Sunteți pe pagina 1din 39
Madeleinei Renaud gh lat Jean-Louis Barrault Pietonul vazduhulut ‘Traducere de a Igirosiany Eugene lonesea LE PIETON DE L’AIR THEATRE © THEATRE (ol 111), Bd, Gattimara 1963 Personajele DOMNUL BERENGER, Pieton al Vazduhului : DOAMNA BERENGER, sofia sa, pe numele ei mic: Joséphine DOMNISOARA BERENGER, fiiea lor, pe numele ei mic; Mathe ZIARISTUL (englez) INTILUL ENGLBZ in finuta de ile mari (Engl. 1) INTITA ENGLEZOAICA, sofia sa (Englezoaica 1) BALETASUL, fiul lor AL DOILEA ENGLEZ in finuta de zile mari (Engl.2) A DOUA ENGLEZOAICA, sofia sa (Englezoaica 2) FETITA, fiiea celei de a doua perechi de englezi JOHN BULL, corifeu INTILA BATRINA DOAMNA ENGLEZOAICA (Batr. D. Engl.1) A DOUA BATRINA DOAMNA BNGLEZOAICA (Batr. D. Engl, 2) UNCHIUL-MEDIG DRICARUL TRECATORUL DIN ANTI-LUME La tribunal; JUDECATORUL JOHN BULL, deghizat in calau OMUL IN ALB CALAUL LA SPINZURATOARE ASESORI Personajele nu trebule si vorbeased eu aceent englezesc. pDEGORUL + at La stinga de tol, o casuta de stil englezesc, pentru locuit la fara: un cottage gen oarecum Ronsseau-Vamesul sau Utrillo, chiar si Chagall, potrivit afinititilor scenogra- tului, Tntocmai ea si priveligtea mai jos descrisa, eisula— trebuie 54 sugereze o ambianta oniricd. Dar aceasta im- presie, ci totul se petrece In vis, urmeaza si fie creata mai mult cu mijloacele unui artist primitiv, numai in apareni neindeminatic, decit cu acelea ale unui deco- rator suprarealist sau inspirate de tehnica folosila la Opera sau la Chatelet. Totul se afla in plind lumina, fara penumbra, deci fara valuri ete. Restul scenei reprezinta o pajiste foarte verde si proaspa- 1a, pe un podis dincolo de care se deschide o vale: in fun- dul scenei se vede dealul de peste vale, Cregtetul podi- gului pe care se desfagoara achiunea Lrebuie sa aiba forma de semicere, pentru a ingadui, pe de o parte, ca prapastia si fie aproape gi sa le simfi ca pe puza ei gi, pe de alta parte, sise poata sari, in fund, spre dreapta, cele dintit case, loate albe si scaildate de soarele de aprilie, ale ora- selului de provincie englez’. Cerul este foarte albastra si limpede. Pe sceni se pot vedea cijiva pomi: ciresi gi peri in floare. Se va auzi, foarte slab, agomotul trenurilor ce tree prin fundul vaii, de-a lungul unui mie fluyiu navigabil, care, bineinteles, nici el nu se vede, dar a carni prezen{{ poate fi sugerata de sunetul, si el slab, al sirenelor vapoarelor. Se mai vid gi cablurile unui teleferic si, lunecind pe ele, in sus si in jos, doud vagonete rogii. 181 Mai 4poi, pe masura ce actiunea ya in aparind si alte accesorj| ginea pripastiei, Perite cu flori, h tren cu roti vom vedea niste ruine otarul neantului, un pod dinfate pe dealul de pestle vale e La ridicarea cortinei, dou 4 Bitrine Doamne Eng tree, Plimbindu-se, din dreapta Spre stinga, BATR, D. ENGL, 4: Oh, Yes... BATR. D. ENGL, 9: Yes, 'sintem in Anglia. BATR. D. ENGL, |. In comitatul Gloucester, BATR. D. ENGL. a Si : Si de ce duminiea frumo: parte. (Se aud clopote.) Clopotele biserie BATR. D. ENGL. 4; La mine-n sat ny era biseric& @, 0 minge loveste pe cea de a doug Batri lesoaicd in spate; doamna se intoarce bri st vede intrind in scend un béictas engles. BATR, p. ENGL, 2: oO! BATR. D. ENGL. 1:0! ce copil rau, Apare Inigiui Englesz, ENGL. 1: Sorry | lertati-mi baietasul, BAIETASUL: N-am fieut inadins In accasté clip: Doamne Engi fatal baieyagului, Bétrine Doamne): Va cer st&ruitor — iertare ENGLEZOAICA 4 (idem): Vi cor sldruitor iertare, Cele dout Batrine Doamne Englezoaice 8 Paringti se sa- lata reciproc, spunind: ,,Sorry, tertafi-ne®, Apoi se despart, fs intore spatete $f incep sé se plimbe, tn limp ce se ivegte Fetija Englesoaicd ; aceasca ta de pe jos mingea Baiesasutut wt to da, 182 x r i {ei 0 febita bin . ZOAICA 4 (adi esindu-se Feti i): Egti rb bine ENGLE erescuté. : nai intra cel de al : o reverenta, in timp ce ean Fesiqet. Fetija ost Engles gi sopia sa, pari Oo intilor): Fetita dumnea- cA 4 (se adreseaza penne C ene este bine creseuta, doe eterno “(ont de-al Doilea Englez): ENGL 1 (celui ou ie at OES sagan mae a Oe a ie aa oe cj ideauna poli- Toone 2 Nici fetifa noastré nu-i into Viooual saluté din nou spunind fe ee se despart yi se plimba tpn dts Batlle K in ae ae as ou tifla pdringilor sai. Cei patru englesi se il riu! il raul FETIPA: phe: wine 7 edznt): OL ce cop! ; BATR, D, ENGL. 21 O1 oe eae ramos #8 pirlyti. BATR. D, E u- Ne 4-1 spun. FPETITA: N-am s§i i dui , intra tn scent in sti rin spatele casei iui Bérenger: Prin stinga, p' oe ae 4 dimin ‘ 5 " . 1); Aoh! bund dim er BNGLEZOA en ae a oe duminiea, SNGLEZOAICA 4: a : Pa at £ ie de petreent la fard ;IARIBTU rat, ZIARISTUL: O adevai os , re clisufd, pe fereas ecteazd a inuindu-si Ws tojii, continu Englesii ies eu tofi Ise indreapta sp: are: singur, Ziaristul se tr capul gi insp Réimos Sa Bérenger: tocmai scoate cap tra edret sera gi pajistea. inica! inteti ! A duminicd avoastra 8: BERENGER: Ce eda Berenger. ee ziarist... (Be- te beh i ger? Jertati-ma, be rog, nu dati bir cu ee tage TOpae he sedans ca [a vieleim.) Vreau reng : er re ans i lui Béreng: fugifii. (Capu 183 numai si va pun eiteva intrebari. ger dispare.) Citeva intrebari foart : t e simple. 