probelor acoperite
AN Ag-TiO2 si curbele inregistrate la microzgâriere pentru a) proba 1, b) proba 2, c) proba 3.

Probele de acoperiri AN Ag-TiO2 au prezentat valori apropiate ale fortelor critice atribuite aceluiasi tip
de distrugere a suprafetei acoperirilor. Fortele critice au reprezentat trei tipuri principale de distrugeri:
LC1 - inceputul desprinderilor interfaciale, cu defecte minore longitudinale (tensiuni Hertziene) ale acoperirilor
la marginile urmei de zgâriere, LC2 (forta de adeziune) - desprinderi interfaciale de-a lungul marginilor urmei
de zgâriere cu perforare ductila continua a acoperirii, fara expunerea substratului din otel inox, LC3 (forta de
coeziune) - exfoliere totala a stratului de acoperire nanostructurata, cu expunerea substratului din otel inox.
Pentru proba 1 s-au determinat urmatoarele valori ale fortelor critice: LC1 = 4,32 N, LC2 = 7,30 N si
LC3 = 8,90 N, pentru proba 2 au rezultat valorile LC1 = 4,35 N, LC2 = 7,92 N si LC3 = 9.77 N si pentru proba 3
au rezultat valorile LC1 = 4,22 N, LC2 = 7,45 N si LC3 = 9,15 N.
Se remarca cresterea adancimii de penetrare (Pd) cu cresterea distantei de zgâriere.

(ii) Grosimea straturilor subtiri

Valorile grosimii acoperirilor probelor AN Ag-TiO2 testate cu sistemul Calotest sunt prezentate in
Raportul de incercari INCDIE ICPE-CA nr. 8b/30.08.2017.
Probele de prototipuri de acoperiri AN Ag-TiO2 au avut valori ale grosimii acoperirilor de 498...500 nm,
corespunzand conditiilor impuse in ST 116/08.08.2017, pct. 2.2 pentru grosimea acoperirilor nanostructurate
pe bază de Ag-TiO2 depuse pe substrat de otel inox de 100…1000 nm. Grosimea acoperirilor AN Ag-TiO2
determinata prin metoda „ball cratering” este in concordanta cu grosimea stratului depus (500 nm)
monitorizat cu sistemul cu cuart XTC INFICON aferent instalatiei de depunere in vid Balzers BAK-600.

4.7.5. Caracterizarea tribologica a prototipurilor de acoperiri nanostructurate

Testele tribologice s-au realizat la temperatura camerei (Taer = 30 ± 2 C, Urelativa a aerului = 33 ± 3 %) cu un
tribometru standard de tip bila-pe-disc echipat cu modul rotativ (CSM Instruments, Elvetia) în condiţii de
lubrifiere uscată, cu o sarcină de 0,5 N, partener static bilă de oţel 100Cr6 de diametru 6 mm, viteza liniară
constantă de 3 cm/s, raze de alunecare de 4 mm, 6 mm, 8 mm si 10 mm şi distanţe de alunecare de 10 m,
50 m, 100 m si 200 m. Testele tribologice s-au realizat conform ASTM G99-17 [4.9], SR EN 1071-13:2010
[4.10] ASTM G133-95 [4.11] şi ST 116/08.08.2017 pe prototipuri de acoperiri nanostructurate de Ag-TiO2
(AN Ag-TiO2) de grosime 500 nm depuse pe discuri de otel inox 316L cu diametrul de 25±0,1 mm şi
înălţimea de 1±0,1 mm. Aria urmei de uzura [µm2] s-a determinat cu un profilometru Surtonic S25 (Taylor
Hobson, UK) cu vârf standard din diamant cu raza de 5 m, pentru o lungime de evaluare a probei de 4 mm si
o lungime de unda de prag (Cut-off) de 0,8 mm, utilizand un filtru Gaussian digital.

4.7.6. Rezultate obţinute in urma testelor tribologice

Rezultate obţinute pentru probele de prototipuri AN Ag-TiO2 testate tribologic (în conditii de lubrifiere
uscată) sunt prezentate in Raportul de incercari INCDIE ICPE-CA nr. 6b/18.08.2017.
Probele AN Ag-TiO2 au avut valori ale coeficientului mediu de frecare incluse in intervalul 0,173...0,691
si ale vitezei specifice de uzura de maxim 71,08 x 10-5 mm3/(N.m), corespunzand conditiilor impuse in
ST 116/08.08.2017, pct. 2.5 si 2.6 pentru coeficientul mediu de frecare (în conditii de lubrifiere uscată) de
0,1…0,7 si pentru viteza specifică de uzură de maxim 95x10-5 mm3/(N.m).

