CHESTIONAR

pentru evaluarea cunoștințelor la Pregătirea de specialitate ,,Management

operațional 2021”

1. Regulamentul privind planificarea, monitorizarea și evaluarea

documentelor de planificare operațională în cadrul IGP a fost aprobat prin:
a) Ordinul MAI nr.185 din 01 iulie 2011;
b) Ordinul IGP nr.152 din 08 septembrie 2015;
c) Ordinul MAI nr.192 din 30 mai 2008;
d) Ordinul IGP nr.444 din 23 decembrie 2013;
e) a și d.
2. Conform Ordinului IGP nr.152 din 08.09.2015 etapele procesului de
planificare sunt:
a) anual;
b) anual-semestrial;
c) trimestrial;
d) anual-trimestrial;
e) anual, semestrial, trimestrial.

3. La nivelul Inspectoratului General al Poliției, planificarea activităților se

realizează pe următoarele paliere:
a) strategic și operațional;
b) strategic și tactic;
c) operațional și tactic;
d) a si b;
e) toate variantele.

4. Regulamentul privind planificarea, monitorizarea și evaluarea

documentelor de planificare operațională în cadrul IGP, aprobat prin
Ordinul IGP nr.152 din 08.09.2015, vizează:
a) subdiviziunile IGP – unitatea centrală de administrare şi control a Poliţiei;
b) subdiviziunile specializate și teritoriale ale Poliției;
c) unitățile structurale din cadrul IGP, subdiviziunilor specializate și teritoriale ale
Poliției;
d) a) și b);
e) toate variantele.

5. Analiza SWOT reprezintă:

a) puncte forte ce nu necesită îmbunătăţire;
b) puncte slabe ce necesită îmbunătăţire;
c) oportunităţi;
d) ameninţări ce împiedică performanţa;
e) toate variantele.
6. Analiza SWOT presupune:
a) puncte slabe, puncte tari, avantaje, capacităţi;
b) puncte tari, puncte slabe, oportunități, ameninţări;
c) puncte tari, avantaje, ameninţări, vulnerabilităţi;
d) calitatea managementului, tendinţe, metode;
e) a și d.

7. Monitorizarea este:
a) procesul de colectare calitativă şi cantitativă a informaţiilor privind gradul de
realizare a acţiunilor stabilite şi identificare a problemelor referitoare la
implementarea documentelor de politici;
b) procesul de observare şi verificare inopinată sau planificată a unei activităţi în
desfăşurare, în vederea constatării corespunderii modului de organizare a acesteia
cu normele şi reglementările stabilite, precum şi de implicare directă sau prin
elaborarea de recomandări în asigurarea evitării posibilelor neglijenţe şi lacune în
realizarea sarcinilor trasate de către autoritatea supusă verificării;
c) procesul de analiză a datelor şi informaţiilor colectate pe parcursul
monitorizării si controlului şi are ca scop formularea unor concluzii intermediare
sau finale cu privire la implementarea documentelor de politici (gradul de realizare
a obiectivelor, atingerea indicatorilor şi rezultatelor scontate, impactul, cauzele
nereuşitelor constatate etc.);
d) totalitatea activităţilor prin care documentele de politici sunt puse în aplicare.
e) procesul de colectare continuă a informațiilor relevante a progreselor la
implementarea obiectivelor/acţiunilor/subacțiunilor și reprezintă
instrumentul principal de management, care are drept scop stabilirea
gradului de realizare a obiectivelor Planului de acțiuni.
8. Realizarea acțiunilor din plan sunt apreciate în aspect:
a) cantitativ;
b) calitativ;
c) satisfăcător;
d) nesatisfăcător;
e) a) și b).
9. Responsabilitatea privind elaborarea, monitorizarea, evaluarea și
controlul executării în termen a documentului de planificare operațională în
cadrul subdiviziunilor IGP o poartă:
a) nemijlocit conducătorii subdiviziunii la nivelul cărora este elaborat Planul
de acțiuni;
b) conducătorii secțiilor de coordonare operațională;
c) conducătorii direcțiilor/secțiilor/serviciilor din cadrul subdiviziunilor;
d) persoana desemnată de conducătorul subdiviziunii.
e) a) si c)
10. Ordinul prin care a fost adoptat conceptul de activitate poliţienească
bazată pe informaţii „Intelligence-Led Policing”:
a) Ord. IGP nr. 258 din 14.06.2017;
b) Ord. MAI nr. 258 din 14.06.2018;
c) Ord. IGP nr. 80 din 23.03.2017;
d) Ord. MAI nr. 152 din 08.09.2015;
e) Ord. IGP nr.152 din 08.09.2015.

11. Conceptul de „Intelligence-Led Policing” reprezintă:

a) cadru decizional pentru manageri bazat pe cunoaşterea operativă a
criminalităţii şi criminalilor, a capabilităţilor instituţionale dar şi a înţelegerii
societăţii;
b) un sistem informatic modern la nivel naţional care este compus dintr-o mulţime
de programe informatice;
c) soluţionarea problemelor comunităţii prin direcţionarea informaţiei obţinute,
către instituţiile statului abilitate să ia decizii corespunzătoare în domeniu.
d) totalitatea resurselor și tehnologiilor informaționale, aflate în interconexiune și
destinate păstrări, prelucrării și utilizării informațiilor;
e) a) si c)

12. Etapele conceptului de„Intelligence-Led Policing” :

a) Decizia, Acțiunea, Evaluarea, Analiza;
b) Decizia, Acțiunea, Evaluarea, Rezultat;
c) Decizia, Acțiunea, Analiza;
d) Acțiunea, Evaluarea, Analiza;
e) Decizia, Acțiunea, Rezultat.

13. Sistemul informațional automatizat de semnalare a amenințărilor și

vulnerabilităților la adresa ordinii publice și siguranței comunitare
(SIASA) ,,Harta amenințărilor” a fost aprobat prin:
a) Ordinul IGP nr.237 din 17 mai 2018;
b) Ordinul IGP nr.323 din 25 iulie 2018;
c) Ordinul IGP nr.265 din 08 iunie 2018;
d) Ordinul IGP nr.372 din 16 octombrie 2018;
e) Ordinul IGP nr.243 din 11 septembrie 2018.
14. Sistemul informațional automatizat de semnalare a amenințărilor și
vulnerabilităților la adresa ordinii publice și siguranței comunitare
(SIASA) ,,Harta amenințărilor” constituie:
a) ansamblul activităţilor sistematice pentru obţinerea produselor analitice;
b) o platformă informatică de comunicare şi de colectare a datelor în vederea
elaborării produselor analitice necesare Poliţiei pentru reacţionare la
evenimente ce afectează siguranţa comunitară;
c) o platformă pentru a raporta necesitatea unei intervenţii urgente a Poliţiei;
d) vulnerabilitatea obiectului;
e) un sistem informatic modern la nivel naţional care este compus dintr-o mulţime
de programe informatice.

