Revista Luminătorul Anul 2005 Nr.8-9 (Septembrie-Octombrie)

LUMINQTORUL
Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada

Anul XCI Nr. 8-9 Septembrie - Octombrie 2005
<Luminqtorul>
Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste
Din cuprins
Romkne din USA wi Canada.
50 biserici - 5560 de membrii
Prewedinte:
La ‘nceput de mandat 3 Liviu Yiplea
(626) 839-5432 liviutiplea@verizon.net
Romkni ai diasporei 6
Viceprewedinte Est: George Dancea
De la Convenyia 7-11 (847) 774-6199 gdancea@comcast.net
Mkntuirea 12 Viceprewedinte Vest:

Daniel Branzai (714) 670-7772
Ziua care lipsewte 15 danbranz@sbcglobal.net
Principiul credinciowiei 16 Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui

(519) 743-4736
Mondializarea 20
Secretar:
Interviul numqrului 22 Petre Ordeanu
Mar] Slessor 24 Departamentul de misiune

Titi Cocian (770) 640-7460
Maxime, cugetqri 26 tcocian@hotmail.com
Sandu Popa, Dan Paul, Mar\
Dialoguri cu Bill] Graham 28 Hobavcovici
Departamentul de sfqtuire
Wtiri de pretutindeni 29 Viorel Clintoc (330) 896-1552
vclintoc@hotmail.com
Iosif Serac (510) 351-1329
Octavian Dobow (623) 376-6808
Calendarul Asociayiei
Casier administrativ:
Ion Cotarla (248) 373-7324
ioncotarla@hotmail.com
Din iniyiativa lui Liviu Yiplea, prewedintele Asociayiei, Casier misiune:
‘ntre 7 wi 11 Noiembrie 2005, pqstorii sunt chemayi la o ‘ntklnire Moise Filipescu (818) 240-5119
specialq de lucru la Denver, Colorado. drfilipescu@]ahoo.com
Fie ca Dumnezeu sq binecuvinteze ‘ntklnirea cu prezenya Sa wi sq
Wcoala Duminicalq:
le dqruiascq celor prezenyi cqlquzirea Sa pentru viitorul lucrqrii ‘n Eusebiu Rus (503)-521-9853
Bisericile Baptiste Romkne din Statele Unite wi Canada. erusu50@]ahoo.com
Editor al revistei:
Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an) plus Daniel Branzai (714) 670-7772
expedierea. Incurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici. danbranz@sbcglobal.net
Tipar wi expediere
Abonementele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ
Titus Cocian - Atlanta
3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306
Ioncotarla@hotmail.com Corespondenyi:
Titus Cocian - Atlanta
Nelu Ciorbq - Portland
Liviu Tiplea - Los Angeles
Ioan Ciobotq - Timiwoara
Gicu Cotley - A\ron
Florian Guler - Detroit
George Dancea - Chicago
Mesajul Prewedintelui
UN CUVKNT DE “NCEPUT,
LA “NCEPUT DE MANDAT
Liviu Yiplea bisericilor pentru cq wtia cq dincolo crewtini a fost apostolul Pavel.
de frustrqri, durere, neacceptare, Secretul slujirii lui Pavel a fost ‘n
nopyi nedormite, etc, va avea bucuria mare mqsurq echipa de colaboratori
Dewi ecourile celei de-a 93-a sq vadq wi vieyi schimbate, biserici care l-a ‘nsoyit ‘n lucrare. Nu toyi
convenyie a Bisericilor Baptiste ‘ntqrite, wi teritorii noi cucerite pentru dintre colaboratorii lui i-au rqmas
Romkne din Statele Unite wi Canada Hristos. A sluji poporul lui Dumnezeu loiali. Unii l-au pqrqsit cknd a fost
aproape s-au stins, rqmkn totuwi implicq o responsabilitate mare, dar greu, alyii l-au pqrqsit fiind atrawi de
amintirile care nu se wterg uwor este wi un har care trebuie preyuit. mirajul lumii, iar alyii l-au abandonat
din memoria noastrq. Ne aducem Folosesc aceastq ocazie sq mulyumesc atunci cknd a fost interogat de
aminte cu plqcere de frayii wi surorile ‘n numele bisericilor noastre tuturor autoritqyile din Roma. Totuwi, ‘n
din Florida care ne-au ajutat sq frayilor pqstori care au slujit ‘n cea mai mare parte a lucrqrii lui,
‘nyelegem practic semnificayia temei capacitatea de prewedinte sau alte apostolul Pavel a avut colaboratori de
convenyiei, <Iubiyi-vq unii pe alyii poziyii de rqspundere ‘n asociayia excepyie.
cum v-am iubit Eu>, prin slujirea lor noastrq. Dumnezeu sq primeascq Aw dori sq privim pe scurt la
sacrificialq la toate nivelele. Avknd jertfa lor wi sq-i rqsplqteascq pentru ckyiva oameni care au rqmas loiali
‘n vedere cq a fost prima convenyie slujirea lor. lui Dumnezeu wi apostolului Pavel,
organizatq ‘n Florida, credem cq Privind ‘nainte la anii care ne stau oameni care l-au ajutat pe Pavel sq
organizatorii wi-au fqcut datoria wi ‘n fayq wi ‘nyelegknd cq Dumnezeu nu slujeascq la capacitatea la care a
au creat cadrul necesar pentru o wi-a terminat lucrarea ‘n noi wi cu noi, slujit. “n scrisoarea pe care o trimite
desfqwurare bunq, atkt a wedinyelor aw dori sq ‘mpqrtqwesc ckteva lucruri din ‘nchisoare bisericii din Filipi,
de lucru ckt wi a serviciilor festive. care le vqd necesare pentru bunul apostolul Pavel scrie ckteva rknduri
Doresc sq mulyumesc pe aceastq cale mers al lucrqrii ‘n asociayia noastrq. despre doi colaboratori de-ai lui,
tuturor celor care au contribuit la Timotei wi Epafrodit. Este foarte
reuwita acestei convenyii. Am apreciat 1. O echipq de slujitori loiali lui reconfortant sq citewti caracterizarea
de asemenea ckntarea formayiilor Dumnezeu wi unul altuia pe care Pavel o face celor doi. Despre
muzicale ckt wi slujirea pastorilor Timotei, Pavel spune: <Cqci n-am pe
prin care am fost ‘mbogqyiyi spiritual. nimeni, care sq-mi ‘mpqrtqweascq
Pentru tot ce a fost bun, Dumnezeu sq Nici unul dintre noi nu a fost simyirile ca el, wi sq se ‘ngrijeascq ‘ntr-
fie slqvit. chemat sq slujeascq solo,
ci ‘n echipq. De ce ‘n
echipq? Pentru cq nici
Slujesc de aproape o lunq
unul din noi nu are toate
(probabil douq luni la apariyia
darurile spirituale, toatq
revistei) ca prewedinte al asociayiei
‘nyelepciunea, toatq puterea
wi am ‘nceput sq ‘nyeleg mai bine
‘n purtarea poverilor, toatq
afirmayia lui Pavel: <Şi, pe lkngq
rqbdarea, etc. Dumnezeu
lucrurile de afarq, ‘n fiecare zi mq
ne-a pus ‘mpreunq sq ne
apasq grija pentru toate Bisericile.>
completqm unul pe altul, de
(2 Corinteni 11:28). Aceastq afirmayie
aceea avem nevoie unul de
ar putea constitui un fel de <job
altul.
description> pentru un prewedinte de
asociayie de biserici. Apostolul Pavel Unul dintre cei mai
alege de bunq voie sq poarte poverile eficienyi wi prolifici lideri
LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 3

adevqr de starea voastrq. Ce-i drept, Acum, nici unul dintre noi nu este binecuvkntatq cu slujitori de excepyie,
toyi umblq dupq foloasele lor, wi nu apostolul Pavel wi poate nici Timotei, printre ei numqrkndu-se wi Saul. “n
dupq ale lui Isus Hristos. Ştiyi rkvna dar cred cq lucrul acesta nu este Fapte 13:2 ni se dq un detaliu foarte
lui ‘ncercatq; cum, ca un copil cu tatql atkt de important. Important este sq important ‘n ‘nyelegerea viziunii din
lui, a lucrat ca un rob ‘mpreunq cu ‘nyelegem cq Dumnezeu dorewte sq punct de vedere Scriptural: <Pe cknd
mine pentru ‘naintarea Evangheliei> ne foloseascq la potenyialul maxim, slujeau Domnului wi posteau, Duhul
(Filipeni 2:20-22). Timotei ‘nyelege ‘n locul ‘n care ne-a awezat, pentru Sfknt a zis: <Puneyi-Mi deoparte pe
wi ‘mpqrtqwewte pasiunea wi grija lui oamenii care sunt ‘n zona noastrq Barnaba wi pe Saul pentru lucrarea
Pavel pentru biserici; pentru el cauza de influenyq. “n comitetul executiv al la care i-am chemat> (Faptele
asociayiei avem oameni ai lui Apostolilor 13:2). Observqm cq
Dumnezeu care sunt ‘nzestrayi viziunea nu vine pe fondul unui vid
cu diferite daruri wi sunt gata spiritual, ci vine acolo unde existq
de slujire, dar este necesar ca ei slujire wi post. Observqm de asemenea
sq devinq o echipq de slujire. cq Duhul Sfknt alege oameni pentru
lucrare wi cq El dq viziune bisericii.
2. O viziune primitq de sus Biserica are responsabilitatea sq
wi nu fabricatq de oameni descopere aceastq viziune. Viziunea
primitq de biserica din Antiohia a
Oameni dedicayi lui fost evanghelizarea Asiei Mici. Spun
Dumnezeu wi unii altora ‘ntki, <primitq> pentru cq o viziune crewtinq
wi apoi viziunea. Ordinea nu poate fi fabricatq. Cknd condiyiile
aceasta cred cq este sqnqtoasq, spirituale pentru primirea viziunii
pentru cq este biblicq. Viziunea sunt satisfqcute, Duhul Sfknt va vorbi
nu vine ‘ntr-un vid spiritual wi va face luminq.
sau vid de relayii, ci dimpotrivq Ca asociayie, nu wtiu dacq am
este descoperitq acolo unde reuwit sq ne aliniem la o anumitq
existq evlavie wi relayii crewtine viziune, dewi ‘n ultimii ani s-au fqcut
sqnqtoase. “n ultimii ani anumiyi pawi ‘n direcyia aceasta.
bisericile evanghelice au Poate cq ar trebui sq ‘ncepem acolo
simyit presiunea de a defini unde a ‘nceput biserica din Antiohia;
viziunea dupq modelele credinciowi ‘n lucrurile mici wi
seculare, populare ‘n lumea perseverenyi ‘n practica rugqciunii
corporayiilor, dar departe de wi a postului. Chem toate bisericile
evangheliei este mai importantq deckt spiritul Scripturii. “n aceste din asociayia noastrq la rugqciune
interesele personale. Caracterul lui modele figura centralq este liderul wi ‘n acest sens. Vom avea un timp de
a fost testat ‘n timp wi dedicarea lui abilitatea lui/ei de a evalua, motiva, rugqciune wi cu pqstorii din asociayia
a fost demonstratq ‘n vremuri grele. wi de a oferi o viziune de excepyie. noastrq care vor fi ‘mpreunq la un
Despre Epafrodit citim: <Am socotit Problema cea mai mare a acestor retreat pastoral ‘n Colorado, ‘ntre
de trebuinyq sq vq trimit pe Epafrodit, concepte de leadership nu sunt 7-12 noiembrie. Este important sq
fratele wi tovarqwul meu de lucru wi principiile anti-crewtine, ci faptul avem o viziune clarq pentru bisericile
de luptq, trimisul wi slujitorul vostru cq ‘n schema generalq a lucrurilor din Statele Unite wi Canada, wi cred
pentru nevoile mele. .. L-am trimis Dumnezeu nu este necesar. Totul cq Duhul Sfknt este gata sq ne-o
dar cu atkt mai ‘n grabq, ca sq-l vedeyi se rezumq la abilitatea umanq de descopere dacq noi dorim ‘ntr-adevqr
wi sq vq bucurayi iarqwi, wi sq fiu wi eu a defini viziunea, de a influenya s-o primim.
mai puyin mkhnit. Primiyi-l deci ‘n oameni, de a finaliza proiecte. Trist
Domnul, cu toatq bucuria; wi preyuiyi este cq acest tipar de gkndire a 3. O relayie sqnqtoasq de
pe astfel de oameni. Cqci pentru pqtruns wi ‘n bisericile noastre.
lucrul lui Hristos a fost el aproape de
asociere ‘ntre biserici
moarte, wi wi-a pus viaya ‘n joc, ca sq Nu aw dori sq creez impresia cq “n statutul nostru se menyioneazq
‘mplineascq ce lipsea slujbei voastre diminuez importanya viziunii sau cq ckteva aspecte fundamentale ale
pentru mine> (Filipeni 2:25-30). doresc sq elimin total aceastq noyiune. asocierii noastre ca biserici. Aw
Epafrodit este un frate wi un tovarqw Ceea ce doresc sq subliniez este cq dori sq le menyionez pe cele mai
de lucru wi de luptq. Ckt de bine este viziunea noastrq este atkt de bunq pe importante wi sq elaborez puyin. “n
sq ai pe cineva care sq lucreze wi ckt de bunq este sursa ei wi procesul primul rknd Asociayia existq pentru
sq lupte cot la cot cu tine ‘n lucrul care o genereazq. Biblia abundq ‘n pqstrarea ‘nvqyqturii biblice pure.
Domnului? Mai mult, Epafrodit este exemple care ilustreazq lucrul acesta. Prin reprezentanyii ei alewi, ea
gata sq-wi riwte viaya pentru tovarqwii Primul exemplu la care aw dori sq vegheazq la pqstrarea ‘nvqyqturii
lui de lucrare. Cine nu wi-ar dori astfel privim ‘l gqsim ‘n Fapte 13. Este vorba biblice sqnqtoase. Lucrul acesta ‘l
de frayi, colaboratori? de biserica din Antiohia care a fost vedem constant ‘n biserica primarq:
4 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

Corintenii sunt corectayi cu privire evenimentele iniyiate de Asociayie mqrturisirile apostolului: <Ştiyi voi
la darurile spirituale, tesalonicenii sau lipsa totalq de reprezentare a ‘nwivq, Filipenilor, cq, la ‘nceputul
cu privire la escatologie, galatenii cu unor biserici la convenyiile noastre nu Evangheliei, cknd am plecat din
privire la esenya evangheliei, etc. Este ‘ntqresc pqrtqwia, ci o slqbesc. Dacq Macedonia, nici o Bisericq n-a avut
periculos wi nebiblic sq te asociezi dorim pqrtqwia, atunci este important legqturq cu mine ‘n ce privewte
cu cineva care se ‘ndepartq de la sq nu lipsim de la ‘ntklnirile frqyewti. <darea> wi <primirea> afarq de voi.>
‘nvqyqturile esenyiale ale Scripturii. Pqrtqwia se poate ‘ntqri wi prin (Filipeni 4:15). Apoi, vorbind
De aceea, puritatea doctrinarq va vizitele pe care bisericile wi le fac corintenilor, el spune: <Am despuiat
continua sq rqmknq o componentq unele altora. Este tiparul pe care ‘l alte Biserici, primind de la ele o
fundamentalq a asocierii noastre. Atkt gqsim wi ‘n Noul Testament, wi cred platq, ca sq vq pot sluji vouq.> (2
timp ckt credem la fel ‘n doctrinele cq wi noi vom fi binecuvkntayi dacq Corinteni 11:8). Bisericile din primul
esenyiale ale Bibliei, putem avea vom face la fel. Fie cq este vorba de veac s-au implicat wi ‘n proiecte
pqrtqwie la nivel de biserici. grupuri care se deplaseazq, fie cq este de ajutorare a sqracilor. Din nou,
vorba de pqstori, important este sq vorbind corintenilor, Pavel le spune
Apoi, ‘n al doilea rknd Asociayia facem un efort pentru a ‘ntqri pqrtqwia de lucrarea de binefacere la care sunt
existq pentru a pqstra puritatea ‘ntre bisericile noastre. chemayi sq paticipe wi ei: <Mai mult, el
moralq ‘n conduita credinciowilor. De asemenea, rugqciunea este (Tit) a fost ales de Biserici sq meargq
Existq o legqturq vitalq ‘ntre necesarq ‘ntr-o relayie de pqrtqwie ‘mpreunq cu noi ‘n aceastq lucrare
‘nvqyqturq wi conduitq. O ‘nvqyqturq sqnqtoasq. <Rugayi-vq unii pentru de binefacere, pe care o sqvkrwim
sqnqtoasq conduce la o conduitq alyii> ne spune Cuvkntul lui spre slava Domnului wi ca o dovadq
sqnqtoasq. “n efortul de a rezolva Dumnezeu, wi lucrul acesta ni se cere de bunqvoinya noastrq> (2 Corinteni
criza moralq ‘n biserica din Creta, sq-l facem permanent. Ckt de frumos 8:19).
apostolul Pavel dq instrucyiuni lui Tit, este atunci cknd o bisericq alege
spunkndu-i: <...Mustrq-i aspru ca sq sq poarte poverile altor biserici ‘n Ştiu cq ‘n fiecare an bisericile
fie sqnqtowi ‘n credinyq> (Tit 1:13). rugqciune. Nu numai cq e frumos, dar din asociayia noastrq finanyeazq
Şi apoi continuq: <Tu ‘nsq vorbewte este wi vital, pentru cq suntem prinwi proiecte misionare wi de caritate, care
lucruri care se potrivesc cu ‘nvqyqtura ‘mpreunq ‘n acest rqzboi spiritual ‘n cumulate ca sumq, ‘nseamnq sute de
sqnqtoasq> (Tit 2:1). Conduita care rugqciunea conteazq. mii de dolari. Individual, bisericile
moralq crewtinq este una din cele mai au bugete de la ckteva zeci de mii de
puternice mqrturii pentru Hristos, Al patrulea motiv al asocierii este dolari, pknq la sute de mii de dolari.
pentru cq atunci cknd oamenii vqd participarea ‘mpreunq ‘n proiecte Potenyialul financiar pe care-l avem
<faptele voastre bune... sq slqveascq misionare wi de caritate. “ntotdeauna aici ‘n Statele Unite este destul de
pe Tatql vostru care este ‘n ceruri> vor fi proiecte care vor depqwi mare comparativ cu restul lumii. “n
(Matei 5:16). Este din ce ‘n ce mai posibilitqyile unei singure biserici, de faya noastrq stau oportunitqyi care nu
greu sq pqstrqm puritatea moralq ‘n aceea este necesarq asocierea mai le-am avut anii trecuyi: ‘n Romknia,
bisericile noastre pentru cq presiunile multor biserici. Mai multe biserici Europa de Vest, Africa, wi chiar Statele
sunt din ce ‘n ce mai mari. Sunt s-au asociat ca sq suporte financiar Unite wi Canada. Avem un Dumnezeu
situayii cu care ne confruntqm astqzi, lucrarea de misiune a apostolului mare, care pune ‘n faya noastrq
situayii pe care nu le-am anticipat Pavel wi a echipei de slujitori care oportunitqyi mari. Vom fi noi dispuwi
anii trecuyi. Dar, orickt de greu este, lucra cu el. La ‘nceput, doar biserica sq ascultqm, sq stqm la dispoziyia Lui?
nu cred cq avem voie sq coborkm din Filipi
standardul moral din bisericile a ajutat,
noastre sub standardul moral cerut de dar mai
Scripturi. tkrziu s-au
alqturat
Al treilea motiv al asocierii wi alte
noastre este pqrtqwia ‘ntre biserici; o biserici.
pqrtqwie care are ca rezultat ‘ntqrirea Lucrul
spiritualq a bisericilor. Aceastq acesta ‘l
pqrtqwie pretinde, ‘n primul rknd, wtim din
prezenya fizicq. Prima bisericq stqruia
‘n legqtura frqyeascq, wi aceasta a
‘nsemnat participarea fizicq. Putem
sq pqstrqm comunicarea ‘ntre noi
prin mijloacele tehnice moderne,
dar nu cred cq putem pqstra pqrtqwia
fqrq prezenya noastrq ‘mpreunq ca
wi credinciowi. De aceea, absenya
nemotivatq a unor pqstori la