Capitolul 4.8. Evaluarea activitatii antimicrobiene a prototipurilor

de materiale si acoperiri nanostructurate

4.8.1. Determinarea activităţii antimicrobiene si antibiofilm a materialelor nanostructurate

Determinarea activităţii antimicrobiene a prototipurilor de materiale nano şi microstructurate pe bază de
pulberi compozite de Ag-TiO2 (MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2) s-a realizat conform Standard CLSI (Clinical
Laboratory Standards Institute) M27-S4, ed.4, 2012 [4.12], Standard CLSI M100-S26, ed. 26, 2015 [4.13], PI-
1-ICUB, Ed.1, act. 0/1.01.2015 [4.14] si ST 114/08.08.2017. Probele, după cântărire şi dizolvare în DMSO
(dimetilsulfoxid) au fost puse în contact cu tulpinile microbiene de testat (Staphylococcus aureus ATCC
25923, Escherichia coli ATCC 25922, Pseudomonas aeruginosa ATCC 27853, Enterococcus faecalis ATCC
29212, Candida albicans ATCC 10231), incubate 24 de ore la 37oC şi prelucrate conform procedurii PI-1-
ICUB, Ed.1, act. 0/1.01.2015: “Determinarea activităţii antibiofilm prin metoda microtitrării cu cristal violet”.

4.8.2. Rezultate obţinute la evaluarea activităţii antimicrobiene si antibiofilm a materialelor

nanostructurate
Rezultate obţinute la evaluarea activităţii antimicrobiene si antibiofilm a materialelor nanostructurate
pentru valorile concentraţiei minime inhibitorii (CMI) si valorile concentraţiei minime de eradicare a
biofilmului (CMEB) pentru probele MN Ag-TiO2 şi MM Ag-TiO2 testate sunt prezentate in Raportul de
testare Universitatea Bucuresti, Facultatea de Biologie nr. 446/19.09.2017.
Probele de prototipuri MN Ag-TiO2 şi MM Ag-TiO2 testate au îndeplinit cerinţele impuse de
ST 114/08.08.2017, pct. 2.6 si pct. 2.7, având valori CMI < 2,5 mg/ml şi valori CMEB ≤ 2,5 mg/ml.

4.8.3. Determinarea activităţii antibiofilm a acoperirilor nanostructurate

Determinarea activităţii antibiofilm a prototipurilor de acoperiri AN Ag-TiO2 s-a realizat pe esantioane
de acoperiri nanostructurate de Ag-TiO2 depuse pe substrat din otel inox 316L de dimensiuni: Ø 10  0,1
mm si h 1  0,01 mm conform ASTM E 2149-13a [4.15], SR EN ISO 10993-1:2010 [4.16] si ST
116/08.08.2017. Probele, după sterilizare sub lampă UV (putere 50 W), au fost puse în contact cu tulpinile
microbiene de testat (Staphylococcus aureus ATCC 25923, Pseudomonas aeruginosa ATCC 27853,
Candida albicans ATCC 10231), incubate la 37oC timp de 24, 48 şi respectiv 72 de ore, au fost prelucrate
conform procedurilor menţionate şi s-a determinat numărul de microorganisme viabile prin determinarea
numărului de unităţi formatoare de colonii (UFC/ml).
4.8.4. Rezultate obţinute la evaluarea activităţii antibiofilm a acoperirilor nanostructurate
Rezultatele activitatii antibiofilm pentru probele de prototipuri de acoperiri AN Ag-TiO2 testate au fost
prezentate in Raportul de testare Universitatea Bucuresti, Facultatea de Biologie nr. 445/19.09.2017.
Probele AN Ag-TiO2 analizate au îndeplinit cerinţele impuse de ST 116/08.08.2017 pct. 2.8. inhibând
aderenţa şi dezvoltarea biofilmelor formate de tulpini bacteriene şi levurice, cu cel puţin un logaritm zecimal
(lg) al numărului de celule microbiene viabile, exprimate în unităţi formatoare de colonii (UFC/ml).