1 domnule Bérenger. O singura intre’ bare. Bérenger scoate iar caput, BERENGER: Am Juat, domnule, hotarirea si nu mai ris pund Ja intrebarile ziarigtilor, , ‘Se retrage din nou de la fereastré. AIARISTUL: O singura intrebare. Nici ma&car 0 intrebare de ziarist, ci una de ziar. Am fost. trimis anume ca si tg pun. Nu, nu e vorba de nimie grav, nu va nelinig- Ibl. BERENGER (scoate capul la am de lueru, Adic&, sa am, cine stie? sa ma odihnese, si 4IARISTUL (scoate carn Anglia, v-ati ins fereasira): Nu prea am timp, mai curind nu am, sau poate am Am venit din Europa in Anglia ea & scap de lucru... * eiul de note): Asta o stim. Venit in lia talat in comitatul Gloucester, unde locuiti, pe pajigtea asta ou iarba bogata, tntr-o cAsuta prefabricata, asezata pe inaltimea plina de verdeata care strajuiegte valea de-a lungul careia (in timp ce vorbesle arati cu mina Partea respectivé a decorul a curge un mic fluvin navigabil, la picioarele a dou dealuri impadurite. Ne-am informat, $i vi rugim, domnule, si nu ne luati in nume de rau indiscrefia noastra respectuoasa, Serene: Nu e un secret. De altfel, oricine poate si vada. ZIARISTUL: Ziarul meu ar di ori si ya punt o intrebare, Scumpe domnule Bérenger. BERENGER: Nu mai vreau si rispund la intrebiri. Beérenger schijeazt o miseare de retragere. Capul lui dis- pare, apoi reapare. ZIARISTUL: Nu va retrage{i, domnule Bérenger. E vorba de o intrebare foarte simpla. La care puteti rispunde orice, Ca si putem pune raspunsul in prima pagina cu o fotografie mare a dumneavoastra, de mirime se- minaturala. BERENGER: Spune repede, N-am timp. M& odihnese. 184 A jevtati, sint foarte mihnit ca xe a iba opal isan ae wenlee ies ey oni dition ale amen capodopera de-a dumneavoa' csevome Nu vreau sa rispund aya i 2g et Af SRENGER: Trebuie sa -aveam mic © Tar oe constient de faptul ci n-e R a fi S arte r de inte Dar fay tul de-a L Asta foarte uso de int les f ZIARIS t i Pp jtui in sine 0 Ta- avea nici o ratiune, nu constituie Le cwrenil: nu i ‘Nimic nu are rafiune §1 on Te eens nereeenel . Bineinteles. Numai oe tery nian spuri, degi n-aul nici O Fay bah a ale deo ead naseocesc eae Sade cane sal otifioe activitatile. 5i se ok sectriene es natigi Omul trebuie neaparat 8a | Seeder enai pee En nu fae parte dintre et. eee i tr ee putere de neinteles, care me cre ete te eve gau sa seriu, in ciuda unul fh ac ceva, L, e : ai pot. re mental. Acum nu mai Ppt Tas : en sit 0 oare- BRENOER oe mai pot. Ani de zile eo ee de oa eeeare otal de aspune © P eee i + lucru, §} ioe yeni aa prea convins 0 ie Ba pee oe asta nu mai este micl ne De iogiek vaihologiets a ajuns 0 convingere & o a Meo cae hoe patruns in carne, in mee preenet viene Activitatea literara _ at Gein 0 i ‘ j Se i i mine un j! ai poate fi pentru ) aleatel pine spre altceva. Dar iatad ci : Lean te a gti, problema ar fi rezolvata. BERENGER: Ei, daca ag P gt, SIARIATD: Datos eee Aveti la indemini cite IN SER: Toate au fost date. Ave aati au ie re cu nemiluita. Cafenelele $1 re ea ee literati Hlominayi care au peace ay aida o> actuali imic mu-i mal UY ie cu acta ee de ei, Ei socotese ci Ist mesaj atic. la intrebarea dumnea- 185 are dreptate, ed e rational, Desi, decit. si bata cimpil. Dar pentru ei Istoria se Ja ratiunea celui mai tare, la ideologia unui care se inscduneaza si care triumfa. Ori care ar fi re- gimul. Intotdeauna Sasesti ratiuni cite poftesti ca sa justifici 0 ideologie triumfaitoare. Cu toate | in chiar momentul in care se instaleazi gi triumfa, 0 ideologie incepe si Sregeasea. Trebuie discerndmint Sau o intuitie lucida ca si te poli impotrivi la ceea este si ca sk prevezi ceea ce ya fi, r ca altceva ar trebui sx fie. ir ZIARISTUL: Se gopteste eA, in realitate, ceea ce va indeamni- Sen, poate temporar, teatrul ar fi teama de Ti- Vall, BERENGER: Cred mai innoire launtrica. D n principiu da, in principiu da, de vrem invoiese cu mersul in realitate, nu ul evenimentelor poate fi singurul cu adevirat non gi rar, Adeviirul se afla intr-un soi de nevroza... Nu in Starea de siindtate. Nevroza este adevarul, adevar de miine impotriva aparentului ade- var de azi. Toti literati, aproape toti, si aproape tofi autorii dramatici demascx relele, nedreptatile, alie- narile, starile de nemultumire, de descumpanire de ieri. Dar inchid ochii asupra racilelor de azi. O racil& veche nu mai e nevoie si fie denunjataé. Nu mai are nici un rost si demistifici - Care nu serveste decit ca 8a camufleze noua stare de nemulfumire, noile nedrep- tati, noile inselatorii. Cea mai mare parte dintre seri- itorii de astazi sint incredi i cele mai inaintate tocmai in o toria i-a depasit. Sint progti si lipsiti de curaj. AIARISTUL: O clipa... Prin urmare, serie{i totugi un teatru cu mesaj? Deosebit de al celorlalti, dar care este, in- contestabil, un mesaj. Si acest mesaj al dumneavoas- tra... BHRENGER: Vail Fara voia mea, piesele mele par si aiba un mesaj. Dar naidajduiesc ci, sub aparenta lui, se va infiripa altceva, ceva care imi este ined necunoscut, 186 ne... in fichiune... u evenimentele... raj... intuifie... ‘ ja si dar care se va derlugi... Peete ioe ei TUL: Dafi-mi vole § ‘: — et ee discort cu se nevro! tb. .« woriiboras sint Li ‘fie ci-i bund, eritica nelinigte..- oi, fie cdi proasti, 4 obosegte, actorii HaRED - © De altfel, si teatrul m a obosegte. Le ‘ te. sa mi ohpeetes ee oboseali...__ hoses §i r on ite i MARISTUL: on a de asemenea, ae complexitate aie | intr-adevar 8a, redea ayaa vedea limpede toate po ‘dack cineya mal poate aoe Traim un ins- arealu Tne in ceilalti si in SI. alien na avut vikimintator cogmar } Laoag gi astazi le are paimintator cog incordarea vietl; insigi viata, forja, ascutimea, Ca s& intruchipeze insagr, tink } putin ca orieind. Ca ie de ori mai plin ce aaa et tree ek newtelg mas de atroce, li- 3 ¢ 5 e atroce, literatura ar trebu ith, Dar oricit Se ER sumpli ‘ e foarte oo arc pn matsteea decit o imagine teratura a eran altfel, yo thi; ca, de , yaratei atrocitayl; 0 atura, mata, gbearsi, a adevar litatea vietii. Liter a tot ce este miraculos Mena ene este dectt- un jel cunoagtere, “dei numaidect nu este mich cv : eeu finde’ \ ane lk A + adied devine cliseu, resia Tam icky — il fixeazd. see ca literatura sa me en ; ia inainte. Cum 88 inarul el in- + s-o ia Inainte. aginarul urma pa ye intoreee ine eh spun ee irae fata. Realitates, eT a 0 oglin- i ai poate face fat PEM Q sugi mu ae care literati peepee Viterati con- realitate ay S punone eine exista, eae ate coe eet he depiigeste ficfiunea; mic ormigti — cepagey AER : roate fi cuprinsa de Coe inregistra. fi ETUL: Inregistrez: nu mai p orta totul, dack am ; BERENGHR: Am putea, Insd, rr indul c& intr-o 2 ae oe ee ;. Eu stnt paralizat ‘oe nae um ade: sori. Ei : f : A seen mor. Nu este, desigur, un ade intreprinde totugi am sai mor. , rita... ca 88 putem in Daa wk ve Ver Pe Oe lea eel not face nimic, VT ‘eva. Eu unul nu mal f aula! ; ey I Sete La revedere, oe pretioasele dum- ote : Perfect. Va muliumese pen eventa desigur cel Par Sitlch eae haan ee | o Les de duminica. neavo aral dori ipa i vin i es pentru et umesc de a is Rabe ss se distreze. VA muljum Vor avea cu ce 487 mele. BERENGER: In prima ZIARISTUL: Binein eecul, Pagina. Cu fotografie. Va cen feles, scumpe maestre, Mtine ei primi BERENGER: Cit? (Ziaristul igi face mina pilnie si teste lui Bérenger 0 cifra pe care numai el 6 aude.) merge. La revedere, domnule, Capul lui Beérenger dispare, Ziaristul iese prin dreapta. : Scena rémine citeca clipe goalé, Se aude un eijiit indepar- tat de avion, care oa eresie in cursul in tregtiscene urmétoare. Prin dreapta intré doamna Bérenger — Joséphine —im- brécata intr-un Capot albastru-tnchis, cu desene albe in formé de stea. In urma ef intra Unchiul-Medic, urmat la rindul lui de Dricar. Dricaryt Poarte haine negre, MANUS? negre, cravat neagra si jine tn ming o gambeta ior neagré.. Unchiul-Medic are ttinplele argintii, Poarté haine gri, ew erul cestonulud. ° panglica de crep negru la reg, UNGHIUL-MEDIC (indreptindu-se spre Joséphine): Joséphine! Joséphine! JOSEPHINE (se intoaree): Dumneata, credeam la Brazzaville... UNCHIUL-MEDIC: N-am fost niciodata la Brazzaville. DRICARUL: Doamna Bérenger, doamni Bérenger... JOSEPHINE: Ce doriti, domnule? DRICARUL: VA cer iertare, doamna Berenger, §1 tolodata ingiduinta s{ ma prezint: sint i dricar. Si am o veste destul de trist% sx va adue la cunostinta, JOSEPHINE: Doamne sfinte! UNCHIUL-MEDIC: Linistegte-te, micuta mea Joséphine, vestea nu e de loc trista. Dimpotriva, imbucuratoare. DRICARUL: Depinde de punctul de vedere. Vestea poate fi si imbucuratoare; pentru noi, @ trista, JOSEPHINE: Dar ce Unchiule-Medic? Te S-a-ntimplat? DRICARUL: Nu va alarmati, doamna, e eumplit. UNCHIUL-MEDIC (Pricarului): Lasi-ma, domnule, sa-i la cunogtingi vestea. Trebuie e. Marile bucurii, ea §1 marile aduc eu nepoatei mele procedat cu menajament 188 tatal inei.) Fratele meu, ide. (Joséphinei.) dureri, pol uct . i a i, Vrefi sa m tau. : ‘it, saracul, in rizbo: JOSBPHINE: Stiu, @ oe onpull JOS. ae 4 i s-a adus ¢ aes aj ch 1 8-8 ad oséphine. ile? eee Nu mai e ma J ree asta, unchiul : OTe mee invial din mort: “heat din mortl. BY OeE ata Nu gtiu daca a teeta s-a crezut ae UNGH UE stea mea de medic. | In orice caz, nu e de- vin, pe ae fi fost o areal sii pice aici. a hy dintr-o clip’ wenn parte #1, ¢ se poate, nu 8 ! SRPHINE: Nu se poate, 3 se poate = abie Beemer Ba oe 3 afla? A slabit? E OSBPHINE: $i cum aratas : ant JOSEPH : fees Trist? Vesel? dar noi, noi ce ne fac = silt Be ate bune, doamna, su) domniei-sale : meres ate: in mod oficial deceso! inmorimintares Afi anunl avoasira; ahi com seara ai wantt®: thine oO *anunturile de rigo: tul e gata, Pa i 1 l-am a a oholieny E aga mull de cind nu SHPHINE: Vai, biebul i - ee ee (© si-] mai recunose? junci eind s-a spus cf : vo eee i mal, Haar a yt inainte de a plee UNCHIUL-MEDIG ‘ca in fotografia ficula jabit. E palid, cu ma ee slabit sigur ci a mai 8 rons Ee eer are Ba-] ag- a », A fost ranit. nai am rabdare sa-) af PN. Pets, unde esti? Nu m u Sip BE: ‘Vata ” idecit. wn eee Vreau ‘sil oe a kane: 3 + I yi pripiti aga, anatimplarea ORO Danien cA intimy murité am i -a fi la- inainte de i aceasta ne ponsiderabile. : i morale con = rejudicii financiare $1 qondata in 1784, cinei aduce preyudic casei noastre, fondat tra franceza... Buna reputaie a ¢ ia dumneavoast? a. dom- pte dam inmormintarea, Ane! ie ani inainte ¢ é ae UNCGHIUL-MEDIC: O sa dec nule... eeuattad IL: Si ce ac eu ¢ CARUL: 51 ce : > Ram Pet ata evestit a ee DIG: De loc. UNCHIUL-MBDIG: . aia D sta-i: 0 88 decomandiise Lo SHPHINE: Da, a i a : eee mDIc: Si-o s& va vers di i UL: Nu ajt ommnule. DRICARUL: Nu ajunge, dom: ta recuzita funerara fi cu in cu ele in brafe: ae \te prilejurl 58 le 189 UNCHIUL i “MEDIC; O DRICARUL: : O 88 va cetem gi ARUL: Le primese, Seen te ifi-va, ule, dar tot nu am anunt = tate pentru o ie decesul,am Cine- aie ntare JOSEPHINE: ore ae inotedare, ia nat ae lati t ine! dati- : ae ak } toate dannele pe ie in judecata DRI Ciste, cerefi. veti crede de Tribunal ceva nu 8-a mai pomeni cea iatl de Comery. ‘Apoh vel oe eeu. Hotarirea hae a ta Petes ee otestez cu toala vigneuaaa portarei voi trimite ayocat = Jose or ul men. Ta Ah, domnule, nu oe cet x ee DRICARUL er lovitura. dumneavoastra ca mer, UNCHIUL-M Tese. -MEDIC: T; 3 Nu fi iio 84 ne sfituim cu amestecd aie draga mea. Daca pave no = zi em oric{ eae “a CumvVa Zii 0 minune. (4 z cind sa s are. JOSEPHINE: Na ene 2m fost de ar ara Sian intim * a. earului... T; Dar unde-i ta 1 1 bata? ul in gol): Uit li ol): Uite, ac imbratigez, are icy a cu deget 8a te » unde egti? : Tata ONCHIOL wi’. vad. und “MEDIC (continug _ linud sa uite-] a ad sad arate JOSEPHINE: eo cu degetul in gol): Uite, Driearul toate. Ar, ta-te, tata, = Ye arata-t i f §-a supdrat, nu face e. Nu face nimic dac&d — ata- . + ta-te. Hai, arata-te iat’ sii se aranjeze Vijtitul avi avionulur ; ‘ epee a 4 mae oe Este atit de covirsitor 1 — care x sttor bi Care niu s¢ mai aud — is 2 bund seama maj plea le Fu, ge die. Focul a séphine’ si ale Unohiulut-Me- ceslora conti on a cl, "nud citer minute mut, f v1 eae » bn plin 190 Scena tncepe st se Intunece Pp Totul este cuprins de-o noaple adincé. natura unei bombe care explodeazd pe casufa lui Timp de dowd secunde, odsufa se sarexte iluminaté explosiei $t, daca Din now intuneric beand timp de citeva in care vijtitul avionuli se indeparteasa treptat $ cu totul dupa primele pair sau cinei replict care ¢ méisurd ce sgomotitl reste. Urmeaza apoi detu- Bérenger. de licdirul este cu pulinja, cuprinsd de flacart. foarte seurte clipe, ise pierde Lumina. Casusa list Bérenger este 0 movilifa de dérimaturt care fumegd. Bérenger sta in pereazul ugii, singur atins din toatd casa. In partea dreap ta a scenei, Joséphine std in picioal taior destul de clasic, albastru ca cerul, ct ten iran cu ac pe rever, Geantd neagra de piele. Palar Linga ea, Domnigoara Bérenger, pe numele ei mic cu gulerag alb Claudine, Geantd Are par lung castaniu, ochi Rochie de dumin ied, raz, alba, ciorapi albi, pantofi albt. hlinsi verzi batind tn cenugiu, profil pur, destu ramas ne- re, intr-tn dafir prins joard FO. Marthe. 