LEGE nr.

213 din 27 mai 2004

privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea,
organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România
EMITENT  PARLAMENTUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 1 iunie 2004

— istoric consolidari       01.02.2014

Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACT TIP OPERATIUNE ACT NORMATIV

ART. 20 MODIFICAT DE LEGE 187 24/10/2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

LEGE nr. 213 din 27 mai 2004.............................................................................................................................1

Capitolul I Dispoziții generale.............................................................................................................................1
Capitolul II Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică............................................................2
Secțiunea 1 Dobândirea și exercitarea dreptului de liberă practică.................................................................2
Secțiunea a 2-a  Forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică...............................3
Secțiunea a 3-a Drepturile și obligațiile psihologilor cu drept de liberă practică.............................................3
Secțiunea a 4-a Suspendarea și încetarea dreptului de liberă practică. Radierea din Registrul unic al
psihologilor cu drept de liberă practică din România.......................................................................................4
Secțiunea a 5-a Interdicții și incompatibilități în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică
......................................................................................................................................................................... 4
Capitolul III Colegiul Psihologilor din România...................................................................................................4
Secțiunea 1 Organizare și atribuții...................................................................................................................5
Secțiunea a 2-a Forurile de conducere.............................................................................................................5
Secțiunea a 3-a Filialele teritoriale ale Colegiului.............................................................................................7
Secțiunea a 4-a Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România...................................8
Capitolul IV Finanțarea activității Colegiului.......................................................................................................8
Capitolul V Răspunderea disciplinară.................................................................................................................8
Capitolul VI Dispoziții tranzitorii și finale............................................................................................................9
NORME METODOLOGICE din 14 iulie 2005.......................................................................................................10
Capitolul I Dispoziții generale...........................................................................................................................10
Capitolul II Dobândirea dreptului de liberă practică.........................................................................................11
Capitolul III Dispoziții finale..............................................................................................................................16

606041735.docx 1
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de
liberă practică, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului
Psihologilor din România.
Articolul 2
(1) Au dreptul să exercite profesia de psiholog:
a) cetățenii români;
b) cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ai celorlalte state din Spațiul
Economic European, prin stabilire în România sau în regim de servicii temporare;c)
cetățenii din alte țări cu care România are convenții bilaterale în domeniu.
(2) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică se face de către
persoanele prevăzute la alin. (1), care au absolvit o instituție de învățământ superior
de specialitate, cu diplomă de licență în psihologie sau asimilată, obținută într-o
instituție de învățământ superior acreditată, din România sau din străinătate,
recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii.
Articolul 3
Psihologul cu drept de liberă practică se supune, în exercitarea profesiei, prevederilor
legislației naționale, europene și internaționale, referitoare la drepturile fundamentale
ale omului.
Articolul 4
(1) Psihologul cu drept de liberă practică își desfășoară activitatea pe baza principiului
independenței profesionale, care îi conferă dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea
actului profesional, cu asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea acestuia.
(2) Confidențialitatea actului psihologic este protejată prin lege și este o obligație a
oricărui psiholog.
Articolul 5
Psihologul cu drept de liberă practică desfășoară următoarele tipuri de activități:
a) studiul comportamentului uman și al proceselor mentale;
b) investigarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice;
c) elaborarea și aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenței, abilităților,
aptitudinilor și a altor caracteristici umane;
d) testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de
personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional;
e) interpretarea datelor obținute și elaborarea recomandărilor pe care le consideră
necesare.
Articolul 6
Exercitarea profesiei de psiholog se desfășoară:
a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de liberă practică,
potrivit dispozițiilor prezentei legi și ale altor reglementări și acte normative în
vigoare;
b) în sectorul public, în care psihologii au, după caz, statutul de funcționar public,
cadru didactic și alte funcții, potrivit prevederilor legilor speciale și regulamentelor sau
statutelor instituției respective.

606041735.docx 2
Capitolul II Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică

Secțiunea 1 Dobândirea și exercitarea dreptului de liberă practică

Articolul 7
(1) Dreptul de liberă practică implică exercitarea activităților prevăzute la art. 5 și
asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea actului profesional în raport cu
beneficiarii serviciilor psihologice, cu respectarea reglementărilor specifice în domeniu.
(2) Dreptul de liberă practică se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui,
prenumelui și a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă
practică din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii.
Articolul 8
(1) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) dobândesc atestatul de liberă practică în
condițiile prezentei legi. Dobândirea atestatului atrage înscrierea în Registrul unic al
psihologilor cu drept de liberă practică din România.
(2) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), atestate ca psihologi de autoritățile
competente din statele membre ale Uniunii Europene și ale celorlalte state din Spațiul
Economic European, dobândesc dreptul de liberă practică în urma recunoașterii
profesionale, în conformitate cu dispozițiile legii speciale și ale normelor europene în
domeniu.
(3) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), care prestează servicii temporare,
au obligația de a face o declarație referitoare la serviciile prestate, care se depune la
Colegiul Psihologilor din România, acestea fiind exceptate de la procedura atestării,
precum și de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de
liberă practică din România sau de la plata unei taxe administrative. În acest caz se
aplică o procedură simplificată, stabilită prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
Articolul 9
Atestatul de liberă practică se eliberează pe baza normelor metodologice de aplicare a
prezentei legi și a stării de sănătate certificate.
Articolul 10
În funcție de competența și experiența profesională ale solicitantului, se poate acorda
una dintre următoarele forme de atestare:
a) atestatul de liberă practică pentru activitate în condiții de supervizare, pentru
psihologii fără experiență în domeniul respectiv;
b) atestatul de liberă practică în regim de asociere, pentru psihologii care lucrează în
colective profesionale;
c) atestatul de liberă practică autonomă, pentru psihologii care întrunesc criteriile de
competență și experiență profesională stabilite prin normele metodologice de aplicare
a prezentei legi.
Articolul 11
Atestatele prevăzute la art. 10 lit. a) și b) pot fi revizuite, la cerere, după minimum un
an.
Articolul 12
Controlul și supravegherea modului de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de
liberă practică se fac în conformitate cu prevederile prezentei legi.