4.8.5. Verificarea citotoxicităţii acoperirilor nanostructurate

Verificarea citotoxicitatii prototipurilor de acoperiri AN Ag-TiO2 s-a realizat conform SR EN ISO
10993-5:2009 [4.17] si ST 116/08.08.2017, printr-o metoda calitativa, examinand aspectul culturilor
celulare aflate in prezenta probelor de testat prin colorare cu albastru tripan.
 4.8.6. Rezultate obţinute la verificarea citotoxicităţii acoperirilor nanostructurate
Rezultatele obţinute la verificarea citotoxicităţii prototipurilor de acoperiri nanostructurate au fost
prezentate in Raportul de testare Universitatea Bucuresti, Facultatea de Biologie nr. 445/19.09.2017.
Probele AN Ag-TiO2 analizate au îndeplinit cerinţele impuse de ST 116/08.08.2017, pct 2.9., deoarece nu
au fost citotoxice (grad de citotoxicitate 0).

Capitolul 4.9. Elaborarea documentatiei tehnice de certificare a materialelor nanostructurate,

tintelor de pulverizare si a acoperirilor nanostructurate

Elaborarea documentatiei tehnice de certificare a materialelor nanostructurate, tintelor de pulverizare si a

acoperirilor nanostructurate s-a realizat in comun de catre partenerii proiectului (CO, P1, P2). Au fost
intocmite 3 dosare de certificari prototipuri (1) materiale nano si microstructurate pe baza de pulberi
Ag-TiO2 (PV certificare 42/25.09.2017), (2) tinte de pulverizare pe baza de Ag-TiO2 (PV certificare
43/25.09.2017) si (3) acoperiri nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 cu activitate antimicrobiana (PV
certificare 44)/25.09.2017, care contin documentele specifice de certificare intocmite conform procedurii de
certificare a produselor PS-P-02.2 elaborata de INCDIE ICPE-CA.

Capitolul 4.10. Realizarea unor produse finite acoperite

Partenerul P2 - SC MGM STAR CONSTRUCT SRL a realizat functionalizarea a 20 produse finite

(instrumente chirurgicale din otel inox de tip foarfeci, pense chirurgicale si lame de bisturiu) cu acoperiri
nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 cu activitate antimicrobiana (Fig. 4.10).

Fig. 4.10. Produse finite acoperite cu straturi subtiri antimicrobiene din AN Ag-TiO2.

Capitolul 4.11. Diseminarea rezultatelor proiectului prin comunicarea si publicarea nationala

sau internationala a rezultatelor proiectului si actualizarea paginii web a proiectului

In vederea diseminarii pe scara larga a rezultatelor proiectului INMATCO, Contract 215/2014, in

