LUMINQTORUL

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada

Anul LXXXXI Nr. 6-7 Iunie-Iulie 2005
 <Luminqtorul>
Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste

Din cuprins
Romkne din USA wi Canada.
48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte: Viorel Clintoc

Americani lipsiyi de <culturq> 3 (330) 896-1552 vclintoc@hotmail.com
O chemare cereascq 4 Viceprewedinte Est: Titi Cocian
Potopul lui Noe 6 (770) 640-7460 tcocian@hotmail.com
Principiul pqrtqwiei 8
Viceprewedinte Vest: Liviu Yiplea
America despre ea ‘nsqwi 10 (626) 839-5432 liviutiplea@verizon.net
Interviul numqrului 11
Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui
Chicago ... O^Hare! 12 (519) 743-4736
Mesaj la absolvire 14
Secretar: George Dancea
Tranziyie 15 (847) 774-6199 gdancea@comcast.net
Cetqyenia crewtinq 19
Scoala Duminicalq: Nelu Ciorba (360)
De la Mar\ Hobafcovici 20
694-5127 Amerotim@aol.com
A doua venire wi judecata 22
Dialoguri cu Bill] Graham 24 Departamentul de misiune
Ioan Gug (916) 480-9693
Medicina wi miracolele 26
Poezie - Ascultq, privewte wi taci 27 Departamentul de sfqtuire
Geabou Pascu (623) 486-1465
Maxime, cugetqri 28 PascuGeabou@aol.com
Wtiri de pretutindeni 30 Iosif Serac (510) 351-1329
Sq ne cunoawtem Asociayia 32 Vasile Branzei (714) 776-8828
Cqryi care vq awteaptq 33 Casier administrativ:
Ion Cotarla (248) 373-7324
ioncotarla@hotmail.com

Calendarul Asociayiei
Casier misiune:
Moise Filipescu (818) 240-5119
drfilipescu@]ahoo.com
Tabqra de la Colorado - 26 Iunie - 2 Iulie 2005 la Baile], CO, Oliver Departamentul de literaturq
Bujdei at oliverb@rb]a.org or call (630)973-3351 or Dani Ciorba at Editor al revistei: Daniel Branzai
DanielC@RBYA.org or call (206)366-5830 (714) 670-7772
danbranz@sbcglobal.net
Convenyia Asociayiei Bisericilor Baptiste din USA wi Canada - 2-4
Septembrie 2005 la Florida Tipar wi expediere
Titus Cocian - Atlanta

Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an) plus Corespondenyi:

expedierea. Incurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.
Titus Cocian - Atlanta
Abonementele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ Teofil Ciortuz - Ne[ }or\
3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306 Narcis Pasca - Cleveland
Nelu Ciorbq - Portland
Ioncotarla@hotmail.com Nelu Wtir - Houston
Liviu Tiplea - Los Angeles
Ioan Ciobotq - Timiwoara
Gicu Cotley - A\ron
Alin Cristea - Oradea

