HHH

MASURAREA PULSULUI
OBIECTIVELE PROCEDURII:
1. Determinarea nr de batai cardiace pe minut;
2. Obtinerea de informatii despre activitatea inimii si starea arterelor;
3. Aprecierea raspunsului inimii la medicatia cardiaca, activitate sau stres.
PREGATIREA PACIENTULUI:
a) Psihica:
1. Explicati pacientului procedura pt a inlatura teama si pt a obtine
colaborarea;
2. Asigurati un repaus psihic de cel putin 5 minute inainte de masurare;
b) Fizica:
1. Asigurati un repaus fizic de cel putin 5 minute inainte de masurare;
2. Asezati pacientul intr-o pozitie confortabila;
- Decubit dorsal (in pat) cu membrul superior intins pe langa corp, cu
articulatia mainii in extensie cu mana in supinatie, palma orientata in
sus
- Pozitie semisezanda in pat sau in fotoliu, cuantebratul in unghi drept,
sprijinit pe suprafata patului , cu mana in extensie si supinatie.
EFECTUAREA PROCEDURII:
1. Spalati-va mainile;
2. Reperati artera radiala la extremitatea distala a antebratului, pe fata
anterioara (interna), in santul radial aflat in prelungirea policelui;
3. Plasati degetele index, mediu si inelar (2,3,4), deasupra arterei reperate;
4. Exercitati o presiune usoara asupra arterei reperate, astfel incat sa percepeti
sub degete pulsatiile sangelui;
5. Fixati-va un punct de reper pe cadranul ceasului de mana;
6. Numarati timp de un minut pulsatiile percepute cu degetele sau timp de 30
de secunde si inmultiti cu 2 pt a obtine rata pulsului pe minut;
 7. Apreciati ritmul , amplitudinea si elasticitatea peretelui arterial in timp de
masurati frecventa;
8. Inregistrati frecventa pulsului in carnetul personal , notand: nume si
prenume, data inregistrarii, si rata;
9. Spalati-va mainile.
REPREZENTAREA GRAFICA A PULSULUI IN FOAIA DE TEMPERATURA:
1. Socotiti pentru fiecare linie orizontala din foaia de temperatura cate 4
pulsatii;
2. Notati grafic valoarea inregistrata printr-un punct de culoare rosie asezat
direct pe linia orizontala din foaia de temperatura din rubrica
corespunzatoare pt D sau S, pt valorile ce cresc din 4 in 4;
3. Notati grafic valoarea inregistrata printr-un punct de culoare rosie asezat in
mijlocul patratului din rubrica corespunzatoare pt D sau S.
4. Uniti primul punct printr-o linie cu sageata de rubrica pulsului aflata in
partea dreapta a sistemului de coordonate din foaia de temperatura;
5. Obtineti curba pulsului prin unirea punctelor care indica valorile ratei
cardiace masurate bicotidian pe parcursul zilelor de supraveghere si ingrijire.
EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII:
a) REZULTATE ASTEPTATE/DORITE:
- Pulsul este bine batut, regulat , iar frecventa se inscrie in limitele
normale corespunzatoare varstei;
- Tegumentele si mucoasele sunt normal colorate;
- Pacientul este linistit;
b) REZULTATE NEDORITE:
- Rata pulsului este mai mare sau sub normalul caracteristic varstei;
- Pulsul radial nu este perceptibil;
- Pulsul este aritmic;
- Amplitudinea este mica sau crescuta;
- Pacientul este palid, anxios si acuza palpitatii si extrasistole;
- Pacientul poate avea una sau mai multe probleme de dependenta:
 Intoleranta la activitate;
 Alterarea confortului;
 Exces de volum lichidian;
 Deficit de volum lichidian;
 Alterarea perfuziei tisulare;
MODIFICARI IN SITUATIILE SELECTATE:
Cautati arte artere accesibile, daca pulsul radial nu este palpabil si masurati pulsul
la:
 1. Artera temporala- la un lat de deget, deasupra si in lateral de stanca
temporala, in dreptul pavilionului auricular;
2. Artera carotida externa (dreapta sau stanga)- pe fata anterioara a gatului, in
santul delimitat de laringe (anterior) si muschiul sternocloidomastoidian
(lateral);
3. Artera pedioasa (pe fata dorsala a piciorului), in dreptul primului sant
intermetatarsian;
4. Artera femurala – in regiunea inghinala, la nivelul triunghiului lui scarpa;
5. Apex ( varful inimii) – pulsul apicul, in spatiul 5 intercostal (ic) , pe linia
medioclaviculara stanga;
Evitati masurarea pulsului radial la copii sub 2 ani, intrucat rata crescuta si
suprafata mica pot determina valori eronate sau inexacte.
Obtineti rata pulsului radial la copii peste 2 ani atunci cand dorm sau sunt linistiti ,
intrucat este dificil de obtinul colaborarea copilului de a sta cu mana nemiscata;
Numarati timp de un minut pulsul la copil, pt o acuratete maxima.
EDUCAREA PACIENTULUI:
1. Invatati pacientul sa-si masoare pulsul periferic la artera carotida sau
temporala intrucat sunt mai accesibile autopalparii la domiciliu;
2. Instruiti pacientul sa plaseze 3 degete deasupra arterei si sa exercite o usoara
presiune pt palpare;
3. Incurajati pacientul sau familia sa ia legatura cu medicul curant ori de cate
ori valorile pulsului sunt deviate de la normal iar starea generala a pac este
alterata;
4. Invatat pacientul sau familia care sunt valorile normala ale pulsului in
functie de varsta;
5. Oferiti eventual un tabel orientativ cu valorile pulsului in functie de varsta.
MASURAREA PRESIUNII SANGELUI (TA)
OBIECTIVELE PROCEDURII:
1. Determinarea presiunii sistolice si diastolice la internare pt a compara starea
curenta cu valorile normale;
2. Evaluarea starii pacientului in ceea ce priveste volumul de sange,
randamentul inimii si sistemul vascular;
3. Aprecierea raspunsului pacientului la tratamentul cu medicamente si sau
fluide;
PREGATIREA MATERIALELOR:
1. Tava medicala/carucior pt tratament;
2. Stetoscop biauricular;
3. Tensiometru cu manseta adaptata varstei;
4. Pix albastru;
5. Foaia de temperatura;
6. Carnet de adnotari persoanle;
7. Comprese cu alcool;
PREGATIREA PACIENTULUI:
a) Psihica:
- Explicati pacientului procedura pt a inlatura emotiile si pt a obtine
colaborarea;
- Asigurati un repaus psihic de cel putin 5 minute inainte de masurare,
intrucat emotiile pot influenta presiunea sangelui;
b) Fizica:
- Asezati pacientul intr-o pozitie comoda de decubit dorsal, pozitie
semisezanda sau in ortostatism conform indicatiei medicale.
EFECTUAREA PROCEDURII:
1. Utilizati comprese sterile cu alcool pt a sterge olivele si partile medialice ale
stetoscopului daca este cazul;
2. Selectati un tensiometru cu manseta corespunzatoare starii constitutionale
ale pacientului;
3. Anulati masurarea tensiunii arteriale daca pacientul este tulburat emotional,
daca a facut exercitii de miscare, daca are dureri sau daca masurarea
presiunii sangelui nu este o urgenta;
4. Alegeti bratul potrivit aplicarii mansetei (fara perfuzii iv, interventii
chirurgicale la nivelul sanului sau al axilei, fara arsuri, shunt arterio-venso,
sau rani ale mainii);
 5. Permiteti pacientului sa adopte pozitia culcat sau asezat cu bratul sustinul la
nivelul inimiii cu palma intreptata in sus;
6. Descoperiti bratul pacientului fie prin ridicarea manecii fie prin dezbracarea
acesteia daca este prea stramta pt a nu creste presiunea deasupra locului de
aplicare a mansetei;
7. Verificati daca manseta cotine aer;
8. Eliminati aerul din manseta, daca este cazul, deschizand ventilul de
siguranta si comprimand manseta intre palme sau pe o suprafata dura;
9. Inchideti ventilul de siguranta inainte de a umfla manseta;
10.Aplicati manseta circular in jurul bratului, bine intinsa la 2.5-5 cm de plica
cotului si fixati-o;
11.Palpati artera brahiala sau radiala exercitand o usoara presiune cu degetele;
12.Asezati membrana stetoscopului deasupra arterei reperate si introducei
olivele in urechi;
13.Umflati manseta tensiometrului pompand aer cu para de cauciuc in timp ce
priviti acul manometrului;
14.Continuati sa pompati aer pana cand presiunea se ridica cu 30 mm deasupra
punctului in care pulsul a disparut (nu se mai aud batai in urechi);
15.Decomprimati manseta deschizand ventilul de siguranta si restabilind
circulatia sangelui prin artere; Inregistrati mintal cifra indicata de acul
manometrului in oscilatie in momentul in care auziti in urechi prima bataie
clara (lup-dup), aceasta reprezinta presiunea (ta) sistola sau maxima;
16.Inregistrati cifra ce corespunde bataii de final in timp ce continuati
decomprimarea mansetei; aceasta reprezinta TA diasctolica, minima;
17.Indepartati manseta, curatat si dezinfectati olivele;
18.Inregistrati valorile masurate in carnetul personal : nume prenume, data
inregistrarii si valorile obtinute (ex. TA=130/70mm/Hg, TA=13/7 cm/Hg)
REPREZENTAREA GRAFICA A TA IN FOAIA DE TEMPERATURA:
- Socotiti pt fiecare linie orizontala din FT cate 10 mmHg, sau 1cmHg;
- Notati grafic valoarea inregistrata printr-un dreptunghi de culoare
albastra asezat pe verticala timpului (D/S), latura superioara a
dreptunghiului reprezinta ta sistolica iar latura inferioara TA
diastolica.
- Dupa alti autori, reprezentarea grafica se face cu pix de culoare rosie.
EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII:
a) REZULTATE ASTEPTATE:
- Tensiunea arteriala a pacientului se afla in limitele normale
corespunzatoare varstei;
- Pacientul nu acuza cefalee si tulburari de echilibru;
 b) REZULTATE NEDORITE:
- Presiunea sistolica sau diastolica a pacientului este mai mare sau mai
mica fata de rata normala a persoanelor de aceasi varsta;
- Sunetele obtinute prin metoda KORTKOPF, nu sunt audibile sau
suficient de distincte pt a facilita o apreciere exacta a TA.
INGRIJIREA PACIENTULUI:
Pacientul poate avea una sau mai multe probleme de dependenta, precum:
1. Intoleranta la activitate;
2. Alterarea randamentului inimii;
3. Exces de volum liebidian;
4. Alterarea nutritiei;
5. Deficit de cunostiinte;
6. Alterarea mentinerii sanatatii;
MODIFICARI IN SITUATIILE SELECTATE:
1. Ridicati bratul pacientului deasupra inimii ptr 15 secunde inainte de
reverificarea presiunii sangelui, daca auziti cu dificultate sunetele (bataile
cardiace) in urechi;
2. Masurati TA la coapsa daca accesul la arterele bratului nu este posibil;
3. Alegeti o manseta lata si asezati pac pe abdomen pt palparea adecvata a
arterei poplitee;
4. Ajustati evaluarea presiunii arteriale inregistrate daca folositi coapsa,
intrucat exosta tendinta ca TA sa fie mai mare la extremitatea distala fata de
extremitatea proximala, superioara;
5. Masurati TA prin metoda palpatorie, in lipsa stetoscopului auricular; Veti
obtine intodeauna doar TA sistolica prin aceasta metoda.
EDUCAREA PACIENTULUI:
- Sfatuiti pacientii adulti sa-si masoare TA , cel putin odata pe an;
- Explicati utilitatea automasurarii TA la domiciliu prin echipament
electronic, desi costisitor, este mult mai usoara citirea valorilor;
- Instruiti pacientii sa se prezinte cu promtitudine la medic ori de cate
ori valorile tensionale sunt oscilante;
- Sfatuiti pacientii cu HTA , sa-si ia medicamentele cu regularitate, sa
reduca consumul de sare, sa-si verifice greutatea si sa invete tehnici de
managemantul stresului;
- Oferiti pac sau familiei un tabel cu valorile ta in fct de varsta;
PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE NOU-
NASCUTULUI IN SALA DE NASTERI