15. Termenul de examinare a altor informaţii despre infracţiuni şi incidente,

plîngeri şi denunţuri anonime, ce necesită un control suplimentar este:
a) 3 zile;
b) 10 zile;
c) 15 zile;
d) 30 zile;
e) rezonabil.

16. Termenul maxim de examinare a sesizărilor referitoare la infracţiuni este:

a) 3 zile;
b) 10 zile;
c) 15 zile;
d) 30 zile;
e) rezonabil.

17. Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea Secției

coordonare operațională din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Poliției a
fost aprobat prin:
a) Ordinul IGP nr.352 din 27 septembrie 2019;
b) Ordinul IGP nr.354 din 29 septembrie 2019;
c) Ordinul IGP nr.351 din 27 septembrie 2019;
d) Ordinul IGP nr.372 din 16 octombrie 2019;
e) Ordinul IGP nr.243 din 11 septembrie 2019.

18. Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului

de gardă din cadrul subdiviziunilor Poliției a fost aprobat prin:
a) Ordinul IGP nr.351 din 27 septembrie 2019;
b) Ordinul IGP nr.454 din 25 noiembrie 2019;
c) Ordinul IGP nr.354 din 29 septembrie 2019;
d) Ordinul IGP nr.372 din 16 octombrie 2019;
e) Ordinul IGP nr.243 din 11 septembrie 2019.
f)
19. În înțelesul Regulamentului-cadru cu privire la organizarea și
funcționarea Serviciului de gardă din cadrul subdiviziunilor
Poliției, ,,coordonare operațională” reprezintă:
a) activitate de coordonare operativă a procesului de reacționare și intervenție a
Poliției la apelurile de urgență și în situații specifice;
b) activitate îndreptată la dirijarea acțiunilor întreprinse în vederea
realizării misiunii Poliției prin antrenarea forțelor și mijloacelor disponibile la
un anumit timp, pe un anumit teritoriu, pentru atingerea unui scop propus
prin unirea efortului tuturor forțelor disponibile;
c) activitate de organizare și direcționare în timp util a resurselor de intervenție
ale Poliției către locul declarat al evenimentului de urgență sau cu caracter
excepțional;
d) activitate determinată de necesitatea întreprinderii unor măsuri de stabilire a
datelor și circumstanțelor privind locul aflării unei persoane sau unități de transport
în privința cărora există bănuieli rezonabile privind aflarea în pericol sau
implicarea în acțiuni ce contravin legislației în vigoare;
e) activitate determinată de necesitatea întreprinderii unor măsuri de stabilire a
datelor și circumstanțelor privind locul aflării unei persoane sau unități de transport
în privința cărora există bănuieli rezonabile privind aflarea în pericol sau
implicarea în acțiuni ce contravin legislației în vigoare.

20. SG realizează următoarele funcții de bază:

a) monitorizarea situației operative și coordonarea forțelor la nivel de unitate
administrativ-teritorială deservită de către subdiviziunea Poliției, antrenate în
procesul de menținere a ordinii și securității publice; inițierea intervenției în
cazul situațiilor de urgență sau de criză; asigurarea schimbului eficient de
date/informații; asigurarea securității sediului subdiviziunii, monitorizarea
respectării regimului de control-acces în sediul acestuia, precum și integrității
armamentului, muniţiilor, mijloacelor speciale şi de comunicaţie;
b) monitorizarea situației operative și coordonarea forțelor la nivel de unitate
administrativ-teritorială deservită de către subdiviziunea Poliției, antrenate în
procesul de menținere a ordinii și securității publice; asigurarea securității sediului
subdiviziunii, monitorizarea respectării regimului de control-acces în sediul
acestuia, precum și integrității armamentului, muniţiilor, mijloacelor speciale şi de
comunicaţie;
c) monitorizarea situației operative și coordonarea forțelor la nivel de unitate
administrativ-teritorială deservită de către subdiviziunea Poliției, antrenate în
procesul de menținere a ordinii și securității publice; inițierea intervenției în cazul
situațiilor de urgență sau de criză; asigurarea schimbului eficient de
date/informații;
d) coordonarea forțelor la nivel de unitate administrativ-teritorială deservită de
către subdiviziunea Poliției, antrenate în procesul de menținere a ordinii și
securității publice; inițierea intervenției în cazul situațiilor de urgență sau de criză;
asigurarea schimbului eficient de date/informații; asigurarea securității sediului
subdiviziunii, monitorizarea respectării regimului de control-acces în sediul
acestuia, precum și integrității armamentului, muniţiilor, mijloacelor speciale şi de
comunicaţie;
e) monitorizarea situației operative și coordonarea forțelor la nivel de unitate
administrativ-teritorială deservită de către subdiviziunea Poliției, antrenate în
procesul de menținere a ordinii și securității publice; inițierea intervenției în cazul
situațiilor de urgență sau de criză; asigurarea securității sediului subdiviziunii,
monitorizarea respectării regimului de control-acces în sediul acestuia, precum și
integrității armamentului, muniţiilor, mijloacelor speciale şi de comunicaţie.
21. În caz de evadare a persoanelor reţinute, deţinute sau arestate, precum
şi despre parvenirea informaţiilor despre dezertare a militarilor, superiorul
operativ de serviciu din cadrul Serviciului de gardă raportează:
a) conducerii subdiviziunii;
b) procurorului de serviciu;
c) Direcției management operațional a IGP;
d) a) și c);
e) a), b) și c).

