Tattva 

Anatomia subtilă

Trupul măsoară doar  de degete înălt, ime. Centrul trupului este sub formă
triunghiulară s, i este situat la două degete deasupra anusului s, i la două degete
sub organul genital, fiind cel dintâi centru psiho-energetic (mūlādhāra cakra)
dintre cele s, ase principale situate de-a lungul coloanei vertebrale; mai este
numit s, i brahma-cakra, locul în care se află un foc strălucitor precum aurul
topit.
Kanda (nodul) se află la nouă degete fat, ă de mūlādhāra, având patru degete
lăt, ime s, i lungime (i.e. diametru), asemănător ca formă cu oul de găină sălbatică,
s, i este învelit cu piele etc. La mijlocul trupului se află ombilicul (nābhi).

Traseele psiho-energetice
Traseele energetice se află de jur împrejurul acestui nod s, i sunt în număr de
., .  vor fi descrise, dintre care primele trei sunt cele mai importante:
sus.umnā (cea milostivă/preabună), vı̄n.ā-dan.d.a sau brahma-nād.ı̄; străbate
coloana vertebrală, s, i se termină în cres, tetul capului; se află în centrul
„nodului” (kanda); are drept zeitate pe Śiva;
piṅgalā (cea ros, cată/ardentă) se află la dreapta sus.umnā; ajunge până la
extremitatea dreaptă (yamya) a nasului; are drept zeitate pe Brahmā;
Soarele se mis, că neîntrerupt prin ea;

. ā (cea răcoritoare), se află la stânga de sus.umnā; ajunge până la extremi-

id
tatea stângă (savya) a nasului; are drept zeitate pe Hari; Luna se mis, că
neîntrerupt prin ea;
sarasvatı̄ (cea curgătoare), urcă până la vârful limbii; stă pe lângă sus.umnā;
are drept zeitate pe Virāj;
pūs.ā (cea hrănitoare) ajunge până la extremitatea ochiului stâng (vāma) s, i
act, ionează prin fat, a sau prin spatele traseului psiho-energetic piṅgalā; are
drept zeitate pe Pūs.an;

. ā (cea lichidă), stă între yaśasvinı̄ s, i kuhū; are drept zeitate pe Vāyu;
varun
hastijihvā (limba elefantului), ajunge până la extremitatea degetului mare al
piciorului drept (savya); stă în spatele lui id.ā; are drept zeitate pe Varun.a;
yaśasvinı̄ (cea strălucitoare), ajunge până la extremitatea degetului mare de
la piciorul stâng (vāma); se spune că stă între pūs.ā s, i sarasvatı̄; plasată în
spatele lui piṅgalā; are drept zeitate Soarele (Bhāskara);
alambusā (limita) se întinde până la anus (pāyu) s, i atinge centrul lui kanda; ;
are drept zeitate pe Varun.a, Domnul apelor;
 V. DarUp -, Hyp III & YrUp .
 Pentrunumărul  vezi astroligia vedică (jyotis.a).
 V. DarUp -.
 „Alambusā rămâne în gură” (YcUp -); alambusā se întinde până la urechea stângă (VarUp V.-).
 Tattva

kuhū (Luna nouă), se află situată în partea din fat, ă a sus.umnā-ei, strălucitoare
precum Luna plină; stă pe lângă sus.umnā; are drept zeitate Foamea;
viśvodarā (pântecul universal), stă între kuhū s, i hastijihvā; se află situat în
centrul lui kanda ; are drept zeitate pe Domnul Pāvaka;
payasvinı̄ (noaptea), ajunge până la extremitatea urechii drepte (yamya); are
drept zeitate Prajāpati;
śaṅkhinı̄ (scoica) se spune că stă între gāndhārā s, i sarasvatı̄; ajunge până la
extremitatea urechii stângi (savya); are drept zeitate Luna (Candra);
gāndhārā/ı̄ (cea înmiresmată/ros, ie) ajunge până la extremitatea ochiului
drept (savya); stă în fat, a lui id.ā; are drept zeitate Luna (Candra).

Centrii psiho-energetici

ādhāra: suport [fizic]; zonă situată la nivelul corpului grosier care facilitează
concentrarea (dhāran.ā) mint, ii (manas) s, i a suflului (prān.a) s, i meditat, ia
(dhyāna), în număr de :
Htk Ssp Yt Śt
nr. XXIV.- II.- I. V.-
. pādāṅgus..tha mūlādhāra
. mūlādhāra mūlādhāra svādhis..thāna
. guda man.ipūra[ka]
. med.hra anāhata
. kat.i od.yān.a ud.[d.]ı̄yamān.a viśuddha
. nābhi[man.d.ala] ājñā
. citta hrdaya bindu
. kan..tha ˚ kalāpada
. ghan..tikā nibodhikā
. tālu arddhendu
. rasana jihva jihvādhobhāga nāda
. dvija bhrūmadhya ūrdhvadantamūla nādānta
. ghrān.a nāsa nāsāgra unmanı̄
. nit.ila kapāt.a nāsikamūla vis.n.uvaktra
. vyoman lalāt.a bhrūmadhya guruvaktra
. netra brahmarandhra netra parameśvara

-cakra/-padma: vortexul/lotusul suportului; v. mūlādhāra-cakra;

agni-sthāna: locul focului; focul timpului (kālāgni); v. yoni-sthāna;
 Pentru
mai multe detalii vezi Śiva-svarodaya -.
 „Śaṅkhı̄
se află în mūlādhāra” (YcUp -); „fat, a lui śaṅkhı̄ se mis, că în jos” (VarUp V.-).
 Informatii compilate din: Kjn, Scn, Pp, Ssp, Śt, Yt, Htk, ŚS, YśUp, YrUp, Kubjikāmata-tantra – Kmt)
, .
& Hevajra-tantra – Ht).
Tattva 

ajagranthi-padma: lotusul celui dintâi nod; v. mūlādhāra-cakra;