Nou-nascutul trebuie privit ca o fiinta dependenta, ccu o labilitate crescuta a

functiilor vitale, cu tendinta la hipotermie si cu rezistenta la infectii extrem de
scazuta, si de aceea, adaptarea la viata extrauterina trebuie realizata in conditii
optime. Acestea presupun ca echipamentul adecvat din sala de nasteri ssa fie
pregatit si verificat, iar temperatura sa fie de 24-26˚C.

Asistenta medicala de neonatologie este un membru important al echipei din sala

de nasteri. Ea acorda ingrijiri imediate nou-nascutului dupa nastere, si il
supravegheaza in permanenta in salon pana la externare.

Asistenta medicala trebuie sa cunoasca punerea in functie si manevrarea surselor

de aspiratie si oxigen, a echipamentului de reanimare cu balon si masca, ventilator,
a echipamentului de monitorizare a functiilor vitale, in caz de necesitate
(pulsoximetru, monitor cardio-respirator).
- Pregatirea echipamentului de intubatie in asa fel incat sa fie usor
accesibil;
- Pregatirea materialelor necesare cateterizarii ombilicale;
- Recoltarea probelor pt laborator;
- Observarea coloratiei tegumentelor, a respiratiei, a semnelor de hipo
si hipertermie si a scaunelor;
- Tehnica alimentatiei naturale si notiuni de educatie pt sanatate a
parintilor cu incurajarea contactului fizic mama-copil, in primele 30
de minute dupa nasterer;
- Inscrierea in foaia de observatie a datelor de identificare mama-copil
(nume, prenume parinti, data nasterii, adresa, sexul, greutate, lungime,
perimetre).
INGRIJIRILE ACORDATE IMEDIAT DUPA NASTERE SUNT:
1. Dezobstructie nazo-faringiana;
2. Evaluarea starii clinice a nou-nascutului;
3. Penesarea, ligaturarea si sectionarea cordonului ombilical;
4. Profilaxia oftalmiei gonococice prin procedeul CREDЀ;
5. Examinarea sumara a nou-nascutului pt depisarea malformatiilor vizibile;
6. Stabilirea sexului, a identitatii, cantarirea si masurarea nou-nascutului;
7. Infasarea si transportarea nou-nascutului in sectia de neonatologie.