************************************************************************************************
Iubiyi-vq unii pe alyii-a spus-o chiar Mesia

Nu vq lqsayi nicicknd cuprinwi de urq
Al Lui exemplu strqlucewte ‘n Scripturq
Trqiyi-l mai plenar sq nu se rupq pqrtqwia.
Trqiyi-l nu doar cknd sunteyi ‘n sanctuare

Cknd armonii divine vq-nalyq cqtre Cer
Ci wi ‘n focul luptei unde-i prezent wi Lucifer
Atunci iubirea sq vibreze wi mai arzqtoare.
Purtayi-o cu ardoare ‘n potirul sufletesc

Wi peste tot sq-i rqspkndiyi aroma ce ‘nckntq
Se cere de la voi un trai wi-o viayq sfkntq
Romkni ai Diasporei ... Wi o desprindere de tot ce-i pqmkntesc.
<Vq dau o poruncq nouq: Sq vq iubiyi Iar cknd Cel Rqu vq-ndeamnq la-nvrqjbire
unii pe alyii; cum v-am iubit Eu, awa Wi la polemici ce-aduc doar dezbinare
sq vq iubiyi wi voi unii pe alyii>. Tot ea va nawte iar o dulce-nseninare
(Ioan 13:34) Tot ea, mqrgqritarul ce-i numit IUBIRE.
***************************************** Ea este forya ce topewte noianul de mknie

Wi-aduce liniwtire wi tihna mult rkvnitq
Romkni ai Diasporei iubiyi-vq ca frayi Wi starea de-mpqcare wi-o inimq neprihqnitq
Rqscumpqrayi prin skngele jertfirii Wi vq unewte-n cuget wi-n negrqitq armonie.
Pecetluiyi ‘n cuget cu nimbul nemuririi
Voi straiul dragostei mereu sq ‘l purtayi. Vq dq wi un elan sporit sq-naintayi pe cale
Sq strkngeyi rkndurile cknd vijeliile lovesc
V-ayi adunat cu toyi la marele Congres Wi cknd duwmanii vq atacq wi vq ‘ncercuiesc
Sq vq vedeyi din nou, pe Tatql sq-L cinstiyi Cknd dureri vq coplewesc ‘n a plkngerii vale.
De brayul Lui puternic voi fost-ayi ocrotiyi
V-a dat ‘ncq un an de Har wi de progres. Iar de iubiyi cum v-a iubit al vostru Salvator
Cknd mkinile wi-a-ntins pe crucea blestematq
V-a dat succese pe ogorul muncii sfinte
Veyi dobkndi-n eternitate coroana nestematq
Wi roadele culese aduc doar exaltare
Dar pkn-atunci veyi fi pqziyi ‘n val wi ‘n cuptor.
Dar pentru tot belwugul de pace wi-ndurare
Din inimq sq-I mulyumiyi cerescului Pqrinte.
Wi veyi pqwi mai fericiyi pe-a Domnului cqrare
Veyi da imbold wi altora sq vq-nsoyeascq
Aleasa sqrbqtoare vq pune azi ‘n fayq
Porunca datq de Insuwi Regele iubirii Veyi ‘nfrunta furtuna wi grija cea lumeascq
Care-a-ndurat tqcut durerea rqstignirii Wi parte veyi avea de mkngqiere ‘n lucrare.
Ca parte sq aveyi ‘n Cer la vewnica viayq.
Romkni ai Diasporei din nou v-ayi ‘ntrunit
Wi-a dovedit prin faptq ce a rostit duios Wi cu nesay ayi ascultat mesajul de-nfrqyire
Fiind atunci wi-acum o pildq grqitoare Dar nu uitayi imperativul ce duce la sfinyire:
S-aveyi ‘ncredere ‘n brayele ocrotitoare Sq vq iubiyi unii pe alyii ‘n trai neprihqnit.
S-ajungeyi la cununq ‘n limanul glorios.
George Cornici / Sept. 2005
Romkni ai Diasporei luayi cu voi Cuvkntul Cu ocazia celui de-a 93-lea Congres al
Ce azi l-ayi auzit - cu patos proclamat Asociayiei Baptiste Romkne din USA wi
Cuvknt ce v-a ‘nviorat wi v-a ‘ncurajat Canada/Florida, septembrie 2005.
V-a dat putere wi-a impulsionat avkntul.
***********************************************************************************************
6 LUMINQTORUL - Septembrie
* - Octombrie 2005
apoi fratele Iosif
Yon.
Joi, 1
septembrie 2005,
a avut loc wedinya
Comitetului
executiv la
Biserica <Bethel>
wi apoi serviciile
divine conduse
de fratele Florin
Vancea. Am avut
din nou bucuria
sq primim
CONGRESUL ASOCIAYIEI Mladin - secretarul general al Uniunii salutqrile celor
BAPTISTE ROMKNE DIN Baptiste din Romknia, fratele Ilie care au mai sosit wi apoi sq auzim
STATELE UNITE ALE Tqrqbugq - pastor la Biserica Baptistq Evanghelia rostitq de fratele Jean
AMERICII WI CANADA, din Orwova, judeyul Caraw-Severin, Balizu, fratele Nelu Chiyescu wi fratele
FLORIDA 2005 fratele Marian Chirlq din judeyul Petru Popovici.
Arad wi fratele Ioan Yeudan – pastor Vineri au avut loc lucrqrile
al Bisericii Baptiste din Husasqu cu toyi pqstorii wi lucrqtorii din
Pentru prima datq ‘n istoria de Tinca, judeyul Bihor. Din partea bisericile Asociayiei la Biserica
Asociayiei Baptiste Romkne a avut frayilor din Europa am avut ca invitayi <Harul>, iar seara un serviciu divin
loc Congresul anual la Florida. pe fratele Sorin Medrea – pastor deschis de fratele Petru Matcqu,
Bisericile din Florida au awteptat ‘n Biserica Baptistq Romknq din pastorul bisericii. Au adus din nou
cu mare bucurie sq fie gazdele Nurnberg, Germania. salutqri frayii care au mai sosit din
Congresului. Am avut la Florida Primirea invitayilor s-a fqcut diferite locuri, iar Evanghelia a fost
invitayi din toate pqryile Americii, ‘ncepknd de miercuri seara, 31 august propovqduitq de cqtre fratele Mihai
din Canada, din Romknia, Germania 2005 la Prima Bisericq Baptistq Skrbu din Arizona wi fratele Levi
wi Africa. Frumoasa colaborare a Romknq din Florida. Programul a fost Marian din Ne[ }or\.
celor trei biserici baptiste romkne condus de pastorul Cristian Paul, iar Skmbqtq dimineaya au avut loc
din orawul Holl][ood a fost o bunq fratele George Dancea a prezentat lucrqrile generale ale Congresului
mqrturie a lucrqrii pe care dorim oaspeyii sosiyi.
sq o facem ‘n Florida pentru slava Au fost mai
Domnului. Bisericile care au organizat mulyi frayi care
evenimentul au fost: Prima Bisericq au prezentat
Baptistq Romknq, pqstoritq de frayii salutqri de la
George Dancea wi Cristian Paul, bisericile pe
Biserica Baptistq <Harul>, pqstoritq de care le pqstoresc
frayii Teofil Talpesh wi Petricq Matcqu wi apoi am
wi Biserica Baptistq <Bethel>, pqstoritq avut harul
de fratele Florin Vancea. de a asculta
Ca delegayi la acest Congres pe Evanghelia
lkngq frayii din America wi Canada vestitq de
am avut invitat din Africa pe fratele Marian Chirlq,
pastor Jean Balizu care vorbewte Ilie Tqrqbugq,
foarte bine romknewte. Din Romknia Ioan Yeudan wi
am avut invitayi pe fratele Onisim

la Prima Bisericq Baptistq Romknq. tineretului, de cqtre fratele George de skmbqtq wi duminicq, peste 1800
Au fost prezentate rapoartele Dancea. Apoi a avut loc rugqciunea de persoane.
prewedintelui - fratele Viorel Clintoc, de binecuvkntare a lui Dumnezeu La partea muzicalq wi-au adus
ale secretarului executiv - fratele pentru noua conducere, rostitq de contribuyia atkt corurile reunite ale
George Dancea wi ale casierilor - frayii cqtre fratele Teofil Cocean wi fratele bisericii locale, ckt wi alyi coriwti din
Ioan Cotkrlq wi Moise Filipescu. “ntr- Mar\ Hobavcovici. Serviciul divin Asociayie. Fanfara a fost un prilej de
o atmosferq de sqrbqtoare au luat a continuat, fiind condus de cqtre mare bucurie pentru cei prezenyi.
cuvkntul diferiyi frayi referitor la fratele Cristian Paul wi fratele Viorel Dirijorii care au pregqtit corurile
rapoartele prezentate wi la proiectele Clintoc. Dupq un frumos program au fost: Alin Lqzqrescu, Doru Pele,
Asociayiei. Dupq raportul vechiului cu ckntqri de fanfarq wi cor, a fost Florea Burcq, Otnel Ciurdar wi Petricq
comitet al Asociayiei, s-a trecut la prezentatq noua conducere a Matcqu, iar dirijorii care au pregqtit
alegerea noii conduceri. Asociayiei de cqtre fratele Valentin fanfara au fost: Florea Burcq wi Petricq
Tot skmbqtq la biserica <Bethel> au Popovici. Rugqciunea pentru noua Matcqu.
avut loc lucrqrile tineretului. Tinerii conducere a fost rostitq de cqtre Mulyumim lui Dumnezeu pentru
au ales viitoarea conducere. fratele Petru Popovici. Cuvkntul lui timpul de har wi liniwte pe care l-am
La biserica <Harul> au avut loc Dumnezeu a fost rostit cu putere de avut la Florida. Mulyumim tuturor
lucrqrile surorilor, care au ales noua cqtre noul prewedinte, Liviu Yiplea wi celor ce s-au ostenit sq facq acest
conducere. de cqtre fratele Valentin Popovici. Congres un succes. Mulyumim celor
La Sala Congresului de la <South Dumnezeu a binecuvkntat timpul care au lucrat ‘n ascuns wi dorim ca
Bro[ard High School> a avut loc un Congresului cu liniwte wi pace. Dumnezeu, care cunoawte totul, sq le
serviciu de evanghelizare. Programul Uraganul
a fost condus de cqtre fratele Teofil |atrina a
Cocean din Atlanta wi fratele Florin trecut prin
Vancea. Au adus salutqri mai mulyi Florida cu
frayi, iar Cuvkntul lui Dumnezeu a ckteva zile
fost rostit de cqtre fratele Jean Balizu ‘nainte de
din Africa wi fratele Onisim Mladin din Congres,
Romknia. Duminicq dimineaya, dupq dar fqrq sq
ora de rugqciune, a ‘nceput seviciul producq
divin, condus de cqtre fratele George pagube
Dancea, iar ckntqrile au fost conduse similare celor
de fratele Petricq Matcqu. Fratele din Ne[
Dancea a prezentat proiectele care au Orleans wi
fost ‘n mandatul trecut al Asociayiei, din celelalte
wi anume: Albumul Asociayiei, pqryi. Dupq
Radio Vocea Evangheliei, Vizitarea Congres, uraganul Rita a trecut prin rqsplqteascq.
bisericilor. Apoi noul prewedinte al partea de sud a Floridei, dar fqrq sq Tema Congresului a fost <Sq ne
Asociayiei - fratele Liviu Yiplea, a aibq efectul avut ‘n Texas wi Louisiana. iubim unii pe alyii!> Aceastq idee a
prezentat proiectul cu Seminarul Toate acestea ne cheamq la pocqinyq fost prezentq ‘n toate mesajele rostite
Asociayiei. Fratele Viorel Clintoc Jr. wi ‘ncredere ‘n Stqpknul Universului, la Congres. Dorim ca Dumnezeu sq
a prezentat proiectul cu Radio Vocea Domnul nostru. Au fost prezenyi la pqstreze aceastq lucrare frumoasq
Evangheliei pentru Europa. Cuvkntul lucrqrile Congresului aproximativ ‘ntre frayii wi surorile din Asociayie wi
lui Dumnezeu a fost rostit de cqtre 200 de delegayi din SUA, Canada wi iubirea sq fie prezentq ‘n tot ceea ce
fratele Iosif Yon, fost prewedinte al Romknia, iar ‘n zilele de sqrbqtoare facem.
Societqyii Misionare Romkne, actual George Dancea
misionar al acestei societqyi wi de cqtre
fratele Viorel Clintoc, prewedintele
Comisiei Pastorale a Asociayiei.
La terminarea serviciului, toyi
participanyii au fost invitayi la masa
frqyeascq, oferitq cu dragoste de cqtre
surorile din loc. Mulyumim surorilor
wi frayilor pentru dqruirea de care au
dat dovadq, ca toyi cei prezenyi sq se
simtq bine.
Seara a avut loc serviciul de
laudq wi ‘nchinare, care a ‘nceput cu
programul tinerilor, apoi a continuat
cu prezentarea noii conduceri a

Wedinyele de lucru au fost cqlquzite s-au bucurat. Eforturile wi jertfa le-au
Impresii
de un duh de pace wi colaborare ‘n fost rqsplatite.
care frayii wi-au adus contribuyia Adunqrile de ‘nchinare ‘naintea
potrivit cu mqsura datq fiecqruia. lui Dumnezeu au fost pline de un
Aw putea spune cq wedinyele au fost duh viu, cu mesaje inspirate, pline de
de la
wedinye informative, edificatoare viayq, la care pqstorii locali au dat loc
wi provocative. Am salutat din cu generozitate conducerii Asociayiei
toatq inima o participare frumoasq, wi musafirilor.
reprezentativq a bisericilor din Atkt ‘n wedinyele de lucru ckt
Asociayia noastrq. Astfel au fost wi ‘n adunqri, am fost determinayi
Congres prezenyi frayi lucrqtori din diferitele

orawe ale Californiei, din Portland,
Arizona, Massachusetts, Houston,
Dallas, Nashville, Ne] }or\, Chicago,
sq privim cu seriozitate la porunca
Domnului Isus: <Sq vq iubiyi unii
pe alyii>. Iatq ckteva sublinieri din
mesajele de la Congres: dragostea
Detroit, Cleveland, A\ron, Atlanta, este o minune wi o putere, awa cum
Teofil Cocian Hic\or], Maples, Holl][ood, cqrora li spunea fratele Jean Balizu, dragostea
s-au adqugat frayii din Canada. Ca o este practicq wi se dovedewte ‘n spiritul
“n ciuda faptului cq era ‘n mijlocul ‘ncununare a acestei prezenye bogate de asociere, de participare wi dqruire,
sezonului uraganelor, frayii wi surorile ne-am bucurat de reprezentarea cum spunea fratele Levi Marian.
noastre au venit la cel de-al 93lea frayilor din Europa de vest prin Dragostea este o prqbuwire ‘naintea
congress al asociayiei, atrawi de fratele Sorin Medrea wi a frayilor lui Dumnezeu, o renunyare la tine ‘n
frumuseyea Floridei, dar mai ales de din Republica Moldova. Un loc wi slujba lui Dumnezeu wi altora, cum a
ospitalitatea deosobitq a gazdelor. o apreciere deosebitq ‘n mijlocului spus fratele Iosif Ton. Fratele Liviu
Toyi cei prezenyi s-au bucurat de o nostru a avut-o fratele Onisim Mladin, Yiplea a subliniat cq ‘nainte de-a vorbi
vreme bunq, caldq, poate chiar mai secretarul general al Uniunii Baptiste de adevqrata dragoste, care este din
caldq deckt ar fi dorit-o unii, s-au din Romknia. Printre toyi a iewit ‘n Dumnezeu, trebuie sq ai parte de
bucurat sq se ‘ntklneascq cu frayi evidenyq ‘n mod deosebit fratele natura dumnezeiascq, cea care ne
wi surori pe care nu i-au vqzut de Jean Balizu, un frate negru din Africa determinq sq iubim. Toate mesajele,
mult, wi care i-au ajutat sq depene Centralq, care vorbewte romknewte. wi cele care n-au fost amintite au
amintiri scumpe. Pe deasupra tuturor, Cei prezenyi nu s-au lqsat avut menirea sq ne prezinte diferite
cei prezenyi au fost rqsplqtiyi de o influenyayi de uraganul |atrina, de fayete ale acestei porunci, ale acestei
atmosfera spiritualq, ‘naltq. preyurile crescute ale benzinei, wi ‘nvqyqturi unice, de la Dumnezeu,
Putem spune cq am simyit nici chiar de ameninyarea lipsei de dragostea.
prezenya lui Dumnezeu cu noi la benzinq. Wi bine au fqcut. Cred cq Congresul s-a ‘ncheiat cu o
Congres. provocare din mesajul fratelui