ājñā-cakra/-padma: vortexul/lotusul puterii nelimitate; lotus situat între
sprâncene, având două petale corespunzătoare grafemelor HAṀ-KS.AṀ;
în pericarp se află Hākinı̄ care are s, ase capete ros, ii cu câte trei ochi s, i s, ase
brat, e (vidyā/pustaka-mudrā, abhaya-mudrā, vara-mudrā, kapala, d.amaru,
rudrāks.a), as, ezată pe un lotus alb s, i locuind în măduva oaselor (majja-
sthā); deasupra ei se află triunghiul (yoni-man.d.ala) unde stă adamantinul
itara-śiva-liṅga, cel cu trei ochi s, i cu pran.ava în mijloc; deasupra acestui
triunghi se găses, te un alt triunghi ce îl cont, ine pe antarātman, deasupra
lui fiind mintea (manas), iar deasupra lui manas Paramaśiva, împreună
cu Siddha-Kālı̄ în stânga sa, este prezent în spat, iul celor doi bindu ce
formează visarga (, / h.) de la finele lui HAṀSAH . ; para-bindu, ca unire a
lui Śiva cu Śakti, se manifestă la acest nivel prin bindu din AUṀ; tronul
Ud.d.iyāna s, i casa lui Śiva (śivageha); aici este comunicată comanda (ājñā)
maestrului (guru) s, i locul mint, ii (manas) subtile;
ākāśa-cakra/-padma: vortexul/lotusul spat, iului/eterului; are  petale s, i
este orientat în sus; aici se află locul de pelerinaj Pūrn.agiri; uneori sinonim
pentru netra-ādhāra;
anāhata-cakra/-padma: vortexul/lotusul nelovirii; lotus situat la nivelul
inimii, având  petale de culoare ros, u aprins, corespunzătoare grafeme-
lor KAṀ-KHAṀ-GAṀ-GHAṀ-ṄAṀ-CAṀ-CHAṀ-JAṀ-JHAṀ-ÑAṀ-
T.AṀ-T.HAṀ; în pericarp se află două triunghiuri fumurii suprapuse,
unul cu vârful în sus, celălalt cu vârful în jos, specifice elementului aer,
cu pavana-bı̄ja-mantra YAṀ as, ezată pe o antilopă neagră; în bindu (Ṁ)
se află Īśa/Īśvara, cu trei ochi, însot, it de a sa consoartă, binevoitoarea
Kākinı̄, galbenă la culoare, cu patru brat, e (pāśa, śūla/vara, kapāla & d.a-
maru/abhaya) s, i trei ochi, locuind în grăsime (medasaṁsthā); tot acolo
se află s, i tronul Pūrn.agiri sub formă triunghiulară, pe care stă auriul
bān.a-liṅga; locul în care se află viet, uitorul (jı̄va) până la dobândirea Rea-
lităt, ii (tattva), a propriei naturi; este numit anāhata deoarece aici este
auzit sunetul lui śabda-brahman, neprodus prin lovire; aici se află s, i sinele
individual (purus.a/jı̄vātman);
ānanda-kanda-padma: lotusul nodului beatitudinii; lotus ros, u cu opt peta-
le situat sub anāhata-cakra; aici se află zeitatea personală (is..ta-devatā),
obiectul adorării mentale (mānasa-pūjā);
ar[d]dhendu-ādhāra: suportul semilunii;
ardha-candra-cakra: vortexul semilunii; v. svādhis..thāna-cakra;
bhramara-guhā: ascunzătoarea albinelor; este situat la capătul superior al
coloanei vertebrale; reprezintă cutia craniană;
bhrū: sprânceană;
 Tattva

-cakra: vortexul [dintre] sprâncene; v. ājñā-cakra;

-madhya-ādhāra: suportul dintre cele două sprâncene; vederea nemijlo-
cită a unei lumini extrem de strălucitoare; v. ājñā-cakra cu care este
adesea sinonim; mantra HA;
-tala: locul plat dintre sprâncene;
bindu: picătură; punct, pată; punctul/anusvāra ca simbol pentru Śiva;
-ādhāra: suportul punctului;
-visarga: punct & eliberare;
brahma: zeul Brahmā;
-cakra: vortexul lui Brahmā; v. mūlādhāra-cakra;
-dvāra: poarta/intrarea lui Brahmā; se află la începutul lui sus.umn.ā, în
mūlādhāra-cakra;
-granthi: nodul lui Brahmā; loc de întâlnire a celor trei nād.ı̄: sus.umn.ā,
id.ā & piṅgalā; dhūmra-/svayambhū-liṅga plasat în mūlādhāra-cakra;
-randhra: apertura lui Brahmā; se află în mijlocul pericalpului lotusului
cu  petale din sahasrāra-padma; mantra KS.A; aici se află Jālandha-
ra;
cakra: roată; vortex; de regulă s, ase la număr; acestea simbolizează procesul
cosmic de manifestare s, i resorbt, ie în s, ase etape ce cont, in atât categoriile
(tattva) Sāṁkhya cât s, i alfabetul sanskrit; se află de-a lungul coloanei
vertebrale (meru-dan.d.a), în interiorul sau atas, ate lui citrinı̄, pornind din
osul sacru (mūlādhāra) s, i terminând cu ultima vertebră cervicală (ājñā):
Ścn Ssp Kjn Kmt Ht
II.- X.- - I
mūlādhāra brahma
Devı̄
svādhis..thāna visakanda
man.ipūra[ka] nābhi Dūtı̄ nirmān.a
anāhata hrdaya Mātr dharma
viśuddha ˚ tha
kan ˚
Yoginı̄ saṁbhoga
..
tālu vaktraman.d.ala
bhrū
ājñā Khecarı̄ mahāsukha
nirvān.a lalāt.a
ākāśa brahmarandhra
citta-ādhāra: suportul psihic;
daśama-dvāra: a zecea poartă; v. tālu-ādhāra;
dhruva-man . ala-ādhāra: suportul Stelei Polare; reprezintă „aspectul fix/ne-
.d
schimbător/etern”; dhruva mai înseamnă s, i: AUṀ, Brahmā, Vis.n.u, Śiva,
aer, atmosferă;
Tattva 