INGRIJIREA PROPRIU-ZISA ACORDATA NOU-NASCUTULUI IN SALA

DE NASTERI

1. ASIGURAREA MICROCLIMATULUI DIN SALA DE NASTERI

- Asepsia salii de nastere si temperatura va fi de 24-26˚C. Se vor
asigura campuri sau cearceafuri sterile si incalzite in care v-a fi primit
nou-nascutul.
2. DEZOBSTRUCTIA NAZO-FARINGIANA
- Reprezinta aspirarea secretiilor nazo-faringiene imediat dupa nastere
cu o sonda NELATON strerila, nr 10-12 (12-14), adaptata la o para de
cauciuc, o seringa sau la un aparat de aspirat, prin miscari blande pt a
evita lezarea mucoaselor.
- Nou-nascutul este asezat in pozitie de decubit ventral sau decubit
lateral cu capul in hiperextensie;
- Cu miscari blande, se aspira cavitatea bucala, faringiana iar la final
cavitatea nazala;
- Prin aceasta manevra se poate determina aparitia primei respiratii la
cei nascuti in ortopnee tranzitorie.
3. PENSAREA, LIGATURAREA SI SECTIONAREA CORDONULUI
OMBLICICAL:
- Se face dupa incetarea pulsatiilor cordonului ombilical, astfelm incat
nou-nascutul sa mai poata primi aproximativ 50-60 ml de sange.
- Pensarea: se face cu doua pense chirurgicale sterile. Prima se prinde la
10-15 cm de insertia abdominala, iar a doua la 8-10 cm de abdomenul
copilului.
- Sectionarea se face intre cele doua pense cu o foarfeca chirurgicala
curba sterila.
- Pensarea se face cu fir fin de matase la circa 2 cm de abdomen,
incrucisand firele de doua ori, dupa care protejand nou-nascutul cu o
mana, se taie cordonul ombilical la 1 cm deasupra ligaturarii. Cu cele
doua cate ramase libere ale firului se face un al doilea nod de
siguranta pe suprafata bontului ombilical. Se sectioneaza firele, se
numeste nod dublu sau ”ligaturare in dop de sampanie”.
- Se verifica bontul ombilical sa nu sangereze, se iodeaza, se aplica
pansament steril, se fixeaza bontul ombilical in regiunea
supraombilicala cu ajutorul unei fesi.
 - Bontul ombilical se va verifica zilnic.
- Fasa si compresa se schimba ori de cate ori este nevoie.

4. PROFILAXIA OFTALMIEI GONOCOCICE:

- Se face pentru a preveni oftalmia gonococica la nou-nascutii din
mame cu gonoree.
- Oftalmia gonococica duce la orbire.
- Se face cu solutie de nitrat de argint 1%, cate o picatura in fiecare
fund de sac conjunctival, dupa toaleta prealabila a pleoapelor.
- Se mai utilizeaza si solutie de argirol 5% sau penicilina 10.000-20.000
UI/ml.

5. EVALUAREA STARII DE SANATATE A NOU-NASCUTULUI:

- Se apreciaza prin scorup APGAR la 1si 5 minute de la nastere.
- Evaluarea se face tinand cont de 5 parametrii:
 RESPIRATIE:
 2P pt respiratie aparuta in primul minut de la nastere si
este regulata;
 1P pt respiratie aparuta in primul minut de la nastere si
este neregulata;
 0P pt absenta respiratiei in primul minut de la nastere.
 ALURA VENTRICULARAș
 2P pt alura ventriculara peste 100b/minut;
 1P pt alura ventriculara sub 100b/minut;
 0P pt absenta batailor cardiace in primul minut de la
nastere.
 COLORATIA TEGUMENTELOR:
 2P pt tegument roz uniform cu exceptia palmelor si a
plantelor care sunt albastrui;
 1P pt cianoza perioronazala si/sau a extermitatilor;
 0P pt cianoza generalizata;
 EXCITABILITATE SI RASPUNS LA STIMULI:
 2P pt plans viguros si stranut la manevra de dezobstructie
nazo-faringiana;
 1P pt grimasa fetei la manevra de dezobstructie nazo-
faringiana;
 0P pt absenta oricarei reactii la manevra de dezobstructie
nazo-faringiana;
  TONUS MUSCULAR:
 2P pt tonus muscular normal, usoara hipertonie
generalizata cu exceptia musculaturii cefei care este
hipotona;
 1P pt hipotonie;
 0P pt atonie.

- Determinarea scorului APGAR se face la 1 si la 5 minute de la nastere;

- Nou-nascutul normal are scorul cuprins intre 8-9-10;
- Scorul egal cu 7 sau mai mic , semnifica asfixie la nastere;
- Scorul egal cu 0, semnifica nou-nascutul mort.

6. SPALAREA IMEDIATA DUPA NASTERE A NOU-NASCUTULUI:

- Nu se indica pt a nu indeparta vernix-caseosa, se face insa exceptie la nou-
nascutii cu tegumentele patate de sange sau meconiu;
- Tegumentele se sterg usor cu comprese mari sterile, imbibate in ser
fiziologic pt a indeparta urmele secretiilor, lichidul amniotic, sangele sau
meconiul;
- Aceste ingrijiri post-expulsie se acorda pe o masuta speciala , sub protectia
unui radiant termic si luminos.
-
7. PANSAREA BONTULUI OMBILICAL: Se aplica pe bontul ombilical
pansament steril cu acool sanitar, si se trage o fasa circulara peste regiunea
abdominala.

8. EXAMINAREA SUMARA A NOU-NASCUTULUI PT A DEPISTA

MALFORMATIILE VIZIBILE:
- Se face in timpul efectuarii celorlalte manevre si a examenului clinic.
- Se pot identifica malformatii precum:
 Buza de iepure (keiloschizis);
 Gura de lup (keilognatopalatoschizis);
 Anoftalia;
 Piciorul stramb congenital;
 Spinabifida,
 Sindactilia;
 Polidactilia;
9. STABILIREA IDENTITATII, A SEXULUI, CANTARIREA SI
MASURAREA NOU-NASCUTULUI:
- Pt identificare se fixeaza o bratara pe care se trece numele mamei, nr
copilului, sexul, greutatea, nr foii de observatie, la fel procedandu-se si cu
mama;
- Cantarirea se face cu ajutorul cantarului pt sugari, masurarea taliei cu
pedimetrul iar perimetrele cu panglica metrica.

10.SPALAREA IMEDIATA DUPA NASTERE A NOU-NASCUTULUI:

- Nu se indica pt a nu indeparta vernix-caseosa, se face insa exceptie la nou-
nascutii cu tegumentele patate de sange sau meconiu;
- Tegumentele se sterg usor cu comprese mari sterile, imbibate in ser
fiziologic pt a indeparta urmele secretiilor, lichidul amniotic, sangele sau
meconiul;
- Aceste ingrijiri post-expulsie se acorda pe o masuta speciala , sub protectia
unui radiant termic si luminos.
- Nou-nascutul este introdus in scutece sterile si incalzite si este transportat in
sectia de neonatologie cu ajutorul unui carucior special sau la nevoie cu un
incubator.
SOCUL ANAFILACTIC
DEFINITIE: Socul anafilactic apare in cursul reactiilor alergice imediate grave.
Cel mai frecvent survine in urmatoarele circumstante etiologice:
1. Alergie alimentara;
2. Intepatura de insecta;
3. Alergie medicamentoasa.
In socul anafilactic are loc o exudare mare de lichid de intersititiu care alaturi de
vasodilatatie determina prabusirea tensiunii areteriale ce poate fi responsabila de
moartea bolnavului.
TABLOU CLINIC:
1. Debutul este brusc si apare la cateva minute dupa administrarea substantei;
2. Stare de rau generala;
3. Semne cutanate- eruptii cu caracter acut, eriteme difuze, insotite sau nu de
prurit, urticare, edem al fetei, al pleoapelor.
4. Manifestari respiratorii: edem laringian, sindrom de insuficienta respiratorie
acuta, crize de dispnee cu respiratie suieratoare (weezing), provocata de
bronhoconstrictie.
5. Tulburari cardiovasculare : hTA, puls tahicardic, cianoza, tuse;
6. Tulburari neurologice: anxietate, acufene (zgomote, vajaieturi in urechi),
vertij, uneori convulsii, coma.
7. Manifestari digestive: greturi, varsaturi, dureri abdominale, diare.

SOCUL ANAFILACTIC se mai poate manifesta si sub forma de reactie

anafilactica atunci cand semnele clinice descrise sunt de mai mica intensitate, stare
de care de cele mai multe ori este trecuta cu vederea.

