Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 2.note de Curs - Tesut Epitelial

    Încărcat de

    Adriana
    7 vizualizări5 pagini
    medicina

    Titlu original

    2.Note de Curs.tesut Epitelial (2)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    medicina

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    7 vizualizări5 pagini

    2.note de Curs - Tesut Epitelial

    Încărcat de

    Adriana
    medicina

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 5
    ‘TESUTUL EPITELIAL (2) (2021) - NOTE DE CURS POLARITATEA CELULEI EPITELIALE $I A TESUTULUI EPITELIAL, Epitelile prezintd polaritate in direcic vertical (polaitate celularé sau apico-bazala) si polaritate in direcie orizontala (polaritate tisuara). Achizitia polarity asigura forma celuiei epiteiate, poztia i functia acesteia in cadrul unui epiteliu, Procesul in urma ctruia se stabileste poaritateaepitcialé este iniiat de semnate vente dela nivelul matricei extracelulare Polaritatea celulei epiteliale(polaritatea apico-bazali) Polaritatea celulard (apico-bazala) se referd la existena la nivelul membranei eeluleiepitliale a unor domenii membranare distincte care diferd din punct de vedere biochimic, structural si funetional, ele confindnd seturi diferte de proteine si lipie. In mod obisnuit,celulele epteiale au doua dome membrana aflae in contact cw medi eximeslre diferite: damenial apical care vine in report cu compartimentul extem (mediul exter sau cavitatea unui organ), reprezentat de memibrana plasmatic& apical gi domeniul bazolateral care vine in raport cu matrieca extacelulers, reprezentat de membrancte plasmatice bazala i laterale, Domeniul bazal vine in raport cu membrana bazald, in timp ee domeniile laterale imeraejioneacs eu celulele invevinate, Cele doud domeni membranare sunt separate de un complex jonctional apical. La majoritatea celulelor epiteliale exist un subdomeniu care se extinde din ddomeniui apical, numit eil primar. Acesta are o comporitie lipidicd si proteica unica, diferta de restl ‘membranei apicale si un rol esenjial in reglarea procesului de semnalizare. Domeniul apical realizeazi specializari membranare reprezentate de microvli,cilificsi(Stereocii,eili vibra (kinetoclt) si pli membranare apicale (cuticule). Stabilirea i menjnerea polaritait celui epitelale sunt ghidate de un program de polaritte epitelala care are la baz un mecanism complex. El implied mai multe etape: recrutarea unor complexe proteice de polartate, initierea contactelor celula-celula si formarea complexul jonetional apical, interactiunea dintre complexele proteice de polaitate si complexul jonetional apical, realizarea asimetrici biochimice a domeniitor membransre apical si bazolateral si rearanjamental componentelor citoscheletuli Factor cheie responsabili de stabilirea polaiijit apico-bazale sunt tri complexe proteice numite complexe de polaritate, inalt conservate pe scara filogenetica: complexul proteic Crumbs (CrbyPalsl/ PATI), situat la nivelul membranei spicale; complexul proteic Par (Panttion defective) (Par3/Par6/ aPKC), situat apical, in dreptul jonetiunilor strénse si complexul proteic Scribble (ScribyDle/Lel), localizat bazolateral. ‘Cu exceptia protein Crumbs (transmembranara), proteinele din complexele de polartate sunt localizte in cortexul celular (citoplasma perifericd), ele interactionind cu proteine ‘membranare. Complexul Crumbs este esenfial pentru formarea domeniului membranar apical, eomplexul Par este nevesar former fronieeidintre domeniul apical si lateral, iar complexul Scribble este necesar azolateral. Pierderea sau supraexpresia unui complex proteie afeetezi Pierderen complexulii Crumbs impiedic® formarea extinderea domeniului apical si pierderea celui lateral Primut pas tn realizaea potartii elute epteialeexteorganizarea unui grup de celuteepitliale intr un singur strat prin stabilrea contactelor de tip celuli-celul si celuld-matrie extracelular Procesul este sttdns legatd de formarca unui complex jonctional apical care include o jonetiune sudusé (mula ‘occludens) si o jonetiune de ancorare (zonula adherens). Contactele primordiale dintre celule epiteliale au forma unor spoturi si se realizeaza cu ajutorul unot proeminente membranare. Ele vor fi ulterior reorganizate de citre citoscheletul de actind in jonetiuni. Contactele celulé-celuld sunt initiate de componente din familia nectinelor car, la rindul lor, recruteazi caderind E pentru a forma zonula adherens. Ulterior sunt recrutate claudinele pentru a forma, apical de jonctiunea adherens, jonctiunea sirdnsd. Caderina E este consideraté molecula chee in formarea complexului joncfional apical deoarece recrutarea ei Ia viitorl loc de contact celuli-celulé determin initierea forma jonct Caderina E, o glicoproteind transmembranara cu actvitate Ca" dependent, are un domeniu extracelular aledtuit din einei unity identce (domeniile caderinei) unite prin regiuni la niveluleXrora se fixeazt Ca™ si un domeniu citoplasmatic care se leagi de citoscheletul de actind in functie de concentraia Ca", ddomenialextracelular este rigid (la concentrate mare de Ca) sau flexbil (la concentrate mcd de Ca™ In prezenta Ca, fiecare domeniu extracelular se unegte cu un domeniu similar al unci molecule de caderind E din celula adiacent,realizind interactiuni homofile, Zonula occludens este formata din tei familii de proteine transmembranare, respectiv ocludine, chaudine yi molecule de adeziune GAM), organizate intr-un sigiiu etans tn urma interaciunilor domeniilor lor extracelvlare eu domenit similar ale moteculelor localizate la nivelul celulei adiacente. Domeniile eitoplasmatice ale acestor proteine se asociaz cu proteine de ancorare, care atageaza joncfiunea la eitoscheletul perijonefional. Jonetiunea ‘transi previne diftza laterald a proteinelor gi lpidelor membranare, consttuie © barieri selectiva care controleaza difuzia moleculelor prin spatiul paracelular si mentine distincte cele dows domenii ‘membranare. Implicarea complexelor proteice de polaritate in formarea complexului jonejion! apical este subliniaté de observatia ci perturbarea oricirui membru din complexele Crumbs, Par sau Seriblle afecteaza integritatea jonefiuni strénse. lerarhia precisi de recrutare si interacfiune intre proteinele de Polaritate si componentele complexului jonctional apieal nu sunt pe deplin elucidate, Se presupune cd Stabilirea contactelor primordiale induce recrutarea si activarea proteinelor de polaritae, ear, la rindul lor, asigurd livrarea la nivelul membrane! a componeniclor din joncfiunea adherens, consolidaial ‘contact Puncfilespecifice ale Uomeniilor meubranare apical si bazolateral se bazeaza pe compozitia distincta @ acestor domenii din punet de vedere al confinutului in protene si lipide membranare, Initial, proteinele si lipidele membranare sunt imprastiate la nivelul supratajei membranare a celulei, Ulterior, ele se redistibuie in timpul formarii contactelor celuli-celula. si celult-matrice extracelulard. Asimetria biochimicé a celor dous domenii membranare este rezultatul fixiri selective a proteinelor si lipidelor in omenii membranare specifice, proces care implies remodelarea membrane! celulare. Generarea celor out domenii membranare este decalata in timp. Generarea domeniului apical al celulei este un proces rapid, indus de initierea contactelor celuli-celula san cet timp ce generatea domeniului tunor contacte extinse celula-celul. realizarea funetiilor de absorbjie si secrete: protein-enzime, proteine de transport ({ransportor de glucozd, transportor de ‘aminoacizi, antiport NaI", aquaporine) si canale ionice. Domreiul buzolateral eonjine enzime (eX. \Na‘/k- ATP-aza), pompe si canale ionice implicate in functionalitatea celulei, precum si molecule implicate 1m comuniearea intercelulara, n adezivitatea intecelulara si in adezivitatea la membrana bazald, alaturi_ de receptori cu rol in recunoasterea si traducerea semnalelor la nivel celular, Protcinele dlitecfionate eatre un anumit domeniu membranar fac parte dintr-un fond comun de proteine format din proteine citoplasmatice gi proteine