22. Superiorul operativ de serviciu din cadrul Serviciului de gardă întâmpină

şi însoţeşte în incinta subdiviziunii
a) Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova şi Prim-ministrul
Republicii Moldova, deputaţii în Parlamentul RM; Procurorul General al
Republicii Moldova și Avocatul Poporului;
b) Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova şi Prim-ministrul
Republicii Moldova, deputaţii în Parlamentul RM, membrii misiunilor diplomatice
străine; Procurorul General al Republicii Moldova;
c) Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova şi Prim-ministrul
Republicii Moldova, membrii misiunilor diplomatice străine; Procurorul General al
Republicii Moldova și Avocatul Poporului;
d) Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova şi Prim-
ministrul Republicii Moldova, deputaţii în Parlamentul RM, membrii
misiunilor diplomatice străine; Procurorul General al Republicii Moldova și
Avocatul Poporului
e) Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii în
Parlamentul RM, membrii misiunilor diplomatice străine; Procurorul General al
Republicii Moldova și Avocatul Poporului.
23. Regulamentul-cadru privind regimul de pază şi control al accesului în
sediile Ministerului Afacerilor Interne, autorităţilor administrative şi
instituţiilor din subordinea MAI, a fost aprobat prin:
a) Ordinul MAI nr.185 din 01 iulie 2016;
b) Ordinul MAI nr.235 din 09 august 2016;
c) Ordinul MAI nr.192 din 30 mai 2016;
d) Ordinul MAI nr.444 din 23 decembrie 2017;
e) Ordinul MAI nr.192 din 23 decembrie 2017;
24. Noțiunea ,,control-acces” reprezintă:
a) totalitatea acţiunilor realizate de către personalul de pază şi control-acces, în
vederea prevenirii accesului neautorizat al persoanelor în/din sediul IGP al MAI şi
pe/de pe teritoriul aferent acestuia;
b) totalitatea măsurilor organizatorice de pază, regim, tehnice şi de altă natură,
realizate de personalul de pază şi control-acces, pentru asigurarea securităţii
sediului IGP al MAI şi teritoriului aferent acestuia;
c) totalitatea de resurse şi tehnologii informaţionale, destinate păstrării și
prelucrării informaţiilor referitoare la persoanele care au intrat/ieșit în/din
sediu/teritoriu și acordării sau blocării accesului în sediu/teritoriu;
d) totalitatea acţiunilor realizate de către personalul de pază şi control-acces,
în vederea prevenirii accesului neautorizat al persoanelor şi unităţilor de
transport în/din sediul IGP al MAI şi pe/de pe teritoriul aferent acestuia;
e) totalitatea acţiunilor realizate de către personalul de pază şi control-acces, în
vederea prevenirii accesului neautorizat ale unităţilor de transport în/din sediul IGP
al MAI şi pe/de pe teritoriul aferent acestuia.

25. Instrucțiunea cu privire la reacția primară la apelurile de urgență, a fost

aprobată prin:
a) Ordinul IGP nr.237 din 17 mai 2018;
b) Ordinul IGP nr.323 din 25 iulie 2018;
c) Ordinul IGP nr.232 din 07 mai 2018;
d) Ordinul IGP nr.372 din 16 octombrie 2018;
e) Ordinul IGP nr.243 din 11 septembrie 2018.

26. În sensul Instrucțiunii cu privire la reacția primară la apelurile de

urgență, noțiunea de ,, reacție operativă primară” semnifică:
a) deplasarea urgentă a echipelor Poliției la locul producerii evenimentului,
imediat după primirea sesizării, in vederea luării masurilor polițienești
necesare pentru limitarea efectelor evenimentului sesizat, acordarea de
asistență victimelor, conservarea urmelor/probelor materiale de la locul faptei
și luarea celorlalte masuri legale, conform competenței materiale;
b) deplasarea urgentă a echipelor Poliției la locul producerii evenimentului, imediat
după primirea sesizării, in vederea luării masurilor polițienești necesare pentru
limitarea efectelor evenimentului sesizat, conform competenței materiale;
c) deplasarea urgentă a echipelor Poliției la locul producerii evenimentului, imediat
după primirea sesizării, in vederea luării masurilor polițienești necesare pentru
conservarea urmelor/probelor materiale de la locul faptei și luarea celorlalte masuri
legale, conform competenței materiale;
d) deplasarea urgentă a echipelor Poliției la locul producerii evenimentului, imediat
după primirea sesizării, in vederea luării masurilor polițienești necesare pentru
acordarea de asistență victimelor, conservarea urmelor/probelor materiale de la
locul faptei și luarea celorlalte masuri legale, conform competenței materiale;
e) deplasarea urgentă a echipelor Poliției la locul producerii evenimentului, imediat
după primirea sesizării, in vederea luării unor măsuri de stabilire a datelor și
circumstanțelor privind locul aflării unei persoane sau unități de transport în
privința cărora există bănuieli rezonabile privind aflarea în pericol sau implicarea
în acțiuni ce contravin legislației în vigoare, conform competenței materiale.
27. Potrivit Instrucțiunii cu privire la reacția primară la apelurile de urgență,
angajații serviciilor de gardă din cadrul inspectoratelor de poliție asigură:
a) recepționarea apelurilor de urgență in strictă conformitate cu prevederile
procedurii operaționale privind recepționarea și înregistrarea tipizată a
informațiilor parvenite de la persoane fizice despre infracțiuni și incidente;
raportarea conducerii entității asupra circumstanțelor stabilite despre evenimentului
de urgență; recepționarea și transmiterea spre examinare organului competent a
materialelor și probelor acumulate de echipele de patrulare și reacție operativă;
b) recepționarea apelurilor de urgență in strictă conformitate cu prevederile
procedurii operaționale privind recepționarea și înregistrarea tipizată a
informațiilor parvenite de la persoane fizice despre infracțiuni și incidente;
recepționarea și transmiterea spre examinare organului competent a materialelor și
probelor acumulate de echipele de patrulare și reacție operativă;
c) recepționarea apelurilor de urgență in strictă conformitate cu prevederile
procedurii operaționale privind recepționarea și înregistrarea tipizată a
informațiilor parvenite de la persoane fizice despre infracțiuni și incidente;
înregistrarea evenimentului de urgență in evidențele specifice (informatizate sau/și
manuale) odată cu parvenirea informațiilor despre acesta;
d) recepționarea apelurilor de urgență in strictă conformitate cu prevederile
procedurii operaționale privind recepționarea și înregistrarea tipizată a
informațiilor parvenite de la persoane fizice despre infracțiuni și incidente;
înregistrarea evenimentului de urgență in evidențele specifice (informatizate
sau/și manuale) odată cu parvenirea informațiilor despre acesta;
recepționarea și transmiterea spre examinare organului competent a
materialelor și probelor acumulate de echipele de patrulare și reacție
operativă;
e) înregistrarea evenimentului de urgență in evidențele specifice (informatizate
sau/și manuale) odată cu parvenirea informațiilor despre acesta; recepționarea și
transmiterea spre examinare organului competent a materialelor și probelor
acumulate de echipele de patrulare și reacție operativă.