Valentin Popovici ce a rqsunat mereu maxim timpul pe care l-am avut la dar sq-l lqsqm sq fie prewedinte. Sq
‘n urechile noastre: <Mq iubewti?> dispoziyie, timp petrecut ‘n compania ‘l lqsqm sq ne conducq, iar ‘n mod
Am plecat din Florida wi ne- sfinyilor lui Dumnezeu, a frayilor de tainic sq-l sfqtuim wi sq ne rugqm
am ‘mprqwtiat ‘n toatq America, care ne leagq o frumoasq wi dulce pentru el. Indemn toyi frayii lucrqtori
Canada, Europa. Viaya de fiecare pqrtqwie. sq participe ‘n mod personal wi sq
zi, implicarea, asocierea, dqrurirea, Ckteva gknduri pentru viitor: mobilizeze bisericile pe care le conduc
renunyarea la noi ‘n folosul lucrqrii wi Asociayia are o conducere nouq, plinq ‘n realizarea proiectelor pe care
al altora vor dovedi dacq am ‘nvqyat de energie, cu gknduri wi vise noi. Asociayia wi le-a propus. Sunt proiecte
ceva. Fratele Liviu Yiplea a fost ales ca wi frumoase cu caracter misionar wi de
Mi s-a pqrut foarte curios, dar ca prewedinte al Asociayiei. Sq-l ajutqm ‘ntqrire a legqturii dintre biserici.
o paginq a realitqyii, faptul cq ‘n timp ‘n lucrarea pe care o are de fqcut,
ce aceste gknduri au fost prezentate
frumos, frayii din conducerea
Asociayiei se frqmkntau cu aspecte
de lipsq grosolanq a dragostei frqyewti
awa cum erau prezentate ‘n cazurile
a douq biserici din Asociayie. Vrem
sq fim ‘n lucrarea lui Dumnezeu, sq
fim <pqstori> care leagq rana, care iau
oaia pe umqr wi o duc ‘napoi ‘n turmq,
care conduc turma wi nu se lasq
conduwi de turmq, etc. Sq ‘nvqyqm cq,
porunca Domnului Isus, Marele Pastor
al oilor, Cel care wi-a dat viaya pentru
turmq este: <Sq vq iubiyi unii pe alyii>.
Au fost zile pline de pqrtqwie,
recreiere wi re’ncqrcare spiritualq.
La ‘ncheierea zilei cu un program
aglomerat de dimineaya wi pknq seara,
am gqsit energie suficientq wi plqcere
sq petrecem ‘n anturajul unor frayi
clipe deosebite pknq dupq miezul
nopyii. Pot spune cq am folosit la

Alewii Convenyiei de la
Florida
ASOCIAYIA BISERICILOR BAPTISTE ASOCIAYIA SURORILOR
ROMKNE DIN USA wi CANADA
Prewedintq : Mimi Burciu
Prewedinte : Liviu Yiplea
Viceprewedintq EST : Dana Popa
Viceprewedinte Est: George Dancea Viceprewedintq VEST : Lenuta Pahomi
Viceprewedinte Vest: Daniel Brknzei Viceprewedintq Canada: Julie Dosescu
Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui
Secretarq: Mioara Pop
Secretar Executiv: Petre Ordeanu Casierq: Stela Cotkrlq
Secretar Wedinte Est: Simion Plqcintq Cenzori: Stela Cocian, Vi\i Gava
Secretar Wedinte Vest: George Moyoc
Revista <Fecioarele “nyelepte> : Aurelia Gabor
Redactor Luminqtorul: Daniel Brknzei Revista <Luminqtorul> : Mihaela Stir
Membre: Elisabeta Ton
Comisia de sfetnici pastorali Lucia Petrila
Prewedinte: Viorel Clintoc Dorina Grab
Membri: Iosif Sqrac, Octavian Dobow Rodica Ardelean
Mia Orza
Comisia de Misiune: Prewedinte Titi Cocian
Membri: Sandu Popa, Dan Paul, Mar\ Hobavcovici
Responsabil Wcoala Duminicalq: Eusebiu Rusu ASOCIAYIA TINERETULUI
Comisia de Educayie:
Prewedinte Adrian Bota
Valentin Popovici
Liviu Yiplea
Viceprewedinte - Est Emil Clintoc
Nelu Wtir
Viceprewedinte - Vest Alin Cintean
Pavel Nicolescu
Levi Marian
Activitqyi – Est Oliver Bujdei
Petru Cockryeu
Activitqyi – Vest Dani Ciorba
Comunicayii Mircea Capota
Responsabil Rezoluyii: Nelu Ciorbq
Eugen Istoc
Casier Administrativ: Ion Cotkrlq

Misiune Est Teo Damse
Cenzor: Florin Yunea
Misiune Vest Jonathan Galan
Instruire Bunian Ionescu
Casier Misiune: Moise Filipescu
}TF Daniela Gherghina
Cenzor: Wtefan Fericeanu
Corina Ciucur
Publicayii Laura Clintoc
Comisia (temporarq) pentru cumpqrarea unui camp
Daniel Ilia
George Dancea
Casier Anamaria Ghita
Octavian Dobow
Cenzor Delia Teodosiu
Titi Cocian
Levi Marian
Adunare Fonduri Raluca Caraba

Mkntuirea
<Ce trebuie sq fac ca sq fiu gknd. La 1 Corinteni 1:18 sunt puwi ‘n Botezqtorul: <Domnul Dumnezeul
mkntuit?> (Fapte 13:30). Iatq o contrast <cei ce sunt mkntuiyi> cu <cei lui Israel a cercetat wi a rqscumpqrat
‘ntrebare fundamentalq pentru un ce sunt pe calea pierzqrii>. Acelawi pe poporul Squ wi ne-a ridicat o
om care a ajuns sq ‘nyeleagq cq este contrast apare wi la 2 Corinteni 2:15. mkntuire puternicq,….din mkna
pierdut. <A fi mkntuit> poate fi, Wi ce grqitor este textul de la Luca tuturor celor ce ne urqsc> (Luca 1:68-
‘n rezumat, ceea ce are nevoie, ‘n 19:10: < Fiul omului a venit sq caute 71). “n Vechiul Testament, revelayia
ultimq instanyq, un suflet. Slqvit sq wi sq mkntuiascq ce era pierdut>. Ca este ‘ncq paryialq. Relayia poporului
fie Domnul! Evanghelia oferq rqspuns vinovayi, avem nevoie de iertare, ca cu Dumnezeu se referea, mai ales,
la aceastq ‘ntrebare. Mkntuirea are demni de condamnare, avem nevoie la lucrurile materiale. Pqcatul era
un cuprins foarte larg: ea ‘nseamnq de ‘ndreptqyire, ca robi trebuie sq privit ‘ndeosebi ‘n conecyiune cu
iertarea pqcatelor, ‘ndreptqyirea, fim rqscumpqrayi, iar ca vrqjmawi urmqrile lui pe pqmknt, ca rezultat al
rqscumpqrarea, ‘mpqcarea cu ai lui Dumnezeu trebuie sq fim judecqyii lui Dumnezeu. Cknd Israel
Dumnezeu. De aceea ‘n Ep. cqtre ‘mpqcayi cu El. “n final, pentru cq pqcqtuia, Domnul ‘l dqdea ‘n mkinile
Evrei 2:3, Scriptura spune cq suntem pierduyi, pentru cq pierim, vrqjmawilor; cknd se pocqia, Domnul
<mkntuirea este awa de mare>. “n avem nevoie de mkntuire. “ntruckt ‘l salva wi ‘i da biruinyq (Neemia
termenul <mkntuire> sunt reunite a fi pierdut ‘nseamnq a fi vinovat, 9:27). “n mod similar veneau peste
aspecte ale intervenyiei pline de condamnat, rob wi vrqjmaw, mkntuirea Israel boli, foamete, fiare sqlbatice;
putere a lui Dumnezeu ‘n favoarea rqspunde la toate aceste condiyii ele veneau peste Israel ca exercitare a
omului. “nsuwi Domnul nostru a deodatq. Nu este vorba de un punct disciplinei lui Dumnezeu.
‘nceput sq vesteascq mkntuirea Lui de doctrinq, ci de o mare bogqyie de Cknd condiyiile morale se
minunatq, ucenicii au confirmat har pe care “l oferq Dumnezeu, ‘n ‘ndreptau venea <mkntuirea> lui
aceastq vestire, iar Dumnezeu “nsuwi Christos, omului pqcqtos. Cu alte Dumnezeu: poporul iewea de sub
a dat mqrturie cu privire la ea, prin cuvinte, mkntuirea este eliberarea disciplinq. “n afara acestora, ‘n
felurite minuni ale Duhului Sfknt pqcqtosului de orice pericol care l- profeyi se arqta o mkntuire care avea
(Evrei 2:3-4). “n acest fel, Evanghelia ar putea ameninya ‘n prezent sau sq depqweascq sensul legal, corectiv
a ajuns si la noi, neamurile, de aceea, ‘n viitor. Suntem mkntuiyi prin har, exemplificat mai sus. Isaia anunya
la Efeseni 1;13 Ap. Pavel numewte pe temeiul dragostei lui Dumnezeu cq va veni Mesia, cqruia Dumnezeu
aceastq evanghelie <Evanghelia (Ef. 2;5), ca sq avem acces la mqreye “i spune: <De aceea, te pun sq fii
mkntuirii voastre>. binecuvkntqri divine (v. 2 Timotei Lumina neamurilor, sq dai mkntuirea
1:9) pknq la marginile pqmkntului> (Isaia
Mkntuirea este oferitq 49:6). Acesta este, de fapt, chiar
Mkntuirea ‘n Vechiul mesajul Evangheliei. Da, mkntuirea
pierduyilor are un sens foarte cuprinzqtor dar Cel
Testament ce aduce mkntuirea este Unul Singur:
<Doamne, scapq-ne: pierim!>
(Matei 8:25). Strigqtul acesta Mkntuirea este foarte frecvent Domnul Isus Christos. Pe El, autorul
deznqdqjduit al ucenicilor ‘n mijlocul menyionatq ‘n istoria poporului epistolei cqtre Evrei “l numewte
furtunii, aratq cq scqparea = Israel. Este vorba, mai ales despre <Urzitorul unei mkntuiri vewnice>
mkntuirea este un rqspuns la condiyia o scqpare de vrqjmawi, awa cum (Evrei 5:9). La Ioan 4:42 El este
de pierdut. Alte texte confirmq acest se exprimq Zaharia, tatql lui Ioan <Christos, Mkntuitorul lumii>. Sfinyii

Vechiului Testament au fost mkntuiyi Din fericire Scriptura vorbewte wi lucrarea Domnului Isus. Nu este
crezknd ‘n Mesia care va veni, ‘n era limpede despre o astfel de mkntuire. acesta un mod fericit de trqire a
crewtinq sunt mkntuiyi cei ce cred ‘n Avem ‘n cer pe Mkntuitorul nostru viu mkntuirii prezente?
Mesia cel care a venit, S-a rqstignit pe care ne transmite aceastq mkntuire,
Cruce, a ‘nviat wi S-a ‘nqlyat la cer. pentru cq El este Marele Preot al Mkntuirea care va veni
celor credinciowi. <De aceea, wi poate
Vom poposi pe scurt la unele
“nceputul mkntuirii sq mkntuiascq ‘n chip desqvkrwit pe
cei ce se apropie de Dumnezeu prin texte care vorbesc despre aspecte
Noul Testament face o legqturq El, pentru cq trqiewte pururea, ca sq viitoare ale mkntuirii. La Evrei 9:28
directq ‘ntre calitatea de <pqcqtos mijloceascq pentru ei >. (Evrei 7:25). se scrie <Tot awa, Christos, dupq ce
pierdut> wi mkntuire. “ncq din primul Mkntuirea prezentq ar putea fi numitq S-a adus jertfq o singurq datq ca sq
capitol al Evangheliei dupq Matei se wi mkntuirea umblqrii crewtine. O poarte pqcatele multora, Se va arqta
spune despre Domnul Isus cq <El va asemenea mkntuire se referq ‘n mod a doua oarq, nu ‘n vederea pqcatului,
mkntui pe poporul Squ de pqcatele exclusiv la cei credinciowi. Desigur, ci ca sq aducq mkntuirea celor ce-L
lor> (1:21). Este vorba deci cu mult aceastq mkntuire este ‘ntemeiatq pe awteaptq.> La Romani 13:11 citim: <Wi
mai mult deckt o salvare temporarq. jertfa de la Cruce a Domnului Isus, aceasta, cu atkt mai mult cu ckt wtiyi
Dacq yinem seama de faptul cq dar o primim acum datoritq slujbei de ‘n ce ‘mprejurqri ne aflqm; este ceasul
pqcatul are urmqri vewnice ‘naintea Mare Preot a Domnului Isus unde El, sq vq treziyi, ‘n sfkrwit din somn, cqci
lui Dumnezeu, rezultq wi cq iertarea Cel “nviat este activ, lucrknd pentru acum mkntuirea este mai aproape de
pqcatelor, care reprezintq o parte a noi>. noi deckt atunci cknd am crezut>.
mkntuirii, are caracter vewnic. Am La Romani 5:10 se spune: <vom fi Despre ce este vorba aici?
pqcqtuit, dar prin mkntuire suntem mkntuiyi prin viaya Lui>. Da, aceasta Este vorba despre scqparea
scqpayi de mknia lui Dumnezeu, awa va fi condiyia noastrq, pknq ce ne vom de mknia lui Dumnezeu ‘n sens
cum se aratq la Romani 5:9: <prin ‘ncheia cursa, umblarea, alergarea pqmkntesc, adicq de scqparea de
skngele lui Isus vom fi mkntuiyi de pe acest pqmknt, wi va continua, judecqyile apocaliptice. Wi, foarte
Dumnezeu de mknia Lui>. desigur wi ‘n vewnicie, cqci Domnul posibil, ar fi vorba wi de trecerea
La 1 Tesaloniceni 5:9 se spune: Isus este Mkntuitorul wi Marele prin tunelul moryii noastre fizice.
<Fiindcq Dumnezeu nu ne-a rknduit nostru Preot ‘n veci. Pentru a ne Ei bine, ‘n toate acestea, nu suntem
la mknie ci ca sq cqpqtqm mkntuirea bucura de aceste aspecte practice fqrq nqdejde, ba mai mult, avem o
prin Domnul nostru Isus Christos, ale mkntuirii, avem binecuvkntatele <fericitq nqdejde> (Tit 2:11). De ce?
care a murit pentru noi.> La Tit 3:5 ‘ndrumqri ale Sfintelor Scripturi, <Avem drept coif nqdejdea mkntuirii>
este scris: <El ne-a mkntuit, nu pentru despre care Ap. Pavel ‘i scrie lui (1 Tesaloniceni 5:8). Noi wtim cq
faptele fqcute de noi ‘n dreptate, Timotei cq <pot sq dea ‘nyelepciunea <cetqyenia noastrq este ‘n ceruri, de
ci prin ‘ndurarea Lui.> Ap. Pavel care duce la mkntuire, ‘mpreunq cu unde “l awteptqm ca Mkntuitor pe
prezintq mkntuirea ca pe un fapt credinya ‘n Christos Isus> (2 Timotei Domnul nostru Isus Christos, care va
‘mplinit, a cqrui motivayie este ‘n mod 3:15-16) Este limpede: Cuvkntul lui schimba trupul stqrii noastre smerite
exclusiv ‘ndurarea lui Dumnezeu. Dumnezeu are un rol ‘nsemnat ‘n wi-l va face asemenea trupului gloriei
“ntemeierea pe ‘ndurarea lui mkntuirea noastrq de fiecare zi. El Sale> (Filipeni 3:20-21).
Dumnezeu ‘i dq credinciosului ne face ‘nyelepyi, chibzuiyi, prudenyi Mkntuirea viitoare va fi o
‘ncredinyarea cq este mkntuit. Ap. ‘n evitarea curselor wi, mai ales, ne ‘ncununare a ‘ndurqrii lui Dumnezeu
Pavel ‘i scrie lui Timotei: <El ne-a ‘ndreaptq privirile wi inimile cqtre fayq de noi: El ‘i va ‘nvia pe moryii ‘n
mkntuit wi ne-a dat o chemare sfkntq, Mkntuitorul.. Christos wi va rqpi cu El pe credinciowii
nu pentru faptele noastre ci dupq care vor fi ‘ncq ‘n viayq, eliberayi de
hotqrkrea Lui, dupq harul care ne-a Pentru mkntuirea noastrq de mknia apocalipticq, destinatq unei
fost dat ‘n Isus Hristos> (2 Timotei fiecare zi, la lucrarea de mijlocire a lumi care L-a respins pe Mkntuitorul.
1:9). Domnului wi la lucrarea binecuvkntatq
Hotqrkrea lui Dumnezeu, harul a Cuvkntului lui Dumnezeu se Ce mare, ce infinit privilegiu
lui Dumnezeu: ce temeiuri de adaugq prezenya Duhului Sfknt ‘n este mkntuirea datq de Dumnezeu
neclinit ale mkntuirii! cel credincios. “nsuwi Domnul nostru pqcqtowilor, prin Christos. Ea acoperq
a trimes pe Duhul Sfknt awa cum trecutul, prezentul wi viitorul: este
Mkntuirea de fiecare zi se aratq la Ioan 14:16-17: <Wi Eu vewnicq cqci Mkntuitorul “nviat este
voi ruga pe Tatql wi vq va da un alt vewnic viu.
Trqim ‘ntr-o lume plinq de
Mkngqietor care sq rqmknq cu voi
amqgiri. Avem ‘nlquntru o fire
‘n veci wi anume Duhul Adevqrului,
(naturq) pqcqtoasq care vrea sq-wi
pe care lumea nu-L cunoawte, dar
facq mendrele, iar ‘n afarq pe Diavolul
voi “l cunoawteyi, cqci rqmkne cu voi Serban Constantinescu
care ne ‘ntinde tot felul de curse. De
wi va fi cu voi>. Duhul Sfknt ‘i ajutq
aceea, avem nevoie sq fim mkntuiyi ‘n
pe crewtinii adevqrayi sq ‘nyeleagq SConsta133@aol.com
fiecare zi, avem nevoie de o mkntuire
Scriptura wi sq se bucure de persoana
care este, ‘n chip practic, continuq.

