Adept al amendamentului academic, Adam Argintescu ancheta aprins

aceeaşi absurdă aberaţie.

Armura arămie a asprului atrid Agamemnon, atîrnată asupra altarului

atic, atrăgea aşadar atenţia armatorilor anatolieni, amici ai anticelor
armate aheice, aşteptînd atenuarea aţîţărilor anarhice ale aprigului
Ahile.

Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor

provinciali.

Paisprezece pritocitori într-o pritocitoriţă mică.

S-a suit capra pe piatră, piatra a crăpat în patru, crăpa-i-ar capul caprei
negre-n patru cum a crăpat şi piatra-n patru.

Să sugi sucul socului sacru susţine sasul seslios.

Sinucisul asasin Silică Simionescu se suise simandicos sus pe scîndura

scăriţei să se sinucidă.

Sică spune Siţei să se suie seara sus şi să scoată saxia din saxiac.

State-i sortit c-a sa soră să sîsîie necontenit.

Zăpada zăpezeşte zările zădărnicind zilele zeului Zamolxe.

Ţapul ţaţei Ţiţa ţopăie, ţaţa ţipă, ţiuie.

Ţînţarul soţ însoţi soaţa-i ţîţîind, sancţionînd, înţepînd nesăţios.

 Cine cere cinci sute cincizeci si cinci de ciuperci ciuruite.
Tine tere tinti sute tintizeti şi tinti de tiuperti tiuruite.
Şine şere şinşi sute şinşizeşi şi şinşi de şiuperşi şiuruite.
Tşine tşere tşintşi sute tşintşizetşi şi tşintşi de tşiupertşi tşiuruite.

Şapte şoareci şmecheri şi şase şobolani şireţi şed şi-şi şoptesc

şotii şoricăreşti.

Ceea ce cerea celebrul Cicero gemînd geniilor degenerate n-au

acceptat-o Cezar şi ceata ingenioşilor cetaţeni.

Scepticul scenograf scizionă scena cerînd scenaristului scelerat

scoaterea scenetei sceptrului din scenariu deoarece scinda
scenografia.

Brabras, brabres, brabris, brabros, brabrus

Brabrabras, brabrabres, brabrabris, brabrabros, brabrabrus

Ceacea, cece, ceci, cecio, ceciu

Ceaceacea, cecece, cececi, cececio, cececiu

Cupă cu capac, capac cu cupă.

Grîu ars, orz ars, praz drept.
Hribi fierți, hribi fripți, hîrb frînt.
Roua rece-n auroră printre pietre de-aur pare,
Printre ramuri, prin pripoare, parc-ar fi mărgăritare.
Grindina prin grinzi, în ropot, rupe-n rînduri nor cu nor;
Trăsnetul în patru crapă piatra caprei din pripor;
Arar rariștea rărește vreascuri în cărări ușor ;
Ori o capră calcă-n piatră, ori o piatră crapă-n patru.
Patru capre calcă-n pietre, patru pietre crapă-n patru.

Spre sfînta sa soră, Suzana se suie,

Spăşită suspinul din suflet să-şi spuie,
Şi-n spaimă se zbate şi-n spasm se izbeşte,
Şi-n susur sarcastic suspinu-şi şopteşte,
Şi şterse şi slabe suspinele-i sînt,
Şi-şi sfîşie-n spusa-i tot sufletul sfînt.

Cosaşul Saşa cînd coseşte,

Cît şase saşi sasul coseşte.
Căci însuşi Saşa-i sas cît şase
Şi-n sus şi-n jos la casa sa
Coseşte Saşa şi-n şosea.
Căci şase case Saşa-şi ştie
Ce şansă Saşa-şi zise sie-şi.

Boul breaz bîrlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a
dezbîrlobrezi bîrlobrezitura din boii bîrlobrezenilor.

Rege Paragarafaramus, cînd te vei dezoriginaliza? Ma voi dezoriginaliza

cînd cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza; dar cum cel
mai original dintre originali nu se va mai dezoriginaliza, nici eu, regele
Paragarafaramus, nu ma voi dezoriginaliza.
Şi, şi şina
plînge sînge,
sînge, sînge
sînge, sînge
şerpi de sînge.

Şapte şiruri
şir de şiruri
plîng tăişuri
şir de poduri
şi şuvoaie
de noroaie-n
şir de şişuri
sînge, sînge.

Jos la ace,
între ace
printre ace
trece trenul,
trece trenul
şi, şi şina
şi, şi şina
şuşoteşte:
Mort e Gheorghe
mort e Gheorghe
binghibinghiii
bungubanga
binghibinghii
bungubanga
bungubanga
bungu, banga
bungu, banga
cşşşş.......... (Nichita Stănescu – Sambă)