28. Instrucțiuni privind modul de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare

a sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni, aprobate prin Ordinul
Interdepartamental nr. 121/254/286-O/95 din 18.07.2008, reglementează
modul:
a) de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor; de înregistrare şi
evidenţă a materialelor de refuz în începerea urmăririi penale; de efectuare a
controlului plenitudinii şi oportunităţii evidenţei sesizărilor şi a altor informaţii
despre infracţiuni.
b) de primire, înregistrare și examinare a sesizărilor şi a altor informaţii despre
infracţiuni; de înregistrare şi evidenţă a materialelor de refuz în începerea urmăririi
penale; de efectuare a controlului plenitudinii şi oportunităţii evidenţei sesizărilor
şi a altor informaţii despre infracţiuni.
c) de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor şi a altor
informaţii despre infracţiuni; de înregistrare şi evidenţă a materialelor de
refuz în începerea urmăririi penale; de efectuare a controlului plenitudinii şi
oportunităţii evidenţei sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni.
d) de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a altor informaţii despre
infracţiuni; de înregistrare şi evidenţă a materialelor de refuz în începerea urmăririi
penale; de efectuare a controlului plenitudinii şi oportunităţii evidenţei sesizărilor
şi a altor informaţii despre infracţiuni.
e) de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor şi a altor informaţii
despre infracţiuni; de efectuare a controlului plenitudinii şi oportunităţii evidenţei
sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni.

29. Procedura Operațională Standard privind reacționarea primară a

echipelor de intervenție ale Poliției la apelurile de urgență a fost aprobată
prin:
a) Ordinul IGP nr.237 din 17 mai 2018;
b) Ordinul IGP nr.483 din 11 decembrie 2019;
c) Ordinul IGP nr.232 din 07 mai 2018;
d) Ordinul IGP nr.372 din 16 octombrie 2019;
e) Ordinul IGP nr.243 din 11 septembrie 2018.

30. În sensul Procedurii Operaționale Standard privind reacționarea primară

a echipelor de intervenție ale Poliției la apelurile de urgență, noțiunea de ,,
Echipă de intervenție” semnifică:
a) echipă constituită din salariați ai Poliției, alta decât grupul operativ de urmărire
penală, care intră în acțiune în scopul reacționării la apelurile de urgență ale
cetățenilor în vederea coordonării forțelor, antrenate în procesul de menținere a
ordinii și securității publice;
b) echipă constituită din cadrul grupul operativ de urmărire penală, care intră în
acțiune în scopul reacționării la apelurile de urgență ale cetățenilor în vederea
întreprinderii anumitor măsuri care nu suferă amânare, prevăzute de legislația în
vigoare;
c) echipă constituită din salariați ai Poliției, alta decât grupul operativ de urmărire
penală, care intră în acțiune în scopul de primire, înregistrare, evidenţă şi
examinare a altor informaţii despre infracţiuni;
d) echipă constituită din salariați ai Poliției, alta decât grupul operativ de urmărire
penală, care intră în acțiune în scopul efectuării acțiunilor de urmărire penală, care
n u suferă amânare;
e) echipă constituită din salariați ai Poliției, alta decât grupul operativ de
urmărire penală, care intră în acțiune în scopul reacționării la apelurile de
urgență ale cetățenilor în vederea întreprinderii anumitor măsuri care nu
suferă amânare, prevăzute de legislația în vigoare.

31. Regulamentul cu privire la regimul juridic al armamentului şi mijloacelor

speciale din cadrul autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea
Ministerului Afacerilor Interne, a fost aprobat prin:
a) Ordinul MAI nr.185 din 01 iulie 2015;
b) Ordinul MAI nr.235 din 09 august 2014;
c) Ordinul MAI nr.192 din 30 mai 2015;
d) Ordinul MAI nr.146 din 12 mai 2014;
e) Ordinul MAI nr.164 din 21 mai 2014.

32. În sensul Regulamentului cu privire la regimul juridic al armamentului şi

mijloacelor speciale din cadrul autorităţilor administrative şi instituţiilor din
subordinea Ministerului Afacerilor Interne, noţiunea ,,mijloace speciale”
semnifică:
a) obiecte, muniţii, echipament, substanţe chimice, substanţe lacrimogene şi
colorante, dispozitive audiovizuale de influenţă psihologică, mijloace de
stopare forţată a unităţilor de transport, mijloace de transport, utilaje şi
tehnică de luptă, animale dresate, utilizate pentru apărarea pasivă sau activă,
fără efecte cu caracter letal, destinate înfrângerii rezistenţei opuse,
imobilizării şi dezorientării persoanei sau distrugerii obstacolelor;
b) obiecte, muniţii, echipament, substanţe lacrimogene şi colorante, dispozitive
audiovizuale de influenţă psihologică, mijloace de stopare forţată a unităţilor de
transport, mijloace de transport, utilaje şi tehnică de luptă, animale dresate,
utilizate pentru apărarea pasivă sau activă, fără efecte cu caracter letal, destinate
înfrângerii rezistenţei opuse, imobilizării şi dezorientării persoanei sau distrugerii
obstacolelor;
c) obiecte, muniţii, echipament, substanţe chimice, substanţe lacrimogene şi
colorante, mijloace de transport, utilaje şi tehnică de luptă, animale dresate,
utilizate pentru apărarea pasivă sau activă, fără efecte cu caracter letal, destinate
înfrângerii rezistenţei opuse, imobilizării şi dezorientării persoanei sau distrugerii
obstacolelor;
d) obiecte, muniţii, echipament, substanţe chimice, substanţe lacrimogene şi
colorante, dispozitive audiovizuale de influenţă psihologică, mijloace de stopare
forţată a unităţilor de transport, mijloace de transport, utilaje şi tehnică de luptă,
fără efecte cu caracter letal, destinate înfrângerii rezistenţei opuse, imobilizării şi
dezorientării persoanei sau distrugerii obstacolelor;
e) obiecte, muniţii, echipament, substanţe chimice, dispozitive audiovizuale de
influenţă psihologică, mijloace de stopare forţată a unităţilor de transport, mijloace
de transport, utilaje şi tehnică de luptă, animale dresate, utilizate pentru apărarea
pasivă sau activă, fără efecte cu caracter letal, destinate înfrângerii rezistenţei
opuse, imobilizării şi dezorientării persoanei sau distrugerii obstacolelor.