din Scripturq, dar sq wtiyi cq se tem de
Dumnezeu.>
UNU
Gheorghe, a ‘nceput la
Dragomirewti ‘ntr-o familie de
oameni credinciowi awa cum numai
maramurewenii sunt. Un tatq cu
CKTE mowtenire greco-catolicq, care <citea

mult Biblia> wi mama, o ortodoxq
evlavioasq, au fost factorii care i-
UNU !
au stkrnit interesul pentru religie wi
l-au determinat pe Gheorghe sq se
gkndeascq la intrarea ‘n preoyie: <Am
vrut sq mq fac preot dar nu am reuwit
la proba de ckntat>. O soyie devotatq
<Domnul adquga, ‘n fiecare zi, wi credincioasq, mamq a doi copii,
la numqrul lor, pe cei care erau pare a avea darul de a-l ‘ncuraja wi
mkntuiyi>. Fapte 2 :47 motiva pe Gheorghe. <Nu mai existq
o awa nevastq ca nevastq-mea> (Ckt
La <Golgotha Romanian Baptist ‘mi sunt de dragi oamenii acewtia care
Church> din {arren, Michigan, ‘n vorbesc despre soyiile wi copiii lor cu o
19 iunie wi 17 iulie, 2005 la distanyq <venerayie> sincerq.)
de o lunq au avut loc douq botezuri, Nelu Tiuca, 40 de ani, din Gheorghe continuq: <Eram o datq
cu ckte un candidat. Numqrul minim Aiud, Romania ckndva prosper la un magazin, wi cum nu wtiu prea
de candidayi nu a diminuat cu nimic om de afaceri. A avut, awa cum bine englezewte, nu wtiam cum se
sqrbqtoarea de la Biserica Baptistq din se ‘ntkmplq ‘n afaceri, parte de zice la smkntknq, tot ‘nvkrtindu-mq
25220 Mound Rd. experienye neawteptate wi nedorite. prin magazin am auzit douq femei
“n luna Iunie corul bisericii “mpins de <meandrele> vieyii, ‘n vorbind romknewte. M-am scuzat wi
‘mpreunq cu pqstorul de la biserica pribegie, actualmente el se lupta sq am ‘ntrebat: <Doamnq faceyi bine
Nr. 1, din |itchiner - Canada, iar ‘n ‘mplineascq, ce ne-a poruncit Domnul wi spuneyi-mi wi mie cum se zice la
luna iulie corul bisericii wi pqstorul Hristos: <Sq nu datorayi nimqnui smkntknq pe englezewte>. Era sora
de la First Romanian Baptist Church nimic>. Dragostea wi rugqciunile Criwan – care m-a invitat mai apoi, sq
dinTro], Michigan au marcat soyiei lui Mqrioara, o crewtinq vizitez Biserica Baptistq.
evenimentele prin slujba lor de ortodoxq evlavioasq wi dedicatq, l-au Gheorghe a venit ‘mpreunq cu
excepyie, ‘n ckntarea de laudq, sub urmqrit aproape fizic, luni de zile, prietenul wi consqteanul lui Wtefan; wi
direcyia fratelui Iacob Br’ncovean ‘n yara pribegiei lui. Coincidenye spre bucuria noastrq a rqmas cu noi
wi respectiv, a fratelui Mircea Cure, inexplicabile, uwi ‘nchise wi deschise pentru o vreme, ca mai apoi sq fim
precum wi propovqduirea Cuvkntului miraculos, iubitoarele ‘ndemnuri ale ‘mpreunq cu Domnul pentru vewnicie.
prin fratele Pqsui wi respectiv fratele soyiei lui ‘ncq ‘n Romknia : <Roagq-te Wtefan s-a ‘ntors ‘n yarq, dar el nu
Covaci. wi tu !> precum wi experienya lui cu era departe de “mpqrqyia Cerurilor.
Actul botezului a fost ‘ndeplinit de familii din biserica noastrq, l-au adus Spre ‘ncurajarea noastrq am aflat
fratele Cornel Dragoi, pqstorul de la ‘n cele din urmq ‘n brayele Celui ce S- din mqrturia acestor doi tineri bqrbayi
Golgotha Romanian Baptist. a rqstignit wi pentru fiii Aiudului. cq atitudinea generalq a adunqrii,
La numqrul celor mkntuiyi au M-a impresionat sq aflu reacyia dragostea specialq a unor frayi wi
fost adqugayi doi oameni, din douq unuia dintre cqlugqrii ortodocsi, surori din adunare, precum wi modul
regiuni diferite ale Romkniei dar cu consilier spiritual ai Mqrioarei, cknd cum se vestewte Cuvkntul ‘n biserica
o experienyq asemqnqtoare ‘n multe a fost informat cq Nelu a trecut la noastrq, i-a ‘ncurajat sq continue sq
privinye. Bucuria wi entuziasmul celor <pocqiyi>: <Este pe Calea bunq dragq, revinq la ‘nchinare cu noi; iar ‘n final
doi au fost nu numai molipsitoare dar wi dacq te vei duce wi tu ‘n yara aceia sq cearq sq fie wi botezayi. “n dorinya
mai ales inspiratoare. Mqrturisirile nu este bine sq umblayi la douq de a face tot ce ne-a poruncit Domnul
publice de 10–15 minute de fiecare biserici diferite, umblayi ‘mpreunq la Christos, ca sq continuqm sq ne zidim
datq, erau primul <discurs> ‘n public, una.> unii pe alyii ‘n cunoawterea wi mqrturia
pentru fiecare. Istoria ‘ntklnirii lor cu Lui, rqmknem ‘nsq, doar niwte <robi
Mkntuitorul a fost emoyionantq prin Gheorghe Vlad 32 de ani, din netrebnici>.
entuziasmul cu care au fost povestite. Dragomerewti Maramurew : De-auzi cum clopotele bat
Istoria spusq de cei doi bqrbayi <Eu vin dintr-o comunq mare Sq nu-ntrebi, pentru cine
‘n floarea vkrstei, cu mowtenire cu peste 2000 de case, la noi nu Yi-e ziua-n zori, ori la-nserat…
religioasq diferitq de cea evanghelicq, este adunare de pocqiyi, ‘n sat, iar Bat numai pentru tine.
a ‘nviorat audienya, care a realizat cq oamenii sunt cumsecade wi foarte
Domnul ‘ncq adaugq <unu ckte unu> muncitori, dar ei nu cunosc prea mult F. DeLaurma.
la numqrul celor mkntuiyi.

Ziua care lipsewte !
Savanyii ‘n astronomie wi
wtiinye spayiale de la Green ceea ce nu explicq unde se aflau
Belt, Mar]land, consemneazq ‘n celelalte 40 de minute.
descoperirile lor din anul 1970 o
informayie impresionantq. Cele 40 de minute aveau sq
fie gqsite ‘n urma altor cercetqri;
Ei ‘ncercau sq determine poziyia orbitele, fiind proiectate ‘n spayiu,
soarelui, a lunii wi a planetelor cu aveau sq fie multiplicate de multe
o sutq de ani wi cu o mie de ani ‘n ori.
viitor. Pentru aceasta, au trebuit sq
reconstituie orbitele de-a lungul Dar din nou acea persoanq din
secolelor trecute. echipaj wi-a amintit cq ‘n Biblie se
spune despre soare nu numai cq s-a
‘nconjurat de duwmani, iar la cqderea oprit din drumul lui, ci wi cq a mers
Au comandat computerului
nopyii ar fi fost coplewit de ei; de ‘napoi.
sq efectueze mqsurqtorile de-a
aceea Iosua L-a rugat pe Domnul sq “n Cartea 2 “mpqrayi 20, Ezechia,
lungul secolelor ‘nainte wi ‘napoi wi
opreascq soarele asupra Gabaonului. aflat pe patul de moarte, a fost vizitat
deodatq acesta a ajuns la un impas.
Computerul a semnalat cq ceva era de profetul Isaia, care i-a spus cq nu
‘n neregulq fie cu informayiile care <Opewte-te, soare, asupra avea sq moarq. Ezechia nu l-a crezut
i se furnizaserq, fie cu rezultatele Gabaonului ... wi soarele s-a oprit wi a cerut un semn drept dovadq.
pe care le compara cu standardele. ... pknq ce poporul s-a rqzbunat pe Atunci Isaia a spus: <... Sq treacq
Au chemat departamentul pentru vrqjmawii lui. ... Wi soarele s-a oprit umbra peste zece trepte ‘nainte, sau
verificarea computerului, dar nu au ‘n mijlocul cerului wi nu s-a grqbit sq sq dea ‘napoi cu zece trepte?>
gqsit nimic ‘n neregulq din punct apunq aproape o zi ‘ntreagq> (Iosua Ezechia a rqspuns: <Nu este mare
de vedere tehnic. Computerul 10.13). Aceea era ziua care lipsea! lucru ca umbra sq treacq ‘nainte
a continuat sq indice aceeawi Ei au verificat computerul, peste zece trepte; ci mai bine sq se
discrepanyq ... lipsea o zi ‘n spayiu, ‘ntorckndu-se ‘n timp la momentul dea ‘napoi cu zece trepte> (versetul
‘n trecut. Savanyii au rqmas muyi. Nu despre care fusese scris wi au gqsit 11). Zece trepte reprezintq exact 40
exista nici o explicayie. acest interval a fi apropiat, dar nu de minute!
Cineva din echipaj wi-a amintit de ‘ndeajuns. Intervalul de timp care Douqzeci wi trei de ore wi douqzeci
referirea din Biblie cu privire la soare, lipsea la vremea lui Iosua era de 23 de minute, ‘n Iosua, plus patruzeci
cknd acesta s-a oprit ‘n drumul lui. de ore wi 20 de minute, deci nu o zi de minute, ‘n 2 “mpqrayi, formeazq
Verificknd, au gqsit ‘n Cartea Iosua o ‘ntreagq. cele douqzeci wi patru de ore pe
afirmayie wocantq pentru orice inimq Au citit din nou pasajul wi acolo care cqlqtorii spayiali au trebuit sq le
atentq. Conform Scripturii, Iosua se specifica: <aproape> (aproximativ) consemneze ‘n jurnalul lor de bord ca
era preocupat de faptul cq se afla fiind ziua care lipsewte din Univers.

Rubrica familiei
Principiul credinciowiei
Nici o cqsnicie nu este lipsitq de Dumnezeu wi se fac pqrtawi acelorawi Nu este de loc awa! Nimeni nu
primejdii wi de crize. pqcate. pqcqtuiewte din obligayie wi nici pe
Existq duwmani dinafarq wi inamici negkndite! Pqcqtuim de bunq voie,
dinquntru. Am putea asemqna viaya Scuze care acuzq! lucid wi deliberat.
de familie cu structura unui ou. Coaja Nu va ajuns nici o ispitq, care
lui poate fi spartq wi din interior wi Au apqrut tot felul de redefiniri sq nu fi fost potrivitq cu puterea
din afarq. Structura lui ‘i permite ale pqcatelor: nu mai spunem cq omeneascq. Wi Dumnezeu, care este
‘nsq sq reziste la presiuni foarte mari unii se drogheazq sau sunt beyivi, ci credincios, nu va ‘ngqdui sq fiyi ispitiyi
din exterior, dar sq cedeze la cele doar cq au o dependenyq la anumite peste puterile voastre; ci, ‘mpreunq
mai mici apqsqri ale puiului care se substanye chimice. Curvia a fost cu ispita, a pregqtit wi mijlocul ca sq
dezvoltq ‘nquntru. redefinitq ca o tulburare temporarq iewiyi din ea, ca s-o puteyi rqbda - 1
Ca wi oul, familia rezistq de obicei de comportament sub imperiul Cor. 10:13 -
mult mai bine la presiunile dinafarq, exploziv al anumitor instincte sau, Dumnezeu este Cel care ne
deckt la <loviturile> dinquntru. Dacq uneori wi mai grav, am ajuns sq nu-i pqzewte wi care nu ‘ngqduie sq fim
vreunul dintre soyi cedeazq, cqsnicia mai socotim vinovayi pe curvari wi sq-i ispitiyi peste puterile noastre. Dar El
se ruineazq repede, dar dacq cei doi iertqm prea uwor ca <victime ale unor nu dorewte sq ne oblige sq alegem
vegheazq asupra lor ‘nwiwi, cqminul va stqpkniri demonice>. singuri calea ascultqrii.
supravieyui tuturor ‘ncercqrilor vieyii. Nimeni, cknd este ispitit sq nu “nainte de a fi luat wi consumat,
spunq: <Sunt ispitit de Dumnezeu>. <fructul oprit> a fost privit ‘ndelung wi
Paza bunq trece primejdia rea! Cqci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca ... admirat pe ‘ndelete!
sq facq rqu, wi El ‘nsuwi nu ispitewte Nimeni nu pqcqtuiewte <la prima
Lumea contemporanq a ajuns pe nimeni. Ci fiecare este ispitit, cknd
sq nu mai condamne imoralitatea privire>. Este adevqrat cq adulterul
este atras de pofta lui ‘nsuwi wi momit. ‘ncepe prin privire, dar nu cea
wi infidelitatea. Trqirea ‘n pqcat a Apoi pofta, cknd a zqmislit, dq nawtere
devenit o practicq toleratq, ba mai dintki privire este vinovatq. Omul
pqcatului; wi pqcatul odatq sqvkrwit, care este sedus de pqcat, acceptq de
mult, acceptatq wi chiar lqudatq.
aduce moartea. - Iacov 1:13,14 - fapt seducerea, se complace ‘n ea wi
Scriitori, jurnaliwti wi cineawti
O sumedenie de alte pqcate sunt consimte sq nu mai facq nimic pentru
au creat o stare de spirit nouq, ‘n
atribuite stqpknirilor demonice, a scqpa din cursa pqcatului. Dupq
care soyul cel ‘nwelat este etichetat
scutindu-i pe cei ce le comit de orice prima privire, urmeazq cea de a doua,
drept neputincios wi ridicol, ‘n timp
fel de responsabilitate. Nu se mai aceea care revine cu bunq wtiinyq
ce <infidelul>, altqdatq condamnat
vorbewte despre firea pqmknteascq ce asupra ispitei, zqbovewte asupra ei wi
cu putere, a fost transformat ‘n
trebuie rqstignitq, ci de <eliberarea> ‘ntristeazq conwtiinya, ‘ntinknd trupul
<wmecherul simpatic> rqsplqtit cu
aplauze. Printr-o conspirayie satanicq, de sub stqpknirea duhurilor wi aprinzkndu-i pornirile pqcqtoase.
am devenit miopi la imoralitate wi pqcqtoase(!). Din vinovat, omul a Cqci tot ce este ‘n lume: pofta
dacq, ‘ntr-o bunq zi, ea ne-ar intra ajuns sq pozeze ca <victimq>. firii pqmkntewti, pofta ochilor wi
pe uwq ca un elefant uriaw, s-ar gqsi “n realitate, toate aceste motivayii lqudqrowenia vieyii, nu este de la
destui ca sq ne spunq: <Stayi liniwtiyi, nu sunt altceva deckt triste scuze Tatql, ci din lume. - 1 Ioan 2:16 -
nu este ceea ce pare. Este doar un care nu au nici o valoare ‘n faya lui Imaginea se fixeazq atunci ‘n
woricel nevinovat care are probleme Dumnezeu. Cei ce se justificq astfel, memorie dknd material de lucru
cu glandele!> mai mult se acuzq, iar cei ce ‘nchid imaginayiei.
Din nefericire, pqcqtowenia lumii ochii peste cqderile altora, dovedesc Vai, ‘n clipa aceea, adulterul este
a pqtruns wi ‘n casele crewtinilor. cq nu sunt nici ei ‘ntr-o stare mai deja comis: <Dar Eu vq spun cq ori
Relativismul moral este la modq. bunq. wi cine se uitq la o femeie, ca s-o
Mulyi awa ziwi <lucrqtori ai Domnului> Vai, de ckte ori am auzit exclamayii pofteascq, a wi preacurvit cu ea ‘n
au avut episoade de curvie, iar ca acestea: <Ce ghinion a avut dragq! inima lui> (Mat. 5:28).
alyii sunt la al doilea sau la al Nefericitul a cqzut victima unei femei Trebuie sq wtim sq ne ferim ochii,
treilea divory. Multe biserici, orbite stricate care l-a ‘mbrobodit. S-a yinut sq punem o strajq privirii noastre,
de abilitatea oratoricq a acestor de capul lui toatq ziua. N-avea ce sq sq facem, ca wi patriarhul Iov, <un
<vorbqreyi>, nu mai au nici o teamq de facq!> legqmknt cu ochii> nowtri (Iov 31:1),

hotqrkndu-ne sq nu facem loc de Dreptatea lui Dumnezeu se ar fi cqzut cu siguranyq ‘n pqcat. Din
popas pentru atenyia noastrq din ‘ntklnewte aici cu dragostea Lui, fericire, cel vinovat wi-a recunoscut
lucrurile care pot deveni surse de ne’ngqduind ca <unul care se greweala, s-a pocqit, a renunyat sq mai
pqcat. numewte frate> sq se poatq ascunde, facq vizite wi wi-a trimis ‘n locul lui ...
Sq spunem ‘ncq o datq: Adulterul nenorocindu-se astfel ‘n primul rknd soyia.
este un pqcat deliberat, calculat, pe sine ‘nsuwi. Adeseori, numai o
provocat wi premeditat. umilire publicq este eficientq, cqci Confidenye periculoase
Este adevqrat cq el este o lucrare a ‘mpietrirea wi mkndria sunt duse la
Diavolului, dar aceasta nu ‘nseamnq culme. Chiar dacq ai probleme ‘n
cq el o face fqrq colaborarea noastrq. 2. Pentru ca sfinyenia lui familia ta, evitq sq le ‘mpqrtqwewti
Cei din bqtrkni aveau o zicalq: Dumnezeu sq fie arqtatq prin mqrturia unei persoane de sex opus din afara
<Diavolul lucrq cu trei instrumente: o copiilor Sqi. familiei.
cortinq, un ac wi o tobq. Cu cortina se Orice patq trebuie ‘nlqturatq: Am avut ocazia sq ascult mqrturia
apropie de noi wi ne zice: <Intrq aici wi <Dayi afarq pe rqul acela>. Uitqm, de unei tinere care devenise yinta
pqcqtuiewte, cq te acopqr wi nu te va multe ori, cq noi suntem o priveliwte confidenyelor unui coleg de birou
wti nimeni. Cu acul ne ‘mboldewte sq chiar wi pentru ‘ngeri! care avea necazuri cu nevasta.
dqm ghes, iar dupq ce am pqcqtuit, 3. Pentru ca wi alyii sq ia aminte wi Foarte repede - cu atkt mai repede
trage cortina wi bate tare din tobq ca sq nu pqcqtuiascq. cu ckt bqrbatul era serios wi suferea
sq ne facq de rks ‘n faya lumii-ntregi>. Exemplul trist al celui cqzut ‘i va realmente - ‘ntre cei doi confidenyi
“n cazul unui crewtin, acest pqcat pune ‘n gardq pe ceilalyi. se stabiliserq legqturi de afecyiune wi
este wi mai vinovat, cqci crewtinul nu ‘nyelegere reciprocq. De aici wi pknq la
Trebuie sq veghem asupra noastrq.
este singur. Duhul Sfknt este cu el wi-l pqcat nu mai era deckt un singur pas.
Fqrq nici o ‘ndoialq, Dumnezeu ne
avertizeazq. Cel ce pqcqtuiewte totuwi, pqzewte, dar wi noi trebuie sq ne luqm Prin harul Lui, Dumnezeu a folosit
o face pentru cq ... iubewte pqcatul. ckteva mqsuri de precauyie wtiind cq: o predicq pentru a-i deschide ochii
Aceasta este adevqrata rqdqcinq <Duhul este plin de rkvnq, dar carnea acestei tinere prea compqtimitoare
amarq a rqului ... este neputincioasq>. wi n-a fost prea tkrziu pentru ea
sq se smulgq din aceastq situayie
Feriyi-vq de:
periculoasq.
O discuyie necesarq
Ewti ‘ncercat ‘n viaya de familie? Ai
Infidelitatea a fqcut destule Prea multq familiaritate cu necazuri wi ai vrea sq le ‘mpqrtqwewti
victime ca sq merite osteneala de persoane de sex opus cu cineva? Cautq-yi un prieten sincer
a ne ocupa puyin de ea aici. Ca sq O atitudine rezervatq este absolut care sq wtie sq se roage ‘mpreunq cu
nu o tratqm superficial, este bine necesarq, fiind o dovadq a vegherii. tine. Dar sq fie de acelawi sex cu tine!
sq ne aducem aminte ‘n ce termeni
Nu cumva ewti unul dintre bqrbayii
categorici o trateazq Scriptura:
cqrora le place sq fie ‘n compania
<Fugiyi de curvie! Orice alt pqcat femeilor? Nu cumva ewti una din
pe care-l face omul este un pqcat femeile cqrora le place sq stea
sqvkrwit afarq din trup; dar cine ‘ntre bqrbayi? Nu cumva ‘yi place
curvewte, pqcqtuiewte ‘mpotriva <cochetqria nevinovatq> wi <aluziile
trupului squ> (1 Cor. 6:18). glumeye> ?
<Nu vq ‘nwelayi ‘n privinya aceasta. Bagq de seamq cq te joci cu focul.
Curvarii nu vor mowteni “mpqrqyia lui Ewti pe un drum grewit wi vei deveni
Dumnezeu> (1 Cor. 6:10; Gal. 5:21). repede un candidat la infidelitate.
<Nici un curvar n-are parte de
mowtenire ‘n “mpqrqyia lui Christos wi
Prea multq atenyie pentru o
a lui Dumnezeu> (Efes. 5:5).
Celor ce cred cq pot pqcqli Biserica anumitq persoanq
pqcqtuind ‘n ascuns le amintim cq: Nu este ‘nyelept ca un bqrbat
<Nu este nimic acoperit care nu va cqsqtorit sau ca o soyie sq se ‘m-
fi descoperit, nici ascuns care sq nu fie prieteneascq cu o persoanq de sex
cunoscut> (Luca 12:2). opus wi sq caute sq fie mereu ‘n
Mulyi crewtini vinovayi au trqit deja preajma ei.
aceastq cruntq experienyq. Cunosc un crewtin care a vrut
Dacq cineva se ‘ntreabq de ce sq-i poarte de grijq unei vqduve. O
crede Dumnezeu cq este necesarq vizita aproape ‘n fiecare zi. Nu se
o astfel de <dare pe fayq> a celui gkndea cq ceea ce face ar putea fi
pqcqtos, iatq aici un ‘ntreit rqspuns: rqu. Rezultatul? A ajuns sq se apropie
1. Pentru ca cel vinovat sq poatq fi prea mult de ea wi, dacq nu ar fi fost
adus ‘n situayia de a se pocqi. intervenyia energicq a unui alt frate,