DIAGNOSTICAREA- este tot atat de importanta deoarece, in cazul socului

anafilactic medicamentos, repetarea medicamentului va declansa socul anafilactic
medicamentos sever, posibil fatal.
Cadrul mediu este obligat sa anunte medicul despre aparitia formelor usoare.
 CONDUITA DE URGENTA
1. APLICAREA DE GAROURI:
- In cazul in care socul a fost declansat de o injectie id, im, sc, sau o intepatura
de insecta intr-o extremitate, v-a trebui stopata reactia generala prin
ligaturarea acelei extremitati deasupra locului inocularii.
- In jurul locului imoculat se injecteaxa 1 mg adrenalina 1% diluat in 10ml ser
fiziologic;
- Se realizeaza astfel un efect histaminic local precum si o vasoconstrictie
locala cu prelungirea timpului de patrundere a antigenului in circulatie;
- Garoul trebuie sa fie strans pt a bloca intoarcerea venoasa si desfacut 2-3
minute la interval de 10-15 minute pt a evita efectele nedorite ale stazei
venoase.
2. ASEZAREA BOLNAVULUI IN POZITIE TRENDELENBURG (POZITIE
DE SOC): Trenuie executata imediat pt a impiedica ischemia si leziunile
cerebrale ireversibile;
3. ADRENALINA: este medicamentul de electie in socul anafilactic.
- Se administreaza 0.5-1mg sc (0.5-1ml solutie 1:1000), se mai poate
administra si im.
- In cazuri grave se injecteaza iv foarte lent, 0.25-0.50 (2.5-5 ml dintr-o fiola
de 1:1000), diluat in 10 ml ser fiziologic, se injecteaza intr-un ritm lent de
1ml/minut.
4. CORTICOIZII- se administreaza numai dupa administrare de adrenalina;
- Hemisuccinat de hidrocortizon -250 mg ca doza de atac iv lent, se continua
apoi pana la doza de 500-1000 mg/24h, administrare iv, fractionata sau
perfuzie continua.
5. LICHIDE VOLEMICE- in caz de hipovolemie se administreaza substituenti
coloidali de plasma pt cresterea volemiei;
- Dextran 70, in cantitate de 500-1000 ml la care se adauga o cantitate dubla
sau tripla de ser glucozat 5%.
6. OXIGENOTERAPIE: 6-8l/minut prin sonda nazo-faringiana.
7. MIOFILIN (AMINOFILINA)- 240 mg(1fiola), iv lent, in cazuri de
bronhoconstrictie severa.
8. Se mai poate administra si IZOPRENALINA , sub forma de aerosoli,
asmopent sau alte bronhodilatatoare sub forma de spray aerosol.
9. INTUBATIA OROTRAHEALA: Se provoaca neferabil de catre medicul
anestezist prin ventilatie artificiala cu presiune pozitiva intermitenta, in caz
de spasm laringian sau bronhospasm prelungit, pt combaterea hipoxiei
insotita de cianoza generalizata.
 10. TRAHEOSTOMIE: In caz de asfixie se face traheostomia de necesitate
daca manevra de intubatie orotraheala nu se poate executa.
11.ANTIHISTAMINICELE: Au o importanta secuntara in tratamentul socului.
- Efectul lor fiind preventiv si nu curativ.
 ROMERGAN 50mg (1fiola)-im;
 FENIRAMIN 50mg (1fiola)-iv.;
 TAVEGYL 2mg (1 fiola)- iv. Lent;
Bolnavul va ramane sub supraveghere clinica timp de 24h, socul putand recidiva.
RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN
OBIECTIVELE PROCEDURII:

- Identificarea agentilor patogeni la purtatorii sanatosi sau bolnavi;

- Efectuarea antibiogramei;

PREGATIREA MATERIALELOR:

1. Tava medicala/ carucior pt tratament;

2. Spatula linguala sterila;
3. Eprubeta cu tampon faringian steril;
4. Manusi de unica folosintaM
5. Masca de protectie;
6. 1-2 tavite renale;

PREGATIREA PACIENTULUI:

a) PSIHICA: - Se informeaza si i se explica procedura pacientului sau

apartinatorilor (daca este un copil);
- Se obtine consimtamantul informat;
- Se incurajeaza si sprijina pacientul;
b) FIZICA:
- Se atentioneaza pacientul sau apartinatorul sa nu inceapa nici un fel de
tratament, sa nu bea apa, sa nu manance, sa nu isi spele dintii, sa nu faca
gargara, sa nu-si instileze picaturi in nas in dimineata recoltarii;
- Se aseaza pacientul pe scaun sau pe pat in pozitie sezanda;
- Se atentioneaza apartinatorul ca va trebui sa-si sustina copilul in brate pt
recoltare.

EFECTUAREA PROCEDURII:

- Verificati daca pacientul a respectat recomandarile privind procedura;

- Spalati-va mainile cu apa si sapun;
- Folositi manusi de unica folosinta;
- Folositi masca de protectie;
- Invitati pacientul sa deschida larg gura;
- Deschideti eprubeta si scoateti tamponul faringian;
- Apasati limba cu spatula linguala sterila;
- Stergeti la nevoie depozitul amigdalian si faringian;
- Retrageti tampnul fara sa atingeti dintii, limba sau obrajii;
- Inchideti repede eprubeta cu dopul;
- Realizati un frotiu folosind un al doilea tampon la indicatia medicului;
- Asezati pacientul intr-o pozitie comoda;

INGRIJIREA PACIENTULUI:

- Nu necesita ingrijiri speciale;

- Daca pacientul prezinta stare de greata sau voma, nu mananca si nu bea
imediat dupa recoltare;

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:

- Se arunca materialele folosite in containere speciale, conform PU.;

- Se curata si se dezinfecteaza instrumentele folosite;
- Se indeparteaza manusile;
- Se spala mainile;

NOTAREA PROCEDURII:

- Notati procedura in dosarul/planul de ingrijire: nume, prenume,data i ora

recoltarii, precum si aspectul local si reactiile pacientului.

PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR:

- Se eticheteaza recipientul in care s-a facut recoltarea;

- Se completeaza fisa pt laborator;
- Se transporta imediat la laborator;
- Se comunica laboratorului daca pacientul a luat medicamente si care sunt
acelea.
EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII:

a)REZULTATE ASTEPTATE:
- Recoltarea se face fara incidente;
- Produsul nu a fost supra infectat;
b)REZULTATE NEDORITE:
- Se pot obtine rezultate eronate in timpul recoltarii, tamponul se imbiba cu
saliva, atinge dintii, limba sau obrajii;
- R= se reia procedura cu un tampon nou;
- Pacientul prezinta stare de greata sau voma prin atingerea luetei;
- R= rugati pacientul sa inspire adanc si sa stea nemiscat in timpul recoltarii.
CRIZA DE ASTM BRONSIC
DEFINITIE
 Astm bronșic este o criză de dispnee paroxistică expiratorie provocată de stenoza 
funcțională spastică a bronhiilor.

 BRONHOSPASMUL se datoreaza contracției musculaturii, edemului mucoasei

bronșice și a hipersecreție e bronșice care împiedică eliminarea aerului prin
expirație.

 FACTOR DETERMINANȚI ȘI PREDISPOZANTI ÎN ASTMUL BRONȘIC:

1. ASTMUL EXTRINSEC (ALERGIC):Cele mai obișnuite alergene sunt:
(polenul, praful de casă, părul de animale, pulberile, alergenele alimentare
(lapte, carne, albuș de ou,pește) unele medicamente  (penicilină, analgezice).

