MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XIII -a

MODULUL:
TRASABLITATEA PROCESELOR ÎN CONSTRUCŢIA AERONAUTICĂ

DOMENIU: Electromecanic
NIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN AVIAŢIE

Martie 2009

Page 1
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
AUTOR: GHIBAN CONSTANTIN, prof. gr. I
Grup Şcolar de Aeronautică „Henri Coandă”, Bucureşti

Page 2
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 CUPRINS

1.Competente specifice modulului ....................................................pag. 4

2. Specificul agentiloeconomici..................................................................6

3. Modalitatea de orgasnizare a practicii...................................................13

4. Recomandari privnd respectarea normelor de sanatate si securitatea

muncii......................................................................................................... 14

5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfasurarii practicii....17

6. Organizarea evaluarii..............................................................................30

7. Anexe........................................................................................................31

8. Bibliografie...............................................................................................44

Page 3
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI

Prezentul material se adesează elevilor de nivel 3, domeniul tehnic, calificarea

Tehnician aviaţie.
Calificarea Tehnician aviaţie asigură absolvenţilor capacitatea de a coordona
lucrări de montare şi demontare, întreţinere şi reparaţii la instalaţiile, echipamentele
şi structura aeronavelor, de a lua decizii tehnice privind triajul aeronavelor, de a
efectua activităţi de gestiunea producţiei şi activităţi comerciale.
Unităţile de competenţe aferente acestei calificări, conform STANDARDULUI
DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ sunt următoarele:
UNITĂŢI DE COMPETENŢE CHEIE
1. COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ
2. GÂNDIRE CRITICĂ ŞI REZOLVARE DE PROBLEME
3. MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE
4. UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIEI
5. COMUNICARE
6. DEZVOLTAREA CARIEREI PROFESIONALE
7. PROCESAREA DATELOR NUMERICE
8. INIŢIEREA UNEI AFACERI

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE GENERALE

9. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

10. ASIGURAREA CALITĂŢII
11. ELEMENTE DE PROIECTARE
12. SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII
13. SISTEME DE TRANSMITERE A MIŞCĂRII
14. UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD
15. SISTEME ŞI TEHNOLOGII DE FABRICAŢIE
16. TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU
17. ÎNTREŢINERE PLANIFICATĂ
18. SISTEME DE AUTOMATIZARE
19. SISTEME DE ACŢIONARE ELECTRICĂ
20. CIRCUITE ELECTRICE
21. CIRCUITE ELECTRONICE
22. ASAMBLĂRI MECANICE
23. DETECTAREA DEFECTELOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE

24. AERONAVA - SISTEM DE ZBOR

25. AERODINAMICA ŞI STRUCTURA AERONAVEI
26. CONSTRUCŢIA STRUCTURILOR DE AERONAVĂ
27. TRASABILITATEA PROCESELOR ÎN CONSTRUCŢIA AERONAUTICĂ

Page 4
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 28. APARATE ŞI INSTALAŢII DE NAVIGAŢIE
29. LEGISLAŢIE ŞI NORMATIVE DE AVIAŢIE

Modulul “Trasabilitatea proceselor în construcţia aeronautică” este parte

integrantă a curriculum-ului pentru calificarea profesională de nivel 3 “Tehnician aviatie”,
parcurgându-se integral în clasa a XIII – a, în cadrul stagiilor de pregătire practică.
Unitatea de competenţe relevantă pentru acest modul este:

UNITATEA DE COMPETENŢE 27:

TRASABILITATEA PROCESELOR ÎN CONSTRUCŢIA

AERONAUTICĂ

COMPETENŢE VIZATE:

Competenţa nr. 27.1 :

Asigură pregătirea lucrărilor de fabricaţie şi reparaţie
Competenţa nr. 27.2 :
Urmăreşte lucrările de fabricaţie şi reparaţie
Competenţa nr. 27.3 :
Efectuează probele, încercările şi recepţia

Page 5
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 2. SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI

Elevii aflaţi în ultimul an de studii liceale efectuează stagiile de instruire practică în

atelierele de specialitate ale unor agenţi economici: companii aeriene sau întreprinderi cu
profil aeronautic.
În cazul companiilor aeriene, obiectul de activitate al acestor ateliere îl constituie:
 întreîinerea aeronavelor din dotare;
 efectuarea controalelor înainte şi după zbor;
 reparaţii accidentale;
 revizii şi reparaţii periodice, executate la termene prevăzute pentru fiecare tip de
aeronavă în parte;
 reglaje, încercări, probe statice şi funcţionale.

În cadrul întreprinderilor de aviaţie, activităţile curente sunt:

* fabricaţia de piese primare, subansamble şi ansamble pentru aeronave produse sub
licenţă sau pentru alte firme cu care agentul economic are contracte de colaborare;
* reparaţii accidentale sau executate la termene ale unor aeronave sau componente;
* controale, operaţii de întreţinere curentă, lucrări de deservire tehnică pentru aparate
de zbor;
* probe şi incercări la sol şi în zbor.

Departamentele în care este planificată activitatea de instruire practică a elevilor sunt

stabilite în funcţie de condiţiile specifice ale agentului economic şi de cerinţele unităţii
şcolare. Repartizarea elevilor pe secţii şi ateliere trebuie să asigure condiţiile necesare
pentru dobândirea competenţelor prevăzute în standardul de pregătire profesională.
Pentru aceasta, se recomandă rotirea grupelor de elevi, astfel încât practicanţii să aibă în
final o imagine cât mai completă asupra activităţilor specifice calificării lor.
La încheierea stagiilor de pregătire, şefii de departamente pot solicita încadrarea
unora dintre absolvenţi, selectionaţi în funcţie de rezultatele înregistrate la modulele de
specialitate sau la examenul pentru obţinerea certificatului de calificare profesională şi de
modul cum s-au implicat în activităţile la care au participat în perioadele de instruire
practică.
Facilităţile pe care agentul economic le oferă elevilor, precum şi obligaţiile acestora
faţă de agentul economic rezultă din convenţia cadru încheiată între unitatea şcolară,
agentul economic respectiv şi fiecare elev în parte.
Conţinutul acestei convenţii, încheiată anual, este prezentat în continuare.

