Palmitoil-CoA şi alţi acil-CoA cu catenă lungă inhibă prin feedback enzima,

favorizând trecerea acesteia în forma de protomer, cu activitate redusă. Acţiunea celor doi efectori
este logică. Creşterea sintezei de acizi graşi pentru depozitarea energiei este necesară când citratul
este în concentraţie mare, iar scăderea sintezei este necesară dacă se acumulează cantităţi mai mari
de acil-CoA decât poate utiliza celula. Palmitoil-CoA inhibă de asemenea translocaza care transportă
citratul din mitocondrie în citosol, ca şi glucozo 6-fosfat dehidrogenaza, care generează NADPH.
Reglarea covalentă. Acetil-CoA carboxiligaza este substrat pentru mai multe

kinaze. Această enzimă care este activă în formă defosforilată, este inhibată prin fosforilare numai la
Ser-79 de către AMPK-kinaza AMP dependentă pe o cale AMPcindependentă. AMPK este la rândul ei
activată alosteric de către AMP. Glucagonul şi adrenalina care acţionează pe o cale AMPc
dependentă, prin intermediul protein kinazei A, promovează fosforilarea Ser-79, posibil prin
inhibarea defosforilării ei (prin activarea inhibitorului fosfatazei). Forma fosforilată a carboxilazei are
o afinitate mică pentru citrat şi o afinitate mare pentru acil-CoA cu catenă lungă. Forma fosforilată
este defosforilată de o protein

364 H2O P Acetil-CoA

carboxiligaza (fosfo,inactivă)

Citrat P Acetil-CoA

carboxiligaza (AApartial activă) cccitrat

Glucagon Epinefrină

ADPfosfatază activată de insulină. Insulina stimulează activitatea carboxilazei în celulele din ficat.
Astfel, glucagonul şi insulina au efecte opuse asupra sintezei de acizi graşi. In perioadele de
alimentaţie glucidică caracterizate prin raport insulină/glucagon mare, are loc transformarea glucozei
în acizi graşi (Fig.14. 20). Viteza de sinteză a enzimei în ficat este reglată de starea de nutriţie. In

perioadele de alimentaţie glucidică se sintetizează acetil-CoA carboxiligază în timp ce în foame sau

dietă bogată în acizi graşi sinteza este scăzută. Insulina activează acetil-CoA carboxiligaza rapid, prin
defosforilare şi lent prin inducerea sintezei carboxilazei via factorul de transcriere SREBP-1 (sterol
response element binding protein). La procariote acetil-CoA carboxiligaza nu este supusă acestui tip
de reglare,

deoarece la aceste organisme acizii graşi nu sunt depozitaţi ca grăsimi ci sunt folosiţi ca precursori ai
fosfolipidelor. La E. Coli, în schimb, enzima este reglată de GTP astfel că acizii graşi sunt sintetizaţi ca
răspuns la necesităţile creşterii celulare. Acid gras sintaza Procesul de sinteză a acidului palmitic din
acetil-CoA, malonil-CoA, şi NADPH

este catalizat de acid gras sintază. Enzima este organizată ca sistem multienzimatic în scopul obţinerii
unei eficienţe catalitice maxime şi a unei sinteze coordonate a enzimelor din complex. Acid gras
sintaza la mamifere este o proteină cu masa de 500 KDa alcătuită din

două subunităţi identice (dimmer) (Fig.14.21). Un monomer este organizat în mai multe domenii
structurale, fiecare domeniu având o funcţie catalitică specifică. Acid gras sintaza cuprinde grupări –
SH, la care sunt legaţi intermediarii

metabolici. Fiecare monomer posedă două astfel de grupări. Una dintre ele este furnizată de un rest
Cys din lanţul polipeptidic. La această grupare sunt ataşate restul acetil în faza de iniţiere şi resturi
acil cu 4 -14 atomi de carbon în fazele de elongare. Cea de a doua grupare –SH aparţine
fosfopanteteinei (derivată din acidul pantotenic