Sunteți pe pagina 1din 5

Rezumat 451º Fahrenheit

451º Fahrenheit este un roman scris in 1953 aparținând genului Science


fiction scris de autorul american Ray Bradbury. Romanul prezintă
o societate futuristă în care cărțile sunt interzise, iar pompierii au rolul de a
găsi și arde cărțile. Titlul provine de la temperatura la care se aprinde hârtia
obișnuită, și anume 451 °F ≈ 233 °C.

Întorcându-se acasă de la lucru, pompierul Guy Montag își întâlnește noua


vecină, o tânără de 17 ani pe nume Clarisse McClellan. Aceasta este o
idealistă atrasă de activitățile intelectuale, cu totul deosebită de societatea
dominată de divertismentul ieftin, care o și marginalizează din acest motiv.
Având acasă o soție interesată doar de acest gen de divertisment și care ia
frecvent supradoze de somnifere, Montag este atras de felul de a fi al tinerei.
Din păcate, aceasta dispare – aparent în urma unui accident de mașină – dar
nu înainte de a schimba ceva în felul lui Montag de a privi lucrurile.
Un alt eveniment impresionant se alătură întâlnirii cu Clarisse: alături de alți
pompieri, Montag participă la incendierea locuinței uneie bătrâne care deținea
o bibliotecă – lucru ilegal în acea societate. Decât să rămână fără cărțile
iubite, femeia preferă să moară odată cu ele, dându-și foc. Montag fură o
carte din bibliotecă și, ajuns acasă, o citește pe ascuns, rămânând marcat de
ceea ce descoperă acolo.

În zilele următoare face rost de alte cărți și îi cere călăuzirea lui Faber, un fost
profesor de literatură engleză. Încercând să atragă în pasiunea pentru
literatură pe soția sa și prietenele acesteia, Montag se trezește raportat de
aceștia pentru deținere de cărți. Șeful său, căpitanul Beatty, îi cere să își ardă
propria casă, dar este ars de viu de Montag.
Urmărit acum de forțele de ordine, Montag îi cere ajutorul lui Faber, care îl
îndrumă în afara orașului, spre locul în care se află exilații iubitori de cărți.
Ajuns la aceștia, Montag descoperă un grup de oameni care au memorat pe
de rost cărți întregi pentru a le putea transmite mai departe din generație în
generație și care speră să reușească să reclădească societatea învățând din
propriile greșeli.

În recenzia făcută pentru Galaxy, Groff Conklin a plasat romanul "printre


marile opere de imaginație scrise în engleză în ultimii zece ani sau chiar mai
mult. Parerea mea este la fel cu cea a lui Groff Conklin. Este o carte
deadreptul fascinanta si ingenios conceputa.

Într-o lume în care cărțile sunt persecutate, Ray Bradbury conturează


pentru cititorii săi o distopie science-fiction menită să ne facă să ne punem
câteva întrebări… În scara Fahrenheit, 451 de grade reprezintă „temperatura la
care hârtia din care sunt făcute cărțile ia foc și se mistuie…”, explicație pe care o
găsim chiar înainte de începerea romanului, aceasta aducând puțină claritate
asupra titlului și susținând ideea principală.

Cartea este împărțită în trei mari secțiuni, Vatra și salamandra, Ciurul și


nisipul și Strălucirea focului, prezentând viața lui Guy Montag care trăiește într-un
orășel nespecificat din America. Fraza de început a romanului ne poartă către o
deschidere cinematografică brutală:
„Era o plăcere să dai foc. Era o încântare să vezi cum se mistuie, cum se
înnegresc și cum se transformă lucrurile.” (Bradbuey, pag. 11).
Fir narativ Fahrenheit 451
Astfel, atmosfera distopică este setată încă de la început și nu ne va părăsi până
la finalul cărții. Guy Montag are o profesie destul de des întâlnită, este pompier,
numai că, în universul imaginat de autor, pompierii nu au drept menire stingerea
focului, ci aprinderea lui. Totul pleacă de la premisa că lumea nu are nevoie de
cărți, acestea fiind distruse prin ardere de către pompieri împreună cu casele
celor unde erau găsite.

Există și un regulament care trebuie respectat întocmai, iar o parte din el ne este
prezentată și nouă în prima secțiune a romanului:

„<<Compania a fost înființată în 1790 cu scopul de a arde cărțile cu influență


engleză în colonii. Primul pompier: Benjamin Franklin.

REGULI

1. Răspunde grabnic la apelul de alarmă.


2. Dă foc repede.
3. Arde tot.
4. Raportează imediat la stația de pompieri.
5. Fii pregătit pentru alte alarme.>>” (Bradbury, p. 43).
Așadar, pompierii trebuie doar să execute ordinele și să nu se atingă sub nicio
formă de cărți.