606041735.docx 3
Secțiunea a 2-a  Forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de
liberă practică
Articolul 13
(1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de liberă practică pot înființa, la
alegere, potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile
profesionale sau își pot desfășura activitatea în temeiul unor contracte de muncă,
potrivit legii.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, psihologii cu drept de liberă practică
pot angaja salariați, în condițiile legii.
Articolul 14
(1) Cabinetele individuale de psihologie, constituite potrivit legii, se declară la Colegiul
Psihologilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între psihologul cu
drept de liberă practică și beneficiarul serviciilor oferite de acesta.
(2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract și se declară la Colegiul
Psihologilor din România.
(3) Formele și modalitățile de exercitare a profesiei, declarate la Colegiul
Psihologilor din România, sunt înregistrate în mod obligatoriu în Registrul unic al
psihologilor cu drept de liberă practică din România.
Articolul 15
(1) Societățile civile profesionale se constituie, în condițiile legii, prin contract de
societate civilă încheiat între 2 sau mai mulți psihologi cu drept de liberă practică, și
sunt declarate la Colegiul Psihologilor din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc între beneficiar și societatea civilă profesională,
indiferent care dintre psihologii cu drept de liberă practică asociați îndeplinește
serviciul profesional.
(3) În cadrul societăților civile profesionale patrimoniul este comun și aparține
asociațiilor în cotele-părți stabilite prin contractul de societate civilă.

Secțiunea a 3-a Drepturile și obligațiile psihologilor cu drept de liberă

practică
Articolul 16 Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele drepturi:

a) să desfășoare activitățile prevăzute la art. 5, în conformitate cu tipul de atestat

deținut;
b) să obțină pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu negociat în mod liber cu
beneficiarul.
Articolul 17
Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele obligații:
a) să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la
exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
b) să se conformeze și să respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept
de liberă practică;
c) să exercite dreptul de liberă practică în limitele stabilite prin tipul de atestat
deținut;
d) să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale;

606041735.docx 4
e) să își asume întreaga responsabilitate profesională față de beneficiar, manifestând
conștiinciozitate și probitate profesională;
f) să servească interesele beneficiarului în acord cu interesul public și cu exigențele
profesionale.

Secțiunea a 4-a Suspendarea și încetarea dreptului de liberă practică.

Radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România
Articolul 18

Dreptul de liberă practică se suspendă:

a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) după 6 luni de neplată, fără justificare, a cotizației anuale către Colegiul
Psihologilor din România, până la achitarea ei integrală;
c) cu titlu de sancțiune disciplinară, pe toată durata sancțiunii;
d) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre
judecătorească definitivă.
Articolul 19

(1) Dreptul de liberă practică încetează:

a) prin renunțarea în scris la exercițiul dreptului de liberă practică;
b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată pentru o faptă prevăzută de lege, în
legătură cu exercitarea dreptului de liberă practică, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa
complementară a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotărâre
judecătorească definitivă.
(2) Încetarea dreptului de liberă practică atrage radierea din Registrul unic al
psihologilor cu drept de liberă practică din România.

Secțiunea a 5-a Interdicții și incompatibilități în exercitarea profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică
Articolul 20

Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de liberă practică:

a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei
infracțiuni contra umanității sau vieții în împrejurări legate de exercitarea profesiei de
psiholog și pentru care nu a intervenit reabilitarea;
b) psihologul căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe durata stabilită
prin hotărâre judecătorească;
c) psihologul căruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca
sancțiune disciplinară, pe durata suspendării.
Articolul 21

Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este incompatibilă cu:

a) desfășurarea oricărei activități de natură a aduce atingere demnității profesionale
sau bunelor moravuri;
b) starea de sănătate necorespunzătoare, certificată de Comisia de expertiză medicală
și recuperare a capacității de muncă, potrivit legii;

606041735.docx 5
c) folosirea cu bună știință a cunoștințelor sau metodelor profesionale în defavoarea
persoanei sau în scop ilegal.
Articolul 22
Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) și c) trebuie să facă dovada că nu se află
într-o situație definită la art. 20 și 21, prin documente provenite de la autoritățile
competente din țările respective.

Capitolul III Colegiul Psihologilor din România

Secțiunea 1 Organizare și atribuții

Articolul 23
(1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o
organizație profesională, cu personalitate juridică, de drept privat, apolitică, autonomă
și independentă, de interes public, cu patrimoniu și buget proprii. Colegiul are rolul de
a reprezenta și de a ocroti la nivel național și internațional interesele profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică.
(2) Colegiul are sediul central în municipiul București.
(3) Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de liberă practică din
România.
(4) Psihologii cu drept de liberă practică au dreptul, fără nici o îngrădire, să adere la
alte forme de asociere profesională.
(5) Colegiul are obligația de a publică anual Registrul unic al psihologilor cu drept de
liberă practică din România.
Articolul 24
Atribuțiile Colegiului sunt următoarele:
a) asigură respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog
cu drept de liberă practică în condițiile prezentei legi;
b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice;
c) instituie un cadru de promovare și de dezvoltare a competenței profesionale;
d) instituie și promovează norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu
drept de liberă practică;
e) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative,
precum și în organismele profesionale internaționale;
f) atestă dreptul de liberă practică al psihologilor și gestionează Registrul unic al
psihologilor cu drept de liberă practică din România.