2.  ASTMUL INTRINSEC (NEALERGIC) :Cel mai important rol îl au factorii

infecțioși: bronsite cronice, sinuzite.
Apariția crizelor de astm poate fi favorizată de expunere la frig, ceață, umezeală,
trecerea bruscă de la aerul cald la aerul rece, precum și factorii emoționali.

SIMPTOMATOLOGIE
 Criza de azi bronșic începe de regulă brusc si survine mai frecvent noaptea.
 Accesul este uneori precedat de o stare prodromală caracterizată prin hidroree
nazala, strănut și tuse uscată.

CRIZA DE AZI ÎN BRONȘIC SE CARACTERIZEAZĂ PRIN:

1. Dispnee cu caracter expirator prelungit, bradipnee,  cu expirație forțată,
laborioasă zgomotoasă, șuierătoare (wheezing).
2. Dispneea este urmata de tuse cu expectorație mucoasă ,filanta, eliberatoare,
3. Bolnavul este găsit în poziție șezând (ortopnee) cu capul înclinat spre spate
sprijinit în mâini;
4. Faciesul exprimă spaimă și sete de aer (exoftalmie cu gura întredeschisă)
5. Tegumentul este palid-cenușiu acoperit de transpirații reci.
6. Hipersonoritate pulmonară, murmur vezicular diminuat, raluri sibilante și
ronflante.
7. Bradicardie.

 Criza are durată variabilă de la ¼ ore 3 ore  și se termină relativ  brusc.

 CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN  CRIZĂ DE ASTM BRONȘIC:

Crizele de astm bronșic se pot trata și în condiții ambulatorii:

- Bolnavul este susținut în poziție șezândă și sprijinit în cea mai comodă

poziție va fi șters de transpirații
- Până la venirea medicului care este  chemat imediat, bolnavului îi vor fi
date:
 ANTISPASTICE : Papaverină și Lizadon
 BRONHODILATATOARE :Miofilin și Eufilina
 SIMPATICOMIMETICE: tablete de efedrină , asmofug,asmopent,alupent,
berotec, în inhalatii sau sub formă de aerosoli.

 În cazul primului acces de astm bronșic la un pacient în ale cărui antecedente nu
sunt semnate crize de astm bronșic sau este cunoscut ca hipertensiv sau are valori
tensionale crescute, simpaticomimeticele sunt contraindicate.

 Medicul va face apoi indicația medicației de urgență, medicamentele de urgență

fiind:

1.  Miofilin( bronhodilatator)- 0.24 de gr 1-2 fiole intravenos lent 3-5 minute

2.  Hemisuccinat de hidrocortizon se administrează 50-200 mg intravenos lent
în cazul în care criza îmi cedează la Miofilin
3.  Oxigenoterapie se face prin sondă introdusă în nările pacientului până în
faringe 6-8 cm.  Oxigenul se administrează umidificat cu debut de 6-8l pe
minut,
 În caz de insuficiență se recurge și la alte medicamente:
-  Sulfat de magneziu intravenos lent 10-20 ml.
 Se continuă apoi administrare de:
-  Simpaticomimetice  sub formă de aerosoli  asmopent, alupent, berotec,
solbutampl, bronhodilatin sublingual.
- Efedrină fiole a 1ml, 5%, subcutanat ,1-2 fiole.
- Adrenalină fiole 1ml , 1%, subcutanat.