În lumea lui Guy, apare un personaj care îi schimbă percepția, Clarisse


McClellan, o tânără de șaptesprezece ani care nu respectă regulile, este complet
dezinhibată și îi împărtășește deschis opiniile lui Montag încă de la prima
întâlnire. Pentru ea socializarea nu înseamnă doar să aduni niște oameni laolaltă,
fără ca aceștia să fie lăsați să își exprime opiniile, ci doar să memoreze lucruri și
să urmărească niște filme care nu numai că nu sunt educative, dar chiar
popularizează și ridică la rang înalt mediocritatea.
Clarisse crede că socializarea ar trebui să aibă un rol diferit: „Și știi, cei mai mulți
elevi nu pun niciodată întrebări; stăm și înghițim numai răspunsuri, o avalanșă
de răspunsuri […] Ce fel de sociabilitate e asta? E ca și cum ai lua niște vase cu
fundul spart și-ai turna apă-n ele printr-o mulțime de pâlnii și-ai pretinde apoi că e
vin. […] Ai băgat de seamă cât de brutali au devenit oamenii unii cu alții?”
Cumpără cartea cartea Fahrenheit 451, de Ray Bradbury, cu reducere, de
la Elefant, Libris sau Cartepedia.
Romanul ne prezintă și relația lui Guy cu soția sa, Mildred. Cei doi nu par să se
iubească, ba chiar Guy ajunge să se întrebe la un moment dat de ce sunt oare
împreună. Mildred este exact opusul Clarissei, respectă întocmai regulile și este
interesată doar de ecranele ei și de poveștile prezentate acolo. Reprezintă tipul
femeii superficiale, care își urmărește doar propriul interes, lucru dovedit și de
dorința sa pentru cel de-al patrulea ecran, nu îi sunt suficiente cele trei pe care le
are deja. Îl părăsește pe Montag atunci când acesta dă dovadă de nesupunere
din teama de a nu fi și ea pedepsită.
Guy are un moment de revelație atunci când participă la arderea casei unei
femei cu tot cu aceasta înăntru. În locuința ei se găsiseră cărți, dar ea refuză să-
și abandoneze căminul, chiar dacă Guy insistă. Exact înainte ca pompierii să
pornească focul după ce umpluseră locul de kerosen, femeia dă drumul unui
chibrit aprins și sfârșește în flăcări alături de vasta sa bibliotecă.

Acest tragic eveniment în combinație cu vestea morții Clarissei, îl face pe Guy să


înțeleagă că fusese și el un alt supus al regulilor impuse de societate și ia
atitudine. Șeful său, Beatty, încearcă să îl convingă că trebuie să revină la viața
de dianinte de incident, însă fără un rezultat pozitiv.

Guy apelează la Faber, un fost profesor de engleză pentru a-l ajuta în lupta
împotriva sistemului. Acesta este de acord în cele din urmă să îl sprijine, însă
protagonistul ajunge într-o situație foarte dificilă după uciderea lui Beatty și
distrugerea Câinelui Mecanic. Se vede nevoit să fugă, este urmărit de poliție
împreună cu un alt Câine Mecanic menit să îl anihileze, însă reușește să își piardă
urma intrând într-un râu și lăsându-se purtat de acesta.
În final, poliția se mulțumește să omoare un alt bărbat pentru a satisface dorința
populației de a vedea un sfârșit al omului care nu s-a supus regulilor, iar Guy își
poate continua astfel viața.

Concluzie
Deznodământul romanului Fahrenheit 451 este unul neașteptat, Montag se
întâlnește cu un grup de oameni care încearcă să salveze cultura asemeni lui
prin memorarea marilor opere literare. Grenger, cel care îl primește cu brațele
deschise pe Guy în rândul lor, îi face cunoștință cu ceilalți membrii ai grupului.

„- Aș vrea să faci cunoștință cu Jonathan Swift, autorul Călătoriilor lui Gulliver, o


satiră politică nemaipomenită. Omul ăsta de-aici e Charles Darwin, ăstălalt e
Schopenhauer, celălalt e Einstein, iar cel de lângă mine e domnul Albert
Schweitzer, un filozof foarte simpatic. Îi ai pe toți în fața dumitale, Montag. Și pe
Aristofan, și pe Mahatma Gandhi, și pe Gautama Buddha, și pe Confucius, și pe
Thomas Love Peackcock, și pe Thomas Jefferson, și pe Lincoln, nu lipsește
niciunul. Și tot noi suntem Matei, Marcu, Luca și Ioan.” (Bradbury, p. 167).
Fahrenheit 451, romanul lui Bradbury încearcă să sublinieze lipsa de implicare a
oamenilor în societate, aceștia fiind precum niște roboței cărora li se dictează
exact cum să gândească, cum să se poarte, cum să reacționeze în anumite
situații. Ideea centrală a acestei distopii este aceea conform căreia oamenii nu
trebuie lăsați să descopere prea multe sau să scape de sub controlul autorităților
pentru ca echilibrul artificial creat de acestea să nu se destrame. Există totuși
speranță, rebeli precum Guy Montag, care vor încerca și vor reuși să perpetueze
cultura, vor exista întotdeauna.

Rezumat
„Fahrenheit 451” este titlul unui remarcabil roman scris de Ray Bradbury , și publicat
pentru întâia oară în volum în anul 1953, după ce cu doi ani în urmă apăruse în paginile unei
reviste.

Acțiunea se desfășoară într-o lume fantastică, futuristă (secolul al XXIV-lea), iar protagonistul
operei este Guy Montag. El este pompier, însă această meserie este diferită în lumea imaginară a
romanului. Aici, datoria pompierilor era aceea de a arde cărțile deținute în mod ilegal, împreună
cu locuințele posesorilor. Împrietenindu-se cu vecina sa în vârstă de numai șaptesprezece ani,
Clarisse McClellan, Guy își schimbă percepția asupra vieții. Realizează că nu mai era îndrăgostit
de soția lui, Millie, care se refugiază în calmante, precum și în universul emisiunilor radio și
televizate.

Montag privește societatea cu ochi tot mai critici. …

S-ar putea să vă placă și