1 de sever. Englezii sta in fund, cu spatele la public. Cele dowi Batrine Deamne se afla, a seenei. Mai spre mijloc, fievare cu coptlul sau alatu ficcare, la cite o morgife intiia si cea de a doua Pereche, ini, Baiepagwl gi Fetita tin amin doi in mind un mai de cricket. Englesti staw, loft, nemi$~ cafi, cu ochii spre cer, a avionul La mijloe, bine cunoseut. Dintre tof englezit, privegte avionwl. Tl vedem, ca pe-? matdhdloasa p ind aerul cd urnidresc 6U privirea in fund, John Bull in costumul lat caracteristic singur John Bull nw dpugd trasd cu sfori, seojindit-st tacticos palaria-t tipied st qlergind-o MARTHE: Egti foarte tulburatdi, maicufa. gi-] vid in vis pe tata-mare, ca si gtiu § ‘Tare ag dori sa-] cunose. pe dinduntru de sudoare. Scoale apoi din busunar e batis- la mare, cu care se gterge pe [runle. Asi bag la in busunar gi-gi pune palaria p cu fata spre public. Fyi pune intinile la spate st-gt picioarele. In coltul lor, nici Doamna, privesc avion ul. Vorbese intre ele. loc batista e cap, intoreindu-se incet ragehireast nici Domnisoara Berenger ni Eu imi dorese jeu cum arata. 191 JOSEPHINE: Uitasem cai-mi lipsea atit de imi dau seama cit sufeream din pricina MARTHE: Acum il avem pe tata. BERENGER (se witd spre cer gt. se adreseazd Ey un bombardier german. Un supravietuitor mul rizboi. i Englezii se intore topi deadatd, inir-o miscare de ansambla, ENGLEZOAICA 4 (ardtind pe Fetija celorlalti Englesi. sd se faci primadona. JOSEPHINE: Bineinteles, dar, din pacate, nimeni nu {ine locul altuia. Cind pierzi pe cineva, se face l pe care niciodata nu poti si-l mai umpli. 3 BERENGER (Englezilor): Din fericire, ma aflam tocmai pervazul ugii. Mi imbia pajigtea asta verde gi mi gateam s& umblu putin prin iarba proaspata, sub rul vostru de iunie, de-un albastru atit de frum un albastru englezesc. JOUN BULL (Béiefasului): Si tu, ce vrei si te faci? BAIETASUL: Aviator. " ENGL. 2 (lui Bérenger): Bi da, primavara e frumoasi, 1; nol. BATR. D. ENGL. 2: PI JOHN BULL (Baier rule? MARTHE (Joséphinei): Poate ar fi m nimic tatei despre visul tau, BAIETASUL (lui John Ball); Ca s& arune bombe pe case. BATR. D. ENGL. 1 (Englezoaicei 1): S-o rugim s& ne cinte ceva, JOHN BULL (Fett FETITA: Nu. ENGLEZ11 TOT! (in cor): Cinti-ne ceva. MARTHE (Joséphinei): Ah, uitaé-te, mama... Ce priveligte... Ce vale... Uitd-te la copilagii englezi. ENSLEZII (Fetitet): Cinta-ne ceya frumos. MARTHE (Joséphinei): Uite. tata ne-a vizut, (Bérenger se indreaptd spre Joséphine st Marthe.) Tata, ce frumoasa @ pajistea asta! BATR. D. ENGL. 2 (ardlind Fetitei pe John Bull): Dacé nu vrei si ne cinti, domnul asta gras o 84 Le miinince, oud mai pufin ca de obicei, asului): Si de ce tocmai aviator, puigo- ai bine si nu pomenesti tet): Cinta-ne ceva frumos, fetita mea. 192 i i e-am papit? BERENGER (sofiet sale): te pee PERECHEA 1 (Fetifei): { eee fi tre JOSAPHINE (lui Biren) {i sp si fii mai precaut. a PERECHBA 2: Cint&, fetipa es BERENGER: Dar nu-t ae vi avion, Ce era 8a 3 CELE DOUA BATR. D. . _ JOSHPHINE: Ar fi trebuil cs nu cocioaba asta din - ee mici bomb& putea s-o fa eae ri 1 i : ie ey mama. (Lui Bérenger) aoe = ‘te bine ‘de la Londra pina aici. ee net | Am vazut riuri, oragele ci per pele vi Vue r 15 0 a 4s ; ag firii e copii si, pe gose ee oak maa con destul& liniste aici ca p magint gu. + luera? i : aca n-ar fi fos BERENGER: Da, Daca m-ar 1 A Tost : Nici nu puteai visa 0 scuza m fara si faci nimic. : Lies ‘etita incepe dintr-o data sd cinte, La pa A Ee ee iste triluri care seamand aidoma ei ie ee privighetori mecanice. Nu eu ma aflam in i igoara. i ta, micupi domnigoa Cae o casi mai solidd, e care cea mal ton Pee de manuscri- avionul... ete e ai bund ca sa stal id, scoate i ied. (Alte trilwri.) THE: Auzifi! cinta fetiga anglasaeieh poate! me Si cinta bine. Mi-ar plicea §t Cae JON BULL (Fetiget ): eal ae de prin pa @NGLEZOAICA 2: B un cint itrin 1 wieR. D, ENGL. 1: Mi-l cinta §1 me ances NGLEZOAL ie mi-l cinta : a INGLEZOAICA 1: $i mie m ages ee peer BULL: E cintat in intreaga Anglie ~~ altfel. Se cinta cam aga. rtile mele. putin i taceleast. Din nou triluri mecanice, abt mass ii tn cor trilurile. Singur gtas i a) Fetifei ceva mat pitt Incepe sd cinte. i, Englezii reiau cu Apoi, Englezii reia . a lui John Bull este cera mat gros, gee eal 1a musicald trebute sd fie foa asupra el, nicl s-0 rte sourta leeasta scer "| complice. Regia nu trebuie nici sd stdrute ‘8 193 Ea va trebui sé find doar atit cit Englesit st aiba schifeze doud zimbete. In realitaie, se vor mirgini s& deschidd gura. O py) toare automata, ascunsé undeca in culise, va trilui pent Baiejagul trage de coadele Fetifei, care se vede astfel cheala. SOTII BERENGER: Vai! ENGLEZOAICA 2: Ei da, feti eat te cheali, otija noastra e micuja eink Englesit si familia Bérenger nu sint de loe mirati de acest incident, care trebuie sé se petreaca in chiput cel mai firese. Foarte simplu, mama Batetosului ii ia din mitni peruea gi 0 intinde tatélui Fetitei, care o intinde mamei Fetijei, care @ pune la loe pe capul scumpet sale tives : Tatél Baiefasului face semn fiulid siu, dindu-iugor peste mind, sé se ducd la Fetija. Baietasul se duce la Fetija, o sdrutd, apoi cei doi Mici Englezi se duc sa joace cricket in coljul drept al scenei, apoi dispar in culise. John Bull adreseazé