33. În interiorul camerei de păstrare a armamentului și mijloacelor speciale,

pe perete se afișează:
a) borderoul bunurilor aflate în camera de predare/primire a corpurilor delicte;
b) lista angajaților după statele de organizare;
c) lista angajaților care au acces în Camera de păstrare a armamentului;
d) borderoul bunurilor materiale aflate în aceasta și amprenta sigiliilor
persoanelor ce au acces;
e) graficul de curățire a armamentului.
34. Pe partea interioară a uşii fiecărui dulap sau safeu cu armament şi muniţii
trebuie să fie:
a) borderou cu denumirea şi cantitatea armamentului şi muniţiilor care se află în el;
b) copia ordinului conducătorului subdiviziunii şi lista armamentului şi muniţiilor
întărite după fiecare angajat al autorităţilor administrative şi instituţiilor din
subordinea Ministerului Afacerilor Interne (gradul, numele şi prenumele, tipul,
seria şi numărul armamentului şi muniţiilor);
c) copia din ordinul conducătorului subdiviziunii cu indicarea persoanelor cu
dreptul la port-armă permanent;
d) a) și b);
e) a), b) și c).

35. Nu se permite păstrarea mijloacelor de protecţie antigaz din ţesătură de

cauciuc sau cauciuc:
a) atârnate sau deschise pe stelaj;
b) în încăperi luminoase (necamuflate);
c) în încăperi cu pătrundere directă a razelor solare;
d) în condiţii de influenţă permanentă a curentului de aer;
e) a) b) c) și d).
36. Mijloacele de protecţie individuală antiglonţ înainte de a fi depuse la
păstrare sunt supuse:
a) verificării;
b) inventarierii;
c) aerisirii;
d) prelucrării cu mijloace dezinfectante;
e) spălării.

37.Procedura standard de operare privind modul de primire predare a

armelor din dotare de către angajații Poliției a fost aprobată prin:
a) Ordinul IGP nr.237 din 17 mai 2018;
b) Ordinul IGP nr.483 din 11 decembrie 2019;
c) Ordinul IGP nr.400 din 09 octombrie 2017;
d) Ordinul IGP nr.404 din 16 octombrie 2016;
e) Ordinul IGP nr.400 din 09 octombrie 2018.

38. Este strict interzis accesul în camera de păstrare a armamentului și

transmiterea cheilor de la safeu cu arme de la camera de păstrare a
armamentului persoanelor:
a) persoanelor/angajaților fără drept la port armă;
b) persoanelor/angajaților care nu fac parte din cadrul Secției coordonare
operațională;
c) persoanelor/angajaților din cadrul subdiviziunilor ierarhic superioare care
efectuează verificarea activității subdiviziunii;
b) persoanelor/angajaților fără acces;
d) persoanelor/angajaților care se află în concediul ordinar.

39. camera de curățire a armamentului trebuie să fie amenajată cu:

a) masă destinată pentru curățirea armamentului;
b) unelte destinate pentru curățirea armamentului;
c)captator de glonț pentru efectuarea controlului armamentului la predarea acestuia
după serviciu;
d) material didactic/informativ privind construcția armamentului și măsurile de
siguranța la mânuirea acestuia;
e) a), b) c) și d).

40. Persoanele, care au permisiunea pentru port-armă permanentă sunt

obligate să prezinte armele spre control și reînregistrare ofițerului operativ de
serviciu:
a) odată în săptămână;
b) odată în lună;
c) odată în trimestru;
d) odată în semestru;
e) odată în an.

41. Regulamentul privind interoperabilitatea componentelor managementului

operațional al Ministerului Afacerilor Interne, a fost aprobat prin:
a) Ordinul MAI nr.89 din 28 martie 2017;
b) Ordinul MAI nr.98 din 04 aprilie 2017;
c) Ordinul MAI nr.80 din 23 martie 2017;
d) Ordinul MAI nr.90 din 12 mai 2018;
e) Ordinul MAI nr.81 din 22 martie 2017.

42. Subdiviziunile managementului operațional din cadrul subdiviziunilor

MAI sunt unități de specialitate cu competențe de coordonare, îndrumare și
control în următoarele domenii de activitate:
a) managementului fluxului informațional privind situația operativă în
domeniul de competență; analiza și evaluarea riscurilor în domeniul de
competență; planificarea și coordonarea operațională; cooperare
operațională; gestionarea sistemelor informaționale automatizate;
consolidarea capacității de reacționare; managementului situațiilor specifice;
control și reglare sistemică a managementului operațional;
b) managementului fluxului informațional privind situația operativă în domeniul de
competență; analiza și evaluarea riscurilor în domeniul de competență; planificarea
și coordonarea operațională; cooperare operațională;
c) gestionarea sistemelor informaționale automatizate; consolidarea capacității de
reacționare; managementului situațiilor specifice; control și reglare sistemică a
managementului operațional;
d) managementului fluxului informațional privind situația operativă în domeniul de
competență; planificarea și coordonarea operațională; cooperare operațională;
gestionarea sistemelor informaționale automatizate; consolidarea capacității de
reacționare; managementului situațiilor specifice; control și reglare sistemică a
managementului operațional;
e) managementului fluxului informațional privind situația operativă în domeniul de
competență; analiza și evaluarea riscurilor în domeniul de competență; planificarea
și coordonarea operațională; cooperare operațională; gestionarea sistemelor
informaționale automatizate; consolidarea capacității de reacționare;
managementului situațiilor specifice.

43. Operațiunile planificate se clasifică, după cum urmează;

a) operațiuni interne și operațiuni naționale;
b) operațiuni interne și operațiuni externe;
c) operațiuni interne, operațiuni naționale și operațiuni internaționale;
d) operațiuni interne, operațiuni naționale și operațiuni transfrontaliere;
e) operațiuni interne, operațiuni naționale operațiuni externe și operațiuni
transfrontaliere.

44. Gestionarea sistemelor informaționale automatizate din cadrul MAI de

incidență a managementului operațional are drept scop:
a) alcătuirea și actualizarea tablourilor situaționale, planificarea operațională,
analiza și evaluarea a riscurilor, întocmirea rapoartelor-tip, întocmirea
notelor informative, monitorizarea fluxului informațional;
b) alcătuirea și actualizarea tablourilor situaționale, planificarea operațională,
analiza și evaluarea a riscurilor, întocmirea notelor informative, monitorizarea
fluxului informațional;
c) alcătuirea și actualizarea tablourilor situaționale, planificarea operațională,
întocmirea rapoartelor-tip, întocmirea notelor informative, monitorizarea fluxului
informațional;
d) alcătuirea și actualizarea tablourilor situaționale, planificarea operațională,
analiza și evaluarea a riscurilor, întocmirea rapoartelor-tip, întocmirea notelor
informative;
e) planificarea operațională, analiza și evaluarea a riscurilor, întocmirea
rapoartelor-tip, întocmirea notelor informative, monitorizarea fluxului
informațional.