. a-cakra: vortexul ostil; druhin.a este sinonim pentru: Brahmā, Vis.n.u,

druhin
Śiva; v. brahma-cakra;
dvija-ādhāra: suportul dental; presarea vârfului limbii la rădăcina dint, ilor
incisivi;

. .tika/ā: uvulă, omus, or;

ghan
-ādhāra: suportul omus, orului; aici se realizează prima etapă din khecarı̄-
mudrā;
-liṅga: liṅga-omus, or; v. ghan..tikā-ādhāra;

. a-ādhāra: suportul vârfului nasului; focalizarea atent, iei/privirii asupra

ghrān
vârfului nasului; v. nāsāgra-ādhāra;
granthi: nod; trei noduri corespunzătoare trinităt, ii Brahmā-Vis.n.u-Śiva – re-
prezentate prin trei liṅga, plasate cel mai adesea de-a lungul coloanei
vertebrale, ce trebuie străpunse cu ajutorul contract, iilor (bandha) s, i al
sigiliilor (mudrā) în vederea trezirii s, i ascensiunii energiei psihice (Kun.d.a-
linı̄);
guda-ādhāra: suportul rectal; centrul trupului; se află la două degete dea-
supra anusului s, i la două degete sub organul genital, fiind locul focului
strălucitor precum aurul topit; primul centru psiho-energetic; are o formă
triunghiulară s, i este stimulat prin aśvinı̄-mudrā;
guruvaktra-ādhāra: suportul gurii maestrului;
hrd-padma: lotusul inimii; descris adesea ca fiind diferit de anāhata-cakra;
˚
hrdaya: inimă; interior;
˚
-ādhāra: suportul cardiac; controlând aici prān.a, lotusul inimii (hrd-
padma) se deschide; ˚
-cakra: vortexul cardiac; mantra ŚA; v. anāhata-cakra;
-granthi: nodul cardiac; v. vis.n.u-granthi;
-padma: lotusul cardiac; v. anāhata-cakra;
jāra-granthi: nodul amantului; referire la kāmarūpa; v. brahma-granthi;
jihvādho-bhāga-ādhāra: suportul lingual; frecând vârful limbii la rădăcina
ei, se va obt, ine o inspirat, ie poetică divină;
jñāna-padma: lotusul cunoas, terii; v. ājñā-cakra;
kalā-pada-ādhāra: suportul s, aisprezecimii lunii;
kāmākhyā: cea numită dorint, ă, Durgā; v. yoni-sthāna;
kāmarūpa: asumarea oricărei forme la dorint, ă; zeu; de natura dorint, ei; este
locul de unde apare aerul, mintea, soarele, focul, bindu & nāda; v. yoni-
sthāna;
 Tattva

kanda-mūla: rădăcina nod; se află la două degete deasupra anusului s, i la

două degete sub organul genital (în mūlādhāra-cakra); are forma unui ou
de pasăre cu un diametru de patru degete; traseele psiho-energetice (nād.ı̄)
izvorăsc din acesta; are o mie de petale; este brahma-granthi;

. .tha: gât;
kan
-ādhāra: suportul gâtului; aici se realizează jālaṁdhara-bandha pentru a
reglementa curgerea suflului (prān.a) prin id.ā & piṅgalā;
-cakra: vortexul gâtului; mantra S.A; v. viśuddha-cakra;
-padma: lotusul gâtului; v. viśuddha-cakra;
kapāt.a-ādhāra: suportul intrării; situat la rădăcina nasului;
kat.i-ādhāra: suportul s, oldurilor/feselor;
lalāt.a-ādhāra: suportul frunt, ii; mantra LA;

. ipūra[ka]-cakra/-padma: vortexul/lotusul plin de nestemate; lotus al-

man
bastru, situat la rădăcina ombilicului, având zece petale corespunză-
toare grafemelor D . AṀ-D . HAṀ-N. AṀ-TAṀ-THAṀ-DAṀ-DHAṀ-NAṀ-
PAṀ-PHAṀ, închise la culoare; în pericarp se află un triunghi specific
elementului foc (vahni/agni), cu strălucitoarea vahni-bı̄ja-mantra RAṀ
as, ezată pe un berbec, având pe fiecare latură o svastika; deasupra se află
bătrânul Mahārudra, ros, u, cu trei ochi, as, ezat pe un taur, însot, it de a
sa consoartă albastră Lākinı̄, cea cu patru brat, e, trei capete cu câte trei
ochi s, i cocos, ată (Kubjinı̄), locuind în carne (māṁsasthā); este locul în care
kanda este îns, irat pe sus.umn.ā aidoma unei nestemate (man.i) pe un fir;

. hra-ādhāra: suportul genital; atunci când prin practicarea contract, iilor

med
membrului viril suflul (prān.a) va intra în sens invers prin vajragarbha-nā-
d.ı̄, va străpunge cele trei noduri (granthi) s, i se va opri în cutia craniană
(bhramara-guhā), atunci mis, carea lui bindu este oprită prin elevarea lui;
mūla: rădăcină, bază; suport;
-ādhāra-cakra/-padma: vortexul/lotusul suportului rădăcină; lotus si-
tuat sub organele genitale s, i deasupra anusului, având patru petale
de culoare ros, ie, corespunzătoare grafemelor VAṀ-ŚAṀ-S.AṀ-SAṀ,
aurii, plasate dextrogir (daks.ināvarta); în pericarp se află un pătrat
galben specific elementului pământ (prthivı̄, dharā), înconjurat de opt
˚
sulit, e în direct, iile cardinale s, i intercardinale, cu aindra-bı̄ja-mantra
LAṀ as, ezată pe elefantul Airāvata; în bindu – Ṁ) se află copilul
Brahmā, ros, u, cu patru capete s, i patru brat, e (dan.d.a, kaman.d.alu,
rudrāks.amālā & abhaya-mudrā), as, ezat pe o lebădă (haṁsa) neagră
s, i însot, it de strălucitoarea sa consoartă D . ākinı̄, cea cu ochii ros, ii s, i
patru brat, e (śūla, khat.vāṅga, khad.ga & cas.aka); în mijlocul pătratului
Tattva 