domeniul nanomaterialelor si acoperirilor nanostructurate pentru aplicatii medicale si a cresterii vizibilitatii
internationale a proiectului, pentru indeplinirea activitatii A.4.12. partenerii proiectului au realizat
urmatoarele:
 comunicări şi premii: prezentare sub formă de poster a cererii de brevet de inventie (CBI) inregistrata la
OSIM cu nr. a 2015 00605 din 20.08.2015:
(1) M.V. Lungu, D. Pătroi, F. Grigore, M. Lucaci, D. Tălpeanu, V. Tsakiris, S.A. Mitrea, A. Brătulescu,
C.D. Cîrstea, N. Stancu, V. Marinescu, A. Sobetkii, A.A. Sobetkii, M.C. Chifiriuc, M. Popa, Ţinte
de pulverizare și straturi subțiri din nanopulberi antimicrobiene din oxid de zinc dopate cu argint și
procedeu de obținere, poster elaborat in limba română si abstract publicat in Catalogul PRO
INVENT 2017, Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării si Inventicii, Editia XV, 22-24.03.2017,
Cluj-Napoca, România, pag. 75-77 (https://proinvent.utcluj.ro/cataloage/Pro_Invent_2017.pdf), CBI
premiat cu Premiul pentru performanta in creativitatea tehnica pentru inventiile prezentate de
INCDIE ICPE-CA la Salonul PRO INVENT 2017 (http://www.icpe-ca.ro/activitate-
stiintifica/diplome-2017/proinvent-2017/premiu-performanta.pdf)
 (2) M.V. Lungu, D. Pătroi, F. Grigore, M. Lucaci, D. Tălpeanu, V. Tsakiris, S.A. Mitrea, A. Brătulescu,
C.D. Cîrstea, N. Stancu, V. Marinescu, A. Sobetkii, A.A. Sobetkii, M.C. Chifiriuc, M. Popa,
Sputtering targets and thin films made of silver doped zinc oxide antimicrobial nanopowders and
process for preparing the same, poster elaborat in limba engleză si abstract publicat in Proceedings
of the 9th Edition of EUROINVENT 2017, European Exhibition of Creativity and Innovation, May
25-27, 2017, Iasi, România (http://www.euroinvent.org/cat/E2017.pdf), pag, 406-407, CBI premiat
cu Diploma si medalie de aur (http://www.icpe-ca.ro/activitate-stiintifica/diplome-2017/euroinvent-
2017/aur-lungu-2017.pdf) si Diploma de excelenta pentru activitatea de inventica si inovare a
INCDIE ICPE-CA la Salonul EUROINVENT 2017 (http://www.icpe-ca.ro/activitate-
stiintifica/diplome-2017/euroinvent-2017/excelenta-2017.pdf)
 articole trimise spre publicare:
(1) M.V. Lungu, A. Sobetkii, A.A. Sobetkii, E. Enescu, M. Lucaci, D. Pătroi, P. Barbu, I. Ion, C.D.
Cîrstea, A. Brătulescu, M. Marin, M.C. Chifiriuc, Effect of electron beam evaporated and annealed
Inconel 600 and Ag–ZnO thin films on functionalization of 316L stainless steel surface, articol trimis
spre publicare la un jurnal ISI;
(2) C.A. Mărchidanu, M.V. Lungu, I. Gheorghe, M.D. Hussien, A. Telcian, G. Grădișteanu Pîrcălăbioru,
L. Burlibașa, M.C. Chifiriuc, Aspects of cytotoxicity and genotoxicity in ZnO and silver nanoparticles
designed for antimicrobial applications, articol trimis spre publicare la jurnalul Romanian Archives of
Microbiology and Immunology, ISSN 1222-3891 (http://www.roami.ro/)
 cresterea vizibilitatii proiectului prin actualizarea paginii web a proiectului creata in limba engleză pe
ResearchGate (https://www.researchgate.net/project/Innovative-nanostructured-materials-and-coatings-
with-antimicrobial-activity-for-medical-applications);
 actualizarea paginii web a proiectului INMATCO (http://www.icpe-ca.ro/proiecte/proiecte-
nationale/pn-2014/inmatco.pdf) cu Raportul tehnico-stiintific al Etapei 4/2017 care cuprinde informatii
neconfidentiale despre activitatile si rezultatele proiectului.

Capitolul 4.12. Participarea la manifestari tehnico-stiintifice nationale si internationale

din domenii specifice proiectului

In cadrul activitatii A.4.13. au fost realizate trei participari la trei evenimente stiintifice internationale din
domenii specifice proiectului:
 participarea in perioada 22.03.2017-24.03.2017 a Ing. Ciprian Onica (CO), Sef Serviciu Marketing al
INCDIE ICPE-CA la manifestarea internationala „Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării si
Inventicii”,
Editia XV, PRO INVENT 2017, 22-24.03.2017, Cluj-Napoca, România (https://proinvent.utcluj.ro/);
 participarea in perioada 24.05.2017-27.05.2017 a Dr. Ing. Magdalena Valentina Lungu (CO) la
manifestarea internationala „European Exhibition of Creativity and Innovation”, EUROINVENT 2017,
9th Edition”, May 25-27, 2017, Iasi, România (http://www.euroinvent.org/cat/E2017.pdf);
 participarea in perioada 21-26.04.2017 a Dr. Măruțescu Luminița (P1) la manifestarea internationala
„27th European Congress of Clinical Microbiology and Infectious Diseases”, ECCMID 2017, April
22-25, 2017, Austria, Viena (http://2017.eccmid.org/)

Capitolul 4.13. Managementul si coordonarea proiectului; Elaborarea raportului de etapa