Secțiunea a 2-a  Forurile de conducere

Articolul 25
(1) Forurile de conducere ale Colegiului sunt:
a) Convenția națională;
b) Consiliul Colegiului;
c) Comitetul director;

606041735.docx 6
d) președintele Colegiului.
(2) Alegerea forurilor de conducere ale Colegiului se face numai prin vot secret.
(3) Persoanele alese în forurile de conducere exercită un mandat de 4 ani și nu mai
mult de două ori consecutiv.
(4) Forurile de conducere colectivă iau hotărâri prin vot deschis, dacă nu hotărăsc
altfel.
Articolul 26
(1) Convenția națională este constituită din reprezentanții membrilor Consiliului, pe
baza unei norme de reprezentare, proporțional cu numărul membrilor din fiecare
filială.
(2) Convenția se întrunește, de regulă, o dată la 4 ani. Ea se poate întruni în sesiune
extraordinară la solicitarea majorității simple a membrilor Consiliului Colegiului.
(3) Convocarea Convenției naționale se face prin mass-media, cu cel puțin 3 luni
înainte de data fixată.
(4) Convenția națională este precedată de convenții teritoriale, care aprobă
reprezentanții în conformitate cu norma de reprezentare.
(5) Convenția națională este legal constituită în prezența a două treimi din numărul
reprezentanților delegați. Dacă la prima convocare condiția de cvorum nu este
îndeplinită, Comitetul director stabilește o nouă dată, nu mai devreme de 15 zile
calendaristice. În această situație, Convenția națională este legal constituită în
prezența majorității membrilor delegați și adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor
prezenți.
Articolul 27
Convenția națională are următoarele atribuții:
a) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare internă, Codul deontologic al
profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Codul de procedură disciplinară,
Normele de avizare a metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență psihologică,
precum și modificările la acestea;
b) alege și revocă președintele Colegiului și membrii Comitetului director;
c) aprobă raportul de activitate al Consiliului Colegiului și alte documente.
Articolul 28
Consiliul Colegiului este constituit din președintele Colegiului, care este și președinte
al Consiliului Colegiului, membrii Comitetului director și președinții filialelor teritoriale.
Articolul 29
(1) Consiliul Colegiului se întrunește anual, la convocarea președintelui Colegiului.
(2) Consiliul Colegiului se poate întruni și în mod excepțional, la solicitarea majorității
simple a membrilor săi.
Articolul 30
Atribuțiile Consiliului Colegiului sunt următoarele:
a) stabilește liniile directoare în legătură cu problemele fundamentale ale profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică și ale activității Colegiului;
b) analizează și aprobă raportul de activitate al Comitetului director;
c) aprobă cotizația anuală și nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare și
a altor servicii prestate;

606041735.docx 7
d) aprobă structurile administrative ale Comitetului director, înființarea de noi comisii
sau restructurarea celor existente;
e) aprobă raportul de audit financiar, efectuat de o firmă independentă;
f) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al Colegiului, bilanțul Colegiului și descarcă
Comitetul director de gestiunea fondurilor.
Articolul 31
Comitetul director este constituit din președintele Colegiului, care deține și calitatea
de președinte al Comitetului director, președinții comisiilor prevăzute la art. 35 și
membrii acestora.
Articolul 32
Înlocuitorul de drept al președintelui Comitetului director, în caz de indisponibilitate,
este președintele Comisiei de deontologie și disciplină sau alt președinte de comisie,
desemnat de Comitetul director.
Articolul 33
Comitetul director are următoarele atribuții:
a) eliberează atestatul de psiholog cu drept de liberă practică;
b) eliberează avizul pentru metodele și tehnicile de evaluare și asistență psihologică,
precum și modul de utilizare a acestora;
c) propune instituțiilor abilitate cursuri și alte forme de educație permanentă în
domeniul psihologiei, în conformitate cu prevederile legale;
d) elaborează Regulamentul de organizare și funcționare internă;
e) elaborează Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
f) elaborează, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, normele metodologice de
aplicare a prezentei legi;
g) elaborează Codul de procedură disciplinară și urmărește aplicarea acestuia;
h) elaborează Normele de avizare a metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență
psihologică;
i) întocmește, reactualizează și face public Registrul unic al psihologilor cu drept de
liberă practică din România;
j) mediază litigiile dintre psihologi cu drept de liberă practică, dintre aceștia și
beneficiarii serviciilor psihologice, precum și dintre psihologi și angajatorii acestora, în
probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
k) sesizează organele în drept în cazurile de exercitare ilicită a profesiei de psiholog cu
drept de liberă practică;
l) propune nivelul taxelor pentru serviciile prestate, precum și al cotizației anuale.
Articolul 34
Comitetul director funcționează prin ședințe în plen și pe comisii, ale căror competențe
și periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare internă.
Articolul 35
(1) În cadrul Comitetului director funcționează următoarele comisii:
a) comisii aplicative: Comisia de psihologie clinică și psihoterapie; Comisia de
psihologia muncii, transporturilor și serviciilor; Comisia de psihologie educațională,
consiliere școlară și vocațională; Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică
și siguranță națională;