membranare preexistente, Sortarea intracelulari a proteinelor destinate ‘unui anumit domeniu membranar are loc la nivelul rejelei trans-Golgi sau la nivelel compartimentului endozomal. In celulele epiteliale au fost identficate compartimente endozamale specializate care participa la transportul proteinelorapicale sau bazolaterale (endozomi timpuriiapicali, endozomi timpurii bavolaterali, endazomi apicnli de reciclare si endozomi comuni de revielare). Pentru proteinele citoplasmatice destinate suprafefei celular, principala staie de sortare este consideratarefeaua trans- Golgi. Dstele experimentele sugereazi cd proteincle nou sintetizate destinste domeniului apical ajung de {a rejeaua trans-Golgi numai pe calea endozomilor, n timp ce proteinele destinate domeniului bazolateral pot circula direct de la refeaua tans-Golyi sau pe calea endozomilor, Pentru a direcylona transportul ‘acestor proteine citre suprafala celulard apical’ sau bazolaterala sunt necesare semnale de sortare. in ‘cazul proteinelor sortte pentru domeniul apical, acestea pot ti localizate In toate domeniile proteinelor sortate , in timp ce pentru proteinele sortate la nivel bazolateral, ele sunt localizate numai la nivelul domeniilor citoplasmatice. Proteinele transmembranare sunt intemalizate sub forma de endozomi. si ‘wansportate la nivelul compartimentului endozomal Proteinele transmembranare livrate endozomilor pentru sortare, pot fi: retumate In domeniul din care au fost endocitate (reciclate), transportate la ddomeniul membranar opus (transcitoz). transportate la Tizozam sau transporte rotragrad In refeaua, trans-Golgi Pentru lipidele membranare, programul de realizare a polaritatiicolulei eptelale necesith o reparttic apico-bazalé asimetricd a fosfolipidelor pe partea citosolicd’ a membranei plasmatice, Este demonstrat importanja fosfatidilinozitolfosfjior (PIP) pentru stabilirea celor dou domenti membranare distincte: PIP2 este lovalizat apical, in imp ce PIP3 este limitat dour lu supratejele buzoluterale ale celulelor cpiteiale. Se considerd ci aceasth asimetre este realizath prin localizarea specifica a enzimelor care imtervin in generarea lor: apical fostataza PIN implicata in generarea PIPZ din PIPS $i bazolateral fosfatidi-inozitol3 kinaza (PI3K), implicaté in generarea PIP3 din PIP2, La rindul lor, aceste enzime sunt recrutate prin semnale primite in timpul constituiri contactelor celulare. PTEN pare afi recrutatt apical de caderina E si Par 3, iar PISK bazolateral de laminina din lamina bazala si Dlg. Generarea ‘domeniului apical poate fi controlatd gi de glicosfingolipide. Membrana apicalé este imbogatité in pide care, impreund cu eolesteralil, au potentialul de a forma micradamenié de membran’ idice). Plutele lipdice controleazA sortarea apical a proteinelor membranare, ele funcioniind ca situouri pentru gruparea ¢ioligomerizarea unoradintro proteinele apical. ccelulare apico-bazale necesitA si reorganizarea citoscheletului. Organizarea cito- scheletului este si ea influentata de complexele proteice de polaritate. Filamentele de actin& formeaz cortexul celular © structuri contractili asemanatoare unei refele cu ochiuri. Organizarea actnei diferd in funetie de domentul membranar: la nivel apical interacioneaza cu suprafaja membranara pentru a forma. microvili, la nivelul domeniulu lateral interactioneaz4 cu molecule de adeziune celulard pentru a forma si 1 intrefne jonetiunile de ancorare si jonctiunile strinse, iar la nivelul domeniului bazal interactioneazt cu protcine transmembranare de tipul integrinelor. Mierotubulii sunt reorganizati sub membrana apicalé si paralel cu membrana lateral. Un centriol este reerutat pe suprafala apicald, se alayeazi de aceasta gi devine corpuscul bazal. Din corpusculul bazal va lua nastere un inel de noua dublete de microtubuli care se alungese, impingnd membrana plasmatica in timp ce erese, proces in urma ciruia se formeaza cilul primar. Microtubulii corticali sunt orientati de-a lungul axului apico-bazal, cu capitul minus spre

    S-ar putea să vă placă și