se află un tron (pı̄t.ha) de culoare ros, u intens, sub formă triunghiula-

ră (yoni/śakti-pı̄t.ha), având laturile Vāmā, Jyes.t.ā & Raudrı̄, numit
Kāmākhyā/Kāmarūpa/Traipura – reprezentând cele trei Śakti: Icchā,
Jñāna & Kriyā), acolo se află kāma-bı̄ja – KLĪṀ), deasupra acesteia
fiind strălucitorul svayambhū-liṅga de culoare verde/albastru închis
(śyāma) sau albastru (nı̄la), înconjurat de 1/2 ori de adormita Kun.d.a-
linı̄ ce acoperă cu propria-i gură intrarea în sus.umn.ā;
-cakra: vortexul rădăcină; v. mūlādhāra-cakra;
-kanda: nodul rădăcinii; v. kanda-mūla;
-randhra: apertura rădăcinii; v. tālu-ādhāra;
nābhi: ombilic, buric;
-cakra/-padma: vortexul/lotusul ombilical; mantra VA; v. man.ipūra-
cakra;
-man . ala-ādhāra: suportul zonei ombilicale; se meditează cu ajutorul
.d
mantrei AUṀ asupra naturii cons, tiint, ei (cid-rūpa);
-mūla: rădăcina ombilicului; man.ipūra-cakra; zona centrului gastric;
nāda: sunet [intern];
-ādhāra: suportul sunetului [intern];
-anta-ādhāra: suportul sfârs, itului sunetului;
nāsā: nas;
-agra-ādhāra: suportul vârfului nasului; meditat, ia asupra acestui punct
duce la stabilitatea mint, ii;
-mūla: rădăcina nasului; întâlnirea celor două nări;
-mūla-kavāt.a-ādhāra: suportul aperturii rădăcinii nasului; v. nāsā-mū-
la;
nāsika-mūla-ādhāra: suportul rădăcinii nasului; privirea fixă asupra acestui
punct timp de s, ase luni de zile duce implicit la vederea nemijlocită a
luminii; v. nāsā-mūla;
nayana-ādhāra: suportul ochiului; v. netra-ādhāra;
netra-ādhāra: suportul ochiului; frecând rădăcina ochilor cu degetele, va fi
observată o lumină în colt, ul ochilor, iar prin concetrarea repetată asupra
acestei lumini se va obt, ine vederea nemijlocită a luminii;
nibodhikā-ādhāra: suportul generatoarei înt, elepciunii; este de natura sune-
tului nemanifestat (avyakta-nāda) s, i asemănător focului (vahnirūpa);

. a-cakra: vortexul anihilării [suferint, ei]; v. brahma-randhra;

nirvān
nit.ila-ādhāra: suportul frunt, ii/rădăcinii nasului; v. nāsikamūla-ādhāra;
 Tattva

od . a-ādhāra: suportul Od.yān.a; aici se află Śivānanda unit cu a sa Śakti;

. yān
pādāṅgus..tha-ādhāra: degetul gros al piciorului; al cărui vârf trebuie vizuali-
zat ca fiind alcătuit din foc/lumină;
padma: lotus; orice centru psiho-energetic, inclusiv cei ment, ionat, i anterior;
pe calea lumească (pravrtti-mārga) pericalpul lor este în jos, iar pe cea a
˚ este orientat în sus; sinonime: ambuja, kamala,
renunt, ării (nivrtti-mārga)
saroja etc.; ˚
pı̄t.ha: loc; altar; formă.
prān . a-sthāna: locul suflului (se află în gât);
rāja-danta: dint, ii regali; incisivii; se află la baza dint, ilor incisivi; v. tālu-cakra;
rasana-ādhāra: suportul lingual; presarea vârfului limbii la rădăcina palatului
gurii;
rudra-granthi: nodul lui Rudra; loc de întâlnire a celor trei nād.ı̄: sus.umn.ā,
id.ā & piṅgalā; itara-śiva-liṅga plasat în ājñā-cakra;
sahasrāra-padma: lotusul cu o mie de/nenumărate spit, e/petale; lotus cu o
mie de petale; în pericalpul acestuia se află triunghiul HA-LA-KS.A unde
locuies, te Śiva;
śākini-vivara: apertura celei [prea]puternice; v. tālu-cakra;
śaṅkhinı̄-vivara: apertura scoicii/Śaṅkhinı̄; v. tālu-cakra;
śikhinı̄-vivara: apertura mot, atei; v. tālu-cakra;
śiṁghinı̄-vivara: apertura nasului; v. tālu-cakra;

. -paśca: port, iunea posterioară a capului;

śirah
śiva-ādhāra: suportul lui Śiva;
sthāna: loc; altar; formă.
svādhāra-cakra: vortexul propriului suport; v. mūlādhāra-cakra;
svādhis..thāna-cakra: vortexul propriului loc; lotus ros, u, situat la baza orga-
nelor genitale, având s, ase petale corespunzătoare grafemelor BAṀ-BHAṀ-
MAṀ-YAṀ-RAṀ-LAṀ; în pericalp se află o preastrălucitoare semilună
specifică elementului apă, iar acolo varun.a-bı̄ja-mantra – VAṀ) este as, e-
zată pe makara – crocodil/rechin/delfin; în bindu – Ṁ) se află tânărul
Hari/Vis.n.u, verde/albastru închis (śyāma), cu patru brat, e (śaṅkha, cakra,
gadā & padma), as, ezat pe Garud.a, împreună cu a sa consoartă Rākin.ı̄,
cea furioasă, cu cei trei ochi ros, ii s, i cu patru brat, e (śūla, padma, d.amaru
& .taṅka); sva înseamnă para-liṅga sau suflul (prān.a) sub forma lebedei
(haṁsa), expirul (haṁ) s, i inspirul (sa), astfel numele înseamnă „vortexul
locului [propriu] suflului (prān.a)”;
Tattva 

tālu: vălul palatin; cerul gurii;

