În care Ezra cere să se facă lumină și multe alte cele

pe când pământul era totuna

cu cerul și numai piatră
cumva totul era construit greșit
picioarele lui Ezra erau toate
numai sânge și rană
Doamne, ceva nu e bine
uite cum mă strânge zarea
de pretutindeni
și sete îmi e și foame
și întunericul și spaima mă cuprinde
fă ceva desparte pământul
de aer și de ape
și un soare pune sus și o lună
și mii stele cunună
apoi fă să crească iarba
ca tălpile să mi le alin
altfel nu voi mai putea
să te urmez în vis
și pomi cu roade și vii
așa cum nu mai tu știi Doamne
și multe câmpii

un lucru trebuie să știi Ezra

zise Dumnezeu într-un târziu
lumea asta pe care o vom construi
va fi altfel de cum o ști
va fi o lume în care omului
să-i dau libertatea
s-o croiască cum el va dori
e tot ce mai pot face pentru el
fiindcă mereu am greșit
va fi ultima mea încercare
deja am obosit