606041735.docx 8
b) Comisia metodologică;
c) Comisia de deontologie și disciplină.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt structuri organizatorice de specialitate ale
căror atribuții sunt stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare internă.
(3) În funcție de necesități, se pot înființa, desființa sau restructura comisiile
existente.
Articolul 36
Comisiile au următoarele atribuții:
a) comisiile aplicative desfășoară procedurile prevăzute în normele metodologice de
aplicare a prezentei legi și propun Comitetului director eliberarea atestatului în
domeniile de specializare corespunzătoare;
b) Comisia metodologică avizează metodele și tehnicile de asistență psihologică în
conformitate cu Normele de avizare a metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență
psihologică;
c) Comisia de deontologie și disciplină urmărește respectarea Codului deontologic al
profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, judecă abaterile de la prevederile
acestuia și aplică sancțiuni, conform prezentei legi.
Articolul 37
Fiecare comisie este condusă de un birou constituit din președinte, vicepreședinte,
secretar și dispune de un secretariat tehnic.
Articolul 38
Comisiile elaborează norme și proceduri de control și supervizare profesională în
domeniile proprii, aprobate de către Consiliul Colegiului, asigurând pregătirea
persoanelor cu atribuții de control.
Articolul 39
Membrii Comitetului director și ai conducerii filialelor teritoriale au dreptul la
indemnizații de ședință stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare
internă și la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuțiilor
specifice.
Articolul 40
Președintele Colegiului și președinții comisiilor prevăzute la art. 35 asigură conducerea
operativă a Colegiului.
Articolul 41
Președintele Colegiului are următoarele atribuții:
a) reprezintă Colegiul în relațiile cu alte organizații și instituții din țară și din
străinătate;
b) încheie convenții și contracte în numele Colegiului, cu aprobarea Comitetului
director;
c) convoacă și conduce ședințele Comitetului director, Consiliului Colegiului și
Convenției naționale;
d) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Comitetului director.

Secțiunea a 3-a  Filialele teritoriale ale Colegiului

Articolul 42

606041735.docx 9
(1) Colegiul are filiale teritoriale, la nivel de județ și în municipiul București.(2) Dacă
într-un județ există mai puțin de 50 de psihologi cu drept de liberă practică, se vor
putea înființa filiale teritoriale prin asocierea psihologilor din județe limitrofe.
Articolul 43
Forurile de conducere ale filialelor teritoriale sunt:
a) convenția filialei;
b) comitetul filialei;
c) președintele filialei.
Articolul 44
Convenția filialei reprezintă forul de dezbatere al membrilor Colegiului, cu domiciliul în
zona respectivă, și are următoarele atribuții:
a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente;
b) aprobă raportul anual de activitate al comitetului filialei;
c) alege și revocă președintele și membrii comitetului filialei;
d) alege reprezentanții pentru Convenția națională;
e) propune candidați la funcția de președinte al Colegiului și de membru al Comitetului
director.
Articolul 45
Convenția filialei se întrunește anual la convocarea președintelui filialei sau la
solicitarea majorității membrilor filialei.
Articolul 46
(1) Comitetul filialei este structura de coordonare la nivel teritorial și se află sub
autoritatea Comitetului director.
(2) Comitetul filialei este condus de un președinte și este constituit dintr-un număr
impar de membri.
(3) Atribuțiile comitetului filialei:
a) elaborează raportul anual de activitate și, după aprobarea acestuia de convenția
filialei, îl înaintează Comitetului director;
b) informează membrii cu privire la hotărârile Colegiului;
c) poate face propuneri de reprezentare la Convenția națională;
d) poate face propuneri de candidaturi pentru președinte și membrii Comitetului
director;
e) controlează activitatea profesională a membrilor Colegiului din zona filialei
respective, pe baza mandatului dat de Comitetul director, și avizează dosarele
psihologilor cu drept de liberă practică propuși pentru activități de control;
f) primește dosarele de atestare, verifică conformitatea lor și le transmite Comitetului
director.
Articolul 47
Înlocuitorul de drept al președintelui filialei este membrul din comitetul filialei cu
vechimea profesională cea mai mare.

Secțiunea a 4-a Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din

România

606041735.docx 10
Articolul 48
(1) Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România cuprinde lista
psihologilor cu drept de liberă practică, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Registrul este un document public, fiind pus la dispoziția beneficiarilor serviciilor
psihologice, cu scopul de a certifica dreptul de liberă practică și domeniile de
competență ale membrilor Colegiului.
(3) Comitetul director are obligația să asigure publicitatea Registrului unic al
psihologilor cu drept de liberă practică din România, prin mijloace electronice și prin
editarea anuală a acestuia.

Capitolul IV Finanțarea activității Colegiului

Articolul 49
Sursele de finanțare ale Colegiului sunt următoarele:
a) cotizații;
b) taxe;
c) donații și sponsorizări din partea unor persoane fizice și juridice;
d) alte surse, conform legilor în vigoare.
Articolul 50
Repartizarea bugetului pentru Comitetul director și comitetele filialelor se aprobă de
către Consiliul Colegiului.
Articolul 51
Fondurile bănești se utilizează pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale,
investiții și dotări, precum și pentru alte scopuri aparținând domeniului specific de
activitate.
Articolul 52
Activitatea financiară se supune controlului organelor în drept.

Capitolul V Răspunderea disciplinară

Articolul 53
Comitetul director al Colegiului judecă litigiile și abaterile deontologice, disciplinare și
profesionale ale psihologilor, în conformitate cu Codul de procedură disciplinară.
Articolul 54
(1) Psihologii cu drept de liberă practică care încalcă prevederile prezentei legi și
regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog sau nu respectă
Codul deontologic răspund disciplinar în funcție de gravitatea abaterii, putând fi
sancționați cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporară, pe un interval de 6-12 luni, a avizului de exercitare a
profesiei;
d) retragerea definitivă a atestatului.