Page 6
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 Anexa nr. 1 la OMECT 1702

CONVENŢIE CADRU

privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere /

instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi
tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

● Unitatea de învăţământ ………………………………………………………………
(denumită în continuare organizator de practică)
reprezentată de Director
Dl/Dna……………………………………………..
Adresa organizatorului de practică:
……………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

● Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…………………….

(denumită în continuare partener de practică)
reprezentată de (numele si calitatea)
Dl/Dna…………………………………………….
Adresa partenerului de practică:
…………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..

Art. 1 Obiectul convenţiei

Convenţia stabileste cadrul în care se organizează şi se desfăsoară stagiul de pregătire
practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire
profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………

CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..
calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii
cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate
prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. __________________.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în
prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Page 7
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 Art. 2 Statutul practicantului
Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de
învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale

Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,
cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European
- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia
în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l
primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut
de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă
sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform
reglementărilor în vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului
Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi
securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,
conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat
de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală
profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe
toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la
lucru, partenerul de practică se angajează să înstiinţeze asiguratorul cu privire la
accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).
Art. 5. Responsabilităţile practicantului
Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte
programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă
instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora
(conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform
Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.
Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii,
instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îsi rezervă dreptul de a anula
convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înstiinţat directorul
unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 si Art. 264/1 din
Codul muncii).
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe
care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea
stagiului de practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la
care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le
Page 8
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu
acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre
salariaţii proprii si ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte
integrantă a Convenţiei.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului
instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru
securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în
particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q si r, din Legea nr.319/2006
securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire
asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea
şi sănătatea practicanţilor (Art.177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de
medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe
care l-a adoptat de comun accord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după
caz (Art. 257, Art. 258 si Art. 259 din Codul muncii).
Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă,
în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică
partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale
(în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia
muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra
asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 si Art. 55 al legii 346/2002
modificată de OUG107/24.10.2003).
Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile
contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un
prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce
derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).
În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de
servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul
de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică

În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu
angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,
directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea
stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a

Page 9
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăşii comerciale, etc. (partener de practică) si
primirea confirmării de primire a acestei informaţii.
Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,
organizarea şi supravegherea desfăsurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu
tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele
profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul
de pregătire profesională şi programa scolară corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăsurare a stagiului de pregătire practică

Gratificări sau prime acordate practicantului:
Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la
cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizări:

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de

practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului

de practică):
Dl/Dna …………………………………………...
Funcţia …………………………………...............
Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din

partea organizatorului de practică:
Dl/Dna …………………………………………….
Funcţia …………………………………………….
Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în
permanenţă, pe baza unei Fise de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de
dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei
probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza
notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire
practică.

Page 10
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică
Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un
caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăsurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

Reprezentant
Director
Întreprindere, instituţie,
Unitate de învăţământ
societate comercială,etc
(Organizator de practică)
(Partener de practică)
Numele si prenumele

Data

Semnătura

Ştampila

Am luat la cunostinţă,

Nume si prenume Semnătura

Elev
Părinte elev (pentru elevii minori)
Cadru didactic responsabil pentru
stagiul de practică
Tutore
Data:

Page 11
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 Anexă pedagogică

a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în

întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi
tehnic
1. Durata totală a pregătirii practice

2. Calendarul pregătirii

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în
cazul timpului de lucru parţial):

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea
indicată în Convenţie):

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la

scoală şi în întreprindere

8. Numele si prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a

practicantului pe perioada stagiului de practică

9. Drepturi si responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator

al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică

10. Numele si prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea

condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate
pentru perioada stagiului de pregătire practică

11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică

12. Definirea unităţilor de competenţe si a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada

stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul
aprobat prin OMECT nr.____________________

Unitatea de Modulul de Locul de Activităţi

Competenţa Observaţii
competenţe pregătire muncă planificate

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada

stagiului de pregătire practică

Cadru didactic Tutore Practicant

Data
Semnătura

Page 12
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII

Instruirea practică efectuată în secţiile agenţilor economici este programată sub forma
de săptămâni de instruire comasată. Acest mod de organizare a activităţii prezintă unele
caracteristici, după cum urmează:
 Se desfăşoară sub supravegherea unui coordonator numit de către instituţia de
învăţământ şi agreat de agentul economic;
 Coordonatorul de practică este un maistru instructor din personalul şcolii care are
în încadrarea anuală clasa respectivă;
 Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 3 – 5 membri;
 Grupele sunt distribuite la diverse puncte de lucru în secţiile şi atelierele agentului
economic al căror obiect de activitate corespunde calificării pentru care se
pregătesc elevii şi competenţelor prevăzute in standardul de pregătire
profesională;
 Elevii sunt repartizaţi la muncitori sau maiştri din atelierul unde desfaşoară
practica, urmărind activitatea acestora şi participând efectiv la lucrări sub
îndrumarea lor;
 Acest mod de organizare permite o atentă monitorizare a elevilor, atât de către
muncitorii la care sunt repartizaţi cât şi de către maistrul instructor coordonator din
partea şcolii;
 Elevii se familiarizează cu programul de lucru din atelierele agentului economic şi
cu activităţile specifice domeniului;
 Rotirea grupelor de elevi la toate punctele de lucru stabilite permite dobândirea
tuturor competenţelor cerute de standardul de pregătire profesionalăş
 Săptămânile de instruire practică sunt planificate de unitatea şcolară în funcţie de
încadrarea maistrului care răspunde de clasa respectivă şi de încărcarea
atelierelor;
 Graficul de practică se întocmeşte de comun acord cu reprezentantul agentului
economic, evitându-se planificarea simultană la aceleaşi secţii a mai multor clase.