Americani
<lipsiyi de culturq>
“n sfkrwit, m-am ‘ntklnit cu un
american care mi-a dat o explicayie
clarq pentru intenyionata <lipsq de
culturq> americanq.
Orice naiv ‘wi dq seama cq, doar
cu un minim de investiyie, wcolile
americane ar putea prelua aceleawi
pagini de cunowtinye pe care le
viziteazq wi evelii din lumea veche. De
orice ar putea fi bqnuiyi cei din Lumea
Nouq, dar nu de lipsa banilor care sq
manipuleze prin investiyii informayiile
care se predau copiilor ‘n wcoalq.
Atunci care este explicayia ?
Mi s-a spus de curknd cq prin
culturq, americanii wi toyi oamenii ‘n
general ‘nyeleg distilarea trecutului
‘n valori care trebuiesc preluate de
noua generayie wi duse mai departe.
Ei bine, interlocutorul meu american
mi-a dezvqluit cq, foarte de timpuriu
‘n evoluyia societqyii americane, cei
ce au pus bazele noii societqyi, <the
founding fathers>, cum sunt numiyi ei
astqzi, au fqcut wi recomandat niwte
opyiuni categorice ‘n legqturq cu
traiectoria noii nayiuni.
De exemplu, ‘ntors din Europa,
Beniamin Fran\lin i-a pus pe asociayii
sqi sq jure cq nu vor ‘ngqdui formarea
de mari aglomerqri umane ‘n
cladiri cu mai multe etaje, veritabile
<depozite umane depersonalizante wi
creatoare de vicii>.
Dacq sunteyi de acord cu definiyia
datq mai sus <culturii> este evident
cq adepyii <experimentului american>
wi cei ce conduc noua societate de
aici au hotqrkt wi impus ‘n America
o <amnezie voluntarq> ‘n problema
culturii ‘n general wi a celei europene
‘n special. Cultura este sinonimq cu
o atkrnare de trecut, cu o preluare a
valorilor generayiilor trecute wi cu o
proiectare a lor ‘n viitor.
O ‘nvqyare a <culturii> este
sinonimq cu o programare a
viitorului, iar acesta este cel mai
mare rqu posibil pentru specificul
american. Chiar wi fenomenul
<Hipp]> a apqrut wi a fost ‘ncurajat
sq parq, ca un simbol al abandonqrii
valorilor generayiilor trecute wi al
<experimentqrii continue> cu forme wi
valori sociale noi.
Nu trebuie sq fiyi de acord cu
ceea ce fac americanii. Am vrut
doar sq vq comunic ceea ce mi
s-a comunicat. Este vorba nu de
‘ntkmplare sau de neglijenyq, ci de
o preocupare conwtientq wi continuq,
o activitate de ‘naltq inginerie
socialq. Numai datoritq ei se poate
explica <melting pot>-ul american,
aceastq americanizare care apare
la emigranyii veniyi din mai toate
culturile lumii, de ‘ndatq ce trec de
cea de a doua generayie.
Multiculturalismul este o <invenyie
recentq> wi o iluzie de suprafayq.
“n subteran lucreazq eficient wi
categoric <deculturalizarea> maselor
largi, o virtualq <decodificare sau
deprogramare intelectualq> pentru
a-i face pe copiii wi tinerii americani
un lut moale ‘n mkna celor ce au
datoria wi ambiyia sq-i modeleze.
Aceastq <decodificare> este la fel de
obligatorie ca wi <deparazitarea> celor
ce debarcau ‘n trecut pe insula Ellis
de la Ne[ }or\. America nu dorea
atunci wi nu dorewte nici acum, sq fie
invadatq de <pqduchii> de prin alte
pqryi!
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
Editorial
Singurul comentariu pe care-l pot
face la aceastq realitate este sq remarc
cu uimire cq procedeul ... reuwewte. “n
primii ani ai vieyii de emigrant eram
revoltat ‘n faya <cenzurii> cu care
evenimentele petrecute ‘n Europa
wi ‘n alte pqryi ale lumii sunt evitate
sistematic din presa wi televiziunea
americanq. Acum, dupq douqzeci
wi trei de ani petrecuyi ‘n aceastq
atmosferq, cknd Internetul wi sateliyii
ne-au ‘nlesnit accesul la informayii
wi programe de pretutindeni, vq
mqrturisesc cu uimire cq am observat
cq ... nu mq mai intereseazq.
Mq revoltam la Jocurile Olimpice
cq-i dau la televizor numai pe
<americanii lor>. Acum observ cq
nici nu mi-ar plqcea sq-i vad pe toyi
sportivii lumii. Sunt mulyumit dacq-
i aratq pe cei concureazq pentru
America wi pentru ... Romknia.
“n ce privewte <cultura> ca
totalitate a mijloacelor materiale, de
producyie wi spirituale ale unui popor,
sq nu uitqm cq majoritatea laureayiilor
premiilor <Nobel> sunt proveniyi de pe
acest continent.
Chiar dacq nivelul academic al
wcolilor din ‘nvqyqmkntul awa numit
<general> este de obicei sub nivelul
celor din Europa, statisticile ne aratq
cq nivelul academic al wcolilor de
‘nvqyqmknt superior este remarcabil.
“n clasamentul instituyiilor de
educayie din lume, wase din primele
zece sunt <americane>.
Dacq aveti reacyii la acest material,
vq rog sq le trimiteyi la:
danbranz@sbcglobal.net
3
 O chemare cereascq
“n timpul vieyii Sale pqmkntewti,
Domnul Isus a fqcut mai multe
chemqri. La ‘nceputul lucrqrii Sale
mesianice, El a chemat pe oameni
la pocqinyq. <Pocqiyi-vq wi credeyi ‘n
Evanghelie>, spunea El. Oricine venea
la El wi oricine vine la El wi astqzi
trebuie sq-L recunoascq pe Isus ca
wi Miel al lui Dumnezeu care ridicq
pqcatul personal wi al lumii ‘ntregi
wi cq El este Domn peste ‘ntreaga
fiinyq wi creayie. Este o chemare
la schimbare – schimbarea minyii,
schimbarea cursului vieyii, schimbarea
radicalq.
O altq chemare a fost chemarea
la ucenicie. Vom folosi textul din
Evanghelia dupq Marcu, cap.2:13 wi
14: <Isus a iewit iarqwi la mare. Toatq
mulyimea venea la El; wi El ‘nvqya pe
toyi. Cknd trecea pe acolo, a vqzut pe
Levi, fiul lui Alfeu, wezknd la vamq>.
Wi i-a zis: <Vino dupq Mine>. Levi s-a
sculat wi a mers dupq El.>
Lui Andrei wi lui Simon (Petru)
le zisese: <Veniyi dupq Mine wi vq voi
face pescari de oameni. “ndatq ei wi-
au lqsat mrejele wi au mers dupq El.
(Luca 5:11)
O a treia chemare a fost chemarea
la slujire, la lucrare misionarq, la
apostolie. Dupq o noapte petrecutq ‘n
rugq cu Tatql, Domnul Isus a chemat
la Sine pe ucenicii Sqi wi dintre ei wi-a
ales doisprezece, pe care i-a numit
apostoli…
Wi a fost wi a patra chemare, o
chemare la martiraj, la o dedicare
wi consacrare deplinq ‘n lucrarea de
4 LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
propovqduire a Evangheliei la orice
fqpturq.
Domnul Isus dorewte ca toatq
omenirea sq vinq la El. Doar El,
singurul El este Calea, Adevqrul
wi Viaya. Cine vine la Hristos este
mkntuit, are viaya vewnicq wi devine
copilul lui Dumnezeu.
Aw dori sq-l urmqrim pe Levi,
fiul lui Alfeu, viaya lui, chemarea lui
wi slujirea lui wi sq ‘nvqyqm ckteva
lucruri din istoria acestui apostol. Levi
este numit ‘n Noul Testament, Matei.
El este autorul evangheliei care-i
poartq numele. Dupq ce este chemat
‘n rkndul ucenicilor, ca unul dintre cei
doisprezece, numele squ este mereu
menyionat ca wi Matei. Wi lui, ca wi
lui Simon Petru, Domnul Isus ‘i dq
un nume nou, o identitate nouq wi o
slujbq nouq, cu totul diferitq de cea
dinainte.
Avem awadar un om vechi – Levi wi
un om nou –Matei. Omul vechi, Levi,
‘nseamnq ALIPIRE. Omul nou, Matei,
‘nseamnq DARUL LUI DUMNEZEU.
Levi este probabil levit, din
seminyia lui Levi, seminyie chematq
de Dumnezeu la o slujire necurmatq
‘n Casa Lui – la cortul ‘ntklnirii
ori la Templu, la Ierusalim. Era
‘n tradiyia iudaicq, ‘n caracterul
poporului ales al lui Dumnezeu,
‘nmowtenit ca o dorinya de viayq,
ca wi o binecuvkntare pqrinteascq,
ca numele copilului sq exprime o
experienya profundq de viayq sau o
aspirayie de viitor. Pqrinyii lui Levi
desigur cq au dorit ca el sq fie alipit
de Domnul Dumnezeul lui Israel, sq
“i slujeasca Lui, sq nu se depqrteze
de Legea wi poruncile Domnului. “n
sensul acesta, pqrinyii probabil i-au
wi facilitat lui Levi posibilitatea de
a ‘nvqya, de a studia Cuvkntul lui
Dumnezeu. Putem afirma aceasta,
‘ntru-ckt Matei este evanghelistul care
citeazq cel mai adesea Cuvkntul lui
Dumnezeu, promisiuni wi profeyii ale
Vechiului Testament ‘n evanghelia
sa. Ca sq dovedeascq mesianitatea
Domnului Isus wi adevqrul cq Isus
este Fiul lui Dumnezeu, Matei
folosewte nouqzeci wi nouq de texte
din Vechiul Testament, mai multe
deckt toyi ceilalyi trei evangheliwti
luayi ‘mpreunq. Dewi despre ucenicii
Domnului Isus ni se spune cq erau
necqrturari, oameni simpli din Galilea
provincialq wi lipsiyi de importanyq,
Levi este unul din puyinii ucenici
cu wcoalq wi educayie religioasq.
Dar aceastq educayie wi dorinya
pqrinteascq de a fi alipit de Domnul
nu s-a materializat ‘n viaya acestui
om. Calificarea lui wi ‘mprejurqrile
vieyii l-au fqcut sq se alipeascq de
altceva.
“n primul rknd, Levi se ataweazq,
se alipewte de sistemul socio-economic
wi politic al vremii. Era la putere
imperiul roman. Domnea ‘n toate
provinciile romane awa numita Pax
Romanq. Comeryul era infloritor.
Aurul si argintul, monezile romane,
mqrfuri de schimb, ieftine sau de
mare prey, mirodenii, articole de
purpurq wi mqtase circulau pe rutele
comerciale de la Nord la Sud wi de la
Vest la Est. Capernaumul era awezat la
extremitatea nordicq a Mqrii Galileii,
pe ruta comercialq ce venea din
Etiopia wi Egipt wi mergea la Damasc wi
mai departe, la Babilon, pknq departe
‘n Rqsqrit. Se vindea, se cumpqra, wi
totul se taxa. Era ‘n Iudeea wi Galilea
un puternic resentiment fayq de
autoritqyile romane, dar era echilibru,
era pace wi prosperitate, ‘n mqsura
condiyiilor vremii. Levi vede o uwq
deschisq ‘n acest domeniu vast al
comeryului wi profitq de ocazie. Se
angajeazq ca vamew.
“n al doilea rknd Levi se alipewte
nu numai de un sistem echilibrat
wi profitabil ci wi de o condiyie
profitabilq. Comfort wi avere, viayq
lipsitq de grijuri wi nevoi. Tknqr, cu
o carierq sigurq, cu bani wi prieteni.
Pknze noi la corabia vieyii lui. O
ancorq puternicq. O ckrmq stabilq…
Cine nu vrea sq fie bogat? Cine nu
dorewte sq fie o persoanq cu influenyq?
Cine nu-wi dorewte comfortul ‘n viayq?
Majoritatea dintre noi, emigranyii,
am plecat ‘n Vest pentru a trqi o viayq
mai bunq. America este yara tuturor
posibilitqyilor. Aici yi se deschide o
uwq largq a satisfacerii dorinyelor wi
aspirayiilor vieyii tale. Aici te awteaptq
eventual o viayq a comfortului wi a
libertqyilor de tot felul. Acesta este
idealul uman al fiecqrei persoane, al
fiecqrei generayii. Libertate, comfort,
prosperitate, influenyq… Auzim wi
astqzi zicala: <Oportunitatea bate o
singurq datq la uwq>. Levi a apucat
aceastq oportunitate. A devenit un
vamew …
A venit comfortul dar au apqrut
wi problemele. Au venit banii dar
a apqrut wi ispita. A ‘nceput sq fie
‘nconjurat de prieteni, dar s-au ivit wi
duwmanii…
Sq fie adevqrat cq belwugul te
‘ndepqrteazq de Dumnezeu? Cq
bunqstarea wi comfortul te fac sq-
yi pese mai puyin de chemarea
Domnului, de lucrarea Evangheliei,
de asocierea cu Biserica wi de pqrtqwia
cu frayii? Este adevqrat cq averea te
face mai arogant, mai insolent, mai
nepqsqtor fayq de cei smeriyi wi slabi?
Este adevqrat cq iubirea de bani este
rqdqcina tuturor relelor? Biblia spune
cq este adevqrat!
Levi a ajuns ‘ntr-o situayie tristq.
Apreciat de unii, dar urkt de alyii.
Primit ‘n anumite cercuri dar respins
de popor wi de partida religioasq.
El, iudeu dintre cei mai iudei, dar
lepqdat de iudei. Cu drept de a ‘nvqya
pe alyii ‘n sinagogq, dar fqrq drept
de a intra ‘n vreo sinagogq. Wi-a ales
meseria cea mai urktq de poporul
evreu. Vamewii erau unii dintre cei
mai dispreyuiyi oameni. Oameni ‘n
slujba asupritorului. Pe treapta cea
mai de jos a societqyii. Vamewii wi
pqcqtowii… Vamewii wi tklharii…
Vamewii wi leprowii… Fariseii wi
Cqrturarii stqteau departe de ei sq nu
cumva sq-wi piardq <puritatea>.
“n sinagogq ori ‘n Templu, un
fariseu ‘wi ridica orgolios glasul sq
mulyumeascq lui Dumnezeu cq nu
este ca wi vamewul pqcqtos. Iar un
vamew cknd avea oportunitatea sq se
‘nfqyiweze ‘naintea lui Dumnezeu, ‘n
Casa Lui, nu ‘ndrqznea sq-wi ridice
privirile de jos wi striga: <Doamne, ai
milq de mine, pqcqtosul…>
Levi s-a alipit de comfortul
asigurat de autoritqyile vremii, de
societatea comercialq romanq.
Erau ‘n Israel ‘n vremea aceea
douq categorii de vamewi. Erau awa
numiyii <Gabbai>, colectorii de taxe
fruntawi. Acewtia colectau taxele mari,
taxele de proprietate, impozitele
pe salarii, pe ckwtiguri, precum wi
taxele de graniye. Aceste taxe erau
stabilite de autoritqyi wi ‘n cazul lor
nu se puteau face mari ‘nwelqciuni.
Erau ‘nsq vamewii obiwnuiyi, awa
numiyii <Mo\hes>, colectorii de taxe
pe mqrfuri din comeryul domestic
wi extern, tot ce era transportat pe
rutele comerciale. Aceste taxe puteau
fi arbitrare, mai mici sau mai mari, ‘n
funcyie de circumstanyq…
Levi era un <Mo\hes>, acolo,
la Capernaum, taxknd orice trecea
prin vama sa. “n fiecare dimineayq
‘l awtepta aceeawi slujbq, dar
oportunitqyi noi de a-wi extinde
averea, de a mai aduna ceva, de a mai
nqpqstui pe cineva…
“ntr-o zi Domnul Isus trece pe-
acolo ‘nsoyit wi ‘mbulzit de mult
norod. Tocmai vindecase un slqbqnog,
un neputincios care fusese legat de
patul de boalq ani wi ani de zile wi
mulyimile de oameni din satele wi
cetqyile de prim-prejur, auzind de
minunea aceasta s-au pornit sq vinq la
Domnul Isus. Wi Domnul Isus ‘i invqya