606041735.docx 11
(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) se comunică în termen de 10 zile inspectoratului
teritorial de muncă, precum și instituției sau unității cu care psihologul sancționat a
încheiat contractul de muncă.
Articolul 55
Sancțiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) și b) se aplică de către Comisia de
deontologie și disciplină, la propunerea comisiilor de specialitate ale Comitetului
director, iar cele menționate la art. 54 alin. (1) lit. c) și d), de către Comitetul
director, la propunerea Comisiei de deontologie și disciplină.
Articolul 56
Sancțiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) și b) pot fi contestate la Comitetul
director, iar cele menționate la art. 54 alin. (1) lit. c) și d), la Consiliul Colegiului.
Articolul 57
Răspunderea disciplinară a psihologilor cu drept de liberă practică atestați potrivit
prezentei legi nu exclude răspunderea penală, contravențională, civilă sau materială,
conform prevederilor legale.
Articolul 58
Practicarea profesiei de psiholog, în condiții de liberă practică, de către o persoană
care nu are această calitate constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului
penal.

Capitolul VI Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 59
Asociația Psihologilor din România desemnează un comitet de inițiativă care convoacă
Adunarea de constituire a Colegiului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
Articolul 60
Adunarea de constituire a Colegiului alege Comitetul director provizoriu, președintele
interimar și desemnează comitete de inițiativă teritoriale.
Articolul 61
Comitetul director ales de Adunarea de constituire a Colegiului elaborează în termen
de 6 luni documentele prevăzute la art. 33 lit. d), e), g) și h) și, în același termen,
convoacă Convenția națională a Colegiului.
Articolul 62
Cu 3 luni înaintea Convenției naționale, comitetele filialelor teritoriale ale Colegiului
organizează convențiile filialelor, care aleg membrii comitetelor, desemnează
reprezentanții la Convenția națională și aprobă propunerile pentru funcțiile la nivelul
Colegiului.
Articolul 63
Convenția națională aprobă documentele de organizare și funcționare prevăzute de
prezenta lege, alege președintele și membrii Comitetului director, pentru un mandat
de 4 ani.
Articolul 64
Impunerea de către Colegiu a unor restricții privind amplasarea și numărul cabinetelor
psihologice de liberă practică este strict interzisă.
Articolul 65

606041735.docx 12
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului în termen de 60 de zile de la constituirea forurilor de conducere ale
Colegiului.
Articolul 66
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 17 mai 2004, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.p. PREȘEDINTELE
SENATULUI,GHEORGHE BUZATU
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 18 mai 2004, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
CONSTANTIN NIȚĂ
București, 27 mai 2004.Nr. 213.______________

606041735.docx 13
NORME METODOLOGICE din 14 iulie 2005
de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de
liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din
România
EMITENT  GUVERNUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 9 august 2005

   — istoric consolidari      14.05.2013
Nu exista actiuni suferite de acest act

Notă
Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 788 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 9 august 2005.

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1
Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme, reglementează punerea în aplicare a
prevederilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică,
înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, denumită în continuare lege.
Articolul 2
Prin psiholog cu drept de liberă practică, denumit în continuare psiholog, se înțelege persoanele prevăzute
la art. 2 alin. (1) din lege care au absolvit o instituție de învățământ superior cu diplomă de licență în
psihologie sau asimilată și desfășoară, potrivit atestărilor dobândite, tipurile de activități enumerate la art. 5
din lege.
Articolul 3
Prin diplomă de licență asimilată, în sensul art. 2 alin. (2) din lege, se înțelege:
a) actele emise de instituțiile de învățământ superior care atestă absolvirea, până în anul 1990 inclusiv, a
unei facultăți de filosofie, filosofie-istorie sau din domeniul științelor socio-umane;
b) diplomele și diplomele de licență eliberate de o instituție de învățământ superior acreditată, începând cu
anul 1991, pentru una dintre specializările: psihosociologie, psihopedagogie specială și psihologie, în
condițiile dublei specializări.
Articolul 4
Pentru a fi atestate ca psiholog persoanele aflate în situația prevăzută la art. 3 lit. a) trebuie să îndeplinească,
cumulativ, și condiția desfășurării unor activități prevăzute la art. 5 din lege pe o perioadă de minimum 10
ani, dovedită prin documente legalizate.
Articolul 5
Absolvenții facultăților din domeniul socio-psihopedagogie după anul 1991, care la data intrării în vigoare a
legii exercitau legal funcția de psiholog, dovedită cu documente legalizate, pot solicita atestatul de liberă
practică urmând procedurile specifice de atestare stabilite prin prezentele norme.
Articolul 6
În exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, psihologul este independent profesional și nu poate fi supus
nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat de lege împotriva acestora.
Articolul 7(1) Prin independența profesională a psihologului este garantată exercitarea activităților
prevăzute la art. 5 din lege, potrivit competențelor pentru care a fost atestat, fără nici o ingerință în ceea ce
privește aplicarea cunoștințelor sale profesionale, cu respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog

606041735.docx 14
cu drept de liberă practică și a legilor în vigoare.(2) Independența profesională în exercitarea actului
psihologic conferă, potrivit legii, dreptul de inițiativă și decizie, cu asumarea integrală a răspunderii pentru
calitatea acestuia.
Articolul 8(1) În situația în care tipurile de activități prevăzute la art. 5 din lege, toate sau unele dintre
acestea, sunt desfășurate în echipă, răspunderea pentru actele psihologice aparține psihologului coordonator
al echipei și psihologului care desfășoară direct actul psihologic.(2) În situațiile în care coordonatorul echipei
nu este psiholog, răspunderea pentru actele psihologice revine psihologului care desfășoară direct actul
psihologic.
Articolul 9(1) Psihologul este obligat să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile
despre care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor profesionale, fiind interzisă utilizarea în interes
personal sau în beneficiul unui terț a informațiilor dobândite în exercitarea actului psihologic.
(2) Rezultatele evaluărilor psihologice pot fi prezentate unei terțe persoane numai cu acordul persoanei
evaluate și cuprind informații relevante în raport cu scopul urmărit, fără a se motiva concluziile, potrivit
prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
(3) În situațiile în care, potrivit legii, psihologul este obligat să dezvăluie aspecte cuprinse în
confidențialitatea actului psihologic, aceasta nu constituie o abatere.
(4) Confidențialitatea actului psihologic persistă și după încheierea relațiilor profesionale cu beneficiarul.
(5) Psihologul răspunde disciplinar pentru încălcarea confidențialității actului psihologic, potrivit Codului
deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și Codului de procedură disciplinară.