Altfel vei avea un <ajutor> care te va wi acewtia grewesc pentru cq, ‘n cazul Care sunt cauzele ei?
ruina wi mai tare. oamenilor, gelozia este mai mult o
Wi ‘ncq un sfat: dovadq de pqcqtowenie. O teamq maladivq
Cum se face cq ceea ce este bun
pentru Dumnezeu, poate deveni rqu Aceasta este urmarea unui
Nu te crede invulnerabil trecut dureros. Astfel de persoane
atunci cknd este vorba de oameni?
Chiar wi cei mai buni au fost Simplu, Dumnezeu are tot dreptul provin din familii zdruncinate de
printre cei care au cqzut lamentabil. sq doreascq wi sq pretindq chiar adulter. Atmosfera ‘n care au trqit,
<“ncrederea ‘n sine nu miroase a atawamentul total wi necondiyionat le-a strecurat ‘n suflet o umbrq de
bine>, spune zicala. Ckteodatq, <fuga al fiinyelor create de El. Dumnezeu nefericire wi de teamq fatalistq de
e ruwinoasq, dar e sqnqtoasq>. wtie cq toate se yin prin El wi cq a nu trqi aceeawi catastrofq. Din
Trage o ‘nvqyqturq din pqyania fericirea lor depinde de gradul lor acest punct de vedere, dewi nu este
altora wi nu te ‘ncrede prea mult ‘n de atawament wi ascultare fayq de El. ereditarq, gelozia se <mowtenewte>.
tine. “n cadrul omului, gelozia
exageratq este o dovadq
Umbre de newters de egoism feroce wi de
mkndrie.
Experienya a arqtat cq un
O tknqrq cqsqtoritq de
credincios care a comis adulterul se
curknd se plkngea cuiva:
ridicq foarte greu la nivelul spiritual
<Sunt ‘ntr-o continuq
dinainte. Este ca wi cum s-ar fi frknt
tensiune. Nu pot sq mq
ceva ‘nquntrul lui.
stqpknesc wi plkng ori de
Eu cred cq Dumnezeu ‘i
ckte ori soyul meu pleacq
pedepsewte pe astfel de credinciowi
de lkngq mine. Cknd e la
‘ntr-un fel aparte. El le interzice
servici sau ‘n cqlqtorie ‘mi
accesul la anumite bucurii wi
zic fqrq ‘ncetare: <Acum
binecuvkntqri. Asupra lor planeazq
se ‘ntklnewte cu femei mai
necurmat un fel de umbrq wi existq
frumoase deckt mine, mai
‘n Bisericq activitqyi pe care nu le vor
atrqgqtoare; vorbewte cu
mai putea face niciodatq.
ele, este amabil cu ele
Slavq Domnului! Pocqinya aduce wi a wi uitat de mine. De
cu sine iertarea! Dar existq o iertare ckte ori se ‘ntoarce acasq
terapeuticq proporyionalq cu smerirea seara tkrziu, ‘i fac <scene>
noastrq. teribile. Cknd suntem
‘mpreunq ‘n societate
Gelozia sunt tot timpul cu ochii
Pune-mq ca o pecete pe inima pe el: sq vqd la cine se
ta, ca o pecete pe brayul tqu; cqci uitq, cu cine stq de vorbq,
dragostea este tare ca moartea, wi la cine zkmbewte, etc. Mi-
gelozia este ne’nduplecatq ca locuinya am dat seama cq este din
moryilor; jarul ei este jar de foc, o cale afarq de amabil cu
flacqrq a Domnului - C. Ckntqrilor toate fetele din adunare.
8:6 - I-am atras atenyia, dar
Am vqzut mai multe cqsnicii nu vrea sq ‘nyeleagq. Este
distruse de gelozie deckt de sqrqcie. ‘ngrozitor! Lacrimile mele
nu mai au nici o valoare ‘naintea lui.> Un tatq gelos va inspira gelozie ‘n
Aceastq flacqrq a Domnului trebuie
Bine’nyeles cq o astfel de soyie copiii sqi, iar o mamq geloasq va
manevratq cu multq atenyie wi
nu are dreptate. Astfel de bqnuieli crea o atmosferq de ne’ncredere
temperatq ‘nspre limitele normalului.
izvorqsc din panica unei inimi bolnqvicioasq pe care wi-o vor ‘nsuwi
bqnuitoare wi neechilibrate. toyi ai casei. “n unele cazuri, gelozia
Ce este gelozia? este chiar o materie de educayie: <Wtii
Fiind o stare patologicq obsesivq
Existq oameni care rqspund: lquntricq, gelozia nu depinde prea draga mea, toyi bqrbayii sunt la fel.
<gelozia este un pqcat>, dar aceastq mult de factorii externi. Ea se poate Nu pot sq vadq o femeie frumoasq
pqrere este grewitq, pentru cq Biblia manifesta la oricine wi la orice vkrstq. fqrq sq ‘ncerce sq o cucereascq wi sq
ne spune cq avem un Dumnezeu Nu conteazq cq soyul sau soyia au pqcqtuiascq cu ea. Sunt schimbqtori wi
<gelos>, iar Dumnezeu nu pqcqtuiewte ‘mbqtrknit ‘ntre timp wi nu are nici o nu ne putem bizui pe ei. Cknd o sq te
(Exod 20:5; Iacov 4:5). importanyq cq partenerul pentru care mqriyi, ascultq sfatul meu: nu-l scqpa
Existq alyii care rqspund: <Gelozia se manifestq gelozia este <urkt ca o clipq din ochi!> Ce pqcat cq, fqrq
este un lucru normal wi sqnqtos>, dar noaptea>. Gelozia este ... gelozie! sq-wi dea seama, astfel de pqrinyi ‘wi
distrug copiii!

Un complex de inferioritate realizat> mai bine social, profesional duwmana iubirii, ajungknd sq fie
sau material. mai mult un blestem, deckt o
Astfel de oameni se ‘ndoiesc
- Persoane care au suferit un ewec binecuvkntare.
de ei ‘nwiwi, de calitqyile wi posibi-
litqyile lor wi ajung sq nu se mai vadq personal major. Iubewte spre binele wi fericirea
la ‘nqlyimea poziyiei din cqsqtorie. - Persoane cu stqri de boalq sau persoanei iubite. Bucurq-te de
Exagerkndu-wi propriile defecte, ei incapacitate fizicq. bucuriile ei wi cautq sq nu faci nimic
repetq mereu: <Nu sunt suficient de - Persoane care s-au <mknjit> ‘ntr- care sq-i rqpeascq <libertatea de a fi
frumos (frumoasq) pentru el, nici o formq de pqcat, ajungknd acum sq-i ea ‘nsqwi>.
atrqgqtor (atrqgqtoare), nici inteligent bqnuiascq pe toyi ceilalyi de aceeawi
perversiune.
“ncredinyeazq-yi soarta
(inteligentq). Este adevqrat, nu-mi ‘n mkna Domnului!
face nici un reprow, dar ‘ntr-o bunq zi Un complex de
o sq mq pqrqseascq>. Pentru un crewtin, un soy sau o
<megalomanie> soyie este un <dar de la Domnul>. Cu
Acewtia sunt oamenii alte cuvinte, ‘nainte de a fi soyul sau
aceia care se cred soyia mea, o persoanq ‘i aparyine ‘n
buricul pqmkntului, ‘ntregime Domnului. De ce sq intru
<proprietarii> unici wi atunci eu ‘n panicq? Dumnezeu va wti
necontestayi ai lucrurilor sq pqzeascq ceea ce “i aparyine!
‘nconjurqtoare. Orice act Cautq sq ai mai multq ‘ncredere
de aparentq independenyq ‘n Dumnezeu, wtiind cq, fqrq El,
‘i sperie wi este denunyat toate strqdaniile noastre sunt oricum
vehement drept un act de zadarnice:
<neloialitate> vinovatq. <Dacq nu zidewte Domnul o casq,
“n ochii lor, acewti degeaba lucreazq cei ce o zidesc; dacq
oameni sunt un fel de nu pqzewte Domnul o cetate, degeaba
dumnezei ‘n miniaturq. Ei vegheazq cel ce o pqzewte> (Psalm
au nevoie de o linguwire 127:1).
continuq wi de repetate Cknd ‘ncrederea ‘n partenerul de
dovezi de admirayie wi viayq scade, ‘ncrederea ‘n Dumnezeul
consacrare. cel Atotputernic trebuie sq fie temelia
care sq-l susyinq.
Tratament pentru “nvayq sq fii mulyumit
gelozie cu starea ta de fayq
Yine minte cq nu toate Dewi a fost mic de staturq, dewi
geloziile sunt dupq voia lui wi-a <ratat> wansa de a fi membru al
Dumnezeu. Sinedriului, dewi a fost bolnqvicios,
Cqci sunt gelos de voi dewi a fost controversat wi persecutat
cu o gelozie dupq voia lui de cei din neamul squ wi dewi nu a
Dumnezeu... - 2 Cor. 11:2 - realizat mai nimic <vizibil> toatq
Ce este de fqcut cu viaya lui, apostolul Pavel n-a avut nici
oamenii gelowi? Cum putem un fel de complex de inferioritate.
sq-i lecuim de gelozia lor Expresiile lui favorite au fost: <Pot
maladivq? Tratamentul totul>, <Am totul deplin ‘n Christos>.
nu este uwor wi nici la Cine se face una cu Christos
“ntr-o awa stare, orice gest, ‘ndemkna oricui. Iatq ckteva lucruri nu mai are nici un motiv pentru
orice simplq coincidenyq, orice fapt pe care le putem spune: <complexele de inferioritate!>
ne’nsemnat capqtq semnificayii
“nvayq sq fii plin de prezenya lui
tragice exagerate, pqrknd confirmqri <Cautq fericirea Christos wi atunci vei avea liniwte ‘n
vindicative. partenerului tqu!> faya tuturor primejdiilor, reale sau
Cine sunt cei predispuwi la Textul din Ckntarea Ckntqrilor ne ‘nchipuite.
gelozie din cauza unui complex de spune cq gelozia este umbra iubirii. Un crewtin cu un complex de
inferioritate? Este cu neputinyq sq iubewti wi sq nu fi, inferioritate este un crewtin pqcqtos.
- Bqrbayi care nu s-au realizat ‘ntr-o mqsurq oarecare, gelos. El ”l ‘nvinuiewte ‘n mod inconwtient
profesional wi care simt cq lucreazq cu Ca toate sentimentele, wi gelozia pe Dumnezeu de handicapurile lui.
mult sub capacitatea lor profesionalq. poate ‘nsq <sqri peste cal>, devenind A fi altfel deckt ceilalyi nu ‘nseamnq
- Bqrbayi care sunt mici de staturq o caricaturq wi producknd deformqri neapqrat nici a fi superior wi nici a fi
sau femei urkyele. de caracter wi de comportament. inferior; ‘nseamnq a fi tu ‘nsuyi!
- Persoane dintr-un cerc de “ntr-o astfel de stare, gelozia devine
prieteni ‘n care toyi ceilalyi <s-au

Perspective profetice
un numqr redus de mari firme care
sunt constrknse sq menyinq, cu
toate mijloacele, un ‘nalt grad de
competiyie, pentru a nu cqdea ‘n
capcana falimentului sau absorbyiei
de cqtre alte firme. “n final, avem
marile firme care gestioneazq pieyele
‘n fiecare sector de activitate. Ele sunt
acelea care asigurq controlul real al
configurayiei globale. “n consecinyq,
Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de ele vor determina preyul bunurilor
profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet (<|oinonia>) unde wi al serviciilor wi, prin urmare,
urmqrewte zece miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii profiturile.
Domnului - http://[[[.\house.org/strategictrends/ La ce ne putem awtepta ‘n aceste
Vom publica aici articole pe care le socotim de interes general noi condiyii, deckt la o exacerbare
pentru noi toyi. a concurenyei firmelor, pentru a-wi
pqstra locul ‘n oligopol?
1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:22
Folosind o veche formulare, ar fi
2. Pericolul Islamic Dan. 11 posibil sq spunem cq liberalizarea a
avut ca efect sq elibereze concurenya
3. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 21 oligopolisticq, care, ‘n timp,
distruge concurenya wi accentueazq
4. Invazia lui Magog Ezech 38, 39 concentrarea. “n globalizare,
exasperarea concurenyei ‘mpinge la
5. Apariyia superstatului european Dan. 2:7 realizarea unui avantaj competitiv
absolut. O datq gqsit, ckwtigatorul ia
6. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 19 totul!
7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8
8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18
9. Guvernul mondial Apoc. 13
10. Rolul Americii 2 Cron 7:14
9
pentru cq ele ar duce la o „alocare
O carte de importanyq majorq:
optimalq a resurselor>.
Analiza lui merge mai departe,
radiografiind situayia actualq ‘n care
<Ce este mondializarea?> motorul globalizqrii ‘l reprezintq
firmele transnayionale care acyioneazq “n spatele mecanismelor
Apqrutq la Paris, La Decouverte, dupq reguli neoliberale. Liberalizarea regulatoare ale pieyei libere, ridicate
2002. Recenzie de Stefan Bocioaca nu duce automat la echilibru bazat ‘n slqvi de neoliberali, Michalet
pe stabilirea automatq a preyurilor, identificq astfel cine sunt adevqrayii
Dewi Charles-Albert Michalet dincolo de influenya operatorilor „controlori> ai globalizqrii, adicq
nu pune semnul egalitqyii ‘ntre pieyei, awa cum postuleaza credoul marile firme. Una dintre consecinyele
globalizare wi neoliberalism, neoliberal. Ceea ce se obyine ‘n previzibile ale globalizqrii
acesta criticq conceptul neoliberal realitate, wi nu metaforic vorbind, este oligopolistice este cq ‘nsuwi
conform cqruia foryele pieyei libere ‘n cel mai bun caz o concurenyq mai conceptul de „piayq> este pe cale
ar privilegia consumatorii datoritq agresivq, cu un caracter oligopolistic. sq se modifice, o datq cu dispariyia
concurenyei benefice ‘ntre firme sau Ea nu conduce la o situayie de progresivq a firmelor independente
echilibru stabil, ci la o ‘mpqryire ne’nregimentate ‘n oligopoli wi, prin
instabilq a pieyelor mondiale ‘ntre urmare, dispariyia pieyei ‘nsewi.
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005