pe toyi. Le spunea despre “mpqrqyia
lui Dumnezeu, despre pocqinyq,
despre nawtere din nou, despre voia
lui Dumnezeu wi raportul nou pe
care Dumnezeu “l vrea ‘n relayia Sa
cu omul, cu poporul Squ. Trecknd
pe lkngq vama lui Levi, Domnul Isus
se oprewte o clipq wi-l cheamq sq lase
totul wi sq-L urmeze. “n clipa aceea
Levi lasq vama, pqrqsewte tot ce-l
yinea ocupat, legat, ‘ncqtuwat wi se
alipewte de Domnul.
Cu siguranyq cq auzise vorbindu-
se despre Domnul Isus. Cu siguranyq
cq el ‘nsuwi meditase la acest nou
fenomen al prezenyei unei persoane
deosebite ‘n yinuturile Galileii.
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
Cu siguranyq cq ‘n faya acestei noi
treziri a poporului la o realitate
dumnezeiascq ce se desfqwura
‘n jurul wi datoritq persoanei
Domnului Isus, Levi wi-a dat seama
de falimentul squ, de lepqdarea sa,
de compromisurile sale, de pqcatele
sale. “n clipa ‘ntklnirii privirii lui
cu a Fiului lui Dumnezeu, Levi lasq
totul wi pornewte pe un drum nou.
Se alipewte de Domnul Isus. De aici
‘ncolo trqiewte o viayq nouq, plinq de
slujire, ‘ntr-un duh de umilinyq wi cu
un elan evanghelic gata de jertfq wi de
sacrificiu.
Pknq atunci considerat un
vknzqtor de cqtre Zeloyi, un pqcqtos
irecuperabil de cqtre fruntawii
religiowi ai poporului, un ‘nwelqtor de
concetqyenii lui, mereu ‘n tovqrqwia
vamewilor wi a pqcqtowilor …. De acum
‘ncolo Levi devine Matei – Darul lui
Dumnezeu. Hristos, darul suprem wi
nespus de preyios al lui Dumnezeu,
cu mkntuirea Lui wi dragostea Lui,
cu iertarea wi bogqyia cereascq
de har se revarsq ‘n viaya acestui
om wi-l transformq, ‘l face o nouq
fqpturq wi-l aweazq ‘n marea lucrare
de propovqduire a Evangheliei wi
de chemare la mkntuire a neamului
omenesc.
De ce Domnul Isus l-a chemat pe
Levi? Pentru cq Levi era un pqcqtos.
Hristos n-a chemat la Sine pe cei mari
wi neprihqniyi, ci pe cei pqcqtowi: <Nu
cei sqnqtowi au nevoie de medic ci cei
bolnavi!>
Fqrq nici o valoare ’n ochii
Fariseilor, Domnul Isus vede ‘n Levi
o mare valoare pentru “mpqrqyia lui
Dumnezeu. El ‘wi alege ‘n “mpqrqyie
oameni simpli, lucrurile slabe wi
dispreyuite pentru a face de ruwine pe
cele tari. Hristos n-a stins niciodatq
tqciunele ce abia mocnea. El l-a
aprins ca sq fie o luminq. Matei a
devenit o mare luminq pentru
neamuri wi popoare ‘ntregi. El a scris
Evanghelia sa minunatq pentru evrei,
pentru generayia lui, dar wi pentru
generayiile ulterioare iar prin lucrarea
sa a dus vestea bunq a Evangheliei
pknq departe ‘n Egipt wi Etiopia,
murind ca martir acolo, pe meleaguri
strqine. Ca wi apostolul Pavel, Matei
chema oamenii la pocqinyq wi la
harul dumnezeiesc zicknd: <De aceea
(Continuare ‘n pag.7)
5
 POTOPUL LUI NOE:
MIT SAU REALITATE ?
<Dumnezeu S-a uitat la tot ce
fqcuse; wi iatq cq erau foarte bune.>
(Geneza 1:31)
Citind cartea Genezei, suntem
surprinwi de cele scrise despre viaya
de dinaintea zilelor lui Noe. Oamenii
trqiau atunci mult mai mult deckt
astqzi, aveau mulyi copii wi se pare
cq erau mult mai vigurowi wi mai
sqnqtowi (Geneza 5:27, 6:4). Biblia
afirmq cq <La ‘nceput, Dumnezeu a
fqcut cerurile wi pqmkntul.> (Geneza
1:1) dupq care ne relateazq ce anume
a creat Dumnezeu ‘n fiecare zi. Sq
ne concentrqm atenyia asupra zilei a
doua. E cea ‘n care Dumnezeu a zis
<...sq fie o ‘ntindere ‘ntre ape, wi ea sq
despartq apele de ape. Wi Dumnezeu
a fqcut ‘ntinderea, wi ea a despqryit
apele care sunt dedesuptul ‘ntinderii
de apele care sunt deasupra ’ntinderii.
Wi awa a fost.> (Gen.1:6-7).
Termenul original pentru
<’ntindere> are sensul de ‘nveliw
subyire comprimat sau aplatizat wi
‘ntins. S-ar putea ca aceasta sq fie
o descriere a pqmkntului ‘nainte de
potop, avknd drept acoperiw la ckyiva
\ilometri deasupra sa un ‘nveliw
format din vapori de apq suspendayi.
O asemenea configurayie ar fi produs
ckteva efecte deosebite:
a) Transferul fibro-optic al
luminii printr-o asemenea boltq
ar fi ‘nsemnat cq o penetrare mai
puternicq a acesteia s-ar fi concretizat
‘n diferite nuanye de roz. Cercetqrile
efectuate au arqtat cq lumina roz
este cea care produce dezvoltarea
optimq a celulelor plantelor. S-ar
putea explica astfel existenya printre
6 LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
fosile a unor muwchi uriawi, denumiyi
lepidodendroni, de peste 30 de metri
‘nqlyime, ‘n timp ce varianta lor
modernq ajunge la cel mult 40 de cm.
Nu este de mirare cq Dumnezeu le-a
poruncit animalelor, cknd acestea au
fost create, sq mqnknce numai plante,
fiindcq ele existau din belwug.
b) Cercetqrile au reuwit sq
aproximeze efectul unui asemenea
acoperqmknt asupra presiunii
atmosferice. Se estimeazq astfel
cq, ‘nainte de potop, presiunea
atmosfericq ar fi fost de aproximativ
douq ori mai mare deckt cea de
astqzi, datoritq faptului cq toate
gazele erau comprimate sub
respectivul ‘nvelis. De asemenea,
procentul de oxigen din atmosferq era
mai mare. Acest lucru a fost confirmat
de bulele de aer prinse ‘n chihlimbar
din fosilele de dinainte de potop,
care prezintq un conyinut de oxigen
de 30%, comparativ cu 20% ckt este
astqzi. Aceste condiyii reprezintq
condiyiile optime pentru viayq.
Camerele medicale hiperbarice,
avknd o presiune mai mare deckt cea
atmosfericq wi dotate cu un conyinut
mai bogat ‘n oxigen au dovenit ‘n
ultima vreme un instrument medical
deosebit de util.
Oamenii de wtiinyq au descoperit
cq persoanele cu rqni deosebite,
plasate ‘n asemenea camere, se
vindecq peste noapte wi nu ‘n ckteva
sqptqmkni. Ckt privewte plantele,
o rowie crescutq timp de 2 ani
‘ntr-o asemenea ‘ncqpere a ajuns
la o ‘nqlyime de peste 5 metri, a
produs 930 de rowii wi a continuat sq
creascq. Mqrturia fosilelor ne aratq
cq gigantismul era un lucru obiwnuit
‘nainte de potop (Gen.6:4).
c) Un alt efect al acestei bolte ar
fi fost filtrarea radiayiilor dqunqtoare.
“nainte de potop, orice radiayie
dqunqtoare era filtratq de ‘nveliwul de
apq, creknd condiyii optime pentru
o sqnqtate mai bunq wi o longevitate
mai mare, fiindcq Dumnezeu a
declarat creayia Sa ca fiind <foarte
bunq> (Gen1:31).
Din pqcate, aceastq situayie nu a
durat prea mult. S-a ‘ntkmplat ceva
care a produs schimbarea situayiei:
<Dumnezeu s-a uitat spre pqmknt, wi
iatq cq pqmkntul era stricat; cqci orice
fqpturq ‘wi stricase calea pe pqmknt.>
(Gen.6:12) wi <Domnul a zis lui Noe:
<Intrq ‘n corabie, tu wi toatq casa ta;
cqci te-am vqzut fqrq prihanq ‘n faya
Mea ‘n neamul acesta de oameni.>
(Gen.7:1).
Dumnezeu este cel care i-a spus
lui Noe sq construiascq o corabie
(Gen.6:14-16). Dimensiunile corqbiei
au fost analizate de experyi din
domeniul ingineriei hidraulice. Dr.
Henr] Morris a ajuns la concluzia
cq este imposibil ca o asemenea
corabie sq se rqstoarne. Analiza
stabilitqyii aratq cq forya de plutire,
ce are tendinya de a ‘ndrepta corabia
acyioneazq ‘ntotdeauna ‘n afara
foryei de greutate, ce are tendinya de
a o rqsturna. Ca urmare, corabia va
reveni ‘ntotdeauna la poziyia normalq
de plutire. Mai mult, raportul dintre
lungimea wi lqyimea corqbiei de 6 la 1
are capacitatea de a o feri de acyiunea
foryei valurilor de magnitudine egalq
pe ‘ntreaga ei lungime. Corabia nu a
fost conceputq pentru a atinge viteze
mari. Noe dorea sq rqmknq ckt mai
aproape posibil de zona pe care o
cunowtea.
 wi furtuni puternice, sau zqpadq wi (Continuare din pag.5)
Corabia avea dimensiunile de: ploaie ‘nainte de potop. Acestea nu
• 300 coyi x 50 coyi x 30 coyi (1 cot aveau ce cquta ‘n lumea desqvkrwitq frayilor, sq wtiyi cq ‘n El vi se vestewte
mic = 17,5 inci = 44,45 cm) adicq 437 pe care o crease Dumnezeu. Pe ‘ntreg iertarea pqcatelor… wi oricine crede
picioare x 73 picioare x 44 picioare sau pqmkntul, clima era temperatq, ‘n El, este iertat, prin El de toate
133 m x 22 m x 13,5 m; awa cum demonstreazq mqrturia lucrurile de cari n-ayi putut fi iertayi
• volumul = 39.500 m3 echivalentul fosilelor. Dupq ce topografia a fost prin legea lui Moise…> ( Fapte 13:38)
a 522 vagoane americane standard de nivelatq de cqtre apele devastatoare Expresia unei vieyi ‘noite wi a
vite, avknd capacitatea de 75,5 m3 ; un ale potopului wi ‘ntreaga lume a fost unei adknci mulyumiri, Matei wi-a
asemenea vagon poate duce @ 200 de oi complet inundatq, a ‘nceput procesul exprimat-o a doua zi dupq ‘ntklnirea
pe douq platforme; de formare a munyilor ‘nalyi (Psalmul cu Domnul, cknd a pregqtit o cinq wi
• un asemenea volum ar fi suficient ca 104:6-8). Dovezile existente ‘n acest a chemat prietenii wi rudele sale, pe
sq conyinq peste 125.000 de animale de sens sunt coplewitoare: mulyi vamewi wi pqcqtowi. Acolo, la
dimensiunile unei oi. • geologii sunt de pqrere cq cea masq el ‘i introduce pe toyi la Domnul
mai mare parte a zonelor muntoase Isus wi le mqrturisewte schimbarea sa.
Astqzi existq 18.000 de specii de cu altitudini ridicate s-au ‘nqlyat dupq Asemenea pqstorului din pilda cu oaia
animale terestre. apariyia omului pe pqmknt; pierdutq care gqsewte oaia, o pune
Dumnezeu a vorbit wi s-au ‘ntkmplat • se poate vedea clar cq aceste cu bucurie pe umeri wi cknd ajunge
trei lucruri: zone s-au aflat sub apq, deoarece ‘n acasq cheamq pe prietenii wi vecinii
apropierea piscurilor, munyii sunt sqi wi le zice: <Bucurayi-vq ‘mpreunq
1) <S-au rupt toate izvoarele formayi ‘n mare parte din straturi cu mine…>, tot astfel Levi exclamq
Adkncului celui mare> - Gen.7:11 marine ce conyin frecvent fosile fericit: <bucurayi-vq ‘mpreunq cu
2) <S-au deschis stqvilarele cerurilor> marine recente; mine, bucurayi-vq…>
- Gen.7:11 • formarea munyilor ‘nalyi wi a Ce poate face Harul lui
3) <Ploaia a cqzut pe pqmknt patruzeci depresiunilor corespondente din Dumnezeu! Dintr-un faliment al
de zile wi patruzeci de nopyi> - Gen.7:12 bazinele oceanelor trebuie sq fi fost societqyii, un martor al Lui. Dintr-un
‘nsoyitq de numeroase activitqyi vamew, un Apostol. Dintr-un contabil
tectonice, precum apariyia de cute, obscur, un mare Evanghelist. Dintr-
Apar 2 ‘ntrebqri:
falii. Activitqyile tectonice ce au un wef al pqcqtowilor, un sfknt al cqrui
1) De unde a provenit apa?
loc ‘n ‘ntreaga lume pot fi ‘nyelese nume este scris pe temelia Noului
2) Unde s-a scurs apa care a acoperit ca efecte-ecou ale marilor ridicqri
munyii? Ierusalim…
tectonice post-diluviene Un alt aspect Numai Hristos… <poate sq
Rqspunsul la prima ‘ntrebare este ‘l reprezintq adkncimea la care s-
simplu: a fost apa conyinutq ‘n ‘nveliwul au aflat munyii sub ape. Biblia ne mkntuiascq ‘n chip desqvkrwit pe cei
de apq din jurul pqmkntului, ce exista ce se apropie de Dumnezeu prin El>
spune cq apele potopului s-au ridicat (Evrei 7:25) Se spune despre Bibliile
din ziua a doua a creayiei. Dumnezeu o cu 15 coyi deasupra pqmkntului.
awezase acolo pentru a-wi proteja creayia Surprinzqtor, dacq am calcula de Oxford -- raritqyi ‘n ziua de
wi a asigura o atmosferq perfectq pentru adkncimea de scufundare a corqbiei astqzi wi adevqrate tezaure ‘n lumea
sqnqtatea wi bunqstarea omului. Dar artelor cq sunt fqcute din hkrtie de
lui Noe cu ‘ncqrcqturq la bord, ar India, foarte scumpq, foarte finq wi
atunci cknd, din punctul de vedere al lui rezulta o cifrq de 15 coyi! Prin aceasta
Dumnezeu, neascultarea omului a depqwit Dumnezeu ne spune astqzi cq El S- foarte rezistentq. Hkrtia de India era
limitele, acelawi halou protector s-a prelucratq din pknze vechi de catarg,
a asigurat ca navigarea corqbiei sq sfkrtecate de apq, de sare, de soare wi
transformat ‘ntr-o sursq de apq, suficientq se facq ‘n deplinq siguranyq, chiar wi
pentru a provoca ‘nspqimkntqtorul potop. pe deasupra celor mai ‘nalyi munyi, vknt, aruncate afarq de valuri. Aceste
Rqspunsul la cea de-a doua ‘ntrebare fqrq ca mqcar sq fie zgkriat fundul pknze au devenit materie primq
- se gqsewte de asemenea ‘n Biblie, wi mult cqutatq pentru producerea
navei construit din lemn de gofer. Ce Bibliilor de Oxford.
iar dovada veridicitqyii lui se aflq Dumnezeu minunat avem, pe care “l
pretutindeni ‘n jurul nostru. Biblia ne intereseazq wi cel mai mic detaliu din
spune cq apele au acoperit toyi munyii Levi este o Biblie de Oxford, o
vieyile noastre! epistolq vie, scrisq wi cititq de toyi
(pe care Geneza ‘i numewte niwte dealuri
‘nalte) ce existau la acea datq, depqwind oamenii, o eternq mqrturie a harului
Bibliografie: <Si Dumnezeu a lui Dumnezeu. Levi este un om
‘nqlyimea acestora cu 15 coyi (Gen.7:19- zis...> de Dr. Farid Abou-Rahme
20). pqcqtos dar care a avut parte de
Autor: Agiu Alin chemarea cereascq. Pentru lume o
Sq ne amintim cq pqmkntul arqta epavq, un catarg sfkrtecat wi aruncat
altfel ‘nainte de potop. Pknq la potop nu de furiile mqrii, dar pentru Hristos o
plouase niciodatq, dupq cum ni se spune materie primq de credincios, ucenic wi
‘n Biblie (Gen.2:5-6). Nu existau munyi apostol. (O)
foarte ‘nalyi, nu sunt menyionate vknturi

LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 7


Principiul pqrtqwiei
Domnul Dumnezeu a zis: <Nu este
bine ca omul sq fie singur; am sq-i fac
un ajutor potrivit pentru el> - Gen.
2:18
Viaya de familie este o viayq de
pqrtqwie continuq. Cine se <lipewte> de
nevasta sa va trebui sq se obiwnuiascq
sq o priveascq ca pe o parte din sine
‘nsuwi.
Un ajutor potrivit
Atunci cknd Dumnezeu a fqcut-o
pe Eva wi a adus-o ‘naintea lui Adam,
Eva a fost proclamatq drept <un ajutor
potrivit> :
<Iatq ‘n sfkrwit aceea care este os
din oasele mele wi carne din carnea
mea! Ea se va numi <femeie> (iwa),
pentru cq a fost luatq din om (iw)>
- Gen. 2:23 -
“n rayiunea ei de a fi, cqsqtoria nu
face altceva deckt sq <‘ntregeascq>
existenya noastrq.
Un soy wi o soyie sunt destinayi
sq trqiascq o viayq de pqrtqwie wi
colaborare ‘n toate sectoarele wi
activitqyile vieyii.
Cknd Dumnezeu a zis <un ajutor
potrivit>, El a dat femeii un statut de
implicare ‘n toate sectoarele vieyii
bqrbatului.
Uneori, soyii cred cq soyiile lor le
sunt date doar ca ajutoare pentru
sectoarele ‘n care ei nu pot sau nu vor
sq se implice: la nawterea de copii, la
spqlatul rufelor, la fqcutul curqyeniei
‘n casq sau la pregqtirea mkncqrii.
Dumnezeu nu a rknduit ‘nsq awa.
Femeia este un ajutor potrivit. Punct!
Adicq un ajutor potrivit pentru toatq
viaya wi activitatea bqrbatului. O soyie
poate sq-l ajute pe soy sq gkndeascq
mai bine, sq ‘nyeleagq mai corect wi sq
acyioneze cu mai multq competenyq.
8 LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
Este cunoscutq ‘ntkmplarea
cu pictorul Van Gogh. Celebrul
impresionist era cqsqtorit cu o soyie
care nu avea nici un fel de pregqtire
pentru picturq. De fiecare datq cknd
Van Gogh termina (sau se pregqtea
sq termine) un tablou, el ‘wi chema
soyia sq fie cel dintki critic al lucrqrii
lui. Wtergkndu-wi mkinile ude de la
spqlatul vaselor, soyia lui se apropia
de pknza ‘ncq umedq, privea cu ochii
‘ntredeschiwi wi spunea gknditoare:
<Eu aw mai pune puyin galben aici>,
indicknd spre unul din punctele
picturii.
Nestqpknitul wi foarte mkndrul
pictor se rqstea la ea dispreyuitor, o
dqdea afarq din camerq, rqmknea sq
se mai uite un pic la pknza pictatq wi
apoi ... adquga puyin galben exact ‘n
punctul indicat de soyia lui!
Cknd ne dqruiewte un partener de
viayq, Dumnezeu ne oferq nu doar
un ajutor potrivit pentru cutare sau
cutare lucrare, ci pentru noi ‘nwine.
Soyul sau soyia ta te va ajuta ‘n
absolut toate trqirile wi ‘nfqptuirile
vieyii tale.
Cknd intenyia lui Dumnezeu nu
este respectatq, familiile noastre
devin <convieyuiri de formq> sau
<singurqtqyi ‘n grup>. Ritmul haotic
wi solicitqrile multiple din societatea
modernq au reuwit, ‘n multe cazuri,
sq tulbure unitatea vieyii de familie
wi ne-au obiwnuit sq ne resemnqm cu
surogate de pqrtqwie.
Ce este de fqcut?
Trebuie sq ne deprindem sq
hrqnim pqrtqwia cu soyul sau soyia
noastrq tot awa cum trebuie sq nu
uitqm sq udqm la timp florile wi
plantele din grqdinq.
Rubrica familiei
O bunq rknduialq a timpului
Mq vei umplea de bucurie cu
starea Ta de fayq (cknd vei sta alqturi
de mine) - Fapte 2:28
Din pqcate, diviziunea familiei a
fost de prea multe ori rqu ‘nyeleasq wi,
‘n multe familii, soyul s-a transformat
‘ntr-un fel de <musafir> cu domiciliul
permanent. Existq soyi care se poartq
de parcq singura lor misiune ar fi
aceea de a aduce acasq salariul. Ei
<finanyeazq> o ‘ntreprindere, cqreia ar
vrea sq le fie wi un fel de patroni. Wi,
ca oricare alyi patroni veritabili, nici
acestor soyi nu le place sq petreacq
prea mult timp ‘n <fabricq>, de
parcq prezenya soyiei i-ar stknjeni,
iar gqlqgia copiilor ar fi un zgomot
insuportabil. Nu este de mirare cq
soyiile unor astfel de soyi ajung ‘ntr-o
stare de epuizare fizicq wi nervoasq,
declarknd, nu de puyine ori, <grevq>.
Nu vorbim acum despre soyiile
mult prea posesive, de tip <ventuzq>,
care fac crizq de nervi de ‘ndatq ce
<domnul> ‘ndrqznewte sq punq mkna
pe pqlqrie wi pe cheile de la mawinq.
Nu! Vorbim despre soyiile prea ades
abandonate, despre soyiile ale cqror
soyi zqbovesc cu plqcere mult peste
orele de servici wi care folosesc orice
ocazie pentru a <evada> de acasq.
Dacq o astfel de soyie ‘ndrqznewte
uneori sq murmure un reprow, cel
mai adesea i se rqspunde: <Dar bine
dragq, ‘ncearcq sq ‘nyelegi. Am wi eu
atkt de lucru ‘nckt nu pot ...>
Wi totuwi, s-ar putea. Dar nu putem
deckt ceea ce dorim din tot sufletul.
Chiar wi cei mai <supra-ocupayi>
oameni gqsesc - ca prin minune -
timpul necesar ca sq-wi ‘mplineascq
propriile dorinye.
Un soy nu trebuie sq uite cq soyia
lui are nevoie de prezenya celui cu
care s-a unit pe viayq, fqrq de care
se simte o <jumqtate>. Cine iubewte
cu adevqrat, wtie sq rqspundq unor
asemenea cereri.
Gkndewte-te iarqwi cum erai ‘n
perioada logodnei!
Cu siguranyq, existq wi profesiuni
care acapareazq, existq activitqyi care
nu pot fi ‘ntrerupte uwor. Yqranul,
pictorul, ca wi predicatorul de altfel,
sunt mereu ‘n crizq de timp wi cu
greu se desprind din preocupqrile lor.
Medicii wi pqstorii sufletewti ezitq mult
‘nainte de a rqspunde cu <Nu> unei
cereri de asistenyq. Dar vai, acewti
oameni rostesc awa de uwor <nu> cknd
este vorba de ‘mplinirea dorinyelor
soyiilor wi copiilor lor.
Ce-i de fqcut?
Situayii aparent irezolvabile se
rezolvq uwor atunci cknd wtim sq
impunem tuturor lucrurilor ordinea
unor prioritqyi bine precizate. Pentru
un crewtin, alegerea prioritqyilor nu
este lqsatq la dispoziyia propriului
gust, cqci el este chemat sq respecte
Cuvkntul lui Dumnezeu, care ‘l vrea
‘ntki copil al lui Dumnezeu, apoi soy
wi tatq wi numai dupq aceea angajat ‘n
orice altfel de activitqyi ale vieyii.
Vq ‘ndemnqm sq reflectayi la
ckteva recomandqri:
Rezervayi-vq timp suficient
pentru masq
Nu mknca <‘n fugq>, privind
mereu spre cadranul ceasului.
Pqrtqwia familialq din jurul mesei este
o investiyie de ne’nlocuit, fqrq de care
vom secera curknd ‘nstrqinarea de cei
dragi wi ... ruinarea stomacului. Adu-
yi aminte cq ‘n Biblie, mesele erau
prilejuri de comunicare (Apoc. 3:20).
Acordq-le wi tu aceeawi importanyq.
Rezervq-yi serile pentru viaya
de familie.
Seara este cel mai potrivit timp
pentru ‘mpqrtqwirea impresiilor de
peste zi, pentru sfaturi wi pentru
joacq cu copiii. Soyii trebuie sq fie
cu adevqrat <capi de familie>, sq se
intereseze de problemele fiecqruia wi
sq ‘ncerce sq le ofere cele mai bune
rezolvqri. Nu este de mirare cq atunci
cknd <capul> se detaweazq de familie,
toyi ceilalyi membrii trqiesc o viayq
dezordonatq.
Acordq timp suficient soyiei
Unii soyi ‘wi uitq complet soyia
pknq ‘n clipa ‘n care se retrag ‘n
dormitor. Atunci, ca prin farmec, ‘wi
aduc aminte de <altarul familiei> wi de
<‘ndatoririle conjugale>.
Pentru o soyie, awa ceva este
inacceptabil. Ea nu va putea niciodatq
sq-wi urmeze soyul ‘n astfel de
<metamorfoze> bruwte. O femeie are
nevoie de un climat de tandreye, de
15-20 de minute de relaxare alqturi
de soyul ei. Bruscheyea masculinq o
iritq wi, ’n loc sq fie ‘n ton cu dorinyele
soyului ei, soyia se simte invadatq, ca
sq nu spunem mai mult ...
Veacul modern a fost martorul
exploziei de psihoanalizq wi
psihoterapie. Milioane de oameni
‘wi cheltuiesc banii pentru a sta de
vorbq ore ‘ntregi cu un <specialist>,
care sq-i ajute sq se ‘nyeleagq mai
bine pe ei ‘nwiwi wi sq treacq cu
bine peste crizele majore ale vieyii.
Un astfel de specialist trebuie sq
‘ndeplineascq ckteva condiyii: sq fie
mereu la dispoziyie, sq wtie sq asculte,
sq wtie sq ‘nyeleagq, sq sugereze
anumite dedesubturi ale lucrurilor
wi sq hrqneascq ‘ncrederea ‘n sine
a pacientului, scoyknd ‘n evidenyq
capacitatea lui lquntricq de a face fayq
oricqror situayii.
Cine citewte lista de calitqyi notatq
mai sus, nu poate sq nu tragq o
concluzie stupefiantq: cel mai bun
psihanalist al nostru este deja omul cu
care ne-am legat viaya prin cqsqtorie!
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
Psihoanaliza s-a nqscut pe agonia
vieyii de familie. Popularitatea ei
mqsoarq gradul ‘nalt de dizolvare
a legqturilor normale din cadrul
familiilor moderne. Refuzul bqrbayilor
moderni de a petrece timp cu soyiile
lor wi de a-wi ‘mpqrtqwi, pe ‘ndelete,
gkndurile wi trqirile sufletului, au
fqcut din membrii familiilor de azi
clienyi siguri ai clinicilor wi cabinetelor
medicale!
Ce bine ar fi dacq ne-am ‘ntoarce
la intenyia pe care a avut-o Dumnezeu
la ‘nceput wi ne-am <‘ntovqrqwi> cu
adevqrat de partenerul nostru de
viayq! Am culege atunci roade de
suport wi ‘ncurajare wi , pe deasupra,
... am economisi wi o mulyime de bani!
Pune deoparte duminicile wi
zilele de concediu
Bagq de seamq sq nu faci ca
pqrinyii care se separq ‘n mod deli-
berat de copii, expediindu-i la bunici
sau ‘n colonii de vacanyq, pentru
a putea petrece apoi ‘n liniwte wi ...
egoism.
Nici unul dintre membrii familiei
tale nu trebuie neglijat. Dqruiewte din
timpul tqu fiecqruia wi vei primi atunci
‘n schimb ceea ce yi se cuvine.
Fosta prima doamnq a Americii,
Barbara Bush le-a spus studentelor de
la una din Universitqyile Americane:
<Eu wtiu cq astqzi este la modq ca
toate fetele sq caute sq aibq o carierq
strqlucitq ‘n afara vieyii de familie.
Totuwi eu vreau sq vq dau un sfat
din partea unei femei care este nu
numai soyia prewedintelui Statelor
Unite, ci wi o mamq wi o bunicq: Cknd
veyi ‘mbqtrkni, cknd veyi fi ‘n pragul
moryii wi veyi privi cu regret ‘napoi,
nici una dintre voi nu va spune: <Ce
pqcat cq nu am ‘ncheiat wi contractul
cutare sau cq nu am ajuns wi ‘n funcyia
cutare>. Lucrurile pe care le veyi
regreta vor fi faptul cq nu ayi petrecut
mai mult timp ‘mpreunq cu soyul
vostru sau cu copiii vowtri. La o ultimq
analizq, acestea sunt singurele lucruri
cu adevqrat importante. Ar fi pqcat
sq le sacrificayi acum din nebqgare de
seamq wi sq le descoperiyi adevqrata
valoare doar atunci cknd va fi prea
tkrziu>. Aceleawi cuvinte ar merita
spuse wi tuturor bqieyilor care au ajuns
acum soyi. (O)
9
 Perspective profetice

“n bine sau ‘n rqu.

Cq nu existq pe termen scurt sau
mediu un competitor pentru SUA s-a
spus nu o dat q. Wi e bine sq repetqm
asta, cqci, ne place sau nu, vrem
sau nu vrem, aproape tot ceea ce
‘ntreprinde aceastq yarq extraordinarq
pe plan intern sau extern ne afecteazq
Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de pe toyi, chiar dacq nu ‘n acelawi fel,
profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece oriunde ne-am afla, la Moscova sau la
miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului. Beijing, la Bucurewti sau la To\io, la
Site-ul se numewte <|oinonia> wi poate fi accesat la adresa: Bruxelles sau la Mexico Cit]. Pentru
a ‘nyelege securitatea mondialq
http://[[[.\house.org/strategictrends/ la ‘nceputul secolului al XXI-lea,
Vom prelua de la acest student al profeyiilor articole pe care le trebuie, awadar, sq ‘nyelegi America,
socotim de interes general pentru noi toyi. sq-i intuiewti proiectele, mizele,
tensiunile, temerile wi contradicyiile.
1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:22 A face altfel ‘nseamnq a ignora,
nepermis, realitatea geostrategicq a
2. Pericolul Islamic Dan. 11 lumii de lkngq wi de dincolo de tine.
3. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 21
4. Invazia lui Magog Ezech 38, 39 Acesta este motivul pentru care
5. Apariyia superstatului european Dan. 2:7 am gqsit potrivit sq ilustrqm acest
6. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 19 numqr cu un material care va vorbi
despre America lqsknd-o pe ea, ‘n
7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8 primul rknd, sq se destqinuie. Am
8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18 ales pentru aceasta unul dintre
9. Guvernul mondial Apoc. 13 cei mai faimowi - dacq nu cel mai
10. Rolul Americii 2 Cron 7:14 faimos - comentatori ai Americii,
ai securitqyii mondiale wi ai rolului
Americii ‘n securitatea mondialq. Este
Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica vorba despre Samuel P. Huntington,
specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se actualmente profesor universitar la
‘ncadreazq. Harvard wi prewedintele Academiei
Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge Harvard pentru Studii internayionale
‘mpreunq studiile acestui om de excepyie. wi regionale.
Sq ‘i dqm, awadar, cuvkntul.