-ādhāra: suportul palatal; aici se realizează ultima etapă din khecarı̄-
mudrā;
-cakra: vortexul palatal; adesea diferită de tālu-ādhāra;
-mūla: rădăcina palatului; v. tālu-ādhāra;

. ı̄: tripla împletitură; confluent, a Gaṅgelui (sus.umn.ā) cu Yamunā (id.ā)

triven
& Sarasvatı̄ (piṅgalā); din acest punct id.ā & piṅgalā merg spre nas; v.
rudra-granthi;

. [d
ud . ]ı̄yamān
. a-ādhāra: suportul zborului ascendent; zona abdomenului infe-
rior unde se realizează ud.d.ı̄yana-bandha;
unmanı̄-ādhāra: suportul absent, ei mint, ii;
ūrdhvadantamūla-ādhāra: suportul rădăcinii dint, ilor superiori; t, inerea vâr-
fului limbii aici duce la disparit, ia bolilor;
vaktraman .d. ala: spat, iul gurii; subsumează: rājadanta, rasana-ādhāra, tālu –
-ādhāra, -cakra, -mūla; mantra SA;
visakanda: testicule; mantra HLA; v. svādhis..thāna-cakra;

. u: atotpătrunzător; zeul sust, inerii/ment, inerii manifestării universale;

vis.n
-granthi: nodul lui Vis.n.u; loc de întâlnire a celor trei nād.ı̄: sus.umn.ā,
id.ā & piṅgalā; bān.a-liṅga plasat în anāhata-cakra sau, mai rar, în
viśuddha-cakra;
-vaktra-ādhāra: suportul gurii lui Vis.n.u;
viśuddha/i-cakra/-padma: vortexul/lotusul purităt, ii; lotus situat la nive-
lul gâtului, are  petale de culoare albastru-fumuriu/violet, corespun-
zătoare grafemelor AṀ-ĀṀ-IṀ-ĪṀ-UṀ-ŪṀ-RṀ-R̄Ṁ-LṀ-L̄Ṁ-EṀ-AIṀ-
˚ ˚ ˚ ˚
OṀ-AUṀ-AṀ-AH . , fiind de natura focului (tejo-maya); în pericalp se află
înscris într-un triunghi (yoni) un cerc alb asemenea lunei pline, speci-
fic elementului eter, cu ambara-bı̄ja-mantra HAṀ situată pe un elefant
alb ca neaua; în bindu – Ṁ) se află androginul (arddhanārı̄śvara) Sadāśi-
va-Girijā/Gaurı̄, cel cu zece brat, e ([tri]śūla, .taṅka, krpān.a/khad.ga, vajra,
dahana/agneya-astra, nāgendra, ghan..tā, aṅkuśa, pāśa, ˚ abhaya-mudrā/as-
tra), cinci capete cu câte trei ochi, /2 argintiu - /2 auriu, as, ezat pe 1/2 taur -
1 1
1/ leu; Śākinı̄ este mai pură decât oceanul de nectar, fiind de natura luminii
2
(jyotis), are cinci capete cu câte trei ochi, patru brat, e (śara, cāpa/jñā-
na-mudrā, pāśa, srn.i), locuind în oase; atunci când jı̄va percepe haṁsa
dobândes, te starea˚de puritate (viśuddha – pe deplin purificat, preacurat,
pur);
vyoma-ādhāra: suportul eteric; situat deasupra celor doi ochi;
 Tattva

yoni-sthāna: locul organului genital feminin; zona perineului; conform

Mānasollāsa IV., locul se află la două degete deasupra anusului s, i două
degete sub organul genital; aici se află focul timpului (kālāgni) din care
apare sunetul intern (nāda); saṁyama asupra acestui foc are drept rezultat
eliberarea;

Suflurile (vāyu)
Sunt enumerate s, i descrise  sufluri (vāyu) care curg prin toate traseele
psiho-energetice, dintre care primele  (terminate în āna) sunt principale:

. a (suflul ce iese ), curge întotdeauna prin mijlocul nasului, apoi al gâ-
prān
tului, prin mijlocul inimii (hrd) ajungând în mijlocul ombilicului (nābhi);
˚ tus, itul s, i transpiratul;
act, iunile sunt: expirul, inspirul,
apāna (suflul contrar ), curge prin ombilic (nābhi) în întregul abdomen, apoi
prin anus, s, olduri s, i coapse (ūru) ajunge la genunchi (jānu) s, i tibii; act, iunile
sunt: eliminarea fecalelor, urinei etc.;
samāna (suflul echidistant ), curge în zona ombilicului; des, i nemis, cată, pă-
trunde întregul trup; armonizează toate acestea ;
udāna (suflul urcător ), curge prin mijlocul gâtului; se află în ambele picioare
s, i în ambele mâini; face ca totul să meargă în sus;
vyāna (suflul răspândit ), pătrunde întregul trup; se mis, că prin mijlocul ure-
chilor s, i a ochilor, în prān.asthāna care se află în gât, s, i de asemenea prin
protuberant, ele celor două glezne; produce un anumit sunet;
nāga (s, arpele ), este descrisă în eliminarea prin gură, domină cons, tiint, a (cai-
tanya); reglementează eructarea, vomitarea etc.;
kūrma (t, estoasa ), determină închiderea s, i deschiderea ochilor ;
krkara (potârnichea ), este cunoscută în act, iunea strănutului, reglementează
˚ foamea s, i setea;

devadatta (darul divinităt, ii ), reglementează căscatul s, i somnolent, a;