20
Viitorul va fi sumbru pentru de mknq de lucru localq calificatq, populayie,
firmele ‘n cqutare de pieye, constatq Michalet subliniind cq acest din urmq incapabile
el, deoarece accesul la ele se va face lucru este mai important chiar deckt sq ocupe
doar prin apartenenya la o reyea nivelul salariilor, deoarece firmele posturi
multinayionalq. multinayionale folosesc tehnologii de ‘naltq
sofisticate care necesitq un personal calificare,
Teoria cercurilor concentrice calificat. Prin urmare, o mknq de se vor
lucru de ‘naltq calificare va atrage vedea ‘n
Michalet invalideazq wi teoria investiyii de ‘naltq tehnologie. situayia
conform cqreia globalizarea ar fi... Apoi, un alt atu ar fi existenya unei de a
planetarq. “n realitate, ne spune economii locale performante, capabile apela la
el, multe yqri sunt excluse din sq susyinq activitatea firmelor ajutorul
procesele globalizqrii, care nu yine strqine. Wi totuwi, atractivitatea unei de womaj
seama de graniye geografice, wi, de yqri rezidq wi ‘n alyi factori, pe care sau
aici, inegalitqyile care apar. O nouq Michalet ‘i analizeazq ‘n amqnunt: ajutorul
configurayie economicq mondialq iniyiativa financiarq, infrastructuri etc. social,
se contureazq din ce ‘n ce mai ‘n cazul
mult, ‘nlocuind vechea schemq a ‘n care
Inadaptabilii
centrului (dezvoltat) wi a periferiei nu gqsesc de lucru ‘n domenii
(subdezvoltate sau lumea a treia) Iatq cq viteza globalizqrii aduce de calificare joasq sau medie. De
cu aceea a cercurilor concentrice. “n cu sine probleme grave ‘n rkndul asemenea, wi ‘n acest caz, costurile
mijloc se aflq „inelul> triadei, adicq celor care nu se pot adapta la ritmul sociale nu sunt neglijabile, necesitknd
Europa, SUA wi Japonia, ‘n jurul accelerat al schimbqrilor wi al unui nu doar fonduri, dar wi voinyq wi
cqruia graviteazq cercul economiilor nou stil de viayq, ‘n care mobilitatea, competenyq politice.
‘n crewtere, care grupeazq yqri din incertitudinea produc nevroze “n condiyiile ‘n care yqrile din
Asia (precum China, Coreea de Sud, colective. „cercul> al doilea ‘wi dezvolta o
Tai[an, Mala]sia, Singapore, Hong Michalet analizeazq mai ‘ntki una bazq de muncitori calificayi wi ‘nalt
|ong), dar wi din America Latinq din sursele neliniwtilor celor care se calificayi ieftini, ele devin atractive
(Mexic, Brazilia, Chile) wi yqri din tem de globalizare wi anume womajul pentru marile firme transnayionale
Europa de est wi centralq (Polonia, cauzat de transferarea producyiei care nu vor pregeta sq profite de
Cehia, Slovenia). Inelul „exterior> din yqrile triadei ‘n zonele unde aceastq oportunitate.
urmqtor este compus de yqri „mai costul mkinii de lucru este mic. Cercetqtorii M. Benjamin wi J.
puyin avansate> din Africa, America Aflqm astfel cq ‘nchiderea uzinelor Perr] precizau ‘ntr-un articol din
Latinq, ‘n timp ce „ultimul> cerc din yqrile dezvoltate nu atrage dupq US Ne[s&{orld Report (2003) cq,
este compus din yqri cu o economie sine wi crewterea womajului, datoritq ‘n viitorii ani, instituyiile financiare
instabilq, fluctuknd ‘ntre ultimele faptului cq salariayii concediayi sunt din SUA plqnuiesc sq elimine
douq cercuri: Maroc, Tunisia, Rusia, reorientayi spre alte domenii, mai aproximativ 500 000 de locuri de
Indonezia. performante, ale economiilor locale. muncq. Salariayii concediayi nu vor
“n acest context se poate vorbi Aici ‘nsq Michalet nu continuq putea fi absorbiyi ‘n ‘ntregime de
despre „o cursq> a atractivitqyii ‘n pknq la capqt analiza impactului piaya de muncq localq, fiind nevoiyi sq
care sunt angrenate economiile lumii delocalizqrii, deoarece ar trebui presteze munci sub calificarea lor.
pentru a atrage investitorii strqini, ‘n menyionatq apariyia unei alte Pe termen lung, toate aceste
care „ckwtigqtorii> trebuie sq deyinq probleme. Menyinerea tehnologiilor schimbqri pot duce la diviziuni bazate
atuuri care sq-i detaweze de restul de vkrf ‘n yqrile dezvoltate presupune pe etnicitate, sex, vkrstq, ‘n funcyie
plutonului. Michalet le enumerq pe calificarea wi recalificarea viitorilor de capacitatea unor segmente de
cele mai importante: un regim politic salariayi, apyi sq presteze asemenea populayie de a se ‘ntegra ‘n noul
wi o politicq macroeconomicq stabile munci care necesitq o pregqtire ‘naltq. peisaj al pieyei muncii. Este puyin
wi durabile, un cadru legal stabil wi Dar, cum orice societate dispune probabil sq asistqm la o strictq
nediscriminatoriu, o administrayie de un numqr limitat de asemenea diviziune globalq a competenyelor,
eficientq, o reformq economicq ‘n oameni, yqrile dezvoltate se vqd deja awa cum este ea descrisq de unii
care liberalizarea se aflq ‘n centru, ‘n postura de a „importa> mknq de avocayi ai globalizqrii care plaseazq
programe de privatizare deschise lucru supercalificatq, pentru a face ‘n viitor Occidentul specializat ‘n
investiyiilor strqine. fayq penuriei de personal ‘n domeniul tehnologie ‘naltq, iar restul lumii
Dar, ‘n afarq de aceste condiyii, ‘naltei tehnologii. Costurile sociale ale ocupat cu muncile slab calificate. “n
existq wi altele, cu caracter economic unui asemenea „import> rqmkn a fi practicq, aceasta ar ‘nsemna womaj
wi social, la fel de importante: o determinate. wi miwcqri sociale produse de cei
piayq localq suficient de mare wi ‘n Pe de altq parte, salariayii prea aflayi de cealaltq parte a frontierei
crewtere, un sistem de comunicayii bqtrkni pentru a putea fi reorientayi tehnologice.
wi telecomunicayii modern, o ofertq wi reciclayi, dar wi alte categorii de
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 21

Interviul lunii
RADIO
<VOCEA EVANGHELIEI> -
TIMIWOARA
REPORTER - IOAN CIOBOATQ
cu cele mai mici wi anumite pqcate le
moral, un om cinstit, un om care nu las ultimele>. Dar Dumnezeu nu a fost
COSMIN CIUI prea pqcqtuiewte sau foarte aproape de acord cu genul acesta de tranzacyii.
de standardul lui Dumnezeu. Cknd
Cosmin Ciui este medic rezident. am apucat sq citesc Biblia am vqzut
A terminat de curknd facultatea de Reporter:
cq sunt departe de a fi awa wi am
medicinq, iar ‘n timpul facultqyii l-a Cknd wtiu cq mai am douq secunde
‘nceput sq-mi pun probleme. “n de trqit, atunci renuny wi la cele mari.
‘ntklnit pe cel care i-a schimbat viaya, cadrul studiilor am ajuns sq ‘nyeleg
pe Isus Christos. Cum s-a schimbat de fapt care este diferenya dintre a
viaya lui Cosmin ‘ntr-o perioadq ‘n Cosmin Ciui:
fi un om dupq voia lui Dumnezeu,
care se bucura de libertate wi dorea sq Da, am fost pus ‘n faya faptului
prin jertfa lui Isus Christos wi un om
facq tot ceea ce a visat ? de a renunya la lucrurile care ‘mi
care ‘ncearcq sq fie dupq voia lui
dqdeam seama cq erau niwte pqcate
Dumnezeu prin eforturile lui.
Cosmin Ciui: ‘naintea lui Dumnezeu, care puteam
- “n vara anului doi de facultate, sq le consider eu niwte pqcate mai
Reporter: mari deckt altele la care mi-ar fi
niwte tineri au ‘mpqryit la poarta De ce voiai sq fi dupq voia lui plqcut mie sq renuny. Awa cq a fost o
cqminului niwte buletine cu un sondaj Dumnezeu? De ce credeai cq e luptq destul de mare, am fost pus ‘n
prin care ‘ncercau sq afle interesul important ca viaya ta sq se ghideze wi faya unor decizii destul de importante,
studenyilor cu privire la lucrurile sq se ‘ncadreze ‘ntre limitele sau sq chiar foarte importante, care mi-au
spirituale. Una dintre ‘ntrebqri era: se ghideze dupq prescripyiile lqsate influenyat ulterior viaya wi
<Ckt de mult ai vrea sq-L cunowti pe de Dumnezeu? Dumnezeu a biruit, mi-a
Dumnezeu, pe o scalq de la 1 la 10?>
dat putere wi am ’nceput sq mq
La sfkrwit am fost provocat sq
Cosmin Ciui: ‘ndrqgostesc de El. A fost o perioadq
ne ‘ntklnim regulat pentru a putea
Pe vremea aceea eram aproape ‘n care L-am simyit pe Dumnezeu
sq discutqm despre aceste lucruri.
ateu. Credeam ‘n Dumnezeu doar foarte aproape de mine, am simyit cq
Deoarece toate discuyiile se purtau
pentru simplu motiv cq ‘n cazul ‘n Se implicq ‘n cele mai mici detalii,
‘n englezq, am zis cq este o ocazie
care aw fi ‘ndrqznit sq spun cq nu cred yine cont de rugqciunile cele mai
bunq sq pot sq ‘nvyq mai bine limba
cq existq Dumnezeu, mi-ar fi fost ne’nsemnate, nu cq acum nu ar
englezq.
fricq cq poate mq trqznewte sau mi se face la fel, ‘nsq atunci a fost parcq
“n cadrul studiilor pe care le puyin altfel, a fost ceva diferit, a fost
poate ‘ntkmpla instantaneu ceva rqu.
fqceam se obiwnuia sq se citeascq un ceva special. Ulterior, am ‘nceput sq
Aveam o credinya misticq. Nu mq
pasaj din Biblie sau se studia pe le vorbesc wi eu oamenilor despre
influenya prea tare. “ncercam sq fiu
Biblie awa cq vrknd-nevrknd m-am Christos. Am fost la mare wi am
un om integru pentru cq awa am fost
apucat sq citesc wi eu. A fost o luptq vorbit pe plajq cu studenyi, ‘n mod
educat sq fiu un un om moral, corect,
la ‘nceput sq citesc Biblia pentru cq special despre nevoia lor de a avea o
dar nu prea credeam cu adevqrat ‘n
‘mi venea sq renuny cknd ‘ncercam sq relayie cu Dumnezeu, de a-L cquta pe
existenya lui Dumnezeu. Una dintre
citesc. A fost o luptq wi a fost destul Dumnezeu. La un moment dat, am
primele cqryi care m-au ajutat, alqturi
de greu. “nsq treptat-treptat am vorbit cu un bqiat, avea vreo 29-30 de
de Biblie, sq-mi reevaluez oarecum
vqzut cq multe lucruri pe care eu le ani, ulterior am aflat cq era cqsqtorit,
poziyia a fost „Jurnalul fericirii> a
credeam sau multe lucruri cu care eu soyia wi cei doi copii nu wtiau cq el
lui Steinhardt prin care am ‘nvqyat
eram obiwnuit erau false dupq ce le este la mare, nu wtiau unde este, a
multe lucruri. Apoi erau unele lucruri
analizam ‘n lumina Bibliei. Atunci am plecat fqrq ca ei sq wtie. Am vorbit cu
despre care am ajuns la cunowtinyq cq
‘nceput sq-mi pun ‘ntrebqri. el wi wi-a dat seama de nevoia lui de
sunt pqcate, ‘nsq nu vroiam sq renuny
Eu credeam cq sunt un om Dumnezeu, ‘ntr-un mod deosebit. Am
la ele. Mi-am zis: „“n regulq, o sq
deosebit de valoros, adicq un om ‘nyeles cq a fost ceva special atunci.
‘ncerc sq renuny la pqcate ‘nsq ‘ncep

El a spus: „“ntotdeauna mi-am dat Am fqcut o rugqciune scurtq, care s-a o bibliotecq destul de consistentq de
seama cq trebuie sq mq pocqiesc, ‘mplinit imediat. Am zis: „Doamne, literaturq wi teologie crewtinq.
dar am spus cq trebuie sq awtept o dacq este adevqrat cq Tu l-ai creat Desigur, Biblia are locul principal,
anumitq vkrstq wi m-am gkndit la pe om wi cq toate aceste lucruri cu ‘n centrul preocupqrilor mele wi
vkrsta de 33 de ani>. Am zkmbit cknd privire la evoluyionism sunt niwte ‘ncerc sq-i aloc ckt mai mult timp.
am auzit motivayia lui. Totuwi ne-am minciuni, sqdewte ‘n inima mea Este cartea dupq care ‘ncerc ‘n
rugat ‘mpreunq wi sper cq el s-a ‘ntors o convingere puternicq, a acestui permanenyq sq-mi modelez viaya, este
la Dumnezeu. lucru.> “ntr-un timp foarte scurt, 2-3 cartea care mi-a schimbat viaya awa cq
zile, pur wi simplu, parcq mi-a fost nu aw putea sq uit de ea sau sq o las ‘n
Reporter: sters din memorie acest gknd, aceastq afara preocupqrilor mele.
Ai absolvit medicina. Credeai ‘n convingere cq provin din maimuyq wi
Dacq ar fi sq fac o recomandare aw
evoluyionism sau ‘n creayionism? Am Dumnezeu mi-a dat convingerea cq El
putea sq spun cq eram wi eu ckndva
apqrut din maimuyq sau ne-a creat m-a creat.
un om care nu avea nici un interes
Dumnezeu? pentru lucrurile spirituale. Eram un
Reporter: om care se credea suficient de bun
Cosmin Ciui: Care erau frqmkntqrile tale pentru a putea intra ‘n ‘mpqrqyia
Am o altq experienyq legatq de dinainte, dincolo de preocupqrile de lui Dumnezeu, dacq aceasta exista
teoria evoluyionismului. Credeam ‘n natura intelectualq? ‘ntr-adevar. Eram un om suficient de
evoluyionism, nu neapqrat pentru moral ca sq fiu privit cu admirayie
cq am fost student la medicinq, dar Cosmin Ciui: wi respect, aw putea sq spun fqrq
awa am fost noi <formayi> sq credem. “n momentul ‘n care am ajuns falsq modestie, de majoritatea
Am luat contactul cu organizayia la facultate, am zis : „Acum pot sq vecinilor wi prietenilor necrewtini.
„Alege viaya>, wi ‘n momentul ‘n care fac ce vreau! Pot sq trqiesc viaya pe Eram considerat de mulyi drept un
am ‘nceput sq vorbim despre lucruri care o vreau, pot sq fac ce vreau eu.> etalon. “n momentul ‘ntklnirii mele
spirituale, despre Dumnezeu, despre Mq gkndeam ‘n special la lucrurile cu Dumnezeu am realizat cq sunt
planul Lui, am ‘nyeles cq Biblia ne pqcqtoase, sq pot sq trqiesc o viayq departe, foarte departe de awa ceva.
spune cq Dumnezeu a creat lumea wi ‘n care sq dau frku liber imaginayiei Acum, pe mqsurq ce mq apropii tot
cq El l-a creat wi pe om dupq chipul wi ‘n toate domeniile. Am citit puyin mai mult de Dumnezeu, ‘mi dau
asemqnarea Sa. mai tkrziu o carte a lui Dostoievs\i, seama cq sunt foarte departe de
Eu deja fqcusem ckyiva pawi de „Frayii |aramazov> wi el spune: „Dacq viaya pe care eu credeam cq o duc,
credinyq, dar mi-am zis: „Bine, cred nu existq Dumnezeu atunci toate de sfinyenia wi neprihqnirea pe care
multe lucruri, ‘ncep sq cred multe ne sunt ‘ngqduite>. Cam acestea credeam cq le am. “mi dau seama cq
lucruri, dar aceasta nu o pot accepta!> erau gkndurile mele atunci, ‘mi este sunt foarte pqcqtos, cq inima mea este
Citind ‘n continuare „Jurnalul ‘ngqduit orice wi pot sq fac orice. coruptq ‘n totalitate wi rugqciunea
fericirii>, am ajuns la capitolul ‘n Dumnezeu a intervenit destul de mea zilnicq, cea mai adkncq
care Steinhardt citeazq un scriitor repede ‘n viaya mea. “nsq am fqcut cqtre Dumnezeu, este ca El sq ‘mi
din diaspora rusq, Leon Sestov se destule lucruri pe care acum le regret sfinyeasca inima, sq mq curqyeascq,
numea el, care spune: „Existq ‘n wi care au consecinye asupra vieyii pentru cq este de necrezut de
momentul de fayq douq teorii cu mele chiar wi acum wi vor avea practic pqcqtoasq, de rea wi de multe ori cknd
privire la originea omului. Una toatq viaya pentru cq consecinyele stai sq o analizezi cu atenyie ‘yi este
spune cq omul provine din maimuyq, pqcatului rqmkn chiar dacq ewti iertat fricq ce gqsewti acolo. “ntr-un capitol
iar alta spune cq a fost creat dupq de Dumnezeu atunci cknd devii copil din Amos spune: „De aceea va veni
chipul wi asemanarea lui Dumnezeu. al Lui. vremea cknd iyi voi face aceste lucruri
Susyinqtorii celor douq teorii se Israele. Pregqtewte-te sq-L ‘ntkmpini
ceartq grozav. Pqrerea mea este cq Reporter: pe Dumnezeul tqu!> Va veni o vreme
ei se ‘nweala, wi unii wi alyii. Adevqrul “yi place rugqciunea wi-yi place sq cknd fiecare vom sta fayq ‘n fayq cu
este, ca de obicei, undeva la mijloc. citewti mult, ‘yi place Biblia ‘n mod Dumnezeu, vom fi siliyi, nevoiyi sq
Cei care cred cq omul provine din deosebit. dqm socotealq de viaya pe care am
maimuyq provin ‘ntr-adevqr din trqit-o. De aceea, aw vrea sq vq rog sq
maimuyq, iar cei care considerq wi au Cosmin Ciui: vq opriyi puyin din cursul vieyii voastre
convingerea cq ei au fost creayi de Da, ‘mi place foarte mult grqbite, tot mai grqbite. Aw vrea sq vq
Dumnezeu, sunt ‘ntr-adevqr creayi de rugqciunea. “mi dau seama cq este opriyi wi sq vq gkndiyi puyin la faptul
Dumnezeu wi alcqtuiesc o rasq aparte cheia care poate deschide orice uwq cq veyi sta fayq ‘n fayq cu Dumnezeu
de cei care provin din maimuyq>. A de acces spre revqrsarea puterii lui wi veyi fi siliyi sq dayi socotealq de
fost un moment ‘n care am stat wi Dumnezeu wi a binecuvkntqrilor viaya voastrq. Wi dacq sunteyi sinceri
m-am gkndit ‘ndelung la acest lucru, Lui. “mi place de asemenea sq citesc wi recunoawteyi cq sunteyi pqcqtowi
m-a provocat. Citeam ‘n paralel o foarte mult. Aw putea spune cq ‘ntr- wi cq aveyi nevoie de Dumnezeu, cu
altq carte, „Creayionismul wtiinyific>. un timp destul de scurt mi-am fqcut siguranyq El se va lqsa descoperit.
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 23