cuvintul uneia din perechi, apoi celei- lalte, apot Batrinelor Doamne si, putin cite pujin, dispar cu tout in culise, ca, dupd aceea, sé reapard, cind unii, cind aljti, traversind scena, disparind iaragi, cind mai Tee cind mai putin numerogi, in asa fel incit sé aledtuiasca i soi de fundal in continua migeare. : : ‘Aceste ultime indicatii privese miscarea scenied @ acestor pei ‘ i rsonaje in cursul scenei eva urma, Englesii nu vor mai reapare impreund decit la momentul oportun, care oa fi indicat. MARTHE (vorbind, deci, intocemai ca gt Joséphine si ea Bé- renger, pe-un fundal de Englezi care se plimba. Mis- eart domoale, care sd sublinieze blindetea privelistet): Tata, uite ce palarinta framoasa are mama! BERENGER (Joséphinei): Iti vine foarte bine, draga mea §1 merge de minune cu taiorul tau bleu ciel. a MARTHE: E clasic taiorul mamei. Linia clasicé i se potri- veste grozav. Nu-i aga ca-i dragutaé de pic? Uite tata, ai vazut gi asta? Are un trandafir prins la piept, un trandafir rogu. Ai vazut? ‘ BERENGHR: Nu sint chiar atit de distrat cum se crede. 194 JOSEPHINE: observa MARTHE: Ei Daca Marthe nu {iar fi atras aten{ia, n-ai fi t nimic. mama, gi tul (Lut Bérenger.) Ce frumoasa imperechere de culori! Mama are gust. BERENGER: geanta JOSEPHINE: Are, sigur ca are. Totu-i foarte bine. Afara de neagréi de piele, care cam distoneaza. Nu pot sé-mi cumpar tot ce-mi trebuie dintr-o data, stil bine. E prea scump. MARTHE: Am vazul o geant&i frumoasa, pentru mama, in vitrina chisa, cu flor unui magazin din Pieeadilly, de culoare des- n-ag putea spune exact de ce nuan{é anume, i care migcau, se inchideau, se deschidean, se inchideau la loc, ca nigte flori adevarate, si juri e& erau flori adevarate. BERENGER: MARTH Poate c& erau flori adevarate... : Da, poate c& erau flori adevarate, sau poate nigte miini de eyantai. Era aga de frumoasa! Nu stiu de ce, dar un fi veut lueru de felul dsta ma face fericité. Grozav as si cumpir geanta pentru mama. Nu-i aga c& poli si i-o faci cadou? De ziua ei? BERENGER: JOSEPHINE: Miine, dacd vrea. "7 : F Nu-i nici o grabaé. Daca {ii tu, poli sd mi-o iei de zina mea. Nu trebuie si cheltuim tofi banii din- tr-o data. Pind una-alta, mA multumese gi cu geanta pe care o am: inainte de toate trebuie reconstruila casuba BERENGER ta. Unde o s& mai lucrezi acum? : Nu-ti face tu grijé de asta, De case nu se duce lipsi, se gasese in toate oragele, in toate satele, pe toate drumu rile si chiar in plin cimp. Chiar si pe apd. Peste tot numai case. $i cind te gindegti e& sint oameni care se pling cd nu gtiu unde sa locuiasea. JOSEPHINE case, BERENGER JOSEPHINE : Totusi sint mai multi oameni pe lume decit : Nu la tara. : Nu stii sé numeri. MARTHE: Oamenii ar putea folosi cu rindul casele. BERENGER linigti JOSEPHINE: BERENGER : Cit despre visul tau de azi-noapte, nu te ne- . A fost un vis, gi-atita tot. Crezi? : Firegte, firegte, sint sigur de asta. 195 ae (Joséphinei); N-ar fi trebuit sa JOSEPHINE (lui Bérenger): Nu burata, E oa ie tail =e BERENGER: Ei sigur, te inteleg. Dar asta in $1 simplu, ca-fi iubeai mult tatal, o& ai fie in viata si c&-ti dai seama ca aga cevi — ee me ef a Abia cind ne v r-adeyar , de mult ne lips eae ee en Asta Spuneam gsi eu adineauri. Seba In timpul zilei uitam. Nu ne gindim acd am avea tot timpul constiinta atit de . in vise, l-am mai putea trii. Noaptea i esti. Ziua este facut ca si uiti. Nu te mai | es de visele tale, mai bine priveste iarba a tee Na plinge, mama. Tata are dreptate. : ah seh ged iarba asta, priveste pidurile de p - ¢. Bucura-te. Hai, intoarce-te spre ele, aeerak fae i): Intoarce-te,,. nl “se ): - panic orcindu-se): Lasi-mii, pot si ma int RENGER: Uita-te mai bine la ziduri val, arine oe zidurile albe ale caseloi : Al zice c§ i ind oorTAne ila topese in lumina. MARTHE: E mai mult decit { rumos, BERENGER: Priveste cerul, MARTHE: Priveste-1. JOSEPHINE: Dar i] privesc, ce tot vrei? ae ri a Dee Bueura-te de lumina asta. — si i dulee? mai curata? mai proas- pcaiieg De Ma gindesc mereu Ja... ee “Nu te mai gindi, mama, nu te mai gindi. Bucu- gals al cay \ineti neaparat, ma bucur. e la marginea prdpastiei vederea e gi mai frumoasi., Va ia eo - Va iau d i i : nick. € mina gi facem o plimbare slrag- 196. MARTHE (dd mina lui Beérenger, apoi spune Joséphinei): Da-i mina, ‘St BERENGER (Joséphinei): Hai, di-mi mina. $i mai uita-fi de griji. Josiphine da govditoare mina lui Bérenger sau, mai bine sis, Bérenger i-o ia. JOSEPHINE; Am atitea lueruri de facut acasi. Clatitele, salata pe toat& siptaimina... MARTHE: Dar azi e duminicié, mam&. Omul se odihneste duminica. Englesii incep sii se retntoarcd in scend din stinga spre dreap- ta, unul cite unul, sau dot cite doi, asa cum va fi indicat mai departe. Vor iegi prin dreapta. §i se vor intoarce din nou, prin stinga, daca va fi nevoie. In acest réstimp, fundalul cu elementele de decor, mai jos indicate, se va desfagura tn directia in care merg Englezii. Familia Bérenger va merge, sau se va face cd merge, in sens contrar. La rampa, cei doi copii vor jucw cricket in sens contrar direc- tiei in care se vor plimba paringii lor englesi. fn timpul jocu- iui vor inainta treptat. Astfel cd vor iegi si se vor Intoarce iar pe scent. Sau, poate mai simpht, se vor duce de la un capat la celélalt al scenel, apoi vor reface acelasi drum in sens invers, pind in momentul in care vor iegi definitiv. BATR. D, ENGL. 4 (apare eu Bdtr. D. Engl. 2): Ma aflam in- tr-o fara de unde nu puteam sa plec. Eram stabilita de mult’ vreme acolo. Nici prin gind nu-mi trecuse vreodata si plec din acea tard. Dar dintr-o dat&é am fost cuprinsd de spaima. Cind am aflat cd eram cu totii inchisi intre granife, ei nu puteam pleca, m-a cuprins o mare spaima. Nu mai vedeam, pretutindeni in jurul meu, decit ziduri. M-am trezit cu o depresiune nervoasi: claustrofobie. Gray nu e si nu pofi pleea, ci si gtii ei nu poti pleca. BATR. D. ENGL, 2: Te inteleg, draga mea. Cele doud Bairine Doamne ies. Bérenger, Joséphine $i Marthe se indreaptd spre dreapta gt incep sd se plimbe prin fund de la dreapta spre stinga. Se aude sgomotul indepar- 197 » fatal unui tren $i fluierdturile locomotivei. Trenul, mic de tot, in depdrtare, cu eagoane minuscule, MARTHE: Ah, uite, tata. uit ; e, mam Pared e 0 jucdrie. 