1o
America despre ea ‘nsqwi
Dan Dungaciu
(Socotesc cq acest studiu este
strict necesar pentru romknii care
au ajuns ‘n America. Dan Dungaciu
scrie din Romknia, dar materialul ne
privewte direct pe noi.)
Cqtre un secol american?
Oricine audiazq sau predq un
curs despre „Instituyii de securitate>,
crucial ‘n arhitectonica oricqrui
modul de „studii de securitate>, de
pildq, wtie cq reperele principale
‘n jurul cqrora va pivota cursul
sunt ONU, NATO, Consiliul de
Securitate, OSCE, UE etc. America
este importantq, de bunq seamq,
numai cq, didactic, aceasta va fi
inclusq, aproape de fiecare datq, la
rubrica dedicatq NATO. Ceea ce este
exact, desigur, dar nu chiar adevqrat.
Cel puyin acum. Avem, ‘n acest caz,
sau wi ‘n acest caz, un exemplu tipic
despre ceea ce ‘nseamnq teoria care
definewte realitatea wi, lqsatq de capul
ei, riscq chiar sq o substituie. Cqci
astqzi, ‘n lume, principala instituyie
de securitate nu este nici NATO,
nici ONU sau UE, ci Statele Unite
ale Americii, aceastq yarq enormq
devenitq Imperiu Mondial wi fqrq de
care nimic nu se poate petrece pe
mapamond.
Privire din interior
Profesorul de la Harvard wi
ultradiscutatul, pe tot mapamondul,
autor al tezei „ciocnirii civilizayiilor> a
tipqrit ‘n 2004 o lucrare care a stkrnit
deja un nou val de controverse.
Cartea se numewte <{ho [e are?
The Challenges to America^s National
Identit]>. Samuel Huntington are acel
talent unicat de a simyi ideea care
plutewte ‘n aer, a o pune pe hkrtie
wi a face din ea punct de referinyq
‘n dezbaterea mondialq. Cartea se
ocupq, ‘n esenyq, de schimbqrile
care s-au petrecut cu „identitatea
nayionalq americanq>, pe toate
palierele ei, cadrul de referinyq
pe care este plasatq discuyia fiind

LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005

10
9/11. Este o carte de o complexitate
indiscutabilq wi care poate fi cititq
‘n funcyie de multe unghiuri de
lecturq: o carte despre America wi
rolul SUA ‘n lume, despre conflictul
intracivilizayional, despre victoria
„nayiunii> contra „civilizayiei>, despre
„yara realq>/<yara legalq> awa cum
apar ele ‘n America astqzi, despre
identitqyi religioase/nayionale wi
resurecyiile lor. “nainte de a intra ‘n
substanya cqryii, sq semnalqm, din
plecare, interesul nostru principal:
relayia dintre identitate wi agenda
de securitate a unei nayiuni (actor
geopolitic).
Cum spuneam wi mai sus, axul
cqryii ‘l constituie vizibilitatea
(proeminenya) wi substanya
(conyinutul) identitqyii americane.
Vizibilitate, respectiv importanya pe
care aceasta a dobkndit-o ‘n istorie:
a fost asumatq explicit ‘n secolul
al XVIII-lea, ‘ntra ‘n criza ‘n anii
60; este resuscitatq dupq atacurile
teroriste din 9 septembrie, intrq
iarqwi, se pare, ‘n declin la doi ani
dupq tragedie.
Cine suntem noi astqzi? - se
‘ntreabq Huntington, mai ales dupq
9/11. Cqci steagurile fluturate indicq
o intensificare a identitqyii nayionale,
dar wi o crizq a substanyei acestei
identitqyi. “n plus: de ce o asemenea
discuyie este importantq, dincolo
de nostalgii private sau rayiuni
academice profesionale? Wi iatq
rqspunsul americanului: „Interesul
nayional derivq din identitatea
nayionalq. Trebuie sq wtim cine
suntem ‘nainte de a wti care ne sunt
interesele>. Cqci, dacq America ar
fi „un set de principii universale
legate de libertate wi democrayie>,
scopul politicii externe ar trebui sq fie
„promovarea acestor principii ‘n alte
yqri>. Dacq ar fi o yarq „excepyionalq>,
rayiunea pentru awa ceva ‘nceteazq.
Dacq ar fi „o colecyie de entitqyi
culturale wi etnice>, scopul ar fi
promovarea lor wi o „multicultural
foreign polic]>. Dacq America s-ar
defini drept o „yarq vest-europeanq>,
miza ar fi „‘ntqrirea relayiilor cu
Europa occidentalq, iar dacq ar fi
„o yarq din ce ‘n ce mai hispanicq>,
orientarea ar trebui sq fie America
Latinq. Dacq nu este „nici europeanq,
nici hispanicq>, „America ar trebui
sq urmeze o politicq externq fqrq
legqturq cu aspectele culturale
comune cu alte yqri>.
“ncotro se va ‘ndrepta America?... au absorbit-o wi care a dat nawtere
“nainte de a vedea asta, sq mai facem «crezului american». La baza acestei
ckteva precizqri fundamentale. culturi s-a aflat protestantismul>. Wi
tot ea, cultura anglo-protestantq,
„Cultura anglo-saxonq> este <vinovatq> de nawterea „crezului
american> cu principiile sale
“n primul rknd, ideea cq <America sacrosancte: libertate, egalitate,
este o nayiune de imigranyi> poate individualism, guvern reprezentativ,
fi exactq, dar adevqratq nu e. Cqci proprietate privatq.
distincyia principalq care opereazq Ajungem astfel la cel de-al doilea
aici este cea dintre coloniwti wi punct esenyial ‘n argumentarea
emigranyi. Coloniwtii au fost un grup lui Huntington: a rupe ideologicul
definit cultural, au creat o societate, - adicq „crezul american> - de
au avut un yel, o mizq, un vis, scopuri referenyialul squ cultural ‘nseamnq a
comune. Au creat o societate ‘n comite o eroare absolutq.
funcyie de identitatea lor culturalq
pe un teren tabula rasa - „cultura
anglo-protestantq>. Spre deosebire
de acewtia, imigranyii nu creeazq
o nouq societate; ei se miwca ‘ntre
preferinye sociale, respectiv vin unde
vor sq vinq, unde le place sq vinq; ei
au „un woc cultural> wi urmqresc sq se
integreze.
Distincyia aceasta dintre cele douq
categorii wi care tinde astqzi sq fie
uitatq a existat deja la 1870 - atunci
apare ‘n limba englezq termenul
„immigrants> pentru a-i deosebi pe
noii veniyi de „founding fathers>.
Putem conchide, awadar. Cultura
anglo-saxonq este o mixturq de:
religie crewtinq, moralism wi valori
protestante, etica muncii, limba
englezq, tradiyiile britanice - dreptul,
justiyia wi limitarea/separarea
puterilor ‘n stat, mowtenirea
europeanq ‘n literaturq, muzicq,
filosofie, artq. Milioane de emigranyi
au fost atrawi tocmai de aceastq
culturq! “n „cultura anglo-protestantq> „Crezul american>
a coloniwtilor s-au integrat imigranyii.
Huntington ne avertizeazq Identitatea „ideologicq> a
cq existq o veritabilq culturq Americii a fost de mult observatq
fondatoare a Americii - cea „anglo- (Toc`ueville). Dar, istoric vorbind,
protestantq>, ‘mpqrtqwitq de toyi este doar una dintre componentele
‘n pofida diversitqyii americane: identitqyii americane, iar aceastq
„Ar fi fost America astqzi America ideologie - exprimatq maximal de
dacq ‘n secolele XVII-XVIII ar fi fost „crez> - are rqdqcini culturale.
colonizatq nu de britanici, ci de Ideea „crezului american> - „the
catolici francezi, spanioli, portughezi? American Creed> - a cqpqtat o
Rqspunsul este nu. Nu ar fi fost amploare extraordinarq o datq cu
America, ar fi fost ~uebec, Mexic sau faimoasa lucrare a lui Gunnar M]rdal
Brazilia>. Modelul wi aceastq culturq din 1944, The American Dilemma.
aferentq au rezistat pknq la finele Heterogenitatea americanq, scria
secolului XX, de aceea este o falsq acesta, are ceva ‘n comun: „un etos
dihotomie alegerea ‘ntre „o identitate social, un crez politic>. Definiyia
albq, tip {ASP>, wi „una abstractq, crezului nu a fost, de-a lungul
civicq>, bazatq pe angajament fayq de timpului, unitarq, dar principalele
niwte principii politice: „Nucleul lor elemente - demnitate umanq,
identitar (al imigranyilor - n.n.) este egalitatea indivizilor, drepturi
cultura pe care au creat-o coloniwtii inalienabile, libertate, dreptate,
wi pe care generayii de emigranyi oportunitqyi egale - au rqmas
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 11
 constante. De unde wi caracteristicile
crezului: principiile au fost extrem
de stabile ‘n timp, au fost acceptate
de poporul american, iar originea lor
se aflq ‘n disidenya protestantq. Cu
concluzia lui Huntington: „Crezul
american este, pe scurt, protestantism
fqrq Dumnezeu, crezul secular al unei
«nayiuni cu sufletul unei biserici»>.
Substanya identitqyii
americane. Trei opyiuni
Revenim acum la discuyia legatq
de substanya (conyinutul) identitqyii
americane. Pentru Huntington,
se poate vorbi despre patru faze
ale identitqyii populayiei „lumii
noi>: sec. XVII-inceputul sec. XVIII
- identitate britanicq sau localq;
identitate statalq dupq dobkndirea
independenyei; identitate nayionala
dupq „rqzboiul civil>, astfel cq
intervalul 1870-1970 poate fi numit
„secolul nayionalismului american>;
dupq 1970 ‘ncepe erodarea identitqyii
americane ‘n formula ei clasicq;
dupq 9/11 asistqm la o resurecyie
temporarq, dar, dupq 2003, poate fi
consemnatq reluarea vechilor trenduri
ante-9/11.
Existq ckteva elemente definitorii
care au creat identitatea nayionalq
americanq: rqzboaiele, dezvoltarea
economicq wi organizayiile nayionale,
reconcilierea Nord-Sud, istoriografia,
ritualurile wi simbolurile patriotice,
asimilationismul, americanizarea
imigranyilor (wcoli, asociayii,
corporayii etc.), rqzboaie mondiale
etc. “n timp, au existat wi ckteva
dezbateri interesante relativ la acest
Maxime despre patriotism
Teritoriul este doar trupul unei
nayiuni, oamenii care-i locuiesc
vqile wi dealurile ‘i sunt sufletul,
spiritul, viaya.
Patriotismul este convingerea
cq yara ta este mai bunq deckt
celelalte, pentru simplul motiv cq
te-ai nqscut tu ‘n ea!
- George Bernard Sha[
12
subiect. De departe, cea mai celebrq wi
influentq este awa-numita „dezbatere
asimilayionistq>. Au fost propuse trei
modele:
1. 1780 - John de Crevecoeur
folosewte sintagma „melting pot>;
1908 - Israel Zang[ill scrie piesa „The
Melting Pot> (America produce un
nou soi de oameni);
2. se propune, ‘n replicq, modelul
„supa de tomate>: supa de tomate
este ‘mbogqyitq cu ingrediente
(cultura imigranyilor), dar rqmkne
supa de tomate („cultura anglo-
protestanta>);
3. 1915, Horace |allen susyine un
nou model: „America este o salatq
(„cultural pluralism>).
Unde se plaseazq Huntington pe
acest tablou? Nu e greu de aflat, cqci
profesorul de la Harvard ‘wi exprimq
ferm opyiunile. America este capabilq
sq-wi amkne „demisia ca America> prin
tratarea wi contracararea procesului
de declin al opyiunii sale nayionale wi
resuscitarea vitalitqyii wi identitqyii ei:
„Cred cq America poate face
asta wi cq americanii trebuie sq se
reorienteze, ei ‘nwiwi, ‘ntru valorile,
tradiyiile wi cultura anglo-protestantq,
cele care, pentru mai bine de trei
secole wi jumqtate, au fost ‘mbrqyiwate
de americanii de toate rasele,
etniile sau religiile, cele care au
fost sursa libertqyii, unitqyii, puterii,
prosperitqyii wi leadership-ului moral
ca foryq a binelui ‘n aceastq lume>.
Cu o singurq observayie: aseryiunea
este o „pledoarie pentru importanya
culturii anglo-protestante, nu pentru
importanya anglo-protestanyilor>.
De cele mai multe ori, patriotismul
nu este altceva deckt o formq de
egoism generalizat!
America este mare pentru cq
America este bunq. “n clipa ‘n care
America va ‘nceta sq mai fie bunq, ea
‘wi va pierde wi mqreyia.
- D[ight D. Eisenho[er
Un sfat pentru cei ce cqlqtoresc
peste hotare: ‘n yqrile subdezvoltate
nu beyi apa - ‘n cele dezvoltate nu
respirayi aerul!
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
America secolului XXI?
Dincolo de datele obiective pe
care le-am enumerat aici, chipul
Americii va depinde enorm de
proiectele elitelor politice care o vor
conduce. Modul ‘n care America ‘wi
percepe rolul ‘n lume wi modul cum
lumea percepe asta vor marca ceea
ce numim identitatea americanq. Iatq
opyiunile care ‘i stau ‘n fayq:
1. Cosmopolitanism - America
devine lumea: multiculturalq,
multietnicq, multirasialq etc.
(America revine la direcyiile care au
marcat etapa pre 9/11.)
2. Imperialq - lumea devine
America. America, singura putere
mondialq, ‘wi asumq funcyia imperialq
wi croiewte lumea dupq chipul wi
asemqnarea ei.
3. Nayionalq - ambele variante
sunt riscante. America nu e lumea
wi nici lumea America. America este
America: religiozitate plus cultura
anglo-protestantq. Dacq primele
opyiuni sunt ale elitelor, ultima este a
poporului american.
... Inutil sq spunem cq ea este wi
formula pe care o susyine de la un
capqt la altul al analizei, explicit
sau implicit, wi Samuel Huntington:
„This is America I \no[ and love>. Wi,
alqturi de el, un tronson semnificativ
al elitei americane. De aici puseurile
normative ale lui Huntington ‘ntr-o
dezbatere care ne-ar putea viza, prin
ricoweu, wi pe noi. Dincolo de asta,
ceea ce se va ‘ntkmpla ‘n America din
acest punct de vedere meritq urmqrit,
iar dezbaterea despre raportul
identitate nayionalq/politicq externq,
la noi sau aiurea, continuatq. ()
Nici o reconciliere nayionalq nu
se poate clqdi pe unitatea vinovatq.
- Emil Constantinescu
America de Sud a fost colonizatq
de spanioli, care au cucerit teritoriile
mknayi de goana lor nebunq dupq
aur, dar America de Nord a fost
‘ntemeiatq de <pelegrinii> care
au venit ‘n cqutarea unui loc ‘n
care sq i se poatq ‘nchina liberi lui
Dumnezeu. Aceasta este diferenya
fundamentalq dintre popoarele celor
douq continente.
- A. R. {ells