Addenda, p. ??.
 V.
 DarUp -.
 Cf. AnUp , YcUp , Ssp I. & YyS IV..
 Cf. AnUp , Ssp I. & YyS IV..
 Cf. AnUp , YcUp , Ssp I. & YyS IV..
 Lit. „face ca totul să fie aproape (unit)”.
 Cf. AnUp -, Ssp I. & YyS IV..
 Cf. AnUp , YcUp , Ssp I. & YyS IV..
 Cf. YcUp  & Ssp I..
 Celelalte cinci sufluri, nāga etc., se află în piele, oase etc..
 Cf. Ssp I..
 Nimesana – închiderea ochilor, clipire; poate fi înteles si ca actiunea contrară „sarpelui” (nāga).
. . , , , ,
 Krkala (ŚSv); cf. Ssp I..
˚ Ssp I..
 Cf.
Tattva 

dhanaṁjaya (focul), este atotpătrunzător s, i nu părăses, te trupul nici chiar la

moarte, determină aparit, ia sunetului (śabda); produce strălucirea, mucozi-
tatea nazală etc.
Natura s, i locul lui Kun.d.alı̄
Locul lui Kun.d.alı̄ se află la două degete sub nodul ombilicului (nābhikanda)
fiind de natura celor opt prakrti ; nemis, cându-se, stă întotdeauna încolăcită
˚
precum un s, arpe de jur împrejurul nodului controlând corecta s, i constanta
lucrare a suflului, a apei, a hranei etc.; acoperă cu propria-i gură intrarea în
„orificiul lui Brahmā” (brahma-randhra).
Mis, carea anuală a suflului solar prin traseele psiho-energetice
Acea trecere a suflului (vāyu) din piṅgalā în id.ā este numită „calea nordică”;
iar acea trecere a suflului prān.a din id.ā în piṅgalā este numită „calea sudică în
piṅgalā”. Atunci când prān.a ajunge la locul de întâlnire dintre id.ā s, i piṅgalā,
atunci se spune că are loc în trup „ jonct, iunea Soarelui cu Luna” (amāvāsyā).
Când prān.a intră în mūlādhāra atunci este începutul echinoct, iului; iar când
suflul numit prān.a intră în cap este sfârs, itul echinoct, iului.
Orice inspir s, i expir reprezintă trecerea Soarelui prin semnele zodiacale ale
lunilor. Atunci când prān.a ajunge prin id.ā în sălas, ul lui Kun.d.alı̄ se spune că
are loc eclipsa de Lună. Atunci când prān.a ajunge prin piṅgalā în sălas, ul lui
Kun.d.alı̄, atunci s, i numai atunci are loc eclipsa de Soare.
Sfintele locuri de pelerinaj din noi ı̂ns, ine
Śrı̄parvata este în zona capului (i.e. brahma-randhra); Kedara este, de ase-
menea, în frunte; Vārān.ası̄ se află în centrul port, iunii dintre sprâncene s, i nas;
Kuruks.etra este în piept; Prayāga se află în lotusul inimii; Cidambara se află
în mijlocul inimii; Kamalālaya se află în mūlādhāra.
Cel care alege locurile de pelerinaj exterioare, abandonându-le pe cele interi-
oare, umblă după mărgele de sticlă nesocotind marea piatră pret, ioasă care se
află în mâna sa.
Bhāva-tı̄rtha este locul suprem de pelerinaj, fiind măsura (pramān.a) tuturor
act, iunilor. Cu o anumită atitudine (bhāva) este îmbrăt, is, ată sot, ia, cu o alta este
îmbrăt, is, ată fiica.
Deoarece propriul ātman este singurul demn de încredere, yoginii nu dau
important, ă locurilor de pelerinaj (tı̄rtha) pline de apă ori zeilor făcut, i din lemn
etc..
 Aceste opt prakrti sunt: pământul (prithivı̄), apa (ap), focul (tejas), aerul (vāyu), eterul (ākāśa), mintea

(manas), principiul˚egoului (ahaṁkāra) s, i intelectul (buddhi).

 Acoperirea „orificiului lui Brahmā” de către „gura” lui Kundalı̄ reprezină unirea dintre Śiva, care se află
..
situat la nivelul lui brahma-randhra, s, i Śakti-Kun.d.alı̄ care îs, i are res, edint, a în kanda. Această unire este
ultimul aspect psiho-fiziologic al fiint, ei umane.
 -.
 Yoginul fiind asezat cu fata către răsărit, piṅgalā/dreapta este către sud iar idā/stânga este către nord.
, , .
Trecerea suflului dintr-o parte în cealaltă rezultă din schimbarea precumpănirii inspirului s, i a expirului de la
o nară la cealaltă.
 -.
 Locurile de pelerinaj, spatii geografice reale ori mitologice, tind să devină în perioada vedāntină, printr-o
,
minut, ioasă corelare cu aspectele astrologice, mitologice s, i, nu în cele din urmă, religioase părt, i ale trupului
uman (ori animal).
 Tattva

Tı̄rtha interioară este o Tı̄rtha cu mult superioară celei exterioare. Ātman

tı̄rtha este suprema tı̄rtha, celelalte nu au nici o valoare în comparat, ie cu
aceasta. Locul de pelerinaj interior, dacă devine impur, nu poate fi purificat
prin libat, iuni, asemenea ulciorului de vin care, des, i spălat de sute de ori cu
apă, rămâne impur.
Bărbatul devine pur îmbăindu-se în diverse locuri sfinte precum Vārān.ası̄
etc., pe durata echinoct, iilor, în timpul eclipsei s, i întotdeauna între aceste
evenimente].
Apa cu care au fost spălate picioarele unor mari jñānayogini este tı̄rtha
menită să purifice starea mint, ii (bhāvatı̄rtha) ignorant, ilor.