3 1 BERENGER: Uita-te, Joséphine, parca eo juedri F Pot sd se opreasca o clipé, sa priveascé trenul tnainte de a: continua plinbarea, cu Engl. 2): Mi-am irosit viata tot i sd ma hotdrase s-o schimb. Noaptea, me ml dormi, imi spun f i Sa aohinibe puneam: .Miine dau totul peste o ENGL, 2: Ce si schimbi? ENGL. 1: Vi ri i i at lata, viata mea. Am trait oO viata care era a ENGL. 2: Si te-ai tinut de fagaduiala? BERENGER: Uite, un tren ea asta as fi vrut eu si am ¢1 fram copil. Vai, copiii de azi nu mai vor astfel de hurt, se dau in vint numai dupa rachete cosmice Ur tren ca asta a ajuns si fie 0 juedrie de arhive —y es P&trini erndigi. Farmecul lui nu va mai peel nau Prisma unor inselatoare reconsti: MARTHE: Si eu 45 vrea SA am o piipugi care si umble sine ioe $a faca pipi gi care si vorbeasea. § INE: Esti prea mare acum ca si te mai joci en pa- __ Pusa. Ti-ai fieut lectiile pentru miine? ENGL: 2: 31 te-ai tinut de fagaduiala? ENGL. 1: Dimineata, cind ma trezeam, m4 mai gindeam ined la ea... Dar dupa mieul dejun ma ingreunam. Si ami- __ fam pea doua zi. Asta ani, si ani, si ani de zile. pace: 2: N-ar fi trebuit si mai iei micul dejun. ee 1: Acum e prea tirziu. Dar tot mai incere. Cite mici ejunuri sé fi Iuat eu in treizeci de ani? ENGL. 2: Nu-i greu de socotit. Jes amindoi din scend. BERENGER La ce bun sa na ingrop in pareri de ri uP La groy pareri de ra 198 JOsRPHINE: Tobi avem pareri de rau. Dar la ee Toloseste si-fi faci inima rea? ee MARTHE: Mama are dreptate: la ce foloseste si-ti faci inima rea? , f BERENGER: Da, e adevarat. Mai ales pe o zi frumoasi ca asta. : ENGLEZOAICA 1 fapare cu Englezoaica 2): Cum sa fi-l des- criu? Oragul e trist gi urit. Stii? ENGLEZOAICA 2: Nu-i de mirare. ENGLEZOAICA 4: Din intimplare, am dat toemai de strada pe care-o cdutam. O stradé frumoasa, atit de frumoa- si ci te podideau lacrimile. In tot oragul acela groaz- nic, o singura strad& frumoasi, frumoasi si pustie, negtiuté de nimeni. Ma crezi? In fund, o cetatuie, Doamne, ce frumos era! Inexplicabil de frumos, Cum si-[i spun, cum sa-ti spun... ENGLEZOAICA 2: Nu spune de loc. : ENGLEZOAICA 4: Cind e prea frumos, simi 0 sfigiere. Intré John Bull. BERENGER: Fluviul pe care-l yedeti izvordgte din impre- jurimile loealitatii Bath. Vedeti, se indreapta spre ocean. (Araté cu mina.) Oceanul e in partea aceea, ca gi portul... Un port mai mare ca cel din Liverpool, dar nu-i de fel tntunecat. E singurul orag din Anglia care are coloritul Mediteranei. Privi{i acolo, jos, va- poarele care se indreapta spre cheiuri, incarcate eu marfuri. (Se aud sunete melodioase, glasuri sau ceva care aduce a glasuri ce cintd,) Asculta! i ; JOHN BULL: Se pare ca trebuie si iei foarte bine aminte la ceea ce spun poetii. De multe ori au dreptate. Aga mi s-a spus. Au darul prevestirii $i tol ce prevestese se adeveregte, Eu wnul prefer cirnatii. Imi prefer eii- nele. John Bull tese, JOSEPHINE: Nu aud nimic. Intra Ziaristul. MARTHE: Ba da, asculta... 199 4 urma urmei, na e mai de altele, Ziaristul jese, JOSEPHINE: Da, da! Ce frumoase? BERENGER: JOSEPHINE: Sirenelo vapoarelor. Da matelotii le fac sq cinte, Isireian plimbarea si strese de cealal, lat cu turnuri, de 51 PYisti cu saci care un tren cw roti dinjate, eu ¢ servind de fundal se desfis: culmea de peste vale, un regi ta zborul, un unui teleferic, se ede trecind 0 mica lumini care elipese etc, floare. Ln timp ce Privesc aceste ima, Bérenger nit le comen teazé, frumos!* In acest timp, trecind i sajul, Engle ENGLEZOAICA 1: Epa ne; dra. Expresia asta n ENGLEZOAICA 2: Sieua © muzica asta? Si glasuri le Sint sirenele Yapoarelor, , dar nu cinta td parte a witit UR pa- il fantesist, tn mijlocul padurilor, apoy StqU nemiscate si privesc; se cede ureind ‘agonete de diferite enlori. } pinsa Soard in continuare st se pede, pe mic Tupn Eiffel, un balon rogu. ca- lac albastru, 0 cascadd, sta; @poi din now padduri cu copaeci in Sint $i accesoriile lor, cei tret ¢t exclamad doar: »Oh!l Ah! Ce n sens invers, fdré sq priveased pei- it corbese intre ef. fia terminus a racheté cosmica ou stu, negru, negru, Nu Poli sd-fi inchipui cit era de negru. Negru ¢ um € zipada la Lon- uw apartine autorului, m visat, uneori, prin orase de vis, Singura, absolut singura, Cele dowé Englezoatce ies, Tatré Ziaristul st John Bull, MARTHE: Q! formidabil! 4IARISTUL: Avem omul (i onLtemplativ: unison cu lume. a. Avem omul de 200 el accepta s& fie la achiune: acesta vrea ca m&i plimbam si oblige lumea sf fie la unison eu el. Gare e cea mai buna solutie? ; : one io oo N BULL: Trebuie ea gi omul, gi lumea si alba \ eee Sankvani a: Fiecare si faced un pas catre celilalt. Tes amindot. i ‘E; inunat. i : i INOL | (rae tu Baal. 2); Pe ae Ge Aitiore pit nee e mici, dura foarte mul latorie pin 1a inaiel Sapa tent intregi de drum. Clime e Fag patrundeai pas eu pas, treptat. Oamenii Nae limbi necunoscute, Aveau_ chipuri Lilia ot Chiar eu trenul, cit timp pierdeai. ae wie lume cit spatiu pofteai, eit, ae a ENGL, 2: Acum, trebuie si-1 cauti prin alte parti. Tes amindoi . BERENGER: O] NEL 1: $i chipurile sint toate la fel. ope py: ie pace arp iecculh ati a ines Va trebui ci nici n-o si mai simt ee i din j a 4. Continui sa traiesti ca cei din jurul tau s& 41 0 spun ar ee i i ti imprejur gi nu- in mediul tau obignuit, privesti i eae seama de nimic. Cind imi ya veni si m Ais *. Pe i mi se spund ca imbitrinese. Tin 8-0 gti : para meee) 1: Trebuie sa te Shae . on sido decent. ebuie sa pleci in chip pi bi : shi ae bun ae la Loata lumea. Fira si te smior- ri prea mult. _ sei JOSEPHINE (priveste prin ochelarii