Dragii mei, o să mă joc odată Tata s-a îngrijit de voi,

Cu voi, de-a ceva ciudat. V-a lăsat vite, hambare,

Nu știu când o să fie asta, tată, Pășune, bordeie și oi,
Dar, hotărât, o să ne jucăm odată, Pentru tot soiul de nevoi
Odată, poate, după scăpătat. Și pentru mâncare.
   
E joc viclean de bătrâni, Toți vor învia, toți se vor întoarce
Cu copii, ca voi, cu fetițe ca tine, Într-o zi acasă, la copii,
Joc de slugi și joc de stăpâni, La nevasta, care plânge și toarce,
Joc de păsări, de flori, de câini, La văcuțe, la mioarce,
Și fiecare îl joacă bine. Ca oamenii gospodari și vii.
   
Ne vom iubi, negreșit, mereu, Voi creșteți, dragii mei, sănătoși,
Strânși bucuroși la masă, Voinici, zglobii, cu voie bună,
Subt coviltirele lui Dumnezeu. Cum am apucat din moși-strămoși.
Într-o zi piciorul va rămâne greu, Deocamdată, feții mei frumoși,
Mâna stângace, ochiul sleit, limba scămoasă. O să lipsească tata vreo lună.
   
Jocul începe încet, ca un vânt. Apoi, o să fie o întârziere,
Eu o să râd și o să tac, Și alta, și pe urmă altă.
O să mă culc la pământ. Tata nu o să mai aibă putere
O să stau fără cuvânt, Să vie pe jos, în timpul cât se cere,
De pildă, lângă copac. Din lumea cealaltă.
   
E jocul Sfintelor Scripturi. Și, voi ați crescut mari,
Așa s-a jucat și Domnul nostru Isus Hristos V-ați căpătuit,
Și alții, prinși de friguri și de călduri, V-ați făcut cărturari,
Care din câteva sfinte tremurături Mama-mpletește ciorapi și pieptari,
Au isprăvit jocul, frumos. Și tata nu a mai venit...
   
Voi să nu vă mâhniți prea tare Puii mei, bobocii mei, copiii mei!
Când mă vor lua și duce departe Așa este jocul.
Și-mi vor face un fel de înmormântare Îl joci în doi, în trei.
În lutul afânat sau tare. Îl joci în cîte câți vrei.
Așa e jocul, începe cu moarte. Arde-l-ar focul!
 
Știind că și Lazăr a-nviat,
Voi să nu vă mâhniți, s-așteptați, Tudor Arghezi, De-a v-ați-ascuns...
Ca și cum nu s-a întâmplat
Nimic prea nou și prea ciudat.
Acolo, voi gândi la jocul nostru, printre frați.

EXERCIȚII

1. Precizați câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte: scăpătat, coviltire, sleit, să nu vă
mâhniți, v-ați căpătuit, au isprăvit.
2. Explicați utilizarea virgulei în primul vers al poeziei.
3. Alcătuiește câte două enunțuri folosind expresii / locuțiuni cu verbul a face, respectiv substantivul
foc.
4. În ce ipostază apare eul liric / vocea ficțională?
5. Care este tonalitatea discursului? Cui se adresează eul liric?
6. Ce temă / teme propune opera?
7. Care este particularitatea de abordare a temei jocului? (forma de joc, miza jocului...)
8. Ce rol au verbele, frecvente în anumite secvențe?
9. Transcrieți termenii din următoarele câmpuri lexico-semantice: familie, universul gospodăresc,
universul credinței, moartea.
10. Ce semnificație capătă interferența acestor câmpuri semanice și modul în care sunt distribuiți
termenii?
11. Cu ce motiv literar este asociat jocul și ce semnificație dobândește acesta?
12. Ce semnificație au versurile: „Nu știu când o să fie asta, tată, / Dar, hotărât, o să ne jucăm
odată, / Odată, poate, după scăpătat.”?
13. Explică semnificația enumerației din strofa a doua.
14. Ce rol are imprecația din finalul poemului?
15. Redactează un eseu, de minimum 200 de cuvinte, în care să ilustrezi originalitatea abordării temei
jocului în poezia argheziană De-a v-ați ascuns...