45.Niveluri de abordare analitică a analizei de risc în cadrul MAI sunt:

a) analiza tactică și strategică;
b) analiza tactica, strategică, decizională;
c) analiza, strategică, operațională, decizională;
d) analiza operațională, strategică și decizională;
e) analiza tactica, operațională, strategică.

46. Registrul riscurilor și Instrucțiunea privind analiza riscurilor în

activitatea Direcției management operațional și a subdiviziunilor de
management operațional al Poliției din subordinea Inspectoratului General al
Poliției au fost aprobate prin:
a) Ordinul IGP nr.401 din 07 decembrie 2020;
b) Ordinul IGP nr.404 din 14 decembrie 2020;
c) Ordinul IGP nr.400 din 09 octombrie 2019;
d) Ordinul IGP nr.414 din 16 decembrie 2020;
e) Ordinul IGP nr.440 din 19 decembrie 2019.

47.Procesul de management al riscurilor include:

a) stabilirea obiectivelor, atitudinea sau reacţia la riscuri, monitorizarea, revizuirea
şi raportarea riscurilor, precum şi întreprinderea unor acţiuni corective, în special
prin modificarea sistemului de management;
b) stabilirea obiectivelor, identificarea și evaluarea riscurilor, atitudinea sau
reacţia la riscuri, monitorizarea, revizuirea şi raportarea riscurilor, precum şi
întreprinderea unor acţiuni corective, în special prin modificarea sistemului
de management;
c) stabilirea obiectivelor, identificarea și evaluarea riscurilor, atitudinea sau reacţia
la riscuri, precum şi întreprinderea unor acţiuni corective, în special prin
modificarea sistemului de management;
d) identificarea și evaluarea riscurilor, atitudinea sau reacţia la riscuri,
monitorizarea, revizuirea şi raportarea riscurilor, precum şi întreprinderea unor
acţiuni corective, în special prin modificarea sistemului de management;
e) stabilirea obiectivelor, identificarea și evaluarea riscurilor, monitorizarea,
revizuirea şi raportarea riscurilor, precum şi întreprinderea unor acţiuni corective,
în special prin modificarea sistemului de management.

48. Principalele etape ale ciclului managementului riscurilor sunt:

a) identificarea riscurilor; evaluarea riscurilor; atitudinea faţă de riscuri / reacţia la
riscuri; actualizarea și gestionarea Registrului riscurilor; implementarea acțiunilor
pentru monitorizarea/diminuarea riscurilor.
b) stabilirea obiectivelor; identificarea riscurilor; evaluarea riscurilor; atitudinea
faţă de riscuri / reacţia la riscuri; implementarea acțiunilor pentru
monitorizarea/diminuarea riscurilor;monitorizarea, revizuirea şi raportarea
riscurilor;
c) identificarea riscurilor; evaluarea riscurilor; atitudinea faţă de riscuri / reacţia la
riscuri; actualizarea și gestionarea Registrului riscurilor; implementarea acțiunilor
pentru monitorizarea/diminuarea riscurilor;monitorizarea, revizuirea şi raportarea
riscurilor;
d) stabilirea obiectivelor; identificarea riscurilor; evaluarea riscurilor; atitudinea
faţă de riscuri / reacţia la riscuri; actualizarea și gestionarea Registrului riscurilor;
implementarea acțiunilor pentru monitorizarea/diminuarea riscurilor;
e) stabilirea obiectivelor; identificarea riscurilor; evaluarea riscurilor;
atitudinea faţă de riscuri / reacţia la riscuri; actualizarea și gestionarea
Registrului riscurilor; implementarea acțiunilor pentru
monitorizarea/diminuarea riscurilor;monitorizarea, revizuirea şi raportarea
riscurilor.

49.Monitorizarea riscului constă în:

a) acceptarea riscului, cu condiția menținerii sale sub supraveghere
permanentă;
b) excluderea activităților/circumstanțelor care generează riscurile;
c) ne întreprinderea / omiterea unor măsuri de control al riscurilor și este adecvat
pentru riscurile inerente, a căror expunere este mai mică de cât toleranța la risc;
d) încredințarea gestionării riscului unui terț, care are capacitatea necesară
gestionării acestui risc, în baza contractului încheiat;
e) luarea măsurilor pentru a menține riscurile în limite acceptabile (tolerabile).

50. Procedura standard de operare ,,Acțiunile efectivului Serviciului de gardă

în cazul parvenirii informațiilor despre infracțiuni și contravenții”, a fost
aprobată prin:
a) Ordinul IGP nr.501 din 07 decembrie 2019;
b) Ordinul IGP nr.405 din 14 decembrie 2020;
c) Ordinul IGP nr.500 din 24 decembrie 2019;
d) Ordinul IGP nr.415 din 16 decembrie 2020;
e) Ordinul IGP nr.450 din 19 decembrie 2019.

51.Sesizările cu privire la infracțiuni pot fi prezentate în scris Serviciului de

gardă de către:
a) victima, ori reprezentantul ei legal;
b) orice persoana fizică sau juridică;
c) victima însoțită de avocat sau reprezentantul ei legal;
d) orice persoana fizică sau juridică, fiind însoțită de avocat sau reprezentantul ei
legal;
e) orice persoana fizică.

51. Sesizările despre infracțiuni sunt înregistrate în Registrul de evidența a

sesizărilor cu privire la infracțiuni:
a) imediat și necondiționat;
b) la indicația conducătorului organului de urmărire penală;
c) la indicația conducătorului subdiviziunii;
d) la indicația ofițerului de urmărire penală;
e) la indicația procurorului.
52. Informațiile privind infracțiunile și incidentele cu rezonanța socială
sporită sau cu implicarea persoanelor de demnitate publică, se comunică
dispeceratului IGP în termen de:
a) 5 min.;
b)10 min.;
c) 15 min.;
d) 20 min.;
e) imediat după recepționare.

53. Instrucțiunile referitoare la organizarea activității de urmărire penală în

cadrul IGP al MAI, au fost aprobate prin:
a) Ordinul IGP nr.183 din 07 martie 2013;
b) Ordinul IGP nr.405 din 14 decembrie 2024;
c) Ordinul IGP nr.406 din 24 decembrie 2014;
d) Ordinul IGP nr.138 din 11 noiembrie 2013;
e) Ordinul IGP nr.450 din 19 decembrie 2016.

54. Membrii grupului operativ de urmărire penală de la primirea informației

de la superiorul operativ de serviciu, sunt obligaţi să se deplaseze la locul
infracţiunii în componenţă deplină în termen de:
a) 3 min.;
b) 5 min.;
c) 10 min.;
d) 15 min.;
e) rezonabil.