ee a BATR. D, BNGL, 2: Se pare, draga mea, ce a oe Di Te obignuiesti numaidecit. E chiar de ore Pies numaidecit, aga dintr-o dati, si renunti la tot, o clipa Ja alta. fh ‘teas “RENGERIT (laolalta): O1 O! O! uite ce framo Be, DeNel 1: De inti Poti Hk sy aga ceva? JOSEPHINE (privind peisajul): De necrezut. ‘ i Dirk, naar 2: Te eae e foarte ugor. Trebuie numai si inchizi ochii, $i totul se duce, lin. BERENGER (privind peisajul): O! man MARTHE (privind si ea petsajul): O 201 NATE, ENGL. 1; Nu, ta. Poate si ai dre 2 ep plate, i ma obignuiesc. Se yede cq Pie © si MA obignuiese mai tirzin. Cind Pe scené reimi ae reas oe ramin numai familia Bere i . in numa niger, din bites, Caruta Kimeni nu ba oe pgs Te L : : Ment » Trees eapta spre banca, finind tn gurg luleaua ex otk fntors in jos, ' = MARTHE: Ia te ni ta i JOSEPHINE: Care io asta nu e ea ceilalti. MARTHE: Domn sh iss BERENGER. ul asta Singur, bitrin, Are favoriti albi, “0 ( qrecitioriel @ ajuns in “a nd merey 7 vede pe Bérengerj $t Irece prin fata i ape i aha : Tag inapoi si-si by, i : 18 seama! Oe Continuind sé aihé aerul cé nu-i vede pe Bérengeri, Tre- catorul se retntoaree gt reface in sens invers acelagi drum, ia fel de incet. JOSEPHINE: Dar de ce domn tot vorbifi voi? Aveti haluci- natii. : i MARTHE: De loc, de loc. Nu Lai vazut tinindu-gi de-a-n- doaselea luleaua in guraé? In aga fel incit fumul, in loc si urce, coboara. BERENGER: Ei da, gstiu. Trecdtorul se indreapta spre fund gi dispare brusc deasupra edit. MARTHE: S-a topit in vazduh. JOSEPHINE: Vedeti ca erau halucinatii? BERENGER: Da gi nu, da gi nu. MARTHE: Poate-o fi cézut? Cei trei Bérengeri s-au ridicat si au facut cigiva pasi inspre Trecttor inatnte ca acesta sé fi disparut. BERENGER: Nu s-a topit in vazduh. N-a céznt. ,Cazut® e, de altminteri, un fel de-a vorbi. El isi vede de dru- mul lui. Dar noi nu putem sa-l urmim. Fiinded fap- tura lui nue de la noi. Treee pe linga noi, dar nu e de la noi. E din anti-lume; a treeut de cealalta parte a zidului. JOSEPHINE: Care zid? BERENGER: De cealalté parte a zidului nevagut. Nevagut si netransparent in acelasi timp. Trecétorul din Anti-lume reapare o clipd deasupra pripas- isi pune miinile la spate, apoi dispare din nou. tei MARTHE: Tata-1 din non! Uita-te la el, mama! BERENGER: Acum Lai vazut? JOSEPHINE: Voi doi o si m& faceti si-mi pierd mintile. MARTHE: Tar a disparut! BERENGER: A trecut hotarul. S-a intors la el acas&. JOSEPHINE: Unde, la el acasi? Si cine anume? BERENGER: Domnul acesta din anti-lume. S-a intors in lumea lui, anti-lumea. 1 gavese din cind in eind, di- mineaja, se yede cd-si face plimbarea zilnicé la ace- Wy agi ord si cu Siguranta ci se strecoat unde exista 6 crapatura tn anti-lumea no man’s land, wn intre-doua-lumi, legi acum de ce nu se vede si de ce nu cind a trecut prin fata noastra, JOSEPHINE: Orioum ar fi i in considerare. Chiar dacé ar fi reala. O fie nu poate si fie serioasa, MARTHE: Tata, ce este anti-lumea? BERENGER: Anti-lumea, anti-lumea, cum si- tie? Nu e nici 9 dovadii ca exista, dar, daca te bine, 0 afli in chiar gindul tau, Este o evidenta ui. Nu exista, de altfel, o Singurd, anti-lume mai multe universuri, imbucate unele intr- MARTHE: Cite-or fj? BERENGER: Sumedenii §1 sumedenii. Un numdar n minat de Sumedenii. Lumile astea se intrep; S€ suprapun, fara si Se ating’, fiindes pot sa in acelagi spatiu. JOSEPHINE: G BERENGER.: S MARTHE: Dacg Spune el, aga egte, JOSEPHINE: Atunci Cum Poti ziri un locuitor al acelor h BERENGER: Bineinteles, aga ceva e cu totul excep si, dupa cite sliu, se datoreste vreunej sreseli de caz, MARTHE: Toaty lumea poate face gregeli de macaz... nemiluita, Toata lumea din toate lumile, Din partea dreapté inure Englezoaica I, JOSEPHINE: Asta nu e de-ajuns. Nu mai sint $i alte doyeri BERENGER: Dar ny {i-am ‘spus adineauri ca dovezile sint in mintea noastrd, in ceea ce descoperim cind cuge- tam? MARTHE: Nu intelegi c& Je descoperi cind cugeti, ch uni-e versurile astea sint gindite? Asta spune tata. = ENGLEZOAICA 14: Cfutati dovezi? lertati-ma eX ma amestec in vorba. Dar vreau Si vii ajut. Dovezile sint vizuale, JOSEPHINE: Vg mulfumese, 204 {: A | eu ochit mei, in irlan n ENGLEZOAICA 4; Am vazul cu ochi mei, tn Trlay ae oot in oglinai, siluete de priveligti care nu din lumea noastra. MARTHE : oe i“ ! ENGE : i Ht . . . MY . iy eee $i ion arata acele priveligti? N-a{i putea cs ni le descrieti? ; ig INGLEZOAICA 4: Sint indeseripti e. i ial rosa Ae trebuit si ne aduceti una din eles " sm ENGLEDO ME 1: La ce-ar fi folosit? eA: eee Se ee i or imagini. r a ia wine ee parte decit, in Irlanda sau in Seo ia, ul dispare. 5 5 ui Josaeaina: Cae Vrean si va cred. Totugi, aceste f paritil gi apari{ii See nat pea i Jae s ERENGER: Ca sa ai ex) {i ree cong om a gtiinta. Eu nu sint in stare s. spun mai mult deeit ce {i-am spus. Prin dreapta intra Engl. 1. : L el 4 oglin- ENGLEZOAICA 1: E sojul meu. (Sofului ci.) Arata og joara ta din Irlanda. naje Engl. 1 seoate o oglinjoara din busunar. risa bikes naj a ios uitd la ea de la doi sau trei past dep: OSEPHINE: Nu se yede nimic. Ait: ie SanEnes : Bineinteles ci nu se vede a ean Ee - ‘urebuta si te duci in Irlanda ca Sean c i ee privelisti indesoriptibile. Si, deci, br i -0 voiai. MARTHE: Firegte, e tocmai dovada pe care-o nity Engl. 1 si sofia sa ies prin aceeasi parte pe unde au veni vekeaele chemindu-si Baitetelul. i ony. N- » de pir pe ENGLEZOAICA 4: Fii cuminte, Tony. N-o trage P micufa soprani. ; a ENGL. 1: Ca altfel te trag eu pe tine de uree Amindoi Englesti ies din scend. Es aMgi : i rea; inainteasdé foarte incet; “rengerii isi contt area: inainteasd fe Berengerii igi continua plimb 205 in realitate, pinza ce foloseste de fundal se mised. cu tesirea Englesilar, 0 yede apirind, de cealalia seenet, profilul, luleaia st braqul Treeatorului dis Lume, care dispare imediat, JOSEPHINE: Stai! £] era? L-am vazut! MARTHE: Da, el era, BERENGER: A, de