Expunerea la particule cu diametrul de 2,5 microni poate duce la creșterea mortalității

respiratorii și cardiovasculare.
Efectele poluanților iritanți asupra organismului – aparatul digestiv
Efectele poluării cu particule (pm) a aerului asupra microflorei intestinale – un alt mecanism
care ar putea influența acțiunea poluanților din aer asupra mucoasei intestinale este efectul
direct asupra florei intestinale.
Flora intestinală are un rol cheie în apariția bolii inflamatorii intestinale (ibd).
Structura florei intestinale poate fi afectată de anumiți poluanți din mediu (ex. particulele
diesel), care pot avea un efect mult mai mare la persoanele care au predispoziție genetică sau
alte condiții care induc modificări inflamatorii = bolnavii cu boli inflamatorii intestinale (ibd).
Particule cu diametrul între 100-10 µ
 sedimentabile în aerul imobil
 se depun pe suprafețe (sol, vegetație, ape, clădiri sau în interior)
 nu difuzează în aer
 nu sunt respirabile
 sunt disconfortante
 când sunt antrenate de curenții de aer se rețin în nazo-faringe și trahee.
Particule cu diametrul de 10 µ și mai mici (PM10)
 au o agresivitate mare - sunt respirabile, fiind reținute la diferite nivele în arborele
respirator, în funcție de diametru.
 cea mai mare agresivitate o au particulele cu diametrul de 2,5 µ (PM 2,5) sau mai mic,
care ajung până la nivel alveolar, au o compoziție diferită de celelalte, având un conținut
mai mare în apă și radicali acid (sulfat, nitrat), metale grele.
 datorită dimensiunilor foarte mici sunt deplasate de curenți de aer la distanță.
 reprezintă cea mai mare amenintare pentru sănătate deoarece sunt suficient de mici
pentru a trece de firele de păr care protejează pasajele respiratorii și sunt prea mari
pentru a fi ușor exhalate.
 includ: praf, polen, mătreață animală, resturi de acarieni, multe bacterii, spori de
mucegai, gaze de eșapament, particule de la imprimante și copiatoare laser.