55. Instrucțiunea privind creșterea capacității de reacție a subdiviziunilor

Ministerului Afacerilor Interne a fost aprobată prin:
a) Ordinul MAI nr.89 din 28 martie 2017;
b) Ordinul MAI nr.16 din 19 ianuarie 2018;
c) Ordinul MAI nr.18 din 23 ianuarie 2018;
d) Ordinul MAI nr.10 din 12 ianuarie 2018;
e) Ordinul MAI nr.81 din 22 martie 2017.

56.Nivelurile de alertare codificate în sistemul de alertare a subdiviziunilor

MAI sunt:
a) cod verde, cod galben, cod portocaliu;
b) cod verde, cod galben, cod roșu;
c) cod verde, cod orange, cod portocaliu;
d) cod verde, cod galben, cod orange;
e) cod galben, cod orange, cod portocaliu.

57. Semnale speciale de alertare în sistemul de alertare a subdiviziunilor MAI

sunt:
a) alpha, bravo, charlie;
b) alpha, bravo, delta;
c) alpha, bravo, gamma;
d) alpha, charlie, delta;
e) alpha, beta, gamma;

58. Semnale speciale de alertare/intervenție a personalului sunt:

a) scut, everest, vulcan, avalanșa, fulger, ecou;
b) bariera, calamitate, monitor, pandora;
c) scut, everest, vulcan, avalanșa, alarma, ecou;
d) bariera, calamitate, alarma, pandora; ecou;
e) a) și b)

59. Semnalul special de alertare/intervenție a personalului în cazul atacului

asupra personalului MAI aflat în misiune:
a) scut;
b) fulger;
c) monitor;
d) vultur;
e) pandora.

59. Semnalul special de alertare/intervenție a personalului în cazul evadării

sau tentativa de evadare/eschivare a mijlocului de transport/persoana de la
linia de control în punctele de trecere a Frontierei de Stat:
a) scut;
b) fulger;
c) monitor;
d) bariera;
e) pandora.

60. Semnalul special de alertare/intervenție a personalului în cazul tentativei

sau comiterii actului terorist:
a) scut;
b) fulger;
c) monitor;
d) bariera;
e) pandora.

61. Forțele de intervenție se clasifică gradual conform următoarelor

recomandări/criterii:
a) forțele de intervenție de gradul I, II, III;
b) forțele de intervenție de gradul I, II, III; IV;
c) forțele de intervenție de gradul I, II, III; IV, V;
d) forțele de intervenție de gradul I, II, III; IV, V, VI,
e) forțele de intervenție de gradul I, II, III; IV, V, VI, VII.

62. Semnalul special de alertare ,,ECOU” se anunță pentru:

a) adunarea personalului subdiviziunii în sediul acesteia sau în alt loc indicat
de către persoana care a pus în aplicare semnalul, în scopul instruirii
angajaților și controlului funcționalității sistemului de alertare, precum și în
vederea asigurării capacității de reacție necesară pentru intervenție în situații
specifice și de criză;
b) adunarea personalului subdiviziunii în sediul acesteia sau în alt loc indicat de
către persoana care a pus în aplicare semnalul, în scopul prevenirii şi combaterii
criminalităţii ori consolidării măsurilor de asigurare a ordinii publice în perioada
premergătoare sau pe parcursul desfăşurării unor evenimente cu caracter de
amploare sau de nivel naţional (sărbători naţionale, măsuri în masă, vizite oficiale
etc.);
c) adunarea personalului subdiviziunii în sediul acesteia sau în alt loc indicat de
către persoana care a pus în aplicare semnalul, în vederea evacuării purtătorilor
materiali de informații atribuite la secret de stat din sediul subdiviziunii, în cazul
situaţiilor de urgenţă sau atac asupra sediului, în timpul programului de muncă şi
înafara acestuia, precum şi locurile de evacuare a documentelor secrete;
d) adunarea personalului subdiviziunii în sediul acesteia sau în alt loc indicat de
către persoana care a pus în aplicare semnalul în caz de survenire a unui pericol de
explozie, de depistare, folosire a dispozitivelor sau corpurilor explozibile;
e) adunarea personalului subdiviziunii în sediul acesteia sau în alt loc indicat de
către persoana care a pus în aplicare în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor
excepţionale cu caracter diferit.

63. Semnalul special de alertare ,,ECOU” se aplică în varianta(e):

a) ,,ECOU ATENȚIE”;
b) ,,ECOU ATENȚIE” și ,,ECOU ADUNARE”;
c) ,,ECOU ADUNARE”;
d) ,,ECOU ATENȚIE” și ,,ECOU ALERTĂ”;
e) ,,ECOU ALERTĂ” și ,,ECOU ADUNARE”.

64. Schema de înștiințare a personalului pentru subdiviziuni care dispun până

la 100 unități de personal cu statut special sau militar se actualizează nu mai
rar de:
a) odată în săptămână;
b) odată în lună;
c) odată în trimestru;
d) odată în semestru;
e) odată în an.

65. În condiții climaterice nefavorabile/pe timp de iarnă, termenul de reacție

ale angajaților cu statut special în cazul punerii în aplicare a semnalului
special de alertare ,,ECOU ADUNARE” în afară orelor de program se extinde
cu:
a) 10 min.;
b) 15 min.;
c) 20 min.;
d) 25 min.;
e) 30 min.
66. Instrucțiunea privind modul de organizare și efectuare a controalelor
în Ministerul Afacerilor Interne a fost aprobată prin:
a) Ordinul MAI nr.89 din 28 martie 2020;
b) Ordinul MAI nr.16 din 14 ianuarie 2020;
c) Ordinul MAI nr.80 din 23 martie 2018;
d) Ordinul MAI nr.10 din 10 ianuarie 2020;
e) Ordinul MAI nr.81 din 22 martie 2019.

67. În cadrul Ministerului Afacerilor Interne se organizează și se efectuează

următoarele tipuri de control:
a) control complex, tematic, inopinat, de supraveghere, repetat;
b) control complex, tematic, inopinat, general, repetat;
c) control complex, general, inopinat, de supraveghere, repetat;
d) control complex, tematic, inopinat, de supraveghere, general;
e) control complex, tematic, general, de supraveghere, repetat.

68. Control complex poate fi efectuat odată:

a) anual;
b) în 2 ani;
c) în 3 ani;
d) în 4 ani;
e) în 5 ani.

69. Termenul pentru efectuarea controlului inopinat nu poate depăși

a) 3 zile;
b) 5 zile;
c) 10 zile;
d) 15 zile;
e) 20 de zile.