(tehnico-stiintific si financiar) si a raportului final

Directorul de proiect si Responsabilii de proiect au urmarit permanent ca lucrarile de cercetare-

dezvoltare-inovare aferente Etapei 4/2017 a proiectului sa se realizeze conform Planului de realizare, in
vederea preintampinarii oricarei disfunctionalitati in activitati. Directorul de proiect si Responsabilii de
proiect, impreuna cu Directorul economic al fiecarei organizatii participante la proiect au urmarit permanent
ca alocarile financiare sa se faca in functie de destinatia prevazuta. Comunicarea intre parteneri s-a efectuat
eficient prin e-mail, telefon si intalniri in cadrul proiectului.
Elaborarea Raportului de etapă si a Raportului final a fost realizata in comun de Directorul de proiect si
Responsabilii de proiect, conform activitatilor prevazute in Planul de realizare a proiectului, astfel incat,
rezultatele obtinute au fost in concordata cu cele planificate.
 Capitolul 4.14. Concluzii

In Etapa 4/2017 a proiectului au fost realizate urmatoarele activităţi de cercetare industrială si de dezvoltare
experimentală:
 A fost demonstrata functionalitatea acoperirilor nanostructurate prin testarea rezistentei la atac chimic;
 Au fost realizate 5 prototipuri, si anume 2 prototipuri de materiale nano si microstructurate pe baza de
pulberi Ag-TiO2 (MN Ag-TiO2 si MM Ag-TiO2), 2 prototipuri de tinte de pulverizare pe baza de Ag-TiO2
(TP MN Ag-TiO2 si TP MM Ag-TiO2) si 1 prototip de acoperiri nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 cu
activitate antimicrobiana (AN Ag-TiO2);
 Au fost functionalizate 20 produse finite (instrumente chirurgicale din otel inox) cu acoperiri
nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 cu activitate antimicrobiana;
 A fost achiziţionata parţial logistica necesara (materii prime, materiale consumabile, piese de schimb,
echipamente, terţi) pentru realizarea obiectivelor proiectului;
 Au fost trimise spre publicare 2 articole (un articol ISI si un articol BDI);
 Au fost realizate 3 participari la manifestari tehnico-stiintifice internationale din domenii specifice
proiectului;
 Au fost realizate 2 comunicari pentru CBI A00605/2015 sub forma de postere la 2 manifestari
internationale, au fost publicate 2 abstracte ale CBI A00605/2015 in cataloagele saloanelor de inventii si
au fost obtinute 3 premii acordate de catre Presedintele comisiilor de jurizare a inventiilor prezentate;
 Au fost definitivate 3 specificatii tehnice pentru (1) materiale nano si microstructurate pe baza de pulberi
Ag-TiO2 (ST 114/08.08.2017) (2) tinte de pulverizare pe baza de Ag-TiO2 (ST 115/08.08.2017) si
(3) acoperiri nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 cu activitate antimicrobiana (ST 116/08.08.2017);
 Au fost intocmite 3 dosare de certificari prototipuri (1) materiale nano si microstructurate pe baza de
pulberi Ag-TiO2 (PV certificare 42/25.09.2017) (2) tinte de pulverizare pe baza de Ag-TiO2 (PV
certificare 43/25.09.2017) si (3) acoperiri nanostructurate pe baza de Ag-TiO2 cu activitate antimicrobiana
(PV certificare 44)/25.09.2017, care contin documentele specifice de certificare intocmite conform
procedurii de certificare a produselor PS-P-02.2 elaborata de INCDIE ICPE-CA.
 In cadrul dosarelor de certificare prototipuri au fost intocmite 3 specificatii tehnice definitivate
(ST 1145/08.08.2017, ST 115/08.08.2017, ST 116/08.08.2017), 3 proceduri de lucru (PL-MAv-32,
PL-MAv-33, PL-MAv-34), 3 fise de urmarire in executie a produselor (FU-MAv-32, FU-MAv-33,
FU-MAv-34), 3 fise tehnice de produs pentru prototipurile de materiale si acoperiri nanostructurate si de
tinte de pulverizare din Ag-TiO2 si 16 Rapoarte de incercari realizate de catre CO - INCDIE ICPE-CA si
2 Rapoarte de testare realizate de catre P1 - Universitatea Bucuresti, Facultatea de Biologie;
 Au fost actualizate paginile web ale proiectului de pe site-ul CO - INCDIE ICPE-CA si ResearchGate:
(http://www.icpe-ca.ro/proiecte/proiecte-nationale/pn-2014/inmatco.pdf)
(https://www.researchgate.net/project/Innovative-nanostructured-materials-and-coatings-with-
antimicrobial-activity-for-medical-applications)
 A fost elaborat raportul de etapă nr. 4/2017 si raportul final, in comun de catre partenerii proiectului.
 A fost realizat eficient managementul şi coordonarea proiectului, astfel incat au fost indeplinite activitatile
propuse cu rezultatele preconizate in Planul de realizare a proiectului.
Concluzie finala: Avand in vedere rezultatele obtinute in cele 4 etape de realizare a proiectului
(2014-2017) se considera indeplinite activitatile si obiectivele tehnico-stiintifice prevazute in Planul de
realizare a proiectului si in propunerea de proiect PN-II-PT-PCCA-2013-4-1292, contract nr. 215/2014.