Page 13
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE
SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII

Desfăşurarea instruirii practice în atelierele agentului economic impune

respectarea cu stricteţe a normelor de sănătate şi securitatea muncii şi a regulamentelor
interne ale acestuia. Elevii iau cunostinţă de prevederile acestor norme înca de la
semnarea convenţiei prezentate anterior. Instructaje privind protecţia muncii sunt realizate
şi la repartizarea elevilor pe ateliere şi la schimbarea locului de practică.
În continuare sunt prezentate principalele prevederi extrase din regulamentul
intern al unui agent economic, referitoare atât la normele de securitate şi sănătate în
muncă specifice domeniului cât şi la dispoziţii interne privind desfăşurarea activităţii
practicanţilor.

OBLIGAŢIILE ELEVILOR PRACTICANŢI

1. SECURITATEA MUNCII

1.1. Să-şi însuşească şi să respecte:

[1] instrucţiunile de lucru şi securitatea muncii la utilajele / dispozitivele /
echipamentele pe care îşi desfăşoară activitatea
[2] normele de securitatea muncii, tehnica securitaţii muncii, apărarea împotriva
incendiilor - generale şi specifice locului de muncă unde îşi desfasoară activitatea
precum şi măsurile stabilite pentru aplicarea acestora
[3] ordinea şi disciplina tehnologică
[4] prescripţiile de exploatare şi întretinere a utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor
tehnologice
[5] regulile de manipulare, transport şi depozitare a materiilor prime şi produselor,
pentru preîntâmpinarea unor potenţiale evenimente
[6] reglementările generaIe şi interne privind SM, All, PMI, precum şi cele de pază şi
acces
1.2. Să respecte programul de lucru stabilit, şi disciplina muncii.
1.3. Să utilizeze integral timpul de lucru pentru efectuarea sarcinilor de lucru.
1.4. Să nu lase în funcţiune utilaje nesupravegheate
1.5. Să execute în totalitate şi la timp dispoziţiile cu privire la măsurile de securitatea
muncii.
1.6. Să respecte normele tehnologice specifice activitaţii şi zonei.
1.7. Să utilizeze corespunzător echipamentul individual de lucru/ protecţie.
1.8. Să-şi desfăşoare activitatea numai în locurile de muncă stabilite de conducătorul
direct.
1.9. Să nu părăsească locul de muncă - în timpul programului de lucru – decât cu
încunoştinţarea şi aprobarea conducătorului.
1.10. Să-şi desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericol de accidentare
sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie cât şi pe ceilalţi.
1.11. Să execute numai activitaţile şi operaţiile pe care Ie cunosc şi pentru care sunt
instruiţi.
Page 14
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
1.12. Să nu introducă în societate şi să nu utilizeze în afara tehnologiei substanţe
periculoase - toxice, inflamabile, explozive - armament, muniţie, materiale radioactive,,
inflamabile, precursori, halucinogene şi alte!e cu regim special de autorizare şi control.
1.13. În cazul în care desfasoară activitaţi de execuţie sunt obligaţi să respecte normele
aplicabile.
1.14. Nu se fac intervenţii la tablourile electrice şi la instalaţii de forţă, chiar dacă acestea
nu sunt sub tensiune.
1.15. În incinta unitaţii cât şi pe drumurile publice să se deplaseze cu atenţie şi numai pe
căile amenajate.
1.16. Nu se circulă cu mijloace de transport destinate materialelor şi altor obiective
1.17. Participă la toate instructajele de securitatea muncii şi la orice acţiune iniţiată în
domeniu.
1.18. Dacă se degajă gaze şi noxe sau există alt pericol în spaţiile de lucru / conexe
anunţă operativ pentru luarea măsurilor corespunzătoare.
1.19. Aduc la cunostinţă orice abatere de la normele de securitatea muncii, orice
defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare, incendiu,
avarii etc.
1.20. Aduc la cunostinţă orice accident de muncă sau de altă natură suferit personal sau
de alte persoane din echipă.
1.21. Să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de accidentare şi să informeze
imediat conducătorul locului de muncă.
1.22. Asigură curăţenia la locul de activitate, colectarea deşeurilor rezultate din procesul
tehnologic / menajere şi evacuarea din incintă.
1.23. Se interzice eliminarea necontrolată a deşeurilor sau incinerarea deşeurilor pe
teritoriul societaţii.

2. APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

2.1. Să respecte locurile de fumat, stabilite şi marcate pe teritoriul societaţii şi în incintă

2.2. Nu se intră în zonele de restricţie aflate sub incidenţa reglementărilor speciale şi în
alte obiective pentru care nu au aprobare de acces.
2.3. Este interzis accesul şi lucrul la instalaţiile de forţă.
2.4. În caz de intervenţie a organelor AU. să faciliteze cu maximum de urgenţă accesul
acestora şi a maşinilor .
2.5. Este interzisă categoric folosirea mijloacelor de încălzire sau iluminare improvizate.
2.6. În cazul observării unui început de incediu să anunţe conducătorul de echipă
2.7. În cazul unor evenimente sunt obligaţi să respecte indicaţiile planului de evacuare.

