Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- citratul este transportat în citosol, unde, sub acțiunea citrat liazei, este scindat în acetil-
coA și oxaloacetat;
Sinteza acidului palmitic este catalizată de un complex multienzimatic numit acid gras
sintaza. Acest complex enzimatic se prezintă sub forma unui homodimer (2 monomeri),
fiecare monomer având 7 domenii cu activități enzimatice diferite. Fiecare monomer
prezintă la un capăt un domeniu de legare a restului acil – ACP (acyl carrier protein).
Domeniul ACP conține 4 – fosfopanteteina (derivată din acidul pantotenic, structură ce se
regăsește și în coenzima A). La celălalt capăt al fiecărui monomer se află câte un rest de
cisteină.
Complexul enzimatic al acid gras sintazei realizează o separare a reacțiilor în interiorul
celulei, fără a necesita prezența unor structuri adiționale care să asigure
compartimentarea etapelor procesului de sinteză. Totodată, sinteza componentelor
enzimatice se realizează coordonat, întreg complexul enzimatic fiind codat la nivelul unei
singure gene.
Acid gras sintaza este activă numai sub formă de dimer, iar complexul dimeric
sintetizează, simultan, două molecule de acid palmitic.
Echivalenții reducători NADPH+H+ necesari sintezei de acizi grași sunt furnizați de calea
pentoz fosfaților (reacția glucozo-6-fosfat dehidrogenazei și reacția 6-fosfogluconat
dehidrogenazei) și de reacția catalizată de enzima malică.
Sinteza acidului palmitic debutează cu transferul unui rest acetil din acetil-CoA pe
gruparea -SH a cisteinei – reacția e catalizată de acetil transacilază.
Gruparea -SH a fosfopanteteinei atașează un rest malonil din malonil-CoA – reacție
catalizată de malonil transacilază
Gruparea acetil atacă gruparea metilenică a malonilului și eliberează CO2, formând un β-
cetoacil cu 4 atomi de carbon (enzima- cetoacil-sintaza)
Urmează reducerea derivatului β-cetoacil la β- hidroxiacil, într-o reacție NADPH+H+
dependentă. (enzima e o reductază)
Următoarea reacție este o reacție de deshidratare, care conduce la formarea unei duble
legături.
În următoarea reacție are loc reducerea derivatului enoil, dependentă de NADPH+H+,
rezultând o catenă saturată, de 4 atomi de carbon (doi atomi în plus față de gruparea acetil
inițială).
Catena cu cei patru atomi de carbon este transferată la gruparea -SH a cisteinei, iar pe
locul rămas liber (-SH aparținând panteteinei) este transferată o nouă grupare malonil.
Secvența de reacții se reia până când se ajunge la un lanț de 16 atomi de carbon.
Tioesteraza (enzimă a complexului acid gras sintazei) detașează hidrolitic acidul palmitic,
eliberându-l de pe complex.
Sinteza acidului palmitic – gruparea acetil inițială este marcată cu culoarea galbenă, atomii de
carbon C1 și C2 ai acidului malonic sunt marcați cu culoarea roșie, iar gruparea carboxil, care
va fi eliberată ca CO2, cu verde.
Reglarea alosterică:
1. Citratul este modulator alosteric
pozitiv. Creșterea concentrației de citrat,
în perioada postprandială, determină
conversia formei de protomer inactiv a
acetil-CoA carboxilazei, la o formă
polimerică, activă.
2. Acizii grași cu catenă lungă, produșii
finali ai căii de sinteză, sunt modulatori
negativi. Acumularea de acil-CoA în
celulă va reduce sinteza de noi molecule
de acizi grași (reglare de tip feed-back
negativ).
Reglarea covalentă: insulina favorizează
trecerea în forma defosforilată (activă) a acetil-
CoA carboxilazei, în timp ce adrenalina și
glucagonul promovează trecerea enzimei în
formă fosforilată (inactivă)
- acetil-CoA carboxilaza este fosforilată și de
protein kinaza activată de AMP (creșterea
concentraței AMP-ului reprezintă semnal de
depleție a rezervelor energetice).
Produsul complexului acid gras sintază este acidul palmitic. Pornind de la acidul palmitic
se pot sintetiza acizi grași cu catenă mai lungă și cu catenă nesaturată.
Elongarea acizilor grași poate avea loc în reticulul endoplasmatic (sediul principal al
procesului) și în mitocondrie și constă în adăugarea de fragmente de câte doi atomi de
carbon la capătul catenei (C1) de acid gras. În reticulul endoplasmatic donorul de unități
de câte doi atomi de carbon este malonil-CoA, în timp ce mitocondria folosește acetil-
CoA.
Reacțiile procesului de elongare sunt asemănătoare cu cele din sinteza acizilor grași, dar
intermediarii se atașează la Coenzima A, în loc de fosfopanteteină.
Procesul conduce în principal la sinteza de acid stearic, dar pot fi sintetizați și acizi cu
catenă foarte lungă (ex; acidul lignoceric, C24, în sistemul nervos).
Desaturarea acizilor grași are loc în reticulul endoplasmatic și este realizată de enzime
numite acil-CoA desaturaze, care au funcție oxidazică mixtă și care necesită prezența
oxigenului molecular, NADH-ului și a citocromului b5. În reacția de oxidare mixtă se
oxidează atât acidul gras, cât și NADH.
În organismul uman se poate introduce o primă legătură dublă, la poziția 9 a catenei
(între atomii de carbon C9 și C10). Legături duble suplimentare pot fi introduse în catenă
doar între carbonul cu nr 1 și legătura dublă dintre C9-C10 (la o distanță de 3 atomi de
carbon).
Desaturazele din organism pot acționa în pozițiile C- 9, 6, 5, 4, dar nu pot introduce
legături duble între C10 și carbonul terminal.
Având în vedere că acidul linoleic și linolenic conțin legături duble în pozițiile C12 și C15,
ei nu pot fi sintetizați în organism (sunt acizi grași esențiali, trebuie aduși prin aport
alimentar).
Plecând de la acidul linoleic furnizat de
dietă, în organism se sintetizează acidul
arahidonic (C20:Δ5,8,11,14),într-o secvență
de reacții ce cuprinde desaturare,
elongare și o nouă etapă de desaturare.
Acidul arahidonic este precursor al
prostaglandinelor, tromboxanilor și
leucotrienelor, compuși cu numeroase
roluri fiziologice.
CORPII CETONICI
Corpii cetonici
2. Tromboxan (TXA2)
-Produs de plachete
-Stimuleaza agregarea plachetara
-Determină vasoconstrictie
-Bronhoconstrictie
3. Leucotriene
-bronhoconstrictie,
-creșterea permeabilitatii vasculare.
Mecanismul de acţiune
Interacţionează cu receptori membranari;
Acţionează fie prin sistemul adenilat ciclază-AMPc-protein kinaza A (PGE, PGD, PGI),
sau determină creşterea nivelului calciului citosolic în celulele-ţintă (PGF2α, TXA2,
leucotrienele).
Bibliografie
Coleen Smith, Allan D Marks, Michael Lieberman. Marks’ Essentials of Medical Biochemistry.
Lippincott Williams & Wilkins, 2007
Victor V Rodwell, David A Bender, Kathleen M. Botham, Peter J Kennelly, P. Anthony Weil.
Harper’s Illustrated Biochemistry. 31st edition, 2018.
Veronica Dinu, Aurora Popescu, E.Truţia. Biochimie Medicală – Mic tratat. Editura Medicală,
Bucureşti, 2002.