MARY SLESSOR
Mama tuturor popoarelor
Scopul suprem al misionarei era
sq pqtrundq ‘n junglq, acolo unde nici
“ntr-o dupq-amiazq din septembrie un alb nu mai fusese, spre a le duce
1876, pe coasta sclavilor din Africa, wi acelor oameni Vestea Bunq. Cel
un vapor ruginit se ‘ndrepta spre mai mare duwman al ei erau bolile
gura rkului Calabar. Aceastq parte a tropicale, care o loveau foarte des.
Africii este cunoscutq sub numele de De multe ori se pqrea cq nu mai are
Mormantul Omului Alb wi numai un nici o wansq de supravieyuire, dar,
Mar] Slessor 1848 - 1915 nebun ar putea veni aici fqrq fricq. ca prin minune, a rezistat. A fost o
Missionar] in Nigeria La ckteva mile de yqrm, yinutul este mare ispita pentru ea sq pqrqseascq
necunoscut. Elefanyi wi lei, roiuri de pqmkntul awa de nesqnqtos al Africii wi
Mar] Slessor [as Born in Aberdeen insecte, vraci wi canibali trqiesc acolo. sq se re’ntoarcq ‘n ceyurile rqcoroase
in 1848, at Mutton Brae. Her father Intrarea pe acel pqmknt ‘nseamnq ale Scoyiei.
[as a souter (shoema\er) [ho earned moarte. Pentru a fi mai aproape de junglq,
little and spent much of his [ages on Viaya nu ‘nsemna mare lucru Mar] s-a mutat ‘n Old To[n, o
drin\. The famil] lived in a slum, long pentru cei din Calabar. Sclavia, sq awezare care cu greu putea fi numitq
since cleared a[a], and [ere al[a]s omori o femeie sau un bqtrkn nu oraw. Acolo, ea se ‘ngrijea de cei
underfed. Of the six children fe[ ‘nsemna nimic. Dacq o familie avea bolnavi, ‘nvqya pe alyii din Biblie,
reached adulthood and Mar] [as the prea mulyi copii, putea abandona fqrq vizita vecinii. Weful era un crewtin,
onl] one to survive into old age. nici un fel de remuwcare un copil ‘n regele E]o Honest] al waselea, care o
tufiwuri. Nawterea unor gemeni era susyinea pe Mar] ‘n lucrare. Dewi era
Her mother, a strong believer in consideratq a fi un semn rqu, de aceea iubitq ‘n Old To[n, misionara dorea
the Christian faith, had hoped that her acewtia erau uciwi cu cruzime wi mama fierbinte sq ajungq la tribul izolat O\
eldest son, Robert, might become a lor era pqrqsitq sq moarq ‘n junglq. o]ong.
missionar] but he died prematurel] at Nu exista respect pentru adevqr sau “n iunie 1888 a anunyat cq se
the age of sixteen. At that same time onoare. „Fq ceea ce este bine> ar fi va duce singurq sq se stabileascq
Mar]^s father [as sac\ed from the shoe fost o frazq fqrq sens, pentru cq acewti printre sqlbatici. Toyi prietenii au
factor] and the famil] headed south to oameni nu wtiau ce este binele. rugat-o sq nu plece cqci se ducea
Dundee in hope of a ne[ life. Though “n aceste condiyii aspre, coborknd la o moarte sigurq, dar ea a rqmas
onl] ten ]ears old and still at school, de pe vaporul ce a ancorat ‘n Du\e ferma wi, urckndu-se ‘n cea mai mare
Mar] found a part time job in a local To[n, Mar] Slessor, o tknqrq de canoe din Calabar - un dar al regelui
jute mill. {hen she left school she 29 de ani din Scoyia, a venit sq-L E]o - a plecat ‘n junglq. Dewi au fost
continued to [or\ at the mill, long, slujeascq pe Dumnezeu ‘n Africa. Ea multe pericole de-a lungul cqlqtoriei,
grulling, t[elve hour shifts, six da]s a wi-a ‘nceput munca la misiunea din Domnul a fost cu Mar] wi tot El a
[ee\ and it [as during this time that acel oraw, ‘nvqyknd limba localq wi pregqtit inima wefului primului sat
Mar] read and studied the boo\s that vizitknd satele de pe coastq wi de-a ‘ntklnit. Mar] a fost prima strqinq
helped her decide her destin]. She lungul rkului. Cu ckt cqlqtorea mai cqreia i s-a permis sq locuiascq acolo.
learned that in 1848 a mission had departe de centrul de misiune, cu Weful i-a dat voie, de asemenea, sq
been set up at Calabar on the Nigerian atkt mai multe nevoi gqsea. Mar] le-a construiascq o wcoalq.
coast, at the ver] centre of the African spus nativilor despre Christos wi i-a A fost un timp extraordinar de
slave trade. {hat fascinated her most ‘ndemnat sq ‘nceteze a mai venera greu pentru misionarq. Ea wtia cq nu
of all [as that the mission had been craniile oamenilor moryi wi a se teme se poate ca vieyile sqlbaticilor sq fie
established b] a Dr Ferguson [ho first de „spiritele rele>. Ea le-a arqtat schimbate intr-o clipq, dar nu putea
[ent to Nigeria as surgeon aboard a femeilor cum sq aibq o alimentayie sq stea cu mkinile ‘n skn ‘n timp ce
slave ship. corectq wi cum sq ‘ngrijeascq de casq oamenii aceia fqceau rqu. Se odihnea
wi de copii. foarte puyin wi starea ei de sqnqtate
era precarq, dar era prezentq oriunde

era nevoie. De ckte ori auzea cq vkndq ulei de palmier
nativii se pregqteau de rqzboi cu un comercianyilor din josul
alt trib, de fiecare datq se grqbea spre rkului, ca sq poatq wi ei
„ckmpul de luptq>. Acolo, rqzboinicii sq aibq lucruri la fel de
beau, dansau wi proferau blesteme frumoase.
asupra celeilalte pqryi. Purtau culorile Nativii erau
de lupta wi suliyele sclipeau ‘n soare. ‘nckntayi de acele
Capetele wi scalpurile victimelor lucruri vechi, dar au
anterioare apqreau peste tot. Era, cu refuzat sq iasq din satul
adevqrat, o scenq diabolicq. lor, fiindu-le teamq de
Dar, pe cknd cele douq tabere civilizayie. Dupq ckteva
se pregqteau de atac, vedeau stknd luni de presiune din
‘ntre ei o femeie micq wi calmq. „La partea misionarei, au
o parte, Ma (awa era numitq Mar] de cedat wi ckyiva wefi wi
cqtre cei din Calabar). Luptqm!> Ea rqzboinici au plecat
ignora strigqtul. „Dq-te la o parte, spre Du\e To[n wi Old
Ma, sau vei muri!> Mar] replica: To[n. Acolo, ei au fost
„Aruncq suliya, dacq ‘ndrqznewti!> Pe bine primiyi de cqtre
cknd cele douq pqryi se apropiau sq regele E]o, care le-a
‘ndepqrteze acel „obstacol> cu par arqtat lucrurile bune
cenuwiu, misionara wtia cq ‘nvinsese. “i care ei le-ar putea avea
implora sq arate ‘ngqduinyq unii fayq dacq ar renunya la cqile
de alyii wi, pknq la urma, ‘i convingea lor rele. La plecare,
sq se aweze la umbra unui pom wi fiecare a primit cadouri
sq negocieze. Dupq ore de discuyii, wi haine. pe alyi pqstori sq vinq sq-i instruiascq
oamenii erau mai calmi wi prea obosiyi Ca rezultat al acelor ‘ntklniri, pe noii crewtini.
sq lupte. Se duceau acasq fqrq sq fi regiunea O\o]ong a fost deschisq Timpul a trecut wi totuwi misionara
vqrsat sknge. strqinilor. Mar] a reuwit ceea ce n- a rqmas tot atkt de activa ‘n lucrul
“n caz cq vestea despre apropiata au putut comercianyii, soldayii wi Domnului. Fiind bqtrknq wi slqbitq,
luptq ‘ntre douq triburi ajungea diplomayii sq facq ‘n 400 de ani. ckyiva prieteni din Scoyia au rugat-
prea tkrziu pentru Mar], ca sq poatq Aceastq experienyq a fost un punct de o sq se ‘ntoarcq acasq. “nsq ea s-a
cotiturq ‘n viaya sqlbaticilor, rugat pentru putere de a sfkrwi ceea
care ‘n timp, au acceptat ce ‘ncepuse printre canibali. Puterea
Evanghelia. Eliberayi de a venit wi ea a lucrat cu wi mai multq
superstiyii wi beyie, puteau rapiditate wi dqruire.
‘nyelege acum dragostea lui
Doi ani mai tkrziu, Domnul a luat-
Dumnezeu pentru ei.
o pe Mar] acasq, pentru a fi cu El
Idolii au dispqrut din ‘ntotdeauna. Grupul care se adunq la
satele lor wi mici biserici au mormkntul ei este o mqrturie a vieyii
fost construite. Ckt despre pe care Mar] Slessor a trqit-o.
Mar], ea avea pe inimq
Sunt mari demnitari care au
acum yinuturile de dincolo
descoperit cq se puteau baza pe sfatul
de O\o]ong. Dewi ‘i iubea pe
acestei femei. Este un fost wef de
acewtia, awa cum fqcuse wi cu
canibali, care a descoperit ‘n „Ma> un
ajunge ea acolo, trimitea printr-un cei din Old To[n, deviza ei
prieten credincios. Este un tknqr pe
alergqtor o bucatq de pergament cu era : „Tot ‘nainte! Nu te uita niciodatq
care Mar] l-a ‘ngrijit ‘n timpul bolii.
niwte semne pe ea. Cum nici unul ‘napoi!>
Sunt gemenii care ar fi fost uciwi la
dintre rqzboinici nu wtia sq citeascq, Reputayia misionarei, ca fiind nawtere dacq ea n-ar fi fost acolo.
ei petreceau toatq ziua ‘ncercknd sq o femeie mare wi ‘nyeleaptq wi un Uitkndu-se ‘n jur, peste mormkntul ei,
descifreze „mesajul> important trimis judecqtor drept ‘n problemele toyi vqd o yarq pe care Mar] Slessor a
de Ma! Wi cknd aceasta sosea, nici triburilor, a pqtruns ‘naintea ei pe revendicat-o pentru Christos, stknd pe
unul nu mai avea chef de luptq. pqmknturile canibalilor Azo. La puntea unui vapor ruginit, cu aproape
Dupq un timp, misionara wi- ‘nceput, pqreau cq nu acorda vreo patruzeci de ani ‘n urmq.
a dat seama cq datoritq lipsei de atenyie mesajului ei, dar mai apoi,
Viaya lor nu va mai fi niciodatq
ocupayie a celor din O\o]ong, acewtia mulyi L-au acceptat pe Christos ca
aceeawi.
‘ncepeau sq bea wi beyia ‘i ducea la Mkntuitor. Mar] spunea cq ‘ntr-un sat
Traducere si adaptare, Mihaela
luptq. Arqtkndu-le ckteva lucruri erau douq sute de credinciowi wi nici
Adam, Material preluat de la
precum haine, un ceainic wi o mawinq unul nu wtia sq citeascq, awa cq a rugat
{orld[ide Missions. Autor: George R.
veche de cusut, ea i-a ‘ndemnat sq Collins

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc
Plaja Pietricica, de pe coasta
<IUBEWTI wi CKWTIGI !> Californiei, a devenit foarte renumitq meditat adknc la tot ce ar fi putut
pentru pietricelele frumoase care se ‘nsemna consacrarea aceea pentru
Motto: <Dragostea nu va pieri viaya mea. Mq temeam, gkndindu-mq
niciodatq....> (1 Corinteni 13) gqsesc acolo. Valurile albe furioase
mugesc mereu, tunknd şi lovindu- la preyul pe care trebuia sq-l plqtesc,
se de stkncile de pe yqrm. Aceste şi deodatq, ‘n ciuda zgomotului
Unul dintre primii adversari provocat de traficul strqzii, mi-a venit
pietre sunt prinse ‘n capcana brayelor
politici ai prewedintelui Abraham acest mesaj: „Poyi avea ‘ncredere
valurilor necruyqtoare. Ele sunt
Lincoln a fost Ed[ard Stanton. ‘n Omul care Wi-a dat viaya pentru
azvkrlite, rostogolite, frecate unele
“ntr-unul din discursurile sale, l-a tine>. M-am urcat ‘n tren, şi-n timp
de altele, şi sfqrkmate de marginile
numit pe Lincoln: <Un clovn josnic wi ce cqlqtoream spre casq, m-am gkndit
ascuyite ale stkncilor. Zi şi noapte,
viclean>. “n altul a spus: <Ar fi ridicol la toate schimbqrile, sacrificiile şi
acest proces de mqcinare continuq
sq mergi ‘n Africa pentru a vedea o dezamqgirile pe care consacrarea
implacabil. Wi care este rezultatul?
gorilq, cknd poyi vedea foarte bine le-ar fi putut aduce ‘n viaya mea – şi
Turiştii din toatq lumea se strkng
una ‘n Springfield, Illinois.> eram ‘ncq ‘nfricoşat.
acolo ca sq adune frumoasele pietre
Lincoln n-a ripostat niciodatq. Cknd am ajuns acasq, m-am dus
rotunde. Ei le expun ‘n cabinete şi le
De ce? Pentru cq <dragostea crewtinq direct ‘n camera mea, am cqzut ‘n
folosesc pentru a-şi decora casele. Dar
este ‘ndelung rqbdqtoare, iartq totul, genunchi şi am vqzut toatq viaya
puyin mai departe pe coastq, imediat
suferq totul ...> (1 Corinteni 13:4-7). mea derulkndu-se ‘n faya ochilor
dupq vkrful stkncii, este un golfuley
Aceastq iubire ‘nsq nu ‘nseamnq a mei. Eram creştin, un slujitor ‘n
liniştit. Protejat de largul oceanului,
‘ndura pasiv, ci a-yi pune ‘n practicq bisericq şi un supraveghetor la şcoala
la adqpost de furtuni, şi ‘ntotdeauna
intenyiile bune. Nu ‘nseamnq a sta duminicalq, dar nu mi-am predat
‘n bqtaia soarelui, nisipurile sunt
la capqtul celqlalt al ‘ncqperii wi a niciodatq complet viaya lui Dumnezeu
acoperite cu o mulyime de pietricele
spune: <Mq ‘mproawcq cu noroi awa cq printr-un act hotqrkt de voinyq. Dar
niciodatq cqutate de cqlqtori.
mq voi yine la distanyq.> Ci ‘nseamnq cknd m-am gkndit la planurile mele
Deci, de ce aceste pietre au
a traversa camera wi a descoperi o „preyioase< care puteau fi zqdqrnicite,
rqmas neatinse ‘n toyi aceşti ani?
modalitate de a ‘mbrqyiwa fizic sau la speranyele mele iubite pe care ar
Pur şi simplu pentru cq au scqpat
prin conversayie adversarul. fi trebuit sq le pqrqsesc, şi la profesia
de toatq hqryuiala şi de tot procesul
Cknd Lincoln a fost ales prewedinte mea aleasq pe care s-ar putea sq fiu
de mqcinare al valurilor. Liniştea
al Statelor Unite wi avea nevoie de un nevoit s-o abandonez – m-am temut.
şi pacea le-au lqsat aşa cum au
ministru de rqzboi, ghici cine a fost Nu m-am gkndit deloc la lucrurile
fost ‘ntotdeauna – zgrunyuroase,
ales? Ed[ard Stanton. Cknd prietenii mult mai bune pe care le avea
neşlefuite şi lipsite de frumuseye
l-au ‘ntrebat de ce, Lincoln a spus: Dumnezeu pentru mine, aşa cq
– pentru cq cizelarea este rezultatul
<Pentru cq este omul cel mai potrivit sufletul meu fugea de El. Wi atunci,
dificultqyilor. Dumnezeu wtie ce nişq
pentru aceastq slujbq.> pentru ultima oarq, cu o foryq rapidq
trebuie sq umplem. Sq ne ‘ncredem
Ani mai tkrziu, cknd trupul a puterii de convingere a fiinyei mele
‘n El ca sq ne dea forma potrivitq ei.
ucis al prewedintelui zqcea ‘ntr-un lquntrice, acel mesaj cercetqtor a
Wi ‘ntruckt El ştie ce lucrare avem
sicriu, Ed[ard Stanton l-a privit wi venit din nou: „Copilul Meu, poyi
de fqcut, hai sq ne ‘ncredem ‘n El ca
a spus printre lacrimi: <Aici zace cel avea ‘ncredere ‘n Omul care Wi-a dat
sq ne macine ‘n aşa fel ‘nckt sq fim
mai mqrey conducqtor al omenirii viaya pentru tine. Dacq nu poyi avea
pregqtiyi aşa cum trebuie.
pe care l-a vqzut lumea vreodatq.> ‘ncredere ‘n El, atunci ‘n cine sq ai
Animozitatea sa fusese zdrobitq de Aproape toate bijuteriile ‘ncredere?> “n sfkrşit acest mesaj
trecutul plin de suferinyq, dedicare, de lui Dumnezeu sunt lacrimi m-a liniştit, cqci dintr-o strqfulgerare
spiritul cutezqtor wi de camaraderie al cristalizate am realizat cq Omul care m-a iubit
lui Lincoln. atkt de mult ‘nckt Wi-a dat viaya
Cineva continuq sq te rqneascq ? Dayi-vq pe voi ‘nşivq lui pentru mine putea fi de absolutq
Au ales ceilalyi un rol ‘n opoziyie cu Dumnezeu, ca vii, din moryi cum ‘ncredere pentru tot ce priveşte viaya
tine ? “n ce mod rqspunzi? “yi dorewti erayi. (Romani 6:13) pe care a salvat-o. Dragq prietene,
cu adevqrat victoria asupra spiritului “ntr-o noapte m-am dus sq ascult poyi avea ‘ncredere ‘n Omul care
tqu critic wi revanward? Atunci, printr- o predicq despre consacrare. Nimic Wi-a dat viaya pentru tine. Poyi avea
un act de voinyq, iartq-i, apropie- special nu m-a atins din mesaj, dar ‘ncredere ‘n El ca sq-yi zqdqrniceascq
te de ei cu blkndeye wi ‘ncepe sq-i cknd predicatorul a ‘ngenuncheat ca fiecare plan care trebuie oprit şi sq
iubewti. Apoi privewte cum Dumnezeu sq se roage, a spus: „O, Doamne, Tu le ‘mplineascq pe cele care sunt spre
‘yi aduce victoria ‘ntr-o modalitate ştii cq putem avea ‘ncredere ‘n Omul gloria Sa mqreayq şi spre binele tqu
‘n care tu n-ai fi reuwit niciodatq, care Wi-a dat viaya pentru noi>. Acesta suprem. Poyi avea ‘ncredere ‘n El sq te
deoarece <Dragostea nu va pieri a fost mesajul meu. Dupq ce m-am cqlquzeascq pe cea mai bunq cale din
niciodatq ...> ridicat de pe genunchi şi mergeam ‘n lumea aceasta pentru tine. J. H. M.
jos pe stradq ca sq prind trenul, am