Bibliografie

[4.1]. SR EN ISO 23145-2:2016 ver.eng. “Ceramici tehnice (ceramici avansate, ceramici tehnice avansate). Determinarea densităţii
aparente a pulberilor ceramice. Partea 2: Densitatea fără tasare”.
[4.2]. SR EN 1389:2004 “Ceramici tehnice avansate. Compozite ceramice. Proprietăţi fizice. Determinarea densităţii şi
porozităţii aparente”.
[4.3]. PI-16 INCDIE ICPE-CA, Ed.2, act. 0/02.2015: “Analiza morfostructurală prin microscopie electronică de baleiaj (SEM) şi
analiza chimică elementală cu microsondă dispersivă de energie pentru radiaţia X caracteristică”.
[4.4]. ASTM G 102-89 (2015) “Procedură standard pentru calculul vitezelor de coroziune şi al informaţiilor obţinute din măsurătorile
electrochimice”.
[4.5]. ASTM C1624-05 (2015) “Standard test method for adhesion strength and mechanical failure modes of ceramic coatings by
quantitative single point scratch testing”.
[4.6]. DIN EN 1071-3:2005-10 “Advanced technical ceramics - Methods of test for ceramic coatings - Part 3: Determination of
adhesion and other mechanical failure modes by a scratch test”.
[4.7]. SR EN ISO 20502:2016 ver.eng. “Ceramici tehnice (ceramici avansate, ceramici tehnice avansate). Determinarea aderenţei
acoperirilor ceramice prin încercarea de zgâriere”.
[4.8]. SR EN ISO 26423:2016 ver.eng. “Ceramici tehnice (ceramici avansate, ceramici tehnice avansate). Determinarea grosimii
acoperirii prin metoda şlefuirii unei calote”.
[4.9]. ASTM G99-17 “Metodă de încercare standard pentru testarea uzurii cu un aparat pin-on-disk”.
[4.10]. SR EN 1071-13:2010 ver.eng. “Ceramici tehnice avansate. Metode de încercare pentru acoperiri ceramice. Partea 13:
Determinarea factorului de uzură prin metoda pin-on-disk”.
[4.11]. ASTM G133-95 “Metoda de testare standard pentru determinarea uzurii prin alunecare liniara tip bila pe suprafata plana”
[4.12]. Standard CLSI (Clinical Laboratory Standards Institute) M27-S4, ed.4, 2012: “Reference method for broth dilution antifungal
susceptibility testing of yeasts”.
[4.13]. Standard CLSI (Clinical Laboratory Standards Institute) M100-S26, ed. 26, 2015: “Performance standards for antimicrobial
susceptibility testing”.
[4.14]. PI-1-ICUB, Ed.1, act. 0/1.01.2015: “Determinarea activităţii antibiofilm prin metoda microtitrării cu cristal violet”.
[4.15]. ASTM E 2149-13a “Standard Test Method for Determining the Antimicrobial Activity of Antimicrobial Agents under
Dynamic Contact Conditions”.
[4.16]. SR EN ISO 10993-1:2010 “Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 1: Evaluare şi încercare în cadrul unui proces
de management al riscului”.
[4.17]. SR EN ISO 10993-5:2009 ver.eng. “Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 5: Teste pentru citotoxicitate in
vitro”.

SUS