2. ACCESUL ÎN SOCIETATE

3.1. Accesul in societate se face prin prezentarea ECUSONULUI alocat - legitimare pentru
conformitate cu tabelul existent la posturile de acces.
3.2. Accesul cu mijloace auto se poate permite numai în condiţiile de aprobare.
3.3. Să se supună normelor de control poartă - prezentare ecuson, respectarea regulilor
de introducere/scoatere bunuri cu prezentarea la control a bunurilor şi documentelor.
3.4. Să poarte permanent ecusonul pe teritoriul societaţii.
3.5. Să respecte traseul şi zonele de acces/activitate pentru care au primit aprobare.
3.6. Să nu înstrăineze ecusonul şi să anunţe operativ pierderea acestuia.
3.7. Să predea ecusonul la încetarea activitaţii.
3.8. Deplasarea în afara zonei aprobate nu se permite.
Page 15
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 3. OBLIGAŢII DE CONFIDENŢIALITATE ŞI NORME DE CONDUITĂ

4.1.Să respecte prevederile legale privind protecţia informaţiilor clasificate şi a celor

referitoare la documente, date sau informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.
4.2.Confidenţialitatea datelor şi informaţiilor, din proprietatea societatii, de care au luat
cunostinţă, se asigură şi ulterior plecării din societate pe o perioadă de 5 ani .
4.3. Scoaterea din societate a documentelor, indiferent de suportul pe care se află este
interzisă.
4.4.Scoaterea din societate a unor bunuri ce aparţin societăţii este interzisă.
4.5.Se interzice introducerea în societate de aparate de fotografiat /filmat/înregistrat audio
şi nu se vor fotografia/filma obiective/produse/documente.
4.6. Să păstreze o atitudine, ţinută şi conduită corespunzătoare pe teritoriul societăţii.
4.7. Să nu introducă şi să nu consume băuturi alcoolice în incinta societăţii.
4.8.Să prevină orice evenimente - avarii, incendii, accidente etc. - sunt răspunzatori de
pagubele produse din culpă şi de orice acţiune care scoate din funcţie sau avariază
dispozitivele, maşinile, echipamentele, instalaţiile de lucru etc.
4.9. Să păstreze în bună stare bunurile ce Ie sunt încredinţate în administrare şi folosinţă.
4.10.Furtul, delapidarea, distrugerea sau degradarea intenţionată a bunurilor din
patrimoniul societaţii atrag consecinţele legale.

Page 16
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 5.INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII
PRACTICII

Pentru a sprijini elevul în dobândirea competenţelor prevăzute în standardul de

pregătire profesională, se utilizează o serie de instrumente de lucru, cum ar fi: jurnal de
practică, fişe de observaţie, fişe de lucru, studii de caz, proiecte.
În cele ce urmează sunt prezentate câteva exemple de astfel de materiale de
lucru. Temele acestora vor fi alese, desigur, pentru fiecare elev sau grupă de elevi, în
funcţie de obiectul de activitate al locului unde îşi desfăşoară activitatea de instruire
practică. Exemplele oferite în continuare se referă cu precădere la lucrări de reparaţie şi
întreţinere, la probe statice şi funcţionale ale aeronavelor sau ale unor componente ale
acestora.

5.1. JURNAL DE PRACTICĂ

Jurnalul de practică poate fi un caiet în care în care elevul consemnează periodic

datele cele mai semnificative legate de activitatea desfăşurată în orele de instruire
practică. O posibilă formă a unei file dintr-un astfel de jurnal este următoarea:

Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul:
Tema:
Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat?
…………………………………………………………………………………………………..

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

…………………………………………………………………………………………………………
……..
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut?

…………………………………………………………………………………………………………
…

4. Ce anume nu v-a plăcut?

...............................................................................................................................................................

Page 17
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 5.2 FIŞE DE OBSERVAŢIE

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 1

1. Urmăriţi, în atelierele agentului economic în care desfăşuraţi activitatea de instruire

practică, procesul tehnologic de reparaţie a unei piese din structura avionului.
2. Completaţi fişa de mai jos pe baza observaţiilor făcute.

Defecte Modalităţi de Materiale Utilaje folosite Documente de

constatate remediere necesare lucru

Page 18
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 2

1. Urmăriţi procesul de probare a unui agregat ( exemplu: o jambă a trenului de

aterizare).
2. Completaţi tabelul următor cu parametrii efectiv măsuraţi şi precizaţi modalităţile de
lucru.

Nr. Parametrii de probă Condiţii Valori Mod de lucru

tehnice efective
impuse
1. Volumul de lichid V= 1500 cm3
2. Cursa tijei amortizorului L= 160+1mm
3. Strângere supapă M=6+
0,5Kgfm
4. Verificare la etanşeitate a Nu se admit
amortizorului încărcat cu lichid bule de azot
şi azot la p=50Kgf/cm2 timp de în baie şi
2 ore pierderi de
presiune
5. Strângere piuliţă M= 310+ 30
Kgfcm.
6. Presiune de încărcare cu azot P= 15+1
Kgf/cm2

Notă: Primele coloane ale tabelului au fost completate pentru exemplul precizat în
enunţ. Elevii vor completa întregul tabel în funcţie de agregatul la ale cărui probe
au asistat.

Page 19
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 3

1. Urmăriţi procesul tehnologic de reparaţie a unei fisuri într-un panou de tablă.

2. Completaţi, pe baza observaţiilor, fişa de mai jos.

Nr. Material Reper Cantitate Unităţi de

măsura
1.
2.
3.
4.
5.

Page 20
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 4

1. Urmăriţi, în atelierele agentului economic în care se desfaşoară stagiile de

practică, tehnologia de realizare a unui subansamblu.
2. Completaţi fişa de mai jos.

Denumire Piese Materiale Utilaje, Metode de

subansamblu componente folosite dispozitive asamblare
utilizate

Page 21
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 5.3. FIŞE DE LUCRU

FIŞA DE LUCRU NR. 1

1. Verificaţi cursele flapsurilor şi suprafeţelor de comandă ale unui avion.

2. Completaţi fişa de măsurători de mai jos.
3. În funcţie de rezultatul măsuratorilor, precizaţi dacă montajul comenzilor a
fost bine executat.

Nr. Suprafaţa Sens Unghi de bracaj Cursa comenzii în

mobilă bracaj mm.
Necesar Existent Necesar Existent
Stânga Dreapta
1. eleron sus 250+1030’ 221+13
jos 150+10 133+9
2. flaps aterizare 450+20 696+32
decolare 200+10 316+16
3. profundor sus 300-10 280,5-9
jos 170-10 160-9,5
4 direcţie dr. 250+10 587
stg. 250+10 587

Page 22
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 FIŞA DE LUCRU NR. 2

Figura de mai jos prezintă o metodă de reparaţie a unui panou de tablă.