Capitolul II Dobândirea dreptului de liberă practică

Articolul 10
Obținerea atestatului de liberă practică în oricare dintre formele prevăzute la art. 10 din lege presupune
parcurgerea următoarelor etape, a căror succesiune este obligatorie:
a) depunerea dosarului la Comitetul filialei de care aparține solicitantul, verificarea conținutului și
conformității și înaintarea acestuia la Comitetul director;
b) analizarea dosarului de către comisia aplicativă, potrivit procedurilor specifice fiecărei comisii,
reglementate prin prezentele norme;
c) parcurgerea de către psihologul solicitant a procedurilor specifice fiecărei comisii aplicative;
d) susținerea de către președintele comisiei aplicative, în cadrul Comitetului director, a propunerii de
eliberare/neeliberare a atestatului în domeniul de specializare solicitat;
e) eliberarea de către Comitetul director a atestatului de psiholog cu drept de liberă practică, în situația în
care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, de prezentele norme și de documentele aprobate de
Convenția Națională a Psihologilor din România.
Articolul 11
(1) Dosarul pentru obținerea atestatului de liberă practică trebuie să cuprindă:
a) cerere-tip adresată Comitetului director;
b) copie de pe actul de identitate;
c) copii legalizate de pe actele de studii și anexele acestora;
d) certificat de cazier judiciar;
e) copie de pe certificatul de căsătorie sau de pe hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de divorț,
după caz;
f) certificat medical eliberat în condițiile legii;

606041735.docx 15
g) copii legalizate de pe documente care atestă absolvirea unor stagii, cursuri de specializare și alte forme de
perfecționare;
h) copii legalizate de pe carnetul de muncă ori contractul individual de muncă, iar pentru psihologii din
structurile apărării, ordinii publice și siguranței naționale, adeverințe care să ateste vechimea în muncă și în
specialitate;
i) extras din fișa postului - numai pentru obținerea atestatului de liberă practică în condițiile art. 13 lit. b);
j) curriculum vitae și lista manifestărilor științifice la care a participat, a comunicărilor științifice prezentate,
a articolelor și cărților de specialitate publicate;
k) dovada achitării taxelor necesare acoperirii costurilor atestării profesionale.
Articolul 12
(1) După primirea dosarului și verificarea conformității acestuia, Comitetul filialei îl transmite, în termen de
maximum 10 zile lucrătoare de la depunere, la secretariatul Comitetului director.
(2) Prin conformitate în sensul alin. (1) se înțelege verificarea existenței în dosar a documentelor prevăzute
la art. 11.
(3) Secretariatul Comitetului director înregistrează dosarul și comunică solicitantului data când a fost
programat pentru susținerea procedurilor de atestare în fața comisiei aplicative competente.
Articolul 13
(1) Atestatul de psiholog cu drept de liberă practică se poate obține în baza:
a) formării profesionale conform standardelor stabilite prin hotărâre de către Comitetul director;
b) experienței profesionale dovedite.
(2) Comisiile aplicative stabilesc criteriile de accedere în fiecare dintre cele două modalități de obținere a
atestatului.
Articolul 14
În exercitarea profesiei de psiholog sunt recunoscute trei trepte de specializare:
a) psiholog practicant;
b) psiholog specialist;
c) psiholog principal.
Articolul 15
(1) Comisia de psihologie clinică și psihoterapie desfășoară proceduri și activități specifice de evaluare în
vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialități:
a) psihologie clinică;
b) consiliere psihologică;
c) psihoterapie.(2) Competența în specialitatea psihoterapie poate fi dobândită și de absolvenți ai facultăților
de medicină generală (medicii psihiatri), asistență socială, filosofie, pedagogie, teologie, cu condiția
completării studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotărâre a
Comitetului director, precum și formării complementare potrivit cerințelor prevăzute de prezentele norme.
(3) Psihologul atestat în specialitatea psihoterapie are și toate competențele psihologului atestat în
specialitatea consiliere psihologică, pe trepte similare de specializare.
Articolul 16
Comisia de psihologia muncii, transporturilor și serviciilor desfășoară proceduri și activități specifice de
evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialități:
a) psihologia muncii și organizațională;
b) psihologia transporturilor;