Maxime
Credinya produce crewtinismul;
viaya ‘l dovedewte, ‘ncercqrile ‘l
confirmq, iar moartea ‘l ‘ncununeazq.
“n Memoriam
Omul care wtie cq are asiguratq
viaya vewnicq nu se mai teme de Dupq o bqtqlie de zece luni cu un cancer <violent> wi o suferinyq
moarte. scurtq, a fost chemat acasq, ‘n zorii zilei de 31 august 2005, Radu
Emilian. Inginer pensionar, cu un stagiu ‘ndelungat la Fabrica de
Vagoane din Arad, un vechi wi devotat membru la Biserica Baptistq
Am reuwit sq-L alungqm pe
Wega. El a fost unul dintre acei <pocqiyi> care ‘n timpul regimului
Dumnezeu din wcolile noastre, din comunist nu wi-a trqdat Mkntuitorul la presiunea sistemului wi de
cqryile noastre, din inimile noastre wi dragul poziyiei.
din vieyile noastre, dar nu vom reuwi <Constantin Br’ncoveanu nu s-a <turcit> pentru tron ! wi eu sq mq
sq-L alungqm niciodatq din ...moartea leapqd de credinyq, pentru ce?> obiwnuia sq spunq atunci cknd i se
noastrq. <sugera> sq declare cq nu mai frecventeazq Adunarea Credinciowilor,
ca sq poatq fi promovat.
Unii oameni se tem awa de mult V-a rqmkne ‘n amintirea celor mulyi, awa cum a fost cunoscut, un
de moarte cq nici nu mai apucq sq om cu un optimism <contagios> wi cu o permanentq dispoziyie spre
trqiascq! ckntarea crewtinq. “n seara priveghiului, de la Golgotha Romanian
Baptist Church, din {arren, Michigan USA, unde a fost parte a
comunitqyii ‘n ultimii nouq ani, s-a ckntat cu emoyie una dintre
Hai sq trqim awa de frumos ‘nckt,
ckntqrile lui preferate <Pe marea vieyii cerul de s-ar ‘nnora, …>
la moartea noastrq, sq ne regrete
“n dimineaya plecqrii lui am fost sq-i vqd <icoana>- cum ar spune
pknq wi groparul.
Ioan Alexandru, adicq ultima expresie a feyei ‘naintea Marii Cqlqtorii.
“n camera unde <bolise>o lunq de zile, pe peretele din faya patului, pe
Moartea poate fi asemqnatq cu o tablq albq era scris cu literere rowii <scriptura aceasta>: <Ferice de
linia orizontului, care nu este un acum ‘ncolo de moryii care mor ‘n Domnul>. Am aflat cq la ckteva ore
sfkrwit, ci doar o limitq a vederii ‘naintea plecqrii ‘n timp ce sorbea o picqturq de apq dintr-o linguriyq
noastre. a woptit: Wi paharul meu este plin de dq peste el...(Ps. 23)
Privindu-i faya relaxatq wi seninq, ochii stinwi, uwor ‘ntredeschiwi,
Venim pe lume plkngknd cknd toyi ‘ncercam sq ghicesc ce a vqzut ‘n ultimele clipe; Evanghelia ne
cei din jur sunt veseli. Ar trebui sq spune: <Lazqr a murit- wi a fost dus de ‘ngeri… >
trqim awa de frumos ’nckt atunci cknd <Acum 52 de ani la aceastq datq, plecam ‘n voiaj de nuntq, wi iatq
murim, sq plecqm zkmbind cknd toyi el a plecat singur ‘ntr-un alt voiaj> au fost cuvintele cu care am fost
‘ntkmpinat de sora Florica, soyia- Flori- cum obiwnuia el sq o alinte.
cei din jur varsq lacrimi. - Proverb
Serviciile de ‘nmormintare au fost o adevqratq mkngqiere wi o
persan
celebrare a Mkntuitorului nostru, care ‘ncq spune: <Cine crede ‘n
Mine, chiar dacq ar muri va trqi.>
Un wugubqy bqtrkn spunea nu de Au vorbit: Cornel Drqgoi,pqstorul bisericii, Daniel Chiu pqstor
mult cq ‘n curknd va reuwi sq-wi adune la Chicago, Nicu Brknda pqstor la |itchiner-Canada, Sorin Covaci
tot ce are ‘ntr-o singurq cutie. pqstor laTro], Nelu Ban, Petricq Suciu, Daniel Raeychi, Cristi Drqgoi,
Doru Radu, Florian Guler, Nuyu Dosescu- din Canada, Tibu Criwan-
Pe piatra funerarq nu se trece {ashington wi s-a ckntat ‘nqlyqtor.
contul de la bancq. Mi-am amintit cuvintele lui Bunu Radu, cum era chemat de
tinerii bisericii, cknd a fos informat cq are cancer: <Eu mq duc pe
Cine a ‘nvqyat sq trqiascq, wtie wi drumul pe care merg toyi oamenii>. “n pqmknt ne ducem toyi. Dar
cum sq moarq. cum? “n contrast cu Lazqr, a cqrui moarte este un eveniment cu
‘ngeri, Evanghelia comenteazq: <cu vremea, a murit wi bogatul wi l-au
‘ngropat…O ! de aw muri de moartea celor neprihqniyi…! La adresa
Bunicul obiwnuia sq glumeascq lor ajung ‘ngerii, ‘naintea celor de la pompe funebre.
citind rubrica deceselor din ziarul
local: <Straniu, nu-i awa? Uite cum F. Delaurma Tro]. Mi
toyi mor ‘n aceastq frumoasq ordine “ntrebatq de fiul squ dacq ‘i este teamq de moarte, o credincioasq
alfabeticq!> care nu mai avea mult de trqit a rqspuns: >Oh, nu, fiul meu. “n
curknd voi trece Iordanul wi wtiu cq Tatql meu este stqpkn pe ambele
Moartea nu este un punct final, ci maluri>.
doar o virgulq ‘n povestea vieyii.

Rqspunsul meu
Dialoguri cu Bill] Graham
sine. De ce crezi cq trebuie neapqrat

Logodnicul meu este de trebuie sq i se rqspundq ’ntotdeauna
sq te ’ndrqgostewti wi tu de soyul fetei
o altq religie. Acum, cknd ne cu un categoric: <Nu!>
tale, pentru ca ea sq fie fericitq?
facem planuri serioase de viitor,
’ntkmpinqm, pentru prima datq, Nu yie trebuie sq-yi placq bqiatul,
obstacole serioase. Trebuie sq ci celei care l-a ales de soy. Multe
Nu mi-a plqcut niciodatq soyul
continuqm fqurirea planurilor, chiar mame iubitoare devin soacre acre,
fiicei mele. Nu mq pot ’nyelege cu el
dacq ’n domeniul religiei nu ne de parcq au intrat ele ’nsele ’ntr-o
wi simt cq mq detestq. Ce trebuie sq
putem pune de acord, sau este mai a doua cqsqtorie care nu le este pe
fac ’ntr-o astfel de situayie?
bine sq o lqsqm baltq? plac!
Tknqrul este acum ginerele tqu wi
Ar fi preferabil sq vq rezolvayi trebuie sq-l accepyi ca pe soyul fetei
problemele legate de religie ’naintea Credeyi cq a consuma bquturi
tale.
cqsqtoriei, chiar dacq pentru aceasta alcoolice este un lucru rqu?
Este alesul inimii ei wi dacq o
va trebui sq mai amknayi puyin iubewti, trebuie sq accepyi alegerea ei.
cununia. Altfel, ’ntre tine wi ei se va cqsca ’n
Cu siguranyq cq familiile voastre curknd o prqpastie fqrq fund wi fqrq.... Fqrq nici o ’ndoialq, consumarea
au awteptat pknq ’n ultima clipq, remediu. alcoolului este un lucru dqunqtor.
sperknd cq ’ntre voi nu va fi ceva Dacq nu vrei sq pierzi wi “n orice oraw pe care l-am vizitat,
serios wi durabil. Acum ayi intrat ’ntr- afecyiunea fiicei tale, trebuie sq-yi am ’ntklnit oameni care-mi cereau sq
o crizq wi sunteyi pentru prima datq privewti ginerele cu dragoste wi cu mq rog fie pentru un soy, fie pentru
conwtienyi de existenya unui conflict ’nyelegere. Nu ai altq alternativq. o soyie, fie pentru un copil care
de idealuri pe care nu wtiyi cum sq-l devenise alcoolic. Poate cq astqzi yi
Cere-I lui Dumnezeu sq-i facq
rezolvayi. se pare cq ai o deplinq stqpknire de
fericiyi wi pqstreazq-yi prejudecqyile
Se vor gqsi destui care sq vq sine, dar dacq vei continua sq bei, ce
pentru tine. Fq-le mici servicii wi
sfqtuiascq sq fiyi de acord cu un ... vei face cknd vei fi la un necaz sau
poartq-te cu amabilitate cu ei. Dacq
dezacord ’n problema religiei. Eu ’ntr-o mare decepyie?
vq ’ncredinyayi cu toyii ’n mkna
vreau sq vq spun cq awa ceva nu Domnului, vei vedea ’n curknd cq Ai, deasemenea, o oarecare
existq! Pentru a avea o viayq liniwtitq situayia se va schimba wi ginerele tqu rqspundere wi fayq de prietenii tqi.
wi fericitq este imperios necesar sq nu yi se va mai pqrea ... chiar awa de Pilda pe care le-o dai ’i poate face sq
existe wi o unitate a credinyei. rqu. Ba poate cq ’l vei gqsi chiar un alunece ’ntr-o patimq nestqpknitq.
Crewtinul este <un ’ndrqgostit om simpatic. Nu uita cq dragostea Fqrq ’ndoialq cq vei fii vinovat, dacq
de Isus Christos> wi toate celelalte adevqratq se oferq celui ce are ’i vei ’ndemna sq apuce pe un drum
iubiri trebuiesc subordonate acestei nevoie de ea, nu celui ce o meritq; care duce spre ruinq.
relayii. Un crewtin crede ’n implicarea <Wi dragostea stq nu ’n faptul cq noi Corpul nostru este un adevqrat
lui Dumnezeu ’n viaya lui de fiecare am iubit pe Dumnezeu, ci ’n faptul templu pentru suflet wi trebuie sq-l
zi. Credinya este mai mult deckt cq El ne-a iubit pe noi, wi a trimis pe tratqm cu un deosebit respect. Biblia
un asentiment intelectual; este un Fiul Squ ca jertfq de ispqwire pentru spune: <Deci fie cq mkncayi, fie cq
angajament existenyial! pqcatele noastre> (1 Ioan 4:10). beyi, fie cq faceyi altceva, sq faceyi
Dacq nu ajungeyi la un acord Existq o tendinyq vinovatq ’n totul pentru slava lui Dumnezeu>
total ’n subiectul religiei, sfatul meu inima fiecqrui pqrinte: aceea de (1 Cor. 10:31), iar aceasta este o
este sq renunyayi la planurile pe care a dori sq-wi prelungeascq trqirea poruncq pe care nici un crewtin nu
vi le-ayi fqcut ’mpreunq. ’n viaya copiilor sqi. Awa ceva este trebuie s-o ignore.
“ntrebqrii: <Merg oare doi oameni nerezonabil wi periculos. Fiecare Alcoolul conservq fiinyele moarte,
’mpreunq, fqrq sq fie ’nvoiyi?>, trqiewte pentru sine wi moare pentru dar le ucide pe cele vii.

Haine noi
pentru o
bisericq
mereu ‘n
crewtere
La Chicago, cea mai mare
bisericq baptistq din localitate
‘wi croiewte, prin eforturile
celor ce o alcqtuiesc, haine noi
pentru trupul ei viguros.
un complex aflat ‘ntr-una din suburbiile

orawului.
Dacq cel puyin unii din cei care au fost
sponsorayi de aceastq bisericq ‘n cursul
anilor wi au ajuns acum prin alte locuri ale
Americii, ar ‘ntinde o mknq binevoitoare
de ajutor ca sq rqsplqteascq binele care li
s-a fqcut, lucrarea s-ar face mai uwor wi s-
ar termina mult mai repede.
Pot contribui ‘nsq nu numai ei, ci wi
toyi cei ce vor sq fie parteneri cu aceastq
lucrare mqreayq.
Cine are urechi de auzit sq audq ...
Fratele Liviu Yiplea, care a
vizitat Chicago cu ocazia unei
nunyi ‘n familie, ne-a pus la
dispoziyie aceste trei imagini ‘n
care-i puteyi vedea la lucru pe
ckyiva din <lucrqtori>.
Biserica pqstoritq de Valentin

Popovici wi Petricq Ordeanu a
dqruit de-a lungul anilor sume
considerabile pentru clqdirile
altor biserici, din America wi,
mai ales, din Romknia. A venit
vremea ca edificiul ne’ncqpqtor
din Ir[in Par\ sq fie schimbat
cu o salq mai mare. Pentru
aceasta, biserica a achiziyionat
wi transformq ‘n salq de adunare
cu sanctuar wi sqli de clase,

Stiri de pretutindeni
spitale wi azile de bqtrkni,
Nuernberg ‘n orfelinate wi la sinsitrayii
din Banat wi Moldova. N-
Dorim sq vq informqm wi totodatq am uitat de misionari wi
sq vq rugqm sq anunyayi la Roboam pqstori pensionari. Am
wi la Luminatorul, cqci Biserica vorbit despre Domnul Isus
Crewtinq Baptistq din Nuernberg wi-a cu oameni de la poliyie wi
schimbat sediul, ‘ncepknd cu data din primarii; cu medici wi
de 01.07.2005. Noua adresq este: profesori, preoyi wi oameni
Die rumaenische Baptistengemeinde de afaceri. Ne-am oprit la
Nuernberg Raudtener Strasse Nr. 9, cimitir sq plkngem cu cei ce
90475 Nuernberg. plkng wi ne-am bucurat cu
Se gqsewte ‘n zona industrialq mirele wi mireasa la altar wi
Altenfurt din Lang[asser-Sued. cu cei ‘n haine albe ‘n ziua
botezului lor.
Am cqlqtorit ‘n Europa
Cqlqtorie misionarq ‘mpreunq cu pqstorul
Ionuy Deliu din Arad wi am
Am rqmas impresionayi de
vizitat familii din Austria wi bisericile
faptul cq CEL PREA “NALT a ales sq
MOTTO : <Duceyi-vq ‘n toatq evanghelice din zona orawului Verona
foloseascq oameni nevrednici ca wi
lumea wi propovqduiyi Evanghelia la din nordul Italiei. Mii wi mii de romkni
noi pentru marea slujire din ogorul
orice fqpturq ... > sunt rqspkndiyi ‘n toatq Europa wi au
Evangheliei. Suntem recunoscqtori
Chemarea provocatoare lansatq nevoie acutq de asistenyq spiritualq wi
pentru protecyia wi ‘nsoyirea LUI
de DOMNUL ISUS urmawilor Sqi de slujitori consacrayi.
permanentq. Deasemenea mulyumim
am auzit-o wi noi. “n urmq cu 3 ani Apogeul slujirii a fost <celor din umbrq> care au fost
wi jumqtate am ales sq cqlqtorim evanghelizarea de pe stadion numitq alqturi de noi ‘n post wi rugqciune,
din loc ‘n loc wi sq ducem VESTEA SQRBQTOAREA SPERANYEI-ORWOVA ‘ncurajkndu-ne wi dqruind ca
BUNQ romknilor de pretutindeni. 2005 wi “NTKLNIREA FIILOR SATULUI noi sq putem sluji. Dumnezeu sq
Vara aceasta am cqlqtorit ‘n zeci de de la Cqrbunari wi Stinapari, jud. rqsplqteascq fiecqruia!
locuri din yarq wi din Europa wi am Caraw-Severin /de unde Dumnezeu
Experienya misiunii din vara
vestit Evanghelia la mii de oameni, a ridicat nu mai puyin de 20 de
aceasta ne-a fqcut sq ne smerim wi
ckteva sute dintre ei rqspunzknd ‘n pqstori/. La arena din sat au fost
sq stqm ascunwi ‘n umbra Crucii LUI.
mod public invitayiei de a-wi preda prezenyi sute de oameni ‘mpreunq cu
Vrem ca toatq slava, cinstea, gloria wi
viaya Domnului Isus. Am slujit ‘n prieteni wi frayi veniyi din Europa, SUA
succesul sq le oferim ‘n exclusivitate
cele mai diverse situayii: ‘n stradq wi wi Australia.
DOMNULUI ISUS CHRISTOS. Slqvit
‘n biserici, ‘n familii wi la indivizi, ‘n
sq fie Numele LUI !
Mihai wi Ana Skrbu, Glendale, AZ.
Brqila
La Centrul de Pregqtire Biblicq de la Brqila a absolvit cea de a

patra promoyie de cursanyi. Coordonatorii lucrqrilor de diplomq
au fost pqstorii: Adrian Bkrzu, Marius Mezin, Ovidiu Ghiyq,
Aurel Gacea wi Iosif Wtefqnuyi.
Serbarea de absolvire a celor 21 de studenyi a avut loc
Duminicq 26 Iunie a.c. ‘n cadrul Bisericii Baptiste Sfknta Treime
Brqila la care a participat ca invitat de onoare Dr.Bob Jac\son,
prewedinte al Romanian American Mission iar diplomele au fost
‘nmknate de cqtre Cristi Chivu, coordonatorul internayional al
aceleiawi organizayii.
De asemenea, absolvenyii au fost felicitayi wi ‘ncurajayi pentru
slujire de cqtre Neil Jeffre], pqstor asistent la Preston[ood
Baptist Church din Dallas, Texas wi Bob Mirabito, viceprewedinte
al organizayiei ServingHIM din Dallas.
Pqstor Iosif Wtefqnuyi

Sacramento
Pe data de 21 august 2005, am

avut un botez Nou Testamental cu 6
candidayi. Cuvkntul Domnului a fost
proclamat cu putere de fratele Ghiyq
Motzoc, pqstorul Bisericii Credinya
din Ha][ood, CA. Prin ckntqrile
corului bisericii Credinya, condus de
fratele Samuel Prelipcean wi grupul de
laudq wi ‘nchinare a bisericii Speranya
numele Domnului a fost proslqvit.
Fratele Mircea Filip a oficiat actul
de botez, iar la actul de punere a
mkinilor, au participat wi frayii pqstori
din loc: Victor Sanduleac, Ioan
Postolachi wi Nelu Cintean din biserica
Harul, Sacramento. A consemnat,
John Bilyi
|itchener
Pe 23 August, 2005, prin harul lui Dumnezeu,

la prima bisericq baptistq din localitate am avut
sqrbqtoarea unui botez Nou Testamental, ‘n care trei
suflete L-au mqrturisit pe Domnul ca Mkntuitorul lor
personal.
“n prezenya unei numeroase audienye, au ckntat
corul wi fanfara bisericii. A predicat fratele Ionel Pqsui,
iar actul botezului a fost ‘ndeplinit de fratele Daniel
Pripon - foto, V. Ocan
Montreal, Ca
La Montreal, prin Harul Domnului a

avut loc un botez ‘n apq. Wase persoane
L-au mqrturisit pe Domnul Isus ca
Domn wi Mkntuitor. A oficiat fratele Emil
Lela pastorul bisericii, venit pe aceste
meleaguri din Timiwoara.
Avand ‘n vedere numqrul mare de
romkni care intrq ‘n Canada wi se stabilesc
‘n Montreal, awteptqm wi alte asemenea
vewti bune de la biserica de acolo.

32
Uraganul <|atrina> deasupra statului Missippi - 2005
LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

Revista Luminătorul Anul 2005 Nr.8-9 (Septembrie-Octombrie)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Luminătorul Anul 2005 Nr.8-9 (Septembrie-Octombrie)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUMINQTORUL

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada

Mkntuirea 12 Viceprewedinte Vest:

Principiul credinciowiei 16 Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui

Mar] Slessor 24 Departamentul de misiune

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 3

4 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 5

Iubiyi-vq unii pe alyii-a spus-o chiar Mesia

Trqiyi-l nu doar cknd sunteyi ‘n sanctuare

Purtayi-o cu ardoare ‘n potirul sufletesc

***************************************** Ea este forya ce topewte noianul de mknie

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 7

8 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

Congres prezenyi frayi lucrqtori din diferitele

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 9

10 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

Responsabil Wcoala Duminicalq: Eusebiu Rusu ASOCIAYIA TINERETULUI

Casier Administrativ: Ion Cotkrlq

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 11

12 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 13

CKTE mowtenire greco-catolicq, care <citea

14 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 15

16 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 17

18 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 19

7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8

8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18

9. Guvernul mondial Apoc. 13

10. Rolul Americii 2 Cron 7:14

LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005

LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 21

22 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 23

24 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 25

26 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 27

Dialoguri cu Bill] Graham

sine. De ce crezi cq trebuie neapqrat

28 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

un complex aflat ‘ntr-una din suburbiile

Biserica pqstoritq de Valentin

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 29

La Centrul de Pregqtire Biblicq de la Brqila a absolvit cea de a

Pqstor Iosif Wtefqnuyi

30 LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

Pe data de 21 august 2005, am

Pe 23 August, 2005, prin harul lui Dumnezeu,

La Montreal, prin Harul Domnului a

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005 31

LUMINQTORUL - Septembrie - Octombrie 2005

S-ar putea să vă placă și