 SIMPATICOMIMETICELE SUNT CONTRAINDICATE LA HIPERTENSIVI

CORONARIENI ȘI HIPERTIROIDIENI.
 Asistenta medicală trebuie să știe să diferențieze astmul bronșic de astmul cardiac
și edemul pulmonar  pentru a evita greșelile fatale din Conduita de urgență.
Diferențierea se face În primul rând prin caracterul  dispneei. În astmul cardiac,
dispneea este polipneică predominant inspiratorie. Bolnavul este Înclinată înainte
rezemat în mâini cu umerii ridicați, tahicardie. Criza poate evolua sub o formă
gravă, edem pulmonar când sufocarea se agravează, cianoză, expectorație
spumoasă , rozata.
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
DEFINITIE: Infarctul miocardic acut este o zona de necroz ischemica in miocard
provocata prin obliterarea unei ramuri coronariene.
ETIOLOGIE: 90-95% cazuri, ateroscleroza coronariana.
FACTORI DE RISC SI FACTORI DECLANSATORI:
FACTORI DE RISC:varsta, sex, HTA, diabet zaharat, obezitate, stres, fumat,
sedentarismul.
FACTORI DECLANSATORI: efort, mese copioase, infectii acute ale tractului
respirator, stres, factorii meteorologici.
SIMPTOMATOLOGIE:
1. Durerea: retrosternala sau precordiala.
Caracterul durerii poate varia de la un bolnav la altul si este descrisa ca o:
a) Senzatie de constrictie sau ”in gheara”;
b) Senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia;
c) Simpla jena retrosternala, senzatie de arsura, de greutate, de apasare
suportabila.
2. Durerea iradiaza in bratul si in umarul stang, in mandibula si in regiunea
cervicala.
3. Durerea mai poate fi localizata si extratoracic , in epigastru, abdomen, brate,
antebrate, coate si pumni.
4. De asemenea durerea mai poate iradia si in epigastru, hipocondrul drept sau
stang.
5. Durata durerii poate fi de la 30 minute pana la cateva ore 48 ore, nu cedeaza
la nitriti, apare deobicei in repaus si determina agitatia bolnavului.
6. Durerea este insotita de : anxietate extrema, senzatie de moarte iminenta,
greturi si varsaturi, mai rar diaree, distensie abdominala, senzatie de
plentitudine epigastrica, transpiratii reci, astenie, adinamie, ameteli.
 Hipotensiunea arteriala poate sa apara imedia sau la cateva ore fiind
precedata de o usoara crestere a TA, datorita actiunii stresante a
durerii.Cand TA scade brusc, pericolul socului cardiogen e iminent. TA
trebuie supravegheata tot timpul, fiind un element capital nu doar pt
diagnostic, ci si pt pronostic si tratament. hTA este insotita de regula de
tahicardie.
 Febra absenta la inceput, apare la 12-24 ore de la debut, in jur de 38˚C.
 Starea de soc domina uneori tabloul clinic de la inceput, manifestat prin
paloare, teguent rece si umed, puls rapid filiform, oligurie grava, si
alterarea starii generale.
  SOCUL INEXPLICABIL, EDEMUL PULMONAR, INSUFICIENTA
CARDIACA RAPID PROGRESIVA SI TULBURARILE DE RITM,
atrag atentia asupra unui infarct miocardic chiar in lipsa durerii.
 Debutul atipic, este frecvent, indeosebi la varstnici. Debut nedureros,
marcaat de unele din semnele si simptomele mentionate anterior ce
apartit complicatiilor IMA.
 IMA, este o afectiune in care evolutia poate sa duca la moarte iar tratarea
acestor bolnavi constituie o urgenta medicala.
 Asistenta medicala trebuie sa stie sa acorde primul ajutor oriunde si
oricand va fi solicitata.
CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE:
Reprezinta intervalul de la debutul infarctului pana la momentul sosirii bolnavului
la spital.
Deoarece mortalitatea cea mai mare, are loc in aceasta perioada, asistenta medicala
trebuie sa fie familiarizata cu principalele probleme de rezolvat in aceasta faza:
 PREVENIREA MORTII SUBITE: Asezarea bolnavului in decubit dorsal si
interzicerea efectuarii oricarei miscari si psihoterapie.
 PREINTAMPINAREA ALTOR COMPLICATII:La indicatia medicului pt
calmarea durerilor se administreaza :
1. MORFINA ( iv, im, sc, diluata in NaCl)
2. MIALGIN (iv, im, sc, sau diluata in NaCl)
3. FORTRAL (iv.,im.)
DE RETINUT! MORFINA POATE DETERMINA hTA SI DEPRIMAREA
VENTILATIEI PULMONARE, SE ASOCIAZA CU ATROPINA PT EVITAREA
ACESTOR FENOMENE.
 In cazul in care durerile sunt de mai mica intensitate, se incearca linistirea
lor cu ALGOCALMIN, FENOBARBITAL , CODEINA.
 Monitorizarea TA, cu PEV. Cu glucoza 5%, dextran, marisang,
hemisuccinat de hidrocortizon (hhc). Urmarirea pulsului si corectarea
extrasistolelor cu Xilina de uz cardiologic.
 Asigurarea permeabilitatii cailor aeriene prin aspiratii.
 OXIGENOTERAPIE:
- Scurtarea timpului pana in momentul sosirii bolnavului in spital. Se
transporta cu ambulanta si obligatoriu cu targa. Ideale sunt
autosanitarele cu aparatura de monitorizare, defibirlare si realimare,
insotite de medic si asistent. (UNITATI MOBILE CORONARIENE).
TEHNICA RECOLTARII SANGELUI PRIN
SISTEM VACUTAINER
AVANTAJELE ACESTEI TEHNICI SUNT:
UTILIZAREA ACESTEI METODE DE PRELEVARER ASIGURA:
1. Confortul pacientului;
2. Calitatea probei de sange;
3. Securitatea personalului medical.
PREGATIREA MATERIALELOR:
1. Tava medicala/carucior pt tratament;
2. Holder (un tub din material plastic ce prezinta la parte superioara amboul la
care se ataseaza acul de punctie prin infiletare, iar la parte inferioara cele
doua aripioare);
3. Acul de punctie protejat de carcasa bicolora;
4. Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori conventionale;
5. Materiale necesare punctiei venoase (garoul, comprese cu alcool, manusi de
unica folosinta, plasturi, recipiente pt colectarea deseurilor.)
PREGATIREA PACIENTULUI :
a) PSIHICA:
- Informati si explicati pacientului inofensivitatea si necesitatea
tehnicii;
- Obtineti consimtamantul informat;
b) FIZICA:
- Recoltarea se face dimineata pe nemancate;
- Asezati pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membrul superior
in abductie, extensie si supinatie.
EXECUTIA TEHNICII:
1. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun;
2. Imbraca manusi de unica folosinta;
3. Verifica banda de siguranta a acului (integritate si valabilitate);
4. Indeparteaza carcasa acului de culoare alba prin miscari de rasucire;
5. Infileteaza partea libera a acului in holder;
6. Alege locul punctiei si il asepteaza;
7. Indeparteaza carcasa acului colorata.
  EXECUTIA PUNCTIEI VENOASE:
1. Introduceti tubul in holder apucand cele doua aripioare cu indexul si
mediul iar cu policele impingeti tubul, astfel va fi strapunsa diafragma
gumata a dopului;
2. Dupa prelevare scoateti tubul din holder si aplicati miscari usoare de
inclinare rasturnare pt omogenizare cu aditivul;
3. Introduceti tubul urmator;
4. Retrageti acul din vena si faceti o compresiune asupra locului punctiei cu
tampon cu alcool 1-3 minute fara a flecta antebratul pe brat.
INGRIJIREA PACIENTULUI:
1. Asezati patientul intr-o pozitie comoda:
2. Observati permanent faciesul pacientului, culoarea tegumentului si masurati
pulsul;
3. Intrebati pacientul daca are senzatie de greata sau voma;
4. Supravegeati atent locul punctiei pt a fi siguri ca nu s-a dezvoltat un
hematom;
5. Sfatuiti pacientul sa nu flecteze antebratul pe brat;
REORANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:
- Se reorganizeaza locul de munca;
- Se arunca acul necapisonat in containerul destinat;
- Se indeparteaza manusile;
- Se spala mainile.
De retinut! Tuburile vacutainer se utilizeaza in functie de codul de culoare astfel:
 ROSU SI PORTOCALIU: CHIMIE CLINICA:
- Teste de disproteinemie; Transaminaze, fosfataza, calcemie,
fosforemie,sideremie, acid uric, uree sangvina, imunograma, proteina C
reactiva, latex, bilirubinemie,
- ASLO, RBW;
- WALER-ROSE, Rh, grup sanguin;
- Antigen Australia;
 NEGRU: SEDITAINER PT DETERMINAREA VSH-ULUI: dupa recoltare se
agita printr-o miscare lenta;
 ALBASTRU: PT DETERMINARI DE COAGULARE:
- FIBRINOGEN;
- TIMPUL DE PROTROMBINA (dupa recoltare se agita prin miscari lente);
 MOV: PT DETERMINARI HEMATOLOGICE:
- EDTA-K3;
- Hematogrit, hlg cu formula leucocitara;
- Indici eritrocitari: VEM, HEM,CHEM;
- REZISTENTA GLOBULARA.
INJECTIA INTRAVENOASA
OBIECTIVELE PROCEDURII:

Administrarea unui medicament direct in sistemul vascular in scop explorator

(administrare de substante de contrast radiologic), tratarea rapida a problemelor
medicale ale pacientului, realizarea unei concentratii inalte in sange a
medicamentului intr-un timp scurt.
PREGATIREA MATERIALELOR:
1. Tava medicala/ carucior pt tratament;
2. Fiola/ flaconul cu solutia izotona sau hipertona;
3. Prescriptie medicala/ FO.;
4. Seringi sterile cu ambou excentric de capacitati adecvate medicamentului prescris;
5. Ace sterile cu bizou ascutit dar scurt;
6. Tampoane sau comprese cu alcool;
7. Manusi de unica folosinta;
8. Materiale necesare punctiei venoase(garou, plasturi);
9. Recipiente pt colectarea deseurilor.

PREGATIREA PACIENTULUI:
a) PSIHICA:
- Informati si explicati pacientului procedura;
- Explicati scopul injectiei, a efectelor dorite si nedorite;
- Obtineti consimtamantul informat;

b) FIZICA:
- Asigurati intimitate pacientului;
- Verificati locurile de electie, evitand zonele cu echimoze, pilozitate
accentuata si infectii;
- Stabiliti locul pt injectie: venele de la plica cotului (bazilica sau cefalica),
venele de pe partea dorsala a mainii, venele de pe partea posterioara a
gambei, venele epicraniene (la copii), venele jugulare, venele maleolare
interne, venele antebratului;
- Pozitionati pacientul in siguranta in functie de locul ales si de starea sa:
decubit dorsa, pozitie semisezanda.
EFECTUAREA PROCEDURII:
1. Verificati prescriptia medicala;
2. Obtineti informatii suplimentare daca medicamentul este nou;
3. Spalati-va mainile cu apa si sapun si folositi manusi de unica folosinta;
4. Aspirati solutia din fiola sau flacon conform procedurii standar;
5. Eliminati bulele de aer din seringa, mentinand seringa in pozitie verticala;
6. Schimbati acul cu altul capisonat;
7. Legati garoul, palpati traiectul venei;
8. Dezinfectati larg locul ales cu tampon cu alcool;
9. Indepartati capacul acului prin tractiune;
10. Efectuati punctia venoasa conform procedurii standard;
11. Verificati pozitia acului prin aspirare;
12. Indepartati garoul daca acul se afla in vena;
13. Injectati lent solutia medicamentoasa, observand locul punctionat si reactiile
pacientului la solutiile izotone, hipertone;
14. Retrageti cu rapiditate acul adaptat la seringa;
15. Comprimati locul injectiei cu tampon cu alcool timp de 3-5 minute pt hemostaza
completa;
16. Resorbtia este instantanee;

INGRIJIREA PACIENTULUI:
1. Observati locul injectiei pt sangerare;
2. Asezati pacientul intr-o pozitie comoda;
3. Explicati conduita ulterioara daca medicamentul a fost administrat in scop
explorator;
4. Supravegheati atent pacienul pt a surprinde unele complicatii si anuntati medicul
daca apar.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:

1. Colectati materialele folosite in containerele speciale conform P.U.;
2. Acul se arunca necapisonat;
3. Indepartati manusile;
4. Spalati-va mainile.