<Viaya fqrq Dumnezeu este ca o
caricaturq nereuwitq>, sau un alt fel de
P]gmalion
Radu Cleyiu, caricaturist de
renume, are o mulyime de diplome
nayionale wi internayionale. A debutat
‘n anul 1980 ‘n Revista URZICA. A
fost invitat sq realizeze caricaturi la
emisiunea <Duminica ‘n familie> de
Mihaela Rqdulescu. A colaborat la
Jurnalul Nayional, cu Marius Tuca
wi Dan Diaconescu. <”n cotidianul
timiworean <Renawterea Bqnqyeanq>
a avut timp de mai mulyi ani serialul
de benzi desenate <Hominid> (un
personaj evoluyionist, cam nedezvoltat
wi cam ciudat, inventat de el, care se
dezvoltq wi devine om).
Se considera un artist ne’nyeles
de oameni wi de familie. “wi <’neca ‘n
bquturq> amarul pe tema <geniului
ne’nyeles>, uneori singur, alteori cu
prietenii prin ckrciumi, unde <puneau
yara la cale>.
Era un fumqtor ‘nrqit, a
obyinut legitimayie de fumqtor de
la o companie de yigqri datoritq
numqrului mare de pachete fumate
‘ntr-un interval scurt de timp.
Era ‘n pragul divoryului. “i plqcea
literatura wtiinyifico-fantasticq, credea
‘n farfurii zburqtoare, mai ales cq
wi ‘n casa lui <zburau farfurii> - cum
se exprimq el - ‘n urma certurilor
conjugale.
Soyia lui - Violeta - a fqcut
specializare pentru propaganda
vizuala comunistq (lozinci, picturi,
bannere, etc.) la cea mai ‘naltq
academie comunistq din Romknia -
<Wtefan Gheorghiu> din Bucurewti.
R
RADIO
<VOCEA EVANGHELIEI> -
TIMIWOARA
“n caricaturq, Radu Cleyiu nu se
mulyumea doar sq scoatq ‘n evidenyq
o anumitq trqsqturq de caracter, ci
dorea sq jigneascq omul, sq-l distrugq
- dupq cum mqrturisewte el. Fiind
foarte mult timp aplecat asupra
lucrului, nu putea urmqri emisiuni
TV, ci asculta posturi de radio. A gqsit
Radio Vocea Evangheliei wi i-au plqcut
foarte mult emisiunile <Cu brayele
deschise> wi <Vieyi transformate>.
Din emisiunea <Cu brayele deschise>
se documenta din punct de vedere
teologic, iar la <Vieyi transformate>
rqmknea uimit wi cam ne’ncrezator cq
oamenii se mai pot schimba ‘n bine.
A decis sq meargq la bisericq,
dar soyia l-a atenyionat: <Pknq acum
te-am ‘mpqryit cu munca wi cariera ta,
iar acum vrei sq te mai wi pocqiewti?
Ne despqryim!> “n 3 Martie 2001,
Radu s-a hotqrkt sq se pocqiascq. I-a
explicat soyiei lui cq prin pocqinyq
‘l va avea pentru ea wi doar pentru
ea, pe totdeauna. “n ziua urmqtoare
- Duminicq 4 Martie - a venit wi soyia
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
Interviul lunii
sa cu el la bisericq
wi s-au hotqrkt
amkndoi sq-wi
schimbe viaya. S-
au botezat wi sunt
membrii activi ‘n
bisericq. Acum
s-a schimbat wi
orientarea lui ‘n
caricaturq.
Organizeazq
cursuri de
caricaturq wi picturq pentru copiii
din bisericq, intenyioneazq sq scoatq
o revistq de benzi desenate pe teme
crewtine. Viaya lor de familie s-a
schimbat complet ‘n bine, iar acum ei
se roagq wi pentru fetiya lor Andreea,
sq se ‘ntoarcq wi ea la Domnul.
O ‘ntkmplare interesantq: era ‘n
mawinq cu unul dintre vechii prieteni,
care ‘i spunea: <Radule, ai ‘nnebunit.
Cum ai putut sq te pocqiewti? Mq simt
murdar, chiar wi numai prin faptul cq
stau lkngq tine. Ce bisericq este aceea
la care mergi tu wi care nu are moawte
la temelie?>
La care Radu Cleyiu i-a rqspuns:
<Dacq te simyi murdar, ‘nseamnq
cq Duhul Sfknt lucreazq la inima ta...,
ckt despre moawte la temelia bisericii
noastre, noi nu avem nevoie de oase
de moryi la temelie, deoarece “l avem
pe Domnul Isus care este viu> ...
Viaya lui Radu s-ar putea asemqna
cu legenda lui P]gmalion. Personajul
inventat de el - Hominid, cel care
devine om - poate fi o paralelq cu
viaya lui.
Radu Cleyiu a devenit om - un om
dupq voia lui Dumnezeu, un om dupq
chipul wi asemqnarea lui Dumnezeu.
13
 Chicago ... O^Hare !
Prima poveste
Cu mulyi ani ‘n urmq, Al Capone
stqpknea efectiv fiecare colyiwor al
orawului Chicago. Faima lui Capone
nu se datora nicidecum unor fapte
eroice wi demne de menyionat. Din
contrq, ‘n Chicago, orawul vknturilor,
era recunoscut drept urzitorul a tot
ceea ce putea fi mai josnic, de la
contrabanda cu alcool, la prostituyie wi
pknq la crimq.
Capone avea un avocat
supranumit <Eddie cel uwuratic.>
Eddie nu era degeaba avocatul lui
Capone. Era un as ‘n domeniul
legal! “ndemknarea wi abilitqyile sale
avocqyewti l-au yinut pe Marele Al
departe de ‘nchisoare timp de ani ‘n
wir. Este adevqrat cq rqsplata sa a fost
regeascq. “n semn de recunowtinyq,
Capone nu numai cq l-a rqsplqtit pe
Eddie cu imense sume de bani, dar
i-a fqcut parte wi din ckwtigurile sale,
lqskndu-l sq se bucure de nespuse
14
privilegii. El wi familia ‘mpotriva Organizayiei wi a suporta
sa locuiau ‘ntr-o vilq consecinyele care erau nespus de
pe un teren particular grave. Zis wi fqcut, Eddie a divulgat
cu servitori care-i totul.
slujeau zi wi noapte. N-a trecut un an wi viaya lui Eddie
Proprietatea unde s-a sfkrwit, el fiind gqsit secerat de
locuiau era awa de gloanye pe o stradq lqturalnicq din
‘ntinsq ‘nckt ocupa Chicago. “n ochii lui Eddie, acest
o ‘ntreagq arterq din scump sacrificiu al squ reprezenta cel
Chicago. Putem spune mai preyios dar pe care a putut sq-l
cq Eddie ducea viaya dea fiului squ.
de lux a gangsterilor Cknd a fost gqsit, un poliyist a
fqrq sq ia ‘n seamq scos din buzunarul squ un wirag de
atrocitqyile care se mqtqnii, un crucifix, un medalion
petreceau ‘n jurul lui. religios wi o poezie decupatq dintr-o
Eddie ‘nsq avea o revistq care suna awa:
slqbiciune. Avea un
fiu pe care-l iubea ca Ceasul vieyii-l ‘ntorci o datq
pe ochii sqi din cap. Ale sale yagqri nimeni nu le poate-opri
Eddie se ‘ngrijea ca Fie searq, fie dimineayq.
acest fiu al squ sq aibq Azi ‘yi aparyine
tot ce-wi dorewte: haine Trqiewte, iubewte, lucreazq din tot
scumpe, mawini luxoase sufletul
wi o educayie aleasq. Nu te-ncrede-n timp
N-a fost nimic sq nu Ceasu-yi curknd se va opri.
‘i poatq oferi. Banii
nu erau o problemq.
“n mod surprinzqtor,
Eddie, cel care era
Povestea a doua
bqgat pknq ‘n dinyi ‘n Cel de-al doilea rqzboi mondial
crima organizatq, dorea ca fiul squ a creat o mulyime de eroi. Printre
sq deosebeascq rqul de bine. Dorea acewtia se numqrq wi locotenentul
ca fiul squ sq devinq o persoanq mai major Butch O^Hare, pilot militar cu
bunq deckt el. Cu toatq averea wi misiune pe portavionul Lexington din
influenya sa, Eddie n-a putut sq-i ofere Pacificul de Sud.
fiului squ douq lucruri: un nume bun Escadrila sa a fost trimisq ‘n
wi un exemplu bun de urmat. misiune. Pe cknd se afla ‘n aer, pilotul
“ntr-o bunq zi, <Eddie cel uwuratic> wi-a verificat rezervorul de benzinq wi
s-a izbit de o problemq
dificilq. A ajuns la
concluzia cq trebuia sq
facq tot posibilul ca sq
repare rqul pe care l-a
fqcut. “n consecinyq, a
hotqrkt sq se prezinte la
autoritqyile locale wi sq
spunq adevqrul despre
Al <Cicatrice> Capone,
astfel curqyindu-wi numele
pqtat wi dovedindu-i
fiului squ cq era ‘n stare
de integritate moralq.
Toate acestea ‘nsemnau
a depune mqrturie
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
a constatat cu stupoare cq a uitat sq deteriorat, Butch O^Hare s-a ‘ndreptat face tot posibilul ca sq pqstreze
se alimenteze. Situayia era deosebit spre portavion, unde a raportat ceea memoria sa wi aeroportul din Chicago
de gravq deoarece nu avea destulq ce s-a petrecut ‘n timp ce se ‘ntorcea ‘i poartq numele: Aeroportul O^Hare,
benzinq sq-wi ‘ndeplineacq misiunea wi la bazq. Camera de filmat montatq pe ‘n amintirea curajului de care a
sq se ‘ntoarcq la bazq. Comandantul una din aripile avionului squ a redat dat dovadq acest erou al aviayiei
squ de zbor l-a sfqtuit sq se ‘ntoarcq ‘ntreaga ‘ntkmplare. Butch distrusese americane.
pe portavion. Dupq o perioadq de cinci avioane inamice. Data viitoare, cknd te vei afla pe
ezitare, s-a desprins din formayia sa Acest eveniment a avut loc la 20 Aeroportul Internayional O^Hare, nu
de zbor wi s-a ‘ntors spre vapor, cknd februarie 1942, iar Butch a devenit uita sq treci pe la statuia sa aflatq
deodatq a zqrit ceva care i-a ‘ngheyat primul erou de aviayie din timpul ‘ntre terminalul 1 wi 2. Tot aici poyi
sufletul. O escadrilq japonezq de celui de-al doilea rqzboi mondial wi vedea expusq wi Medalia de Onoare.
avioane se ‘ndrepta cu toatq viteza primul aviator care a fost onorat cu Ce au aceste douq povestiri ‘n
‘nspre formayia americanq de zbor. Medalia de Onoare a Congresului. comun? Butch O^Hare a fost fiul lui
Escadrila americanq era plecatq Un an mai tkrziu, Butch O^Hare a Eddie cel uwuratic.
‘ntr-un raid-misiune wi, cu pqrere de fost ucis ‘n luptq, la vkrsta de doar
rqu, Butch a constatat 29 de ani. Astqzi, orawul squ natal (traducere Marel Cqrcqleanu)
cq nu putea sq facq
nimic pentru ei ca
sq-i avertizeze wi sq-i
salveze. Nu-i rqmknea
deckt o singurq
iewire, sq-i distragq pe
japonezi.
Fqrq nici o urmq
de ezitare wi fqrq sq se
gkndeascq la siguranya
sa, pilotul s-a ‘ndreptat
‘nspre avioanele
japoneze. Cu stupoare,
japonezii au constatat
cq erau atacayi cu
mitraliera chiar din
mijlocul formayiei
lor. Unul ckte unul,
avioanele inamice au
fost luate cu asalt.
Butch zbura ‘n toate
pqryile yintind ‘nspre
ckt mai multe avioane
pknq ce i s-a terminat
muniyia. Chiar wi awa,
wi-a continuat atacul.
Butch a ‘nceput
sq zboare aproape de
avioanele japoneze
ca sq le prindq aripile
wi sq le doboare sau
deterioreze.
Vqzknd atacul
vehement al avionului
american, japonezii
au decis sq se retragq.
Uwurat, cu avionul tot

LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 15

 Rubrica surorilor
Mesaj de la absolvire...
Aurelia Gabor
„Iertayi wi vi se va ierta.>
Luca 6:37
Am intrat ‘n lunile de varq care,
mai mult deckt oricare alt sezon al
anului, ne vorbesc de vacanye dar,
mai ‘nainte de ele, de absolvirea
wcolilor. “ncepknd de la cei mici, care
trec dintr-un an ‘n altul de grqdiniyq
wi terminknd cu diplomele cele mai
‘nalte, absolvirea este un cuvknt
caracteristic lunilor mai wi iunie.
Iatq de ce, Duhul lui Dumnezeu m-a
‘ndemnat ca mesajul acestei luni sq
reflecte un aspect din acest domeniu.
Cknd a pqwit ‘n biroul avocatului,
Barbara pqrea abia trecutq de pragul
adolescenyei. Suprins, avocatul a aflat
‘nsq cq femeia din faya lui avea 32
de ani, patru copii, ‘ntre trei wi nouq
ani wi se afla ‘n pragul divoryului.
Avocatul la care s-a prezentat era
specialist ‘n divoryuri, cu o practicq
de peste 15 ani wi care auzise destule
istorii brutale care au condus cupluri
la tribunal dar, dupq mqrturisirea lui,
abuzul fizic, psihic wi sexual pe care
aceastq femeie l-a suferit de la soyul
ei, i-a ‘ntors pur wi simplu stomacul
pe dos.
Cu toate acestea, dupq
ce a terminat cu descrierea
circumstanyelor situayiei ei, aceastq
femeie a spus :
„Totuwi, domnule avocat, aw dori sq
wtiyi cq situayia ‘n care am trqit nu este
‘n totalitate vina soyului meu. Eu wi
copiii am stat ‘n acea situayie datoritq
deciziei mele de a spera cq totul se va
schimba ‘n bine ‘ntr-o zi. Am decis sq
stau atkta timp ckt voi putea rezista.
Acum nu mai pot.>
Contrar felului ‘n care se
prezintq un soy care cere divoryul, plin
de urq fayq de celqlalt, Barbara era
plinq de pace.
16
„Cred ‘n iertare>, a mqrturisit ea
cu glas ‘ncet avocatului. „Dacq voi
face ca acest divory sq se desfqwoare
‘n termeni violenyi, nu voi face
altceva deckt sq ayky mknia soyului
meu wi copiii vor fi cei ce vor suferi
consecinyele. Eu sunt crewtinq wi mi-
am educat copiii sq respecte acest
concept al iertqrii. Copiii mei sunt
foarte inteligenyi. Ei vor putea spune
dacq l-am iertat pe tatql lor sau tot ce
spun eu sunt doar vorbe goale. Awa
cq nu vreau ca acest divory sq fie urkt
wi nici toatq vina sq cadq pe soy. Ce
doresc cel mai mult este sq ‘l iert awa
cq aw dori sq vq rog ca atkt eu, ckt wi
D-voastrq sq ne purtqm ca atare.>
Desigur, ceea ce cerea Barbara
era ‘mpotriva practicilor avocqyewti
dar, pknq la urmq, divoryul a fost
pronunyat, copiii rqmknknd ‘n grija
mamei. Anii ce au urmat divoryului
nu au fost uwori, Barbara fiind
confruntatq deseori cu caracterul
violent al fostului soy, dar ea niciodatq
nu i-a rqspuns la fel.
Anii au trecut wi a sosit wi
absolvirea liceului pentru cel mai
mare dintre copiii Barbarei. Pe
fotografia de absolvire ce a dqruit-o
mamei sale, fiul a scris aceste cuvinte
:
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
„Mamq, vreau sq wtii cq ai fost cea
mai bunq mamq wi cel mai bun tatq pe
care un bqiat l-a putut avea vreodatq.
Am ‘nyeles lucrul acesta pentru cq
wtiu ckt de mult a ‘ncercat tata sq
ne facq viaya mizerabilq. Chiar wi
atunci cknd el refuza sq ne plqteascq
pensia alimentarq, tu ai lucrat douq
slujbe, numai sq nu ducem noi lipsq
de nimic. Dar, cel mai bun lucru pe
care l-ai fqcut, cred cq a fost ceea
ce nu ai fqcut. Niciodatq nu te-am
auzit vorbindu-l de rqu pe tata. Tu
niciodatq nu mi-ai spus cq tata are de-
acum wi „alyi> copii de care trebuie sq
se ocupe. El mi-a spus...
Cu toatq dragostea, ‘yi
mulyumesc cq ne-ai crescut ‘ntr-o casq
‘n care pqrintele celqlalt nu a fost
„cel rqu>, awa cum se ‘ntkmplq cu alyi
copii a cqror pqrinyi sunt divoryayi.
Wtiu cq tata a fost wi ‘ncq este un om
nedemn de titlul de tatq wi wtiu cq este
awa nu din cauza ta, ci pentru cq el a
ales sq fie awa. Vq iubesc pe amkndoi
(probabil cq ‘ncq m-ai mai „atinge>
dacq aw spune cq nu-l iubesc pe tata!),
dar te iubesc, te respect wi te admir pe
tine mai mult deckt pe oricine altul de
pe faya pqmkntului.
Cu dragoste, David>
Tranziyie
Fiecare dintre noi suntem ‘ntr-un
proces de tranziyie. Fie cq ne dqm
seama sau nu; fie cq vrem sau nu
vrem, fiecare ne schimbqm ‘ntre ceea
ce am fost si ceea ce nu am ajuns
‘ncq. Acest lucru este adevqrat mai
ales pentru emigranyii romkni din
America. Vq propun sq stqm puyin
de vorbq cu noi ‘nwine; sq ne awezqm
puyin ‘naintea oglinzii, sq privim atent
wi sq spunem ce vedem acolo.
Am sq ‘mpart observayiile mele ‘n
trei subcapitole:
Soarta unei minoritqyi ‘n
contextul american
A. Inevitabilul proces de asimilare
B. Etape wi preocupqri
C. Wanse de viitor
Cknd am intrat ‘n Asociayia North
American Baptist Churches ‘n 1987,
la wapte ani de la formarea bisericii
<romknewti>, ne-am unit cu o bisericq
din Anaheim, fostq germanq (ca
majoritatea bisericilor din NAB) wi ‘n
prezent americanq, dar fiind plasatq
‘n do[nto[n-ul unui oraw inundat
deja de mexicani, ‘n mare crizq de
membri.
Ca sq mq plaseze <’n context>,
unul din liderii Asociayiei foste
germane mi-a dat o carte cu istoricul
comunitqyii baptiste germane wi cu
tranziyia lor ‘nspre componenya
prezentq. Probabil cq wtiyi, America a
avut la un moment dat o covkrwitoare
prezenyq de vorbitori de limba
germanq wi, la un plebiscit, limba
englezq a ckwtigat nu cu multe voturi,
dreptul de a fi limba oficial vorbitq ‘n
Uniunea noilor State Americane (!).
Cartea pe care mi-au dat-o
cuprinde drumul tranziyiei unei
denominayii de la un specific
<nayional etnic> la un caracter
<american.> Citind-o, n-am putut sq
nu recunosc faptul cq wi noi urmqm
wi vom urma aceiawi inevitabilq
traiectorie. Singurul lucru care ne
mai rqmkne este sq identificqm la ce
paginq a cqryii cu pricina ne aflam
fiecare dintre noi wi bisericile pe care
le pqstorim. Dacq i-a asimilat pe
<germani> care, ‘mpreunq cu ungurii
sunt cei mai <nayionaliwti> dintre
neamurile europene, vq dayi seama ce
face wi ce va face America cu romknii.
Experienyele celor veniyi ‘nainte de al
doilea rqzboi mondial wi imediat dupq
el, sunt dovezi irefutabile.
Pe de altq parte (inevitabila
balansare a subiectului pentru
ajungerea la miezul scutit de
extremisme), ‘n primqvara acestui an,
Bethel Baptist Church (biserica ‘n care
suntem noi acum) a ‘mplinit 100 de
ani de la ‘nfiinyare wi la sqrbqtoarea
din Februarie am primit de la unul
din <oficialii> din NAB un mesaj care
mi-a luat o piatrq de pe inimq ...
Omul mi-a zis: <Nu vq strqduiyi
sq deveniyi prea repede wi prea
brusc <americani> ‘n sensul negqrii
specificului vostru etnic! La urma
urmei, ce ’nseamnq America wi
<americanii>?
Secole ‘nainte erau aici indieni
(pe alocuri mai sunt rezervayii ‘n
care cautq sq se pqstreze aproximativ
awa cum au fost dintotdeauna, dar
asta este foarte dificil, din cauza
elementelor de comfort pe care le
oferq <civilizarea americanq>.)
Dupq aia, au venit, sq zicem,
anglosaxonii wi au adus cu ei
specificul lor etnic nayional.
La scurtq vreme au apqrut dupq ei
wi francezii, awa cq de la Ne[ Orleans
wi pknq ‘n ~uebec existq o fkwie care
poartq wi acum urmele specificului
etnic nayional francez: nume de orawe,
obiceiuri, muzicq, etc.)
Spaniolii au venit mai la sud wi au
‘ntemeiat statele din America centralq
wi de sud, dar au ‘nceput wi ei din ce
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
Rubrica Pqstorului
‘n ce mai mult sq vinq ‘n America
wi existq astqzi <latini> mai ‘n toate
statele americane.
Existq deci, pknq acum, un
amestec de anglosaxoni, cu specificul
lor etnic, cu francezi, cu specificul
lor etnic wi de latini, cu specificul lor
(wi asta divers, cqci avem cubanezi
‘n Florida, portoricani ‘n Ne[ }or\,
mexicani ‘n sud vest, venezuelezi,
nicaraguani, haitieni, etc.)
Peste ei, pe aici pe dincolo, au
venit ruwi (sunt cu sutele de mii ‘n
anumite zone, poate chiar milioane).
Apoi au venit asiatici: japonezi,
care sunt aristocrayia etnicq din Asia,
chinezi, coreeni, etc. wi vietnamezi
care sunt <talpa yqrii> celor din Asia.
Printre acewtia au venit italienii
(cu Mafia lor din zonele Chicago,
Ne[ }or\, Cleveland), belgieni,
scandinavi, indieni din Asia, unguri,
bulgari, polonezi (mai ales ‘n
Chicago) wi iatq wi ckyiva … <romkni>.
Cam aceasta este … America, un
conglomerat multinayional, care din
cauza unei istorii caracteristice wi din
cauza unor valuri de emigrayie are un
predominant caracter <anglosaxon>.
Nu suntem ‘nsq nici englezi, nici
irlandezi wi nici galezi sau scoyieni,
dupq cum se vede foarte clar cknd
cqlqtorim ‘n yqrile acestor etnii.
Ca sq ne ‘nyelegem toyi, am
convenit sq vorbim wi o limbq comunq
care a devenit limba yqrii (engleza),
dar <acasq> wi ‘n centrele etnice
fiecare vorbewte limba sa <maternq>.
Existq astfel biserici ‘n toate limbile,
magazine ‘n toate limbile wi cu toate
produsele wi chiar centre urbane
care au preluat nume specifice:
<Chinato[n>, <Saigon>, <Havana>,
<Ne[ Orleans>, chiar wi <Ne[ …}or\>,
<Ne[ … Mexico>, etc.
Spune-mi: Crezi cq stricq dacq
acest conglomerat va primi wi ceva
influenyq … <romkneascq>? Eu cred
cq nu! Puyine <sarmale> wi puyinq
<mqmqligq cu brknzq> nu ne stricq de
loc. Awa cq nu pune oamenii sub nici o
presiune. Rqmkneyi awa cum sunteyi!
Dqruiyi Americii ce este caracteristic
etniei voastre, awa cum au fqcut toate
celelalte neamuri. Nu vq strqduiyi
sq vq faceyi nici anglosaxoni, nici
mexicani, nici asiatici … Wi ‘ncq ceva,
17
 … ‘nvqyayi totuwi limba englezq ca sq
ne putem ‘nyelege unii cu alyii.>
Care este deci <soarta unei
minoritqyi ‘n contextul american>?
Ce-am fi ajuns dacq emigram …
‘n Rusia? Sau … ‘n Franya …?
Rqspunsul meu va lua forma a douq
ilustrayii:
D acq ‘ntr-un vas mai mare duci
apq rece wi apq caldq prin
douq conducte, apa din vasul mare
va tinde sq ia temperatura conductei
care varsq o cantitate mai mare de
apq. Implicayia?
Dacq ‘n bisericile noastre influenya
va continua sq fie predominantq
dintr-o emigrayie care va continua
sq vinq din Romknia ‘n numqr mare,
caracteristicile noastre vor rqmkne
<romknewti> mult wi bine. Dacq ‘nsq
America ‘nchide poarta emigrayiei,
influenya americanq din jur va
determina schimbarea noastrq printr-
un inevitabil proces de asimilare.
L a vqrsarea lor ‘n mare sau
ocean, toate fluviile formeazq
un amestec temporar de apq dulce
wi apq sqratq. Privitq din avion
sau satelit, aceastq <revqrsare> a
apei dulci ‘n imensitatea de apq a
oceanului se poate vedea ‘naintknd
pe o distanyq proporyionalq cu viteza
wi debitul fluviului. Pknq la urmq ‘nsq,
apa dulce este <asimilatq> de apa
sqratq care este mult mai multq.
Implicayia?
Valurile etnice cu specific nayional,
formeazq astfel de <influenye> locale
‘n contextul american. Dacq ewti
imediat la gura fluviului (‘nceputul
emigrayiei, generayia care a venit sau
cea imediat urmqtoare) yi se pare cq
nici nu existq apq sqratq wi cq apa
dulce va ‘nainta la nesfkrwit.
Pe mqsurq ce apa din fluviu
‘nainteazq ‘nsq, pewtii din ocean pot
sq ‘noate wi s-o strqbatq pentru cq apa
oceanului a creiat deja un amestec
(cazul golfului San Francisco ‘n care
se rqtqcest din cknd ‘n cknd balene).
Cine nu yine seama de implicayiile
practice rezultate din ilustrayiile de
mai sus, trqiewte <cu capul ‘n nisip>
wi refuzq realitatea sau este incapabil
sq o ‘nyeleagq. Vorbeam anul trecut
cu un astfel de <’mpqtimit suporter al
caracterului romknesc al bisericilor
din exil) wi, pentru cq suntem probabil
18
cei mai buni prieteni din lume, mi-am
permit sq-l ‘ntreb:
<Ce zici? Dacq nu vine Domnul
Isus ‘ntr-o mie de ani, membrii
bisericii tale vor fi romkni sau
americani?>
Mi-a rqspuns: <O mie de ani?
Bine’nyeles cq americani! Uite ce a
fqcut yara asta ‘n numai douq sute de
ani din cei veniyi aici.>
Atunci am continuat viclean: <Dar
‘n cinci sute de ani?>
<Tot americani …> a mormqit el.
Atunci mi-am permis sq-l ‘ntreb:
<Dar ‘n urmqtorii zece, douqzeci de
ani? Nu crezi cq ce vom deveni peste
o sutq de ani a wi ‘nceput deja sq
lucreze ‘n noi wi ne aflqm cu toyi pe
un drum al tranziyiei ‘ntr-un proces
de … asimilare ?>
Nu mi-a rqspuns, dar m-a privit
‘ndelung wi a … rks cu poftq.
Faptul cq am ‘nceput deja tranziyia
wi cq nu mai suntem ceea ce am fost
se vede clar din loialitatea noastrq
‘mpqryitq: dacq suntem ‘n America
wi ne ‘ntreabq cineva ce suntem,
spunem fqrq exitare: <Romkni!>.
Este ‘nsq suficient sq luqm un bilet
de avion wi sq mergem ‘n Romknia
pentru ca la ‘ntrebarea: <Ce suntem?>
sq rqspundem altfel: <Suntem
americani>. Intuitiv, ne dqm seama
cq nu mai suntem, sau nu mai vrem
sq fim, ceea ce sunt cei care au rqmas
‘n urma noastrq ‘n yarq. Exemplul
acestei stqri s-a vqzut la un meci jucat
de nayionala de fotbal ‘n California,
cknd toyi <emigranyii> yineau cu cei de
<acasq>, ‘n timp ce ajunwi la Bucurewti,
aceiawi emigranyi tind sq yinq cu o
echipq americanq aflatq ‘n turneu ‘n
Europa.
Ca o ‘ncheiere a acestor rknduri
despre <tranziyie> wi <asimilare> ar
trebui sq spunem cq oricare ar fi
poziyia celui aflat ‘n acest proces,
faptul cq este ‘ntr-o bisericq <etnicq>
sau una <americanq> nu are nici un
fel de importanyq. Nici una wi nici
cealaltq nu este automat <mai bunq>,
iar un pocqit este <pocqit> ‘n orice
limbq a pqmkntului. El nu se <pierde>
cknd trece dintr-o bisericq ‘n alta.
“l putem pierde sau ckwtiga noi ‘n
evidenyele noastre bisericewti locale,
dar el este la fel de <’n “mpqrqyia lui
Dumnezeu> oricare ar fi biserica ‘n
care se ‘nchinq. Tranziyia ne poate
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
afecta specificul cultural, dar nu
ne poate schimba prea mult starea
noastrq spiritualq.
Dacq cineva mi-ar putea garanta
cq vorbind limba romknq ewti ‘n mod
automat mai sfknt wi mai pocqit deckt
alyii, eu aw fi cel dintki care aw milita
pentru acceptarea limbii romkne ca
limbq oficial vorbitq wi impusq tuturor
cetqyenilor acestui continent!
Mq tem ‘nsq cq ceea ce am fqcut
noi din Romknia wi din bisericile
de acolo (wi de peste tot) nu ne
‘ndreptqyewte sq susyinem aceastq
premizq …
Pe cine vrem (sau pe cine ne
simyim chemayi) sq pqstorim?
Odatq ce am acceptat realitatea
existenyei unei <tranziyii> ‘ntr-un
proces de <asimilare>, prima ‘ntrebare
fireascq pe care ne-o punem este
aceea din titlul acestui mesaj. “n
bisericile romknewti din America avem
trei categorii distincte:
C ei care au venit, au rqmas
wi vor muri <romkni> din
<convingere> wi cu <posibilitqyi fixe>.
C ei care au venit romkni,
dar evolueazq ‘mpreunq
cu tknqra generayie spre ceea ce
eventual vor deveni, pknq atunci fiind
un fel de <amestec> cultural wi de
civilizayie.
C ei care sunt gata sq sarq wi
chiar sar gardul specificului
etnic spre biserici cu specific
<american> (limba englezq, muzica
mai americanq, etc.)
“n funcyie de preferinye wi cqlquzire
personalq, existq bine’nyelesc trei
posibilitqyi extreme wi foarte multe
combinayii ‘ntre ele:
P utem alege sq- i pqs t o r i m
<romknewte>, p e c e i c e
sunt wi vor sq rqmknq r o mkn i .
Orice altq deviayie de la acest
specific este decretatq adesea drept
o <lumificare>. <Americanizarea>
este sinonimq ‘n aceastq strategie
cu pierderea spiritualitqyii crewtine.
Aceastq poziyie este nedreaptq cu
<americanii> din jur. La urma urmei,
dacq nu existau ei, noi am fi venit
astqzi ‘n America nu baptiwti, ci
ortodocsi (!!!). Mai tot ce wtim sq
facem wi mai ales felul ‘n care facem
l-am ‘nvqyat de la <americanii> din
veacul trecut. Ei au evoluat ‘ntre
timp, noi am ales (wi din cauza
izolqrii) sq rqmknem cum erau ei
altqdatq.
Sigur cq este caragios sq spunem
cq astqzi, <oul> este mai dewtept
deckt <gqina>. La urma urmei, ei ne-
au nqscut prin Evanghelie! Pionierii
credinyei baptiste de la noi erau
‘nvinuiyi cq sunt <imperialiwti culturali
americani>, vina lor fiind aceea cq au
fqcut <wcoalq ‘n America>!
Comentarii:
Aceasta este varianta pqstorilor
care spun: <Eu n-am fost trimis de
Domnul la americani, ci la romkni.
Cei care vor sq fie americani au la
dispoziyie sute de biserici americane.
Datoria mea este sq ‘ntreyin o oazq de
crewtinism romknesc pentru romknii
care vor sq rqmknq romkni!>
Care este ‘nsq atitudinea fayq de
cei care <nenqscuyi> ‘n Romknia, ci
‘n America, cresc ca nepoyi wi copii ‘n
bisericile romknewti fqrq sq poatq sq
se identifice cu <tradiyiile> unei yqri
pe care n-au vqzut-o (cu alte cuvinte,
cei care n-au o experienya proprie
<romkneascq>) ?
Pqstorii care au aceastq viziune
<strict romkneascq> rqspund: <Treaba
lor! Pot sq se adapteze sau sq plece!>
Majoritatea pqstorilor cu acest punct
de vedere sunt cei care, ei ‘nwiwi,
nu pot vorbi englezewte wi nu se pot
<asimila> cu yara ‘n care au venit.
O altq subgrupq este categoria
celor care <se tem> spunknd: <Dacq
trec la limba wi cultura americanq, vor
lua wi un pqstor american wi atunci eu
ce mq fac? Singura mea wansq sq pot
fi salariat de o bisericq este sq o yin ‘n
starea ‘n care are neapqratq nevoie de
mine. Altfel, eu rqmkn fqrq salariu …
P u t e m f i pqstori de
t r a n z iyi e , acceptknd
sq l u c rqm <c u m a terialul
c l i e n t u l u i>.
Asta va ‘nsemna cq vom curge
‘mpreunq cu grupul pe care-l
pqstorim, schimbkndu-ne odatq cu
ei, fqrq sq foryqm nici rqmknerea ‘n
urmq, nici progresul exagerat. Un
astfel de pqstor spunea unor pqrinyi
‘ngrijorayi cq odraslele lor nu mai
‘nyeleg bine romknewte: <Ckteva ore
la bisericq, eu nu pot face ceea ce nu
faceyi dumneavoastrq wapte zile acasq.
Dumneavoastrq hotqrkyi cum se vor
yine orele de wcoalq duminicalq. Dacq
‘i veyi ‘nvqya romknewte, vor vorbi
romknewte, dacq ‘i veyi lqsa doar cu
limba englezq, vor vorbi englezewte!>
Cknd eram pqstor de ckyiva ani
la Biserica a doua din Los Angeles,
pqrinyii copiilor au venit la mine wi
mi-au zis: <Daniel, chemq-l pe tatql
tqu, Vasile Branzai, sq se ocupe de noi
wi de cei mai ‘n vkrstq ca noi, iar tu
ocupq-te mai mult de tineri wi copii.
Pentru ei am venit ‘n America wi nu
vrem sq-i pierdem!> Awa s-a fqcut cq
eu am devenit un pqstor pentru cei
aflayi <’n tranziyie>, iar restul bisericii
a fost pqstoritq de tatql meu, <romkn>
pknq la moarte.
P
utem sq ne ocupqm
obsedant de cei care s-
au <americanizat> cel mai mult,
de teamq cq ‘i vom pierde altfel
la biserici <americane>.
Am observat astfel de pqstori
care sunt ei ‘nwiwi aproape <integrayi>
wi <asimilayi> wi le este foarte uwor
sq pqstoreascq <noua generayie>,
spunknd cumva mustrqtor: <La urma
urmei, noi am venit ‘n America
sq devenim americani wi nu mai
awteptqm sq ne ‘ntoarcem ‘napoi ‘n
Romknia. Viitorul nostru este aici wi
numai aici. Cu ckt vom ‘nyelege asta
mai repede, cu atkt va fi mai bine.>
Am cunoscut la Ne[ }or\ un
pqstor extraordinar, Daniel Mercaldo!
Probabil cq ‘l cunoawteyi wi unii dintre
voi. Awa cum ‘l aratq wi numele,
Mercaldo a fost nqscut ‘ntr-o familie
paryial italianq. El a fqcut ‘nsq saltul
la o bisericq americanq. Probabil
cq unii dintre tinerii chemayi de
Dumnezeu la lucrare <’n America> vor
face aceiawi alegere.
Awa cum am menyionat deja,
‘ntre aceste trei alternative existq o
sumedenie de combinayii posibile.
Fiecare dintre noi se poate recunoawte
‘ntr-una dintre ele.
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
Pe cine evanghelizqm?
Una din dimensiunile lucrqrii
noastre pastorale este evanghelizarea.
Eu ‘ntreb: <Evanghelizarea cui?>
Rqspunsul pe care-l vom da la aceastq
‘ntrebare va determina direcyia pe
care va merge wi pqstorirea noastrq.
Putem alege sq-i evanghelizqm
doar pe <romkni>.
Aceasta este cel mai uwor, fiind
doar o <ineryie> a lucrqrii pe care
o fqceam ‘n Romknia. Problema
este cