Grăsimile sunt utilizate ca materiale energetice de către majoritatea ţesuturilor.

Acizii graşi sunt arşi preferenţial de miocard, muşchi scheletici, rinichi. Acizii graşi depozitaţi ca
triacilgliceroli (lipide neutre), reprezintă 90% din greutatea triacilglicerolilor. Triacilglicerolii (TAG)
sunt molecule nepolare, anhidre, puternic reduse (prin

oxidarea lor se formează mult NADH şi FADH2), reprezentînd un depozit condensat de energie
metabolică. Prin arderea completă a triacilglicerolilor se eliberează 9 kcal/gram în timp ce prin
arderea completă a carbohidraţilor sau proteinelor se eliberează 4 kcal/gram. Proteinele şi hidraţii de
carbon sunt molecule polare, puternic hidratate (1 gram de glicogen uscat leagă 2 grame de apă). Un
gram de grăsime de depozit înmagazinează de 6 ori mai multă energie decît un gram de glicogen
hidratat motiv pentru care de-a lungul evoluţiei, trigliceridele au fost selectate ca rezervor major de
energie La mamifere,

locul de depozitare al TAG este citoplasma celulelor adipoase.

Ţesutul adipos este o varietate de ţesut mezenchimal cu repartizare predominant subcutană şi

periviscerală. El este alcătuit din celule grase (adipocite) înconjurate de o bogată reţea vasculară şi
nervoasă. Celulele adipoase sunt specializate în sinteza şi depozitarea acizilor graşi sub formă de TAG,
când organismul dispune de resurse energetice, şi în mobilizarea acizilor graşi din TAG de depozit,
care sunt transportaţi, prin sînge, la ţesuturi şi folosiţi ca sursă de energie. Ficatul şi ţesutul adipos
îndeplinesc funcţii speciale în stocarea rezervelor energetice şi punerea lor în circulaţie, ori de câte
ori este nevoie.

14.1.1.Hidroliza triacilglicerolilor din ţesutul adipos şi din alte ţesuturi

Triacilglicerolii depozitaţi în ţesutul adipos suferă continuu procesele de lipoliză şi reesterificare.

Rezultanta acestor două procese care implică substraturi şi enzime diferite determină cantitatea de
acizi graşi liberi din ţesutul adipos şi în final, nivelul acizilor graşi liberi, circulanţi, din plasmă. Cum
nivelul acizilor graşi liberi, plasmatici, are efect major asupra

metabolismului altor ţesuturi (ficat, muşchi), rezultă că factorii care influenţează eliberarea acizilor
graşi, în ţesutul adipos, exercită indirect influenţă şi asupra altor ţesuturi.

Etapele enzimatice ale lipolizei. Pentru eliberarea acizilor graşi din triacilgliceroli sunt necesare trei
enzime

(lipaze) diferite: TAG-lipaza hormon sensibilă, DAG-lipaza, şi MAG-lipaza (Fig.14.1). Etapa limitantă de
viteză a lipolizei în adipocite este reacţia catalizată de

TAG-lipaza, hormon sensibilă. Diacil- şi monoacil- glicerol lipazele sunt prezente în exces, astfel încît
după activarea TAG-lipazei, hidroliza triacilglicerolilor este completă.

14.1.2.Reglarea hormonală a lipolizei în adipocite Eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos este
reglată de hormoni care influenţează fie viteza de esterificare fie viteza de lipoliză (Fig.14.2