NOTAREA PROCEDURII:
1. Notati procedura in dosarul/planul de ingrijire, cu nume prenume, data si ora
administrarii, tipul solutiei administrate si doza.
EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII:

a) REZULTATE ASTEPTATE/DORITE:
- Medicamentul este injectat lent cand vena este corect punctionata;
- Pacientul prezinta raspuns terapeutic la medicamentul administrat in acest
scop;
- Pacientul nu dezvolta reactii de sensibilizare la medicamentul injectat in
scop explorator;

b) REZULTATE NEDORITE/ CE FACETI?

1. Flebalgie- prin injectarea prea rapida a solutiei sau prin introducerea unor
substante iritante pt intima vasului (solutii hipertone);
- Solutia se injecteaza foarte lent;
- Se comunica cu pacientul;
2. Hematom- prin perforarea venei, sau retragerea acului fara indepartarea
garoului;
- Se aplica comprese umede-reci;
3. Ameteli, lipotimie, colaps:
- Se anunta medicul;
4. Reactie anafilactica la solutiile injectate in scop explorator:
- Se anunta medicul;
- Se intervine de urgenta conform protocolului.
INJECTIA INTRADERMICA
OBIECTIVELE PROCEDURII:

- Injectarea de alergeni in piele ca metoda de diagnostic pt aprecierea

reactiei la alergeni;
- Testarea la tuberculina sau PPD;
- Testarea unor medicamente cu potential de sensibilizare a
organismului (antibiotice, anestezice);

PREGATIREA MATERIALELOR:

1. Tava medicala/ carucior pt tratament;

2. Substanta sau medicamentul prescris;
3. Prescriptia medicala/ FO.;
4. Seringi sterile de 1ml cu dozaj corespunzator;
5. Ace sterile fine;
6. Comprese sterile sau tampoane cu alcool;
7. Manusi de unica folosinta;
8. Recipiente pt colectarea deseurilor;

PREGATIREA PACIENTULUI:

a) PSIHICA:
- Informati si explicati pacientului procedura;
- Explicati scopul injectiei si a efectelor dorite si nedorite;
- Obtineti consimtamantul informat;
b) FIZICA:
- Asigurati intimitate pacientului;
- Cercetati zonele de electie: regiunea anterioara a antebratului, fata
externa a bratului si a coapsei, orice regiune in scop anestezic;
- Stabiliti locul injectiei, evitand zonele pigmentate, decolorate,
infectate, alegeti regiunile lipsite de foliculi pilosi;
- Pozitionati pacientul in functie de locul ales si de starea sa: decubit
dorsal, pozitie semisezanda, pozitie sezanda (ortostatism).
EFECTUAREA PROCEDURII:

1. Verificati prescriptia medicala;

2. Obtineti informatii suplimentare despre medicament, efecte posibile, dozare;
3. Intervievati pacientul pt a identifica profilul alergologic al acestuia precum
si experienta legata de testare;
4. Spalati-va mainile cu apa si sapun si folositi manusi de unica folosinta;
5. Efectuati dilutia necesara si stabiliti doza corecta conform procedurii
standard, acolo unde este cazul;
6. Aspirati solutia medicamentoasa respectand procedura (solutii izotone, usor
resorbabile cu densitate mica);
7. Eliminati bulele de aer din seringa;
8. Dezinfectati locul ales cu alcool si lasati pielea sa se usuce;
9. Indepartati capacul acului prin tractiune;
10. Pozitionati seringa astfel incat acul sa fie aproape paralel(tangent) cu pielea
pacientului si cu bizoul acului in sus;
11.Introduceti acul in straturile cele mai superficiale ale pielii, aproximativ
4mm, astfel incat varful acului sa fie vizibil prin piele;
12.Injectati lent solutia medicamentoasa fara sa aspirati;
13. Observati formarea la locul inocularii a unei papule albe cu diametrul de 5-6
mm;
14.Retrageti cu rapiditate acul fara sa masati locul;
15.Indepartati manusile;

INGRIJIREA PACIENTULUI:

1. Ajuati pacientul sa adopte o pozitie comoda;

2. Mentineti locul injectiei accesibil observatiei;
3. Supravegheati atent pacientul dupa testarea sensibilitatii la anumite
medicamente (antibiotice, anestezice) sau la alergeni;
4. Cititi reactia locala dupa 20-30 de minute sau 48-72 de ore in functie de
situatie (inj id. Are o resorbite foarte lenta);
5. Interveniti in caz de coplicatii si anuntati medicul;
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:

1. Colectati materialele folosite in containere speciale conform P.U.,

2. Acul se arunca necapisonat;
3. Indepartati manusile;
4. Spalati-va mainile;

NOTAREA PROCEDURII:

1. Notati procedura in dosarul, planul de ingrijire si fisa de proceduri( cu nume,

prenume, solutia si doza, data si ora inocularii, precum data si ora citirii
reatiei locale si caracteristicile).

EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII:

a) REZULTATE ASTEPTATE/DORITE:
- Medicamentul este administrat respectand cele 5 reguli )pacientul
identificat, medicamentul prescris, doza corecta, calea adecvata,
timpul potrivit);
- Pacientul este linistit, relaxat iar la locul testarii nu apar reactii majore
de sensibilizare;
b) REZULTATE NEDORITE/ CE FACETI?
1. Varful acului nu patrunde in derm, iar solutia se scurge in afara:
- Se patrunde cu aproximativ 1mm mai profund in grosimea dermului;
2. Acul patrunde prea adanc, determinand o infiltratie difuza fara sa se
formeze papula alba delimitata:
- Se retrage usor acul si se repozitioneaza in grosimea dermului;
3. La locul testarii apar reactii pozitive sau intens pozitive : vezicule,
ulceratii, necroza tesutului:
- Se anunta medicul;
4. Lipotimie, risc de accidentare prin cadere daca pacientul nu ramane in
repaus la pat:
- Se lamureste pacientul despre obligativitatea mentinerii repausului la
pat , timp de 30 de minute dupa injectare;
5. Soc anafilacti sau reactie anafilactica care ameninta viata:
 - Se anunta medicul;
- Se intervine de urgenta conform protocolului;

INJECTIA SUBCUTANATA
OBIECTIVELE PROCEDURII:

- Administrarea in tesutul celular subcutanat a unui medicament in doza

prescrisa.