Vizualizarea lui Śiva ı̂n propriul sine

Prostul îl caută pe Śiva în locul de pelerinaj (tı̄rtha), în ofrandă, în rugăciune
(japa), în sacrificiu, în imaginile de lemn s, i piatră, când, de fapt, Śiva se află în
trupul său.
Cel care se-nchină celor exterioare, abandonându-mă pe Mine care mă aflu
în interiorul său, este precum cel care, aruncând bolul de mâncare din mână,
îs, i linge propriul cot. Yoginii îl caută pe Śiva în propriul sine, nu în idoli. Idolii
au fost creat, i pentru ca cei nes, tiutori să-L înt, eleagă pe Śiva.
Devenind brahman vizualizându-l
Cel care-l vede pe brahman – cel fără de început s, i fără de sfârs, it, existent
prin sine însus, i s, i fără de pereche (advaya), beatitudine s, i înt, elepciune supremă
– în propriul sine (ātman), acela vede cu adevărat.
Considerând fără valoare mult, imea traseelor energetice care formează natura
omului o abandonează definitiv, s, i prin sine însus, i trebuie să realizeze not, iunea:
„Eu sunt ātman”.
Cel brav nu-s, i pierde sperant, a s, i-l percepe pe cel netrupesc – Supremul
Stăpân atotputernic, care este beatitudine s, i nesupus schimbărilor – în mod
direct în toate trupurile.
Atunci când, prin puterea cunoas, terii, dispare ignorant, a care produce
diferent, a dintre ātman s, i brahman, ce va face atunci non-existent, a diferent, ei?
Descrierea locului
 Conform corespondentelor arătate anterior, în care „Vārānası̄ este la mijlocul întâlnirii dintre sprâncene
, .
s, i nas” (§.), iar durata echinoxurilor este dată de parcurgerea distant, ei dintre mūlādhāra s, i sahasrāra de
prān . a iar eclipsele sunt explicate la §., .
 -.
 Vezi si YśUp I.; SkUp .
,
 -.
 „Suprem” lit. ghana – masiv, compact, unitar, solid, material, dens; plin de; neîntrerupt, complet; nimic

altceva decât. Este folosit cu precădere în mediile tantrice. Atât Abhinavagupta cât s, i predecesorii folosesc
termenul pentru a sublinia caracterul unitar s, i compact al Cons, tiint, ei (cit śakti) s, i Beatitudinii (ānanda
śakti).
 Traditiile vedāntine sustin că ignoranta (avidyā), confuzia (moha) si inertia (tamas) reprezintă aspecte
, , , , ,
ale aceluias, i lucru, care nu este o simplă absent, ă a cunoas, terii (a-vidyā) s, i nici halucinat, ie (citta-bhrama).
Ignorant, a, fiind mult mai subtilă decât mintea, este acea capacitate (śakti) prin care subiectul se poate
experimenta pe sine ca fiind obiect (non-sine), ceea ce va produce iluzia dualităt, ii, aidoma stării de vis în
care sunt percepute obiectele.
 -.
 Cf. Hyp I.-.
Tattva 

Nu trebuie întreprinse exercit, iile Yoga într-un loc foarte îndepărtat ori în
pădure, în capitală ori în preajma oamenilor – căci dacă sunt făcute desăvârs, irea
(siddhi) este distrusă. Într-un loc foarte îndepărtat nu are încredere, în pădure
este lipsit de protect, ie s, i mâncare, într-un loc aglomerat este expus – de aceea
trebuie să renunt, e la acestea trei.
Într-un loc potrivit, cu o suveranitate virtuoasă, cu mâncare bună s, i abun-
dentă, linis, tit, trebuie să facă acolo o colibă înconjurată de ziduri. În interiorul
zidurilor se află situat un eles, teu, o fântână sau un bazin. Coliba, lipsită de
insecte, nu este nici prea înaltă, dar nici prea joasă. Trebuie lipită complet cu
baligă de vacă astfel încât să nu aibă nicio gaură. Situat fiind astfel într-un loc
izolat, trebuie să practice prān.āyāma.

Descrierea timpului
În anotimpurile: iarna, în perioada rece, vara s, i în perioada ploioasă nu
trebuie întreprinse exercit, ii (yoga), căci dacă sunt făcute, yoga va produce
boli. Doar primăvara s, i toamna trebuie întreprinse (începute) exercit, iile yoga.
Yoginul, făcând astfel, devine desăvârs, it (siddha), cu certitudine devine izbăvit
(mukta) de boală.
Anul începe cu caitra s, i se termină cu phālguna, anotimpul începe cu māgha
s, i se termină cu phālguna, două câte două, lunile sunt a s, asea parte a anului,
fiind experimentate patru câte patru luni.
Primăvara (vasanta): caitra s, i vaiśākha, vara (grı̄s.ma): jyes..tha s, i ās.ād.hā, ano-
timpul ploios (vars.ā): śrāvan.a s, i bhādra, toamna (śarat): āśvina s, i kārtika, iarna
(hemanta): agrahāyan.a s, i paus.a, anotimpul rece (śiśira): māgha s, i phālguna.
O să-t, i descriu pe deplin experient, a anotimpurilor as, a cum a fost transmisă.
Experient, a primăverii (vasanta) astfel trebuie înt, eleasă: începe în māgha s, i
sfârs, es, te în vaiśākha –  luni.
Experient, a verii (grı̄s.ma) astfel trebuie înt, eleasă: începe în caitra s, i sfârs, es, te
în ās.ād.hā –  luni. Experient, a anotimpului ploios (vars.ā) astfel trebuie înt, eleasă:
începe în ās.ād.hā s, i sfârs, es, te în āśvina –  luni.
Experient, a toamnei (śarat) astfel trebuie înt, eleasă: începe în bhādra s, i
sfârs, es, te în mārgaśı̄rs.a –  luni. Experient, a iernii (hemanta) astfel trebuie
înt, eleasă: începe în kārtika s, i sfârs, es, te în māgha –  luni. Experient, a anotimpului
rece (śiśira) astfel trebuie înt, eleasă: patru luni începând cu mārgaśı̄rs.a.
Trebuie să înceapă practica yoga primăvara (vasanta), sau chiar toamna
(śarat). Se spune că doar atunci yoginul poate deveni desăvârs, it (siddha) fără
efort.