data asta l-ai yagut situl JOSEPHINE: Si inca foarte limpede, As putea deseriu. Nu intelee de ce englezoaica pretin ceea ce vedea ea nu se pulea deserie, Avem ae vada impotriya spuselor ei, Nu e deci vorba di varata dovada. Ce-am vazut eu are un brat, ¢ un profil, o sapea... j MARTHE: Nu, nu o Saped. O palarie mare, ‘ BERENGER: Stati putin: personajul nu este aga eum vazut noi. Nu putem sli cum arata in realitate. ird John Bull, prin stinga, si se indreapti, eu trab in gurd, spre dreapta, pe unde iese, dupa ce a ti loaid seena fard un envint.) Dac e din anti-lu chiar din cea mai apropiata antilume de lumean tra, nu poate avea parul alb, ei negru. Noi nu pi percepe decit imaginea Juni negativa. Daca ne pare tin, s-ar putea ca, dimpotriva, sé fie tinar, De alt ce inseamna in realitate $1 ce inseamnad .cu adeva- rat"? S& ne marginim la lumea noasira. CUtimele cuvinte le-a rostit aruncind 0 privire fiicei sale, JOSEPHINE: E mai bine. BERENGER: Tu esti inca prea micuté ca si intelegi toatl astea. De altfel, duminica -a fost creata pentru ca si filozofim. MARTHE: Domnul asta ©, cum 8-ar spune, un slrigoi? Cele doud Batrine Doamne intra prin dreapta. BERENGER: Credinta oamenii se duc in anti-lume. BATR. D. ENGL. 1: Unele dinta. De indata co pusa in sieriu, ead populara pretinde e&, dupa ce mor, faple par sa confirme aceasta cre- ° persoand a inchis ochii gi a fost avrul ei dispare, 206 / sae dle RD. ENGL. 2: Asta gi explicd de ce oe sint agi ee Dar ce se intimpli cu trupurie: : Englest. Tot prin dreapta intré cea de a doua pereche de $e Daag ENGL. 2: Ce se intimpld cu trupurile? De vreme i strigoi. ~ Prin stinga intra prima pereche de Englezt ENGLEZOAICA 4: Nu exista strigol. — cea ee {HNGBR: Cei ce pleacd dintre noi se ee ae definitiv e un fel de a vorbi — AV chm anti-capete... ‘ ENGLEZOAICA 2: Au anti-capete. Prin dreapta intra John Bull. an i i-vesmi Y JOUN BULL: Anti-capete, anti-membre, anti-ves ; " tisentimente, anti-inimi. 4 ceieaies iRENGER : ‘Daca inbutesti cumyva sa ee a site! a e ° simple intimplare, asa cum que Pe etme uri pe acel pseudodomn care nu Tae Ae cont ENGL Ecole 4: Daci nu existé strigoi, 1 : Ms TLELUA 4 : i existe trecdtori. are BATR. D. ENGL. 2; Sau eee ATR. D. EN : eaza dec eal ATR, D. ENGL, 1: Travers : oe ss din universul nostru, citeva seeunde, i eal un petic din greg isi dea seama. 2 * 5 Aaah ENGLEZOATCA 1; Poate ca in chiar acest m' trecem pe la el. 6 ENGLEZOAICA 2: Fara si ne déim Stain i JOUN BULL: Dar ae cum y in nici el. un fel, in mici un fel. JOSHPHINE: Trecatorii agtia anes niscute din fantezia Mieke Said aiaeat ‘has BNGLES sindu-se wnil ora, loft SE eee nae eae oe trecdtorii glia nu ne decit nig gini duit din fantezia a Powis uaa ENGLEZOAICA 4: Imagini naéscute din ei ‘ete ; ii i i i laturtle 5 : ise i Gstie si ies prin amindoud - Englesti se imprdgtte gt tes Pp: oe ae nan sau mai curind indicii, { noi ingine r? In nici decit nigte imagini ERENGE Y aliy BERENGER: Nu, nu, nega ie si avem dovezi despre asta, dovezi de limbaj. 207 JOSEPHINE: Ce BERENGER; De BERENGER: zidul asta, ming strilucitoare, unitars,. fericire, centrul acela al anti-lumii.., MARTHE: Si ¢ BERENGER: S-a timpla ca toate universurile si ge dist altele. Si e foarte eu 1 e BERENGER: Totul a JOSEPHINE: Dragul tima vreme. Asta t¢ impiedic& si lucrezi, BERENGER: Citugi de pul JOSEPHINE: proasta asta | 0 MARTHE: Lasga-] JOSEPHINE: In loc bam pe iarba. 208 in sus, la o ana ucrurile si se petreaca astfel, MARTHE: Crezi? Bine, dar dovezi de limbaj? pilda, expresia: +0 lume De-acolo provine expresia asta... Desi habar n-au de originea gi... Bérenger ow Joséphine si Marthe se afla in mijlocu. De-a hungul rampei vor apare intre Bérenger $i sa in spatele lui Bérenger, pe fundal, trase pe gine, de care va verb Bérenger. +-Ai putea, totusi, s&-fi faci o v pre lumea aceea uitindy glindit in api, la o mus pe ecranul 4 universului Tuga unele putinta ca, in cele din Z ® groaznic. $i atunci? N-ar m xista nimic? r trebui reluat de la inceput. | meu, stil, ered ca bei cam mult in ule I in, Acum ce fac? Nu lucrez? Atunei inseamng ca bautura iti inspira toata iteratura de care ne-ai dat chiar acum pilda, : mama. E un om liber, 84 bati cimpii, mai bine vino si ne plim- larba improspateaza ideile. BERENGER: Da, bine, si ne plimbém, si ne plimbam. UE Ei Le iade mind pe a. gt pe ee ee trei spre fund, unde se a, a uit por a Jontpbiae e insite lui Bérenger, gt Marthe phot La stinga Joséphinei tisneste dintr-o data ath z ” coloand trandafirie, mieua, infasurata in flori. n ei Tie pid JOSEPHINE (ugor speriati): Ce-i ann BERENGER: Vezi bine, © coloand. MARTHE: Se clatina. uc BERENGER ; Invata si stea in Beles SEPHINE: Dar adineauri nu era aici. ; ae Fireste, a {isnit din neant. Nu vezi? E ined proaspata. ab JOSEPHINE: Ce @ neantu i : ss BERNE E 0 ipotez& cosmicaé de lucru. Ce fine ey beste, Marthe culege floricele imprejur. Ye spune cé neantul exista, aa cena : ee ead ai fi neant. E un fel de cutie in care intra | Pets pe lumile gi toate luerurile, gi ae) Saar tot, mai mie chiar decit o gropita, snap” thane unui degetar, mai mic decit oe teant peels ae i i e' . “e neantul n-are dimensiuni. e i y m4 funttes despre care stau marturie ruinele; ee a zi se vor pulyeriza eu totul, asta Pe er poate, poate — si in asta ne e Voaté, ne oo ce vor fi strabatut neantul, toate ne i a rae restaurate, de cealaltaé parte; de-a-ne me Dries jeles, de vreme ce se afla de cealalta rakes hai reconstructia a si incepnt; pietrele, na eis par de aici se ome i are. eises OI 1 toate lucrurile. Si lucrurile aera Pa Ssiee Asta de veselie gi de triumf a tot ee prejur (gest cireular cu mina), frumusete i ‘rengerit, dispare Pomul din fund, spre eare se indreptau Béreng Pp bruse. ispa Inde-i pomul? A disparut pomul, Unde-i p ‘ ee ri indovala a fost aspirat de pompa neantu MARTHE: REREN( Jui. JOSEPHINE: Asta e prea de totl... 9090

S-ar putea să vă placă și