PREGATIREA MATERIALELOR:

1. Tava medicala/ carucior pt tratament;

2. Medicamentul de injectat;
3. Prescriptie medicala/ FO.;
4. Seringi si ace sterile adecvate;
5. Manusi de unica folosinta;
6. Comprese sterile de tifon sau tampoane de vata;
7. Solutii dezinfectante (alcool);
8. Recipiente pt colectarea deseurilor;

PREGATIREA PACIENTULUI:

a) PSIHICA:
1. Informati, incurajati si sustineti pacientul;
2. Explicati scopul injectiei, a efectelor dorite si nedorite, precum si a
orarului de administrare daca este cazul;
3. Obtineti consimtamantul informat;
b) FIZICA:
1. Asigurati intimitate pacientului;
2. Asezati pacientul in functie de starea sa, pozitie sezanda cu mana
sprijinita pe sold, sau decubit dorsal;
3. Stabiliti locul de electie; injectia se poate efectua pe fata externa a
bratului, pe fata supra si superoexterna a coapsei, regiunea supra si
 subspinoasa a omoplatului, regiunea deltoidiana, flancurile peretelui
abdominal, regiunea subclaviculara;

EFECTUAREA PROCEDURII:

1. Verificati prescriptia medicala;

2. Spalati-va mainile cu apa si sapun;
3. Dezinfectati-va mainile cu apa si sapun;
4. Imbracati manusi de unica folosinta;
5. Incarcati seringa cu solutia medicamentoasa prescrisa (solutii izotone,
nedureroase, solutii cristaline, insulina, histamina, cofeina);
6. Eliminati bulele de aer din seringa;
7. Schimbati acul cu altul capisonat adecvat;
8. Dezinfectati locul de electie cu alcool;
9. Pliati tegumentul la locul ales intre police si index, fixandu-l si ridicandu-l
de pe planurile profunde;
10.Patrundeti cu rapiditate in tegument cu bizoul acului in sus, in stratul
subcutanat, la 45-90˚;
11.Verificati pozitia acului prin aspirare;
12.Injectati lent solutia medicamentoasa;
13.Retrageti acul dupa aplicarea tamponului cu alcool langa ac;
14.Nu recapsulati acul;
15.Masati locul injectiei, exercitand o usoara presiune cu tampon cu alcool ;
16.Indepartati manusile de unica folosinta;

INGRIJIREA PACIENTULUI:

1. Asezati pacientul intr-opozitie confortabila;

2. Supravegheati atent faciesul pacientului, tegumentele si comportamentul
(posibil frison, agitatie);

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:

1. Colectati materialele folosite in containerele speciale conform PU.;

 2. Acul se arunca necapisonat;
3. Indepartati manusile;
4. Spalati-va mainile;

NOTAREA PROCEDURII:

1. Notati procedura in dosarul, planul de ingrijire si fisa de proceduri: nume,

prenume, data si ora, solutia si doza;

EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII:

a) REZULTATE ASTEPTATE/DORITE:
1. Medicamentul este injectat lent, in zona selectata cand nu se aspira sange
(resorbtia incepe la 5-10 minute de la administrare si dureaza in functie
de cantitatea administrata)
2. Pacientul prezinta raspuns favorabil la medicamentul injectat, fara efecte
adverse secundare, facies relaxat, comportament adecvat.
b) REZULTATE NEDORITE/CE FACETI?
1. Acul inteapa un vas de sange cand este introdus in tesutul cutanat:
- In acest caz, acul si seringa cu solutia respectiva se arunca, si se
pregatesc altele pt injectarea in alt loc;
2. Zona devine rosie, indurerata si dureroasa dupa injectie:
- Se aplica comprese umede-reci;
3. Durere violenta prin atingerea unei terminatii nervoase sau distensia
brusca a tesutului:
4. Ruperea acului:
- Se extrage acul;
- Se maseaza locul;
INJECTIA INTRAMUSCULARA
OBIECTIVELE PROCEDURII:

- Administrarea in tesutul muscular a unei doze medicamentoase

prescrise.

PREGATIREA MATERIALELOR:

1. Tava medicala/ carucior pt tratament;

2. Fiola sau flaconul cu medicamentul prescris;
3. Prescriptie medicala/ FO;
4. Ace si seringi sterile (marimea depinde de cantitatea medicamentului
prescris si de caracteristicile anatomice ale pacientului);
5. Comprese sau tampoane cu alcool;
6. Manusi de cauciuc;
7. Recipiente pt colectarea deseurilor;

PREGATIREA PACIENTULUI:

a) PSIHICA:
- Intervievati pacientul pt a identifica un potential alergic;
- Informati si explicati pacientului procedura;
- Explicati scopul injectie, a efectelor dorite si nedorite, precum si a
orarului de administrare daca e cazul;
- Obtineti consimtamantul informat;
b) FIZICA:
- Asigurati intimitate pacientului;
- Stabiliti locul de electie : muschi voluminosi lipsiti de trunchiuri mare
de vase si nervi : regiunea superoexterna a fesei din cadranul
superoextern fesier, deasupra marelui trohanter; fata externa a
coapsei , in treimea mijlocie; fata externa a bratului, in muschiul
deltoid;
- Pozitionati pacientul in functie de locul ales si de starea sa: decubit
ventral, decubit lateral cu membrul inferior de deasupra relaxat,
pozitie sezanda ortostatism;
 - Asigurati-va ca zona nu este contractata si nu prezinta noduli.

EFECTUAREA PROCEDURII:

1. Verificati prescriptia medicala;

2. Spalati-va mainile cu apa si sapun, folositi manusi de unica folosinta;
3. Aspirati folutia medicamentoasa conform procedurii (solutii izotone,
uleioase, coloidale cu densitate mmare);
4. Eliminati bulele de aer din seringa;
5. Schimbati acul de aspirat cu altul capisonat pt efectuarea injectiei;
6. Inspectati locurile posibile pt injectie;
7. Dezinfectati larg locul ales cu alcool;
8. Indepartati capacul acului prin tractiune;
9. Indindeti pielea la locul ales intre policele si indexul mainii nedominante;
10.Introduceti cu rapiditate acul in tesutul muscular in unghi de 90˚, tinand
seringa in mana dominanta intre police si celelalte degete;
11.Fixati amboul acului cu mana nedominanta si prindeti partea externa a
pistonului cu mana dominanta;
12.Aspirati lent, tragand pistonul inapoi pt a verifica daca ne aflam intr-un vas
de sange;
13.Injectam lent solutia medicamentoasa; 10 secunde/ml. Daca nu s-a aspirat
sange;
14.Retragem rapid acul adaptat la seringa, fixand amboul;
15.Masam locul injectiei cu tampon cu alcool, exercitand o usoara presiune.

INGRIJIREA PACIENTULUI:

1. Ajutati pacientul sa se imbrace si sa adopte o pozitie comoda;

2. Sfatuiti pacientul sa faca exercitii pt membrul inferior;
3. Evaluati locul injectiei dupa 2-4 ore daca este posibil.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:

1. Colectati materialele folosite in containerele speciale, conform P.U.;

2. Acul se arunca necapisonat;
3. Indepartati manusile;
4. Spalati-va mainile;
NOTAREA PROCEDURII:

1. Notati procedura in dosarul/planul de ingrijire: Nume, prenume, data si ora,

solutika si doza;

EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII:

a) REZULTATE ASTEPTATE DORITE:

1. Medicamentul este injectat lent, in zona selectata cand nu se aspira sange
( resorbita incepe imediat dupa injectare si se termina in 3-5 minute; E
mai lenta pt solutiile uleioase);
2. Pacientul prezinta raspuns terapeutic la medicamentul administrat;
faciesul este relaxat, comportamentul linistit;
b) REZULTATE NEDORITE/CE FACETI?
1. Acul inteapa un vas de sange cand este introdus intesutul muscular:
- Se repozitioneaza acul, sau se incearca inteparea in alt loc;
2. Acul prezinta rezistenta la contactul cu osul, in cazul pacientului cașectic,
denutrit:
- In astfel de situatii se recomanda utilizarea acelor mai scurte si mai
groase pt a preveni riscul ruperii acestora la contactul cu osul;
3. Zona devine rosie, indurerata si dureroasa dupa injectare:
- Se aplica comprese umede-reci;
4. Apar ameteli, furnicaturi, alterarea functiei musculare, cel mai adesea
fiind determinate de iritatia nervului sciatic sau al unui ram al acestuia:
- Se recomanda respectarea locului de electie;
5. Paralizie prin inteparea nervului sciatic:
- Se recomanda respectarea cadranului superoextern fesier pt injectare;
6. Embolie prin injectarea solutiei uleioase intr-un vas de sange:
- Se anunta medicul;
- Se intervine de urgenta conform protocolului.