Alimentat, ia moderată (mitāhāra)

Cel care, lipsit fiind de o alimentat, ie moderată, începe să practice yoga,
felurite boli va dobândi acesta s, i nu va obt, ine niciun rezultat în Yoga.
 -.
 -.
 Cf. Manu-smrti V.-, Garuda-p. XCVI.-, Hyp I.-, ŚS III., , -, Htk IV, Skanda-p.
.
˚
XL., Śiva-p. VII.-, Padma-p. IV..-, Varāha-p. XVI.-, Agni-p. CLXXIII. & Kane  (p.
-).
 Tattva

Mâncare din orez (śāli) sau mâncare din orz (yava), sau mâncare din grâu
(godhūma), fasole mung (mudga), fasole (mās.a), năut (can.aka) etc. – curată s, i
lipsită de pleavă.
Tărtăcut, a ascut, ită (pat.ola), fructul de Jack (panasa) s, i batatul picior de
elefant (suran.a), taro urias, (māna), piperul cu coadă (kakkola), dovlecelul amar
comestibil (śuka), nuca bonduc (drād.hikā), castravetele s, arpe (karkat.ı̄), banana
(rambhā), smochina (d.umbarı̄/udumbarı̄), curmala des, ertică (kan..ta-kan..taka),
rambhā necoaptă, lăstar de rambhā, tulpină s, i rădăcină de rambhā, vânătă
(vārtākı̄), ridiche (mūlaka), rădăcină de orhidee sălbatică (rddhi) – yoginul pe
acestea trebuie să le mănânce. ˚
Amarant (bālaśāka), busuioc sfânt (kālaśāka), de asemenea s, i frunza
tărtăcut, ei ascut, ite (pat.ola), picior de gâscă (vāstūka) s, i creson de baltă (hila-
mocikā) – sunt cele cinci vegetale lăudate.
Abdomenul (stomacul) plin pe jumătate, iar mâncarea trebuie să fie pură,
foarte dulce/delicată, uleioasă, suculentă s, i mâncată cu mare plăcere – aceasta
este cunoscută drept alimentat, ia moderată. Trebuie să umple stomacul jumă-
tate cu mâncare, a treia pătrime trebuie să o umple cu apă, a patra parte a
abdomenului (stomacului) trebuie păstrată întru mis, carea aerului.
Amar (kat.u), acru (amla), sărat (lavan.a), picant (tikta), prăjit (bhr.s.ta),
lapte închegat (dadhi), zară (takraka), prea multe vegetale (śāka) ori alcool ˚
(madya), nuci de palmier (tāla) s, i fructul de Jack (panasa) prea copt, dolic
(kulattha), lintea (masūra), tărtăcut, a ascut, ită coaptă (pān.d.u), tărtăcut, a de iarnă
(kūs.mān.d.a), tulpina vegetalelor (śāka), tărtăcut, a (tumbı̄), fructul de jujuba
(kola), mărul elefant (kapittha), fructul necopt de bel (kan..ta-bilva), arborele
papagal (palāśaka), fructul de cadamba (kadamba) s, i de lămâi (jambı̄ra), fructul
de bimba, fructul arborelui de pâine (lakuca), usturoiul (laśuna), tija/rădăcina
comestibilă a lotusului (vis.a), fruct de carambola (kāmaraṅga), semint, e de
charoli (piyāla), răs, ină de hing (hiṅgu), floarea arborelui de bumbac (śālmali)
s, i rădăcina de eddoe (kemuka) sunt contraindicate în Yoga.
La începerea exercit, iilor Yoga yoginul trebuie să evite: călătoria, femeia s, i
adorarea focului (vahni-sevana).
Unt proaspăt, ghee (ghrta), lapte gros (ks.ı̄ra), produsele din trestie de zahăr
(iks.u): melasa, zahărul candel˚ etc., banana coaptă (rambhā), nuca de cocos
(nārikela), rodia (dād.imba), suc de anason (maśi), strugure (drāks.ā), măr cremos
(lavanı̄), amla (dhātrı̄) s, i sucul lipsit pe deplin de aciditate, cardamom (elā),
nucs, oară (jāti), cuis, oare (lavaṁga), substant, e stimulatoare (paurus.a), fruct de
gherghin (jambu), fruct de pandanus (jāmbala), fruct de harı̄takı̄ s, i curmale
(kharjūra) – pe acestea yoginul poate să le mănânce.
Yoginul poate să mănânce după pofta inimii cele folositoare, us, or de digerat,
plăcute, onctuoase s, i hrănitoare pentru alcătuirea trupului (dhātu). Yoginul
trebuie să se lipsească în a consuma mâncarea dificil de digerat, rea la gust,
fetidă, acră/picantă (us.n.a) ori stătută (paryus.ita), foarte rece ori foarte fierbinte.
Înainte de răsăritul soarelui nu trebuie: să se îmbăieze, să t, ină post etc., sau
 Conform var.: „mâncată pentru deplina multumire a divinitătii/zeilor/Śiva” (sura-saṁprityā) sau „mâncată
, ,
cu dragoste pentru divinitate/Śiva” (śivasaṁprı̄tah.).
Tattva 

orice ritual ce tulbură trupul, să mănânce doar o dată pe zi, să nu mănânce

deloc, să mănânce noapteas ori din trei în trei ore (yāmānta).

 -.