70. Pentru efectuarea controlului de supraveghere se acordă un termen cu

o durată de până la:
a) 3 zile;
b) 5 zile;
c) 10 zile;
d) 15 zile;
e) 20 de zile.

71. În procesul re realizare a activităților de control, personalul de control

nu poate interveni în realizarea acțiunilor procedurale specifice:
a) activității speciale de investigații, activității de examinare a cauzelor
contravenționale, activitatea de urmărire penală;
b) activității speciale de investigații și activitatea de urmărire penală;
c) activității speciale de investigații și activității de examinare a cauzelor
contravenționale;
d) activității de examinare a cauzelor contravenționale și activitatea de urmărire
penală;
e) nici o variantă nu este corectă.

72. Instrucțiunea privind modul de înregistrare și evidența a

contravențiilor a fost aprobată prin:
a) Ordinul MAI nr.89 din 28 martie 2019;
b) Ordinul MAI nr.85 din 19 februarie 2019;
c) Ordinul MAI nr.80 din 23 martie 2018;
d) Ordinul MAI nr.10 din 10 ianuarie 2019;
e) Ordinul MAI nr.81 din 22 martie 2019.

73. Procedura operațională standard ,,Intervenția primară la fața locului”,

a fost aprobată prin:
a) Ordinul IGP nr.501 din 07 decembrie 2017;
b) Ordinul IGP nr.405 din 14 decembrie 2018;
c) Ordinul IGP nr.204 din 05 mai 2017;
d) Ordinul IGP nr.415 din 16 decembrie 2017;
e) Ordinul IGP nr.450 din 19 decembrie 2018.

74. Membrii echipelor de intervenție primară ale Poliției, odată cu

recepționarea informației Serviciului național unic pentru apelurile de
urgență 112 și/sau a Serviciului de gardă din cadrul Inspectoratului de poliție
care deservește teritoriul administrativ-teritorial unde desfășoară activitatea,
sunt obligați:
a) să nu admită refuzul preluării apelurilor de urgență și să se deplaseze
necondiționat la fața locului în vederea întreprinderii măsurilor prevăzute de
prezenta procedură;
b) să raporteze în Dispeceratele regionale 112/Serviciile de gardă ale
inspectoratelor de poliție despre sosirea la fața locului, circumstanțele cazurilor
stabilite și măsurile întreprinse;
c) să se prezinte la locul solicitat cât mai urgent posibil, dar nu mai târziu de 40
minute în localitățile rurale și nu mai târziu de 5-7 minute în municipiile Chișinău
și Bălți, precum și în centrele raionale;
d) a) și b);
e) a), b) și c).

75. Regulamentul privind organizarea și funcționarea sistemului de control

intern managerial în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost aprobat
prin:
a) Ordinul MAI nr.89 din 28 martie 2020;
b) Ordinul MAI nr.85 din 19 februarie 2019;
c) Ordinul MAI nr.350 din 05 august 2018;
d) Ordinul MAI nr.10 din 10 ianuarie 2019;
e) Ordinul MAI nr.81 din 22 martie 2020.

76. Camera de păstrare a armamentului și safeurile de păstrare a

armamentului pot fi deschise și închise de către:
a) procurorul, care efectuează verificarea;
b) conducătorul subdiviziunii;
c) conducătorul subdiviziunii și procurorul care efectuează verificarea;
d) conducătorul subdiviziunii și persoana de serviciu al Serviciului de gardă;
e) angajaților din cadrul grupei operative.

77. Potrivit ordinului IGP nr.279 din 02 octombrie 2021, sarcina asigurării
securității sediilor și controlul accesului în cadrul subdiviziunilor teritoriale
ale Poliției din subordinea IGP, este atribuită:
a) angajaților Serviciului de gardă;
b) angajaților Serviciului de gardă și Serviciului detenție și escortă;
c) angajaților Serviciului de gardă și Serviciului patrulare al Secției securitatea
publică;
d) angajaților Serviciului detenție și escortă și Serviciului patrulare al Secției
securitatea publică;
e) nici o variantă nu este corectă.

78. Sesizările persoanelor fizice sau juridice despre faptul comiterii unei
infracțiuni sau contravenții, adresate verbal în Serviciul de gardă, sunt
precedate de :
a) raportarea informației primite către conducătorul subdiviziuni;
b) raportarea informației primite către conducătorul organului de urmărire
penală;
c) înregistrarea imediată în Registrul de evidență a altor informații cu privire
la infracțiuni și incidente (Registrul nr.2);
d) a) și b);
e) raportarea informației primite către procurorul de serviciu.

79. Potrivit Instrucțiunilor referitoare la organizarea activității de

urmărire penală în cadrul IGP al MAI, aprobate prin Ordinul IGP nr.138 din
11 noiembrie 2013, la parvenirea sesizărilor cu privire la infracţiuni
(indiferent de forma acestora) care conţin descrierea unei infracţiuni concrete
şi pot servi temei pentru începerea imediată a urmăririi penale fără a se
impune executarea unor acte de constatare, ofițerul operativ de serviciu este
obligat să întreprindă următoarele activităţi:
a) informează, în dependenţă de fapta săvârşită, serviciile de asistenţă medicală
urgentă sau alte servicii competente despre necesitatea implicării la rezolvarea
cazului şi înlăturarea pericolului;
b) organizează blocarea imediată a căilor de plecare a infractorilor, trimite grupul
de capturare, ţinând cont de caracterul infracţiunii săvârşite derulează planuri
operative speciale şi informează de urgenţă organele de poliţie din vecinătate şi
ierarhic superioare despre particularităţile infractorilor dispăruţi
c) imediat informează ofițerul de urmărire penală, desemnat superior al grupului
operativ de urmărire penală și conducerea subdiviziunii Poliției despre infracțiunea
săvârșită;
d) informează conducătorul organului de constatare despre comiterea infracţiunii;
e) a), b), c) și d).

80. Potrivit Instrucțiunilor referitoare la organizarea activității de urmărire

penală în cadrul IGP al MAI, aprobate prin Ordinul IGP nr.138 din 11
noiembrie 2013, superiorul operativ de serviciu poartă răspundere pentru:
a) neinformarea imediată a procurorului de serviciu despre informația primită;
b) neinformarea imediată a șefului Secției investigare infracțiunilor;
c) neinformarea imediată a șefului Secției securitate publică;
d) neinformarea imediată a șefului Secției investigare infracțiunilor și șefului
Secției securitate publică;
e) neinformarea imediată a membrilor grupului operativ de urmărire penală
despre necesitatea deplasării, în deplină componenţă, la faţa locului.