606041735.docx 16
c) psihologia aplicată în servicii.
Articolul 17
(1) Comisia de psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională desfășoară proceduri și activități
specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele
specialități:
a) psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională;
b) psihopedagogie specială.
(2) Dreptul de liberă practică în specialitatea psihopedagogie specială poate fi dobândit și de către persoanele
care au absolvit o instituție de învățământ superior de specialitate, având diploma de licență cu specializarea
psihopedagogie specială.(la 14-05-2013, Alin. (2) al art. 17 a fost introdus de art. unic din HOTĂRÂREA nr.
215 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 14 mai 2013. )
Articolul 18
(1) Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională desfășoară proceduri și
activități specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele
specialități:
a) psihologie aplicată în domeniul securității naționale;
b) psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
(2) Competența în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica
poligraf poate fi obținută și de către absolvenții facultăților de drept, cu condiția completării studiilor
universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotărâre a Comitetului director, precum și
formării complementare potrivit cerințelor prezentelor norme.
(3) Psihologul atestat în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securității naționale are și toate
competențele psihologului atestat în specialitatea psihologia muncii și organizațională, pe trepte similare de
specializare.
Articolul 19
Competențele psihologilor pe treptele de specializare prevăzute la art. 14 și pentru fiecare specialitate se
stabilesc prin hotărâre a Comitetului director, la propunerea fiecărei comisii aplicative.
Articolul 20
Competențele psihologilor se obțin prin programe universitare la nivel de licență, masterat sau doctorat și
prin programe de formare complementară organizate în condițiile stabilite prin prezentele norme.
Articolul 21
În vederea obținerii atestatului de psiholog în fiecare treaptă de specializare candidatul va prezenta
Comitetului filialei un dosar care va conține documentele prevăzute la art. 11.
Articolul 22
Condițiile de obținere a atestatului de liberă practică prin cele două modalități prevăzute la art. 13 alin. (1) se
stabilesc la propunerea fiecărei comisii aplicative prin hotărâre a Comitetului director.
Articolul 23
Trecerea psihologilor în trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitare, după minimum 5 ani
de exercitare a profesiei, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții de formare profesională stabilite de fiecare
comisie aplicativă.
Articolul 24
Obținerea atestatului de liberă practică prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru apărare,
ordine publică și siguranță națională este obligatorie pentru:
a) psihologii care desfășoară unele sau toate activitățile prevăzute la art. 5 din lege în ministerele și
instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale;
b) psihologii care, în condițiile legii, avizează psihologic persoanele care solicită permis de armă;

606041735.docx 17
c) persoanele care desfășoară activități de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
Articolul 25
Membrii Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională trebuie să dețină
autorizație de acces la informații clasificate de nivel strict secret, eliberată de instituțiile abilitate, potrivit
legii.
Articolul 26
Controlul profesional, metodologic și deontologic pentru psihologii care își desfășoară activitatea în
instituțiile din domeniul siguranței naționale se realizează numai de către membrii comisiei aplicative de
specialitate.
Articolul 27(1) Comisia aplicativă competentă analizează documentele din dosarul de atestare și decide
admiterea dosarului în baza îndeplinirii condițiilor de studii, respectiv a disciplinelor obligatorii prevăzute în
procedurile specifice fiecăreia.(2) În cazul neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1), președintele
comisiei propune Comitetului director neeliberarea atestatului solicitat.
Articolul 28
Comitetul director, după parcurgerea etapelor obligatorii prevăzute în prezentele norme, după caz, eliberează
solicitantului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului la secretariatul Comitetului director,
atestatul de liberă practică sau adresa de comunicare a respingerii acordării atestatului.
Articolul 29
Persoanele nemulțumite de rezultatul atestării pot depune la secretariatul Comitetului director o contestație în
termen de 10 zile de la data comunicării.
Articolul 30
În termen de 30 de zile de la data înregistrării, conducerea operativă a Colegiului Psihologilor din România
va analiza contestația depusă și, prin grija secretariatului, va comunică modul de soluționare a acesteia.
Articolul 31
După eliberarea atestatului, secretariatul Comitetului director va asigura înscrierea psihologului în Registrul
unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România și alocarea codului personal.
Articolul 32
Parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
a) numele și prenumele psihologului;
b) codul personal, format din 5 cifre, alocat în ordinea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de
liberă practică din România, partea I, cod ce nu va mai putea fi realocat;
c) treapta de specializare;
d) domeniul de specializare potrivit atestatului.
Articolul 33
Atestatele de liberă practică emise sunt în regim individual și se trec în Registrul unic al psihologilor cu
drept de liberă practică din România, partea I.
Articolul 34
(1) Dosarul persoanei atestate se arhivează la secretariatul Comitetului director, potrivit prevederilor legale.
(2) Dosarele persoanelor cărora nu li s-a acordat atestatul se restituie acestora, iar pentru o nouă solicitare de
atestare psihologul va relua procedurile stabilite de prezentele norme.
(3) Pentru obținerea atestatului în altă specialitate sau în altă treaptă de specializare dosarul prevăzut la alin.
(1) se completează numai cu actele și documentele necesare.
Articolul 35
Persoanele prevăzute la art. 8 alin. (2) și (3) din lege beneficiază de recunoașterea documentelor de calificare
profesională în conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor

606041735.docx 18
profesionale pentru profesiile reglementate din România. Dobândirea dreptului de liberă practică, pentru cei
care se stabilesc în România, se face în conformitate cu procedura aplicabilă psihologilor români, potrivit
prezentelor norme. Autoritatea de recunoaștere a calificării profesionale obținute în Uniunea Europeană și
Spațiul Economic European pentru cetățenii statelor membre este Colegiul Psihologilor din România.
Articolul 36
(1) Persoanele prevăzute la art. 8 alin. (3) din lege sunt exceptate de la procedura atestării reglementată prin
prezentele norme, precum și de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă
practică din România sau de la plata unor taxe administrative.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligația de a face o declarație, autentificată de un notar public,
referitoare la serviciile psihologice pe care le vor presta pe teritoriul României, precum și la perioada
prestării acestor servicii, pe care o vor depune la Comitetul director.
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de copii legalizate, traduse în limba română, ale
documentelor care atestă competențele profesionale, în domeniul psihologiei, eliberate în țara de origine.
(4) În urma analizării dosarului cu documentele prevăzute la alin. (2) și (3) de către conducerea operativă a
Colegiului Psihologilor din România, potrivit art. 40 din lege, președintele acestuia va elibera autorizația
provizorie de prestare a serviciilor psihologice pentru perioada și activitățile solicitate prin cerere.
(5) Pentru persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, autoritatea de recunoaștere a studiilor
efectuate și a documentelor de calificare în profesia de psiholog este Ministerul Educației și Cercetării.
Articolul 37
Potrivit art. 38 din lege comisiile aplicative elaborează norme și proceduri de control și supervizare
profesională în domeniile proprii aprobate de către Consiliul Colegiului Psihologilor din România.
Articolul 38
(1) Supervizarea profesională este activitatea formativă specifică profesiei de psiholog prin care se asigură
managementul calității actului psihologic.
(2) Comitetul director, prin comisiile aplicative, stabilește procedurile de supervizare și de formare a
psihologilor cu drept de supervizare.
(3) Psihologii principali pot superviza psihologii specialiști și psihologii practicanți, iar psihologii specialiști
pot superviza psihologii practicanți conform procedurilor stabilite de fiecare comisie aplicativă.
(4) Pentru a putea desfășura activități de supervizare profesională psihologul care solicită atestarea
potrivit art. 10 lit. c) din lege, pe lângă documentele prevăzute la art. 11, trebuie să îndeplinească și criteriile
de competență și experiență profesională stabilite prin procedurile specifice fiecărei comisii aplicative.
Articolul 39
(1) Controlul și supravegherea exercitării profesiei de psiholog se realizează de către membrii Comitetului
director în conformitate cu procedurile stabilite prin hotărâre a Consiliului Colegiului Psihologilor din
România.
(2) Comitetul fiecărei filiale teritoriale controlează activitatea profesională a membrilor Colegiului
Psihologilor din România din zona de responsabilitate, în limitele mandatului dat de Comitetul director.
Articolul 40
Pregătirea persoanelor cu atribuții de control se face prin susținerea unor instructaje periodice desfășurate la
sediul Comitetului director sub coordonarea persoanelor desemnate prin dispoziție scrisă a președintelui
acestuia.
Articolul 41
Controlul pe bază de mandat al Comitetului director acordat Comitetului filialei se efectuează în următoarele
cazuri:
a) sesizări ale psihologilor din teritoriu;
b) reclamații ale beneficiarilor serviciilor psihologice.
Articolul 42

606041735.docx 19
Reclamația primită la Comitetul director este analizată și soluționată potrivit reglementărilor Codului de
procedură disciplinară aprobat de Convenția Națională a Psihologilor din România.
Articolul 43
Furnizarea serviciilor psihologice se realizează prin: cabinete psihologice individuale, cabinete psihologice
asociate, societăți civile profesionale sau în temeiul unor contracte individuale de muncă, potrivit legii.
Articolul 44
Angajatorii au obligația de a sprijini procesul de formare profesională continuă a psihologilor.
Articolul 45
Comitetul director, prin comisiile sale, avizează profesional formele de pregătire continuă a psihologilor.
Articolul 46
În scopul asigurării secretului profesional, actele, lucrările și înregistrările cu caracter profesional aflate
asupra psihologului ori la locul unde acesta își exercită profesia sunt inviolabile, potrivit legii.
Articolul 47
(1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările și înregistrările se păstrează în condiții de
siguranță o perioadă de cel puțin 10 ani de la încheierea relațiilor profesionale, dacă prin alte prevederi legale
nu este prevăzut un termen mai mare.
(2) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), probele psihologice aplicate, rezultatele acestora,
însemnările și înregistrările se distrug în totalitate potrivit prevederilor legale.
Articolul 48
Responsabilitatea pentru păstrarea probelor psihologice aplicate, a rezultatelor acestora, a însemnărilor și
înregistrărilor revine psihologilor și, după caz, angajatorilor.
Articolul 49
(1) Psihologul se poate asigura pentru răspunderea profesională, în condițiile legii.
(2) Prin răspundere profesională se înțelege acoperirea daunelor efective suferite de beneficiar și rezultate
din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale prezentelor norme și ale Codului deontologic
al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

Capitolul III Dispoziții finale

Articolul 50
La propunerea Comitetului director, Ministerul Educației și Cercetării poate emite ordine în sprijinul
reglementării unor aspecte ale desfășurării activității de psiholog cu drept de liberă practică.
Articolul 51
(1) Președintele Comitetului director este abilitat să emită dispoziții, iar Comitetul director are dreptul de a
adopta hotărâri obligatorii pentru aplicarea unitară și detalierea dispozițiilor legii, ale prezentelor norme,
precum și ale altor acte normative ulterioare emise potrivit art. 50.
(2) Dispozițiile și hotărârile cu caracter normativ vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I,
potrivit legii.
Articolul 52
(1) Cursurile complementare de specializare în domeniul psihologiei, altele decât cele universitare, se
organizează numai sub egida și cu avizul Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România.
(2) Valoarea creditelor privind formarea profesională continuă se stabilește, la propunerea comisiilor
aplicative, prin dispoziție scrisă a președintelui Comitetului director.
Articolul 53

606041735.docx 20
Spațiile necesare desfășurării activităților prevăzute la art. 5 din lege, precum și dotările aferente sunt
stabilite, pentru fiecare formă de exercitare a profesiei de psiholog, prin hotărâri ale Comitetului director al
Colegiului Psihologilor din România.
Articolul 54
Cotizația anuală și nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare și a altor servicii prestate se
aprobă prin hotărâre a Consiliului Colegiului Psihologilor din România.
Articolul 55
Spațiile necesare desfășurării activității structurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din România și
ale filialelor teritoriale ale acestuia se asigură, potrivit legii, de Regia Autonomă "Administrația
Patrimoniului Protocolului de Stat".
Articolul 56
(1) Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România este organizat în două părți:
a) partea I - evidența psihologilor;
b) partea a II-a - evidența formelor de exercitare a profesiei de psiholog.(2) Responsabilitatea gestionării și
actualizării registrului revine secretariatului Comitetului director.
Articolul 57
Documentele care atestă dreptul de liberă practică, Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică
din România și timbrul sec se realizează, în condițiile legii, de către Regia Autonomă "Monetăria Statului".

606041735.docx 21