1. Identificaţi elementele numerotate pe desen.
2. Întocmiţi o listă cu materialele necesare pentru reparaţie.
3. Descrieţi modul de remediere.

Page 23
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 FIŞA DE LUCRU NR. 3

Tabelul de mai jos reprezintă un extras din fişa de nivelare a unui avion.
1. Precizaţi ce semnificaţie au punctele de nivel ale avionului trecute în
coloana a doua.
2.Descrieţi modalitatea de măsurare a cotelor de nivel.
3.Completaţi fişa de nivelare cu valorile efectiv măsurate.

Dimensiuni reale
Lucrarea Cote măsurate Dimensiuni după reparaţie
executată impuse Stânga Dreapta
Nivelarea 1 deasupra lui 36 5,4 + 1
avionului în linie 5 stg. deasupra lui 5 0 + 0,5
orizontală de dr.
zbor
Nivelarea 9 stg. deasupra lui 0+2
planului central 9 dr.
9 deasupra lui 10 70 + 2,5
Nivelarea 13 deasupra lui 14 47 + 4
planului median 17 deasupra lui 18 20 + 3
Nivelarea vârfului 13 deasupra lui 9 25 + 6
de plan

Page 24
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 FIŞA DE LUCRU NR. 4

Planificarea procesului de întreţinere a unui echipament din dotarea

atelierului de instruire practică

1. Selectaţi un echipament din dotarea locului de instruire practică

2. Identificaţi componentele care urmează să fie întreţinute
3. Definiţi acţiunile de întreţinere relevante
4. Pregătiţi programul operaţional de întreţinere

Elevii vor avea în vedere:

- modul de organizare a locului de muncă;
- respectarea normelor de tehnica securităţii muncii în timpul lucrului;
- respectarea ordinii executării operaţiilor;

Page 25
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 5.4. STUDIU DE CAZ

STUDIU DE CAZ NR. 1

Figura de mai jos ilustrează modalitatea de reparaţie a unei fisuri în învelişul

fuzelajului.
1. Identificaţi elementele numerotate pe desen.
2. Enumeraţi principalele operaţii ale procesului tehnologic de reparaţie.
3. Precizaţi alte defecte întâlnite la învelişurle metalice.

Page 26
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 STUDIU DE CAZ NR. 2

În figura următoare este reprezentată montarea unei eclise de reparaţie la

învelişul bordului de fugă al aripii.
1. Identificaţi elementele numerotate.
2. Enumeraţi documentele tehnice necesare pentru realizarea lucrării.
3. Întocmiţi o listă cu materialele şi utilajele folosite.

Page 27
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 STUDIU DE CAZ NR. 3

Formarea unui profil OMEGA cu set de role este prezentată în figura următoare.
Desenul „a” ilustrează fazele profilării, iar „b” prezintă forma ultimei perechi de role.

1.Explicaţi în ce constă metoda prezentată.

3. Descrieţi cum este organizat locul de muncă şi indicaţi utilajele folosite.
2. Enumeraţi alte metode utilizate pentru fabricarea profilelor din tablă.

5.5. PROIECT

Page 28
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 Elaboraţi un proiect cu tema PROBE ŞI ÎNCERCĂRI LA SOL ŞI ÎN ZBOR ALE
AVIONULUI.
Proiectul va cuprinde:
1. Pagina de titlu
 Numele şcolii
 Numele candidatului
 Clasa
 Calificarea profesională
 Numele îndrumătorului
2. Tema proiectului
3. Cuprinsul
4. Conţinutul propriu-zis
 Scopul probelor şi încercărilor la sol şi în zbor
 Probe de omologare şi control ethnic
 Încercări statice ale structurii de rezistenţă
 Reglaje şi probe funcţionale la sol
 Norme de sanătatea şi securitetea muncii
5. Bibliografie
6. Anexe
 Desene
 Schiţe
 Experimente
 Măsurători

5.6. PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

Portofoliul este :
• Instrument de evaluare (informaţii asupra învăţării şi progresului elevilor)
• Instrument de autoevaluare (relevant pentru progresului elevului).
• Instrument de evaluare destinat părinţilor sau comunităţii –trebuie să
cuprindă cele mai semnificative produse ale elevului.
PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ va conţine :
- Jurnal de practică
- Fişe de observaţie
- Fişe de lucru
- Studii de caz
- Proiecte/ miniproiecte

6. ORGANIZAREA EVALUĂRII

Page 29
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor
probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate
din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm:
 observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite
evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în
permanenţă, pe baza unei Fise de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de
dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei
probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza
notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire
practică.
 autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune/modifica programul propriu de
învăţare.
 metoda exerciţiilor practice

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

 fişe de observaţie şi fişe de lucru
 chestionarul
 fişe de autoevaluare
 miniproiectul – prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea
reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un
proiect.
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate
de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
Evaluarea trebuie să fie o evaluare de tip continuu, corelată cu criteriile de
performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de
Pregătire Profesională corespunzător calificării. În parcurgerea modulului, se va utiliza
atât evaluarea de tip formativ, cât şi cea de tip sumativ.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor
specificate. O competenţă se va evalua o singură dată.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este
lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Page 30
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 7. ANEXE

Această secţiune conţine modele de rezolvare ale unora dintre temele

propuse în capitolul anterior.

Page 31
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 JURNAL DE PRACTICĂ

Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul: Trasabilitatea proceselor în construcţia aeronautică
Tema: Asamblarea chesonului central al aripii
Sarcina de lucru: Studierea documentaţiei tehnice; urmărirea procesului tehnologic de
asamblare; participarea în echipă la lucrările de asamblare.

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care

le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
Studierea fişelor tehnologice; montarea pe gabaritul de asamblare a pieselor şi
subansamblelor; poziţionarea componentelor; asamblarea lor prin nituire.
Am participat la operaţiile de poziţionare cu ajutorul agrafelor, la aplicarea soluţiei
anticorozive, aplicarea pastei de etanşare în zonele unde se execută o nituire etanşă.
De asemenea, am contribuit la realizarea operaţiilor de nituire.
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
Am urmărit şi am participat la executarea unei lucrări complexe. Am observat cum se
utilizează documentaţia tehnică, ce materiale şi ce dispozitive de lucru se folosesc.
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut?
Mi+a plăcut modul cum se lucrează în echipă, cum se respectă etapele prevăzute de
fişele tehnologice şi regulile de protecşie a muncii.
4. Ce lucruri/ evenimentel nu v-au plăcut?
Zgomotul produs în timpul operaţiilor de nituire.

Page 32
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 3

1. Urmăriţi procesul tehnologic de reparaţie a unei fisuri într-un panou de

tablă.
2. Completaţi, pe baza obsrvaţiilor, fişa de mai jos.

Nr. Material Reper Cantitate Unităţi de

măsura
1. Tablă inox AMS5510 0,06 m2
2. Nituri MS20470AD6 0,100 Kg.
3. Etanşant PR1436GB2 0,100 l
4. Solvent Acetonă 0,5 l
5. Cârpă Pânză albită 0,5 m

FIŞA DE LUCRU NR. 3

Page 33
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 1. Precizaţi ce semnificaţie au punctele de nivel ale avionului trecute în
coloana a doua.
Din construcţie, pe celula avionului sunt materializate o serie de puncte,
numite puncte de nivel, astfel amplasate încât măsurându-le cotele să se
poată constata dacă în structura avionului s-au acumulat unele deformaţii
care ar putea modifica principalele caracteristici geometrice sau
aerodinamice.
2.Descrieţi modalitatea de măsurare a cotelor de nivel.
Avionul este ridicat şi aşezat în poziţie orizontală cu ajutorul unor cricuri. Se
aşează, în poziţie verticală, sub punctele de nivel, o riglă gradată şi se
măsoară cotele punctelor respective cu ajutorul unui teodolit montat pe un
trepied în faţa avionului.
3.Completaţi fişa de nivelare cu valorile efectiv măsurate.

Dimensiuni reale
Lucrarea Cote măsurate Dimensiuni după reparaţie
executată impuse Stânga Dreapta
Nivelarea 1 deasupra lui 36 5,4 + 1 6
avionului în linie 5 stg. deasupra lui 5 0 + 0,5
orizontală de dr. 0
zbor
Nivelarea 9 stg. deasupra lui 0+2 0 0
planului central 9 dr.
9 deasupra lui 10 70 + 2,5 76 76
Nivelarea 13 deasupra lui 14 47 + 4 57 52
planului median 17 deasupra lui 18 20 + 3 20 17
Nivelarea vârfului 13 deasupra lui 9 25 + 6 34 30
de plan

Page 34
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 STUDIU DE CAZ NR. 1

Figura de mai jos ilustrează modalitatea de reparaţie a unei fisuri în învelişul

fuzelajului.
1. Identificaţi elementele numerotate pe desen.
1 – panou de tablă; 2 – eclisă de ramforsare; 3 – fisură; 4 – gauri de limitare
2. Enumeraţi principalele operaţii ale procesului tehnologic de reparaţie.
Se execută găurile de limitare pentru a împiedica propagarea fisurii. Se fabrică o
eclisă din acelaşi material ca şi învelişul şi de aceeaşi grosime. Se execută
găurile pentru nituri în înveliş şi în eclisă. Se asamblează eclisa pe înveliş prin
nituire..
3. Precizaţi alte defecte întâlnite la învelişurle metalice.
Deteriorări ale protecţiei anticorozive, coroziuni, zgârieturi, adâncituri, flambaje,
slăbirea niturilor.

PROIECT

Page 35
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 REPARAREA STRUCTURII DE REZISTENŢĂ A ARIPII

1. DEFINIŢII. GENERALITĂŢI
Eliberarea certificatului de navigabilitate, după obţinerea parametrilor şi performanţelor
necesare la sfîrşiţul ciclului de fabricaţie al unei aeronave, marchează începutul ciclului
său de exploatare. Prin exploatarea unei aeronave se înţelege utilizarea rentabilă a
parametrilor şi performanţelor acesteia pentru executarea unui număr cât mai mare de
misiuni de transport aerian. Aceasta. presupune reaIizarea pe parcursul ciclu,lui de
exploatare a anumitor lucrări de reparaţii, de deservire şi întreţinere care să asigure o
perioadă cât mai mare de disponibilitate pentru zbor a aeronavei. Având în vedere că
aeronavele constituie mijloacele de transport cele mai moderne, ce înglobează în
construcţia mecanisme, agregate, aparatură şi instalaţii de cel mai înalt nivel tehnic,
menţinerea lor în stare de disponibilitate pentru zbor necesită o varietate foarte mare de
lucrări, în funcţie de tipul, destinaţia şi condiţiile de exploatare ale aeronavei. Aceste
lucrări se pot clasifica în două categorii importante:

a. Lucrări de deservire şi întreţinere

Se execută înainte şi după fiecare misiune de zbor a aeronavei, cu scopul de a se

verifica starea tehnică a agregatelor, instalaţiilor şi ansamblelor aero navei, precum şi
pentru efectuarea reglajelor, echipărilor şi alimentărilor necesare misiunii de zbor. De
asemenea, pe măsura acumulării de ore de zbor, pentru fiecare tip de aeronavă se
prevăd lucrări de înţreţinere suplimentare. Acestea se efectuează după fiecare 25,
50, 100, 200 etc: ore de zbor în scopul reviziei anumitor agregaţe ai căror parametri
se modifică pe par cursul exploatării. Exemple de agregate din această categorie pot fi
: filtre, amortizori, baterii de acumulatori, subansamble din sistemul de frînare şi altele.

b. Lucrări de reparaţie

Ele se execută în scopul depistării şi înlăturării uzurilor agregatelor şi ansamblelor

aeronavei în vederea restabilirii parametrilor şi performanţelor acesteia. În timpul
exploatării, structura aeronavei precum şi restul agregatelor şi instalaţiilor acumulează
- ca orice maşină - o serie de uzuri şi defecte. Deoarece procesul de uzură este
imposibil de evitat, pentru fiecare mecanism şi agregat sunt prescrise anumite valori
maxim admisibile de uzură pînă la care securitatea de .zbor nu este periclitată.

În momentul în care uzura unui agregat se apropie de valoarea maxim admisibilă,

acesta trebuie demontat pentru ca prin reparaţie să i se înlăture uzura şi să i se refacă
parametrii iniţiali. Dacă uzura mai multor agregate, inclusiv a unor ansamble de structură
se apropie de valoarea maxim admisibilă, este necesar ca aeronava în întregime să fie
introdusă în reparaţie. Periodicitatea şi termenele la care trebuie executate lucrările de
'reparaţie sunt stabilite în funcţie de tipul şi destinaţia aeronavei, astfel încît să se menţină
disponibilitateade zbor pe toată durata de serviciu proiectată de constructor.

Resursele tehnice ale aeronavelor

Durata de serviciu a unei aeronave se exprimă în număr de ore de zbor şi în ani şi

reprezintă resursa tehnică totală. Resursa tehnică totală (R.T.T.) reprezintă deci întreaga
activitate a aeronavei pînă la starea tehnică limită, cînd reparaţia nu mai este posibilă în
Page 36
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
continuare din punct de vedere tehnic, sau nu mai este rentabilă din punct de vedere
economic. Pentru unele tipuri de aeronave se stabileşte şi o resursă tehnică dintre
reparaJii (R.T.R.) care se exprimă de asemenea în număr de ore de zbor sau în ani şi
reprezintă activitatea aeronavei până la starea tehnică limită, ce impune restabilirea pe
calea reparaţiei a elementelor de bază şi a parametrilor aeronavei. Resursele tehnice ale
aeronavelor sînt stabilite pe baza recomandărilor uzinei constructoare, ale institutelor de
cercetări, a experienţei de exploatare şi reparaţie. Ele pot fi modificate pe măsura
acumulării experienţei de exploatare şi de reparaţie a tipului respectiv de aeronavă.

2.REPARAŢIA CAPITALĂ A STRUCTURII ARIPII

2.1. Pregătirea aripii pentru reparaţia capitală

La reparaţia capitală, controlul şi reparaţia structurii aripii se execută după demontarea

acesteia de pe avion.Aripa se demontează de pe avion cu ajutorul unei macarale.Înainte
de a se efectua lucrările de reparaţie a structurii la aripa demontată, este necesar să se
execute în plus urmatoarele lucrări:

1. Se demontează toate capacele de control şi trapele tehnologice;

2. Se demontează din interiorul aripii următoarele:

- rezervoarele pentru combustibil;

- subansamblurile şi detaliile comenzilor de flaps şi aripioare, cum ar

fi:cabluri,tije,leviere etc.

- cablajele şi agregatele instalatiilor electrice .

3. Se spală complet aripa la interior şi la exterior

4. Se triază structura aripii
5. Fişa de triere este primită în atelier de către maistru

După ce au fost facute operaţiile pregătitoare reparaţiei aripii se incepe reparaţia

propriu-zisă.

2.2. Reparaţia invelişului aripii

Învelişul aripii poate avea următoarele defecte sau uzuri: spărturi, crăpături,
coroziuni, flambaje etc.
Porţiunea de învelis pe care există unul din defectele de mai sus trebuie să fie decupată
după un contur dreptunghiular cu rotunjiri la colţuri. Peste aceastădecupare se va nitui un
petic de reparaţie numit eclisă.
Procesul tehnologic general al unei reparaţii a învelişului aripii prin aplicarea unei eclise de
reparaţie este urmatorul:

Page 37
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 1. Zona degradată a învelişului se decupează;

2.Se execută o eclisă la dimensiunile prevăzute în desen;

3. Se trasează pe eclisă găurile pentru nituri şi se face găurirea;

4.Se demontează eclisa şi se debavurează găurile din înveliş şi din eclisă.

5.Eclisa se trimite la eloxare si grunduire;

6.După uscarea grundului, se nituieşte eclisa la înveliş.

Confecţionarea portiţelor tehnologice în învelişul aripii

Pentru repararea elementelor structurii de rezistenţă (lonjeroane,lise,nervuri)

sunt necesare portiţe de acces la zona care trebuie reparată. Acestea se numesc
portiţe tehnologice de reparaţie. Numărul acestor portiţe este limitat.
Portitele tehnologice se execută de obicei de formă rotundă sau
dreptunghiularăşi pot fi demontabile sau nedemontabile.

Fig.1. Portiţă tehnologică pe învelişul bordului de fugă:

1 - înveliş; 2 – ramă; 3 – capac; 4 – lise; a – conturul decupării

Reparaţia flambajelor

Un defect caracteristic învelisului aripii este flambajul panourilor de înveliş. Un

panou se consider flambat atunci când suprafaţa acestuia prezintă

Page 38
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 umflaturi ,burduşiri sau cutări etc. Flambajul poate fi provocat de lovituri accidentale
sau de erori de execuţie la construcţie sau la reparaţia structurii. Principalele erori
de execuţie sunt:

- greşeli de păsuire;

- greşeli de găurire;

- greşeli de nituire;

- greşeli de succesiune a nituirii.

Indiferent de mărimea amplitudinii deformaţiei panoului, dacă exercitând o apăsare

pe deformaţia învelişului, oscilaţiile acestuia sunt însoţite de pocnituri sau de antrenarea în
oscilaţie şi a altui panou învecinat, flambajul este inacceptabil şi trebuie luate măsuri de
remediere.
Remedierea flambajului panourilor de înveliş se poate executa astfel:
- prin montarea unor Iise de rigidizare, care impiedică deformarea sub acţiunea
eforturilor în timpul funcţionării;
- prin înlocuirea panoului defect şi montarea altuia corect păsuit şi nituit;
Când zona flambată este localizată într-un sector marginal al panoului,se poate
încerca o desnituire parţială şi renituirea cu nituri supracotate.

2.3. Reparatia lonjeroanelor

Lonjeroanele aripilor precum şi ale ampenajelor , flapsurilor şi eleroanelor constituie
elementele de rezistenţă cele mai importante din structura aeronavelor.
În mod natural, uzurile sau deteriorările acestora nu sunt cauzate de eforturile şi
solicitările obişnuite ce se produc in timpul funcţionării aeronavei, ci de unele avarii
accidentale sau din cauza exploatării greşite.
În orice caz, reparaţiile la lonjeroane se execută numai după documentaţii avizate
de constructorul aeronavei.

Page 39
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 Fig.2. Reparaţia inimii longeronului: 1 – inima longeronului; 2 – eclisa de reparaţie;
3 – talpa inferioară; 4 – talpa superioară; 5 – montanti; 6- -nituri.

2.4. Reparaţia nervurilor

Nervurile aripilor precum şi ale ampenajelor, flapsurilor şi elemenelor de comandă
sunt de constructie secţionată, adică sunt construite din mai multe segmente delimitate de
poziţia lonjeroanelor. ,
Nervurile sunt construite din trei sau mai multe segmente separate: bordul de atac
al nervurilor, partea dintre lonjeroane şi bordul de fugă.
Partea cea mai solicitată a unei nervuri şi deci partea unde pot fi întâlnite mai
frecvent uzuri este zona dintre lonjeroane a nervurii, care împreună cu lonjeroanele
constituie scheletul de rezistenţă al aripii.
În general, defectele întâlnite la reparaţia capitală a aripilor la nervuri sunt:
crăpături ce apar, de obicei în zona decupărilor pentru lise, burduşiri şi adânciri, spărturi
sau de pierderea stabilităţii inimilor nervurilor.

a) Reparaţia bordului de atac al nervurilor

Bordul de atac al aripii este cel mai expus la deformaţii şi degradări prin lovituri ce
se pot întâmpla în timpul exploatării.
De exemplu, vârful aripii este deformat şi fisurat din cauza unei lovituri puternice pe
învelişul bordului de atac. Reparaţia unui astfel de defect se vexecută astfel:
Page 40
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 1. Se decupează porţiunea degradată de înveliş;

2. În funcţie de gravitatea uzuriiţ vârful nervurii se desnituieşte în vederea înlocuirii

sau se taie numai zona deformată şi fisurată a vârfului nervurii;
3. Se confecţionează după model un detaliu nou de vârf de nervură care se va
monta in locul celui uzat;
4. În mod asemănător se confecţionează eclise de înnădire;
5. Vârful de nervură şi eclisele se trimit pentru exolat şi grunduit;
6. Se potrivesc piesele noi la locul de asamblare, se contragaureşte vârful nervurii
după găurile din eclisele de înnădire,se debavurează după găurire şi se execută nituirea
indicata de desen. Înainte de nituire se va verifica dacă piesa noua este păsuită corect ca
să fie respectat profilul aripii în zona respectivă;
7. Se confecţionează şi se montează un panou nou de înveliş în zona decupată a
învelişului.

Fig.3. Reparaţia bordului de atac al nervurii: 1- -segment de nervură care se

înlocuieşte; 2 – eclisă de înnădire; 3 – bordul de atac; 4 – eclisă de înnădire.

b) Reparaţia bordului de fugă

Page 41
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 Defectele şi uzurile întâlnite de obicei la borduri le de fugă ale nervurilor sunt
similare cu cele întâlnite la bordurile de atac. Din acest motiv şi felul de reparaţie este
asemănăror.

Fig.4. Reparaţia bordului de fugă al nervurii: 1 – porţiunea avariată; 2 – profil de

ramforsare; 3- profil marginal; 4 – nituri cu cap semirotund; 5 – nituri cu cap înecat

c) Reparatia părţii mijlocii a nervurilor

Degradările întâlnite la porţiunea dintre lonjeroanele nervurilor sunt produse de cele

mai multe ori de spărturi sau străpungeri ale învelişului.
În funcţie de caracterul distrugerii, reparaţia nervurii se poate executa prin:

- montarea unei eclise de ramforsare - se execută pentru remedierea defectului de

fisurare în zona decupărilor pentru lise ale nervuri lor;

- înlocuirea porţiunii degradate printr-o insertie - se execută pentru reparaţia părţii

centrale a inimii unei nervurii de rezistenţă fisurată.

3.Bibliografie
- P. Iliescu, P. Mitu, Gh. Stoian – “Manualul tinichigiului structurist de aviaţie”

Page 42
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
- S. Galetuse, P. Mitu, I. Predoiu, G. Stoian – “Construcţia aeronavelor”, E.D.P.
1982
- Note de curs

Page 43
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 8.BIBLIOGRAFIE

* P. Iliescu, P. Mitu, Gh. Stoian – Manualul tinichigiului structurist de aviaţie,

E.D.P. 1974
* S. Galetuse, P. Mitu, I. Predoiu, G. Stoian – Construcţia aeronavelor, E.D.P.
1982
* S. Galetuse, P. Mitu, Gh. Stoian - Construcţia aeronavelor, E.D.P. 1980
* V.N. Constantinescu, S. Galetuşe – Fabricaţia maşinilor aeriene – I.P B. 1975
* Virgil Iliescu – Tehnologii curente în construcţia de avioane şi elicoptere –
Scrisul românesc 1985
*Al Nica, N.Gugui, P. Iliescu, Gh. Coman - Bazele fabricatiei navelor
Aerospatiale, Ed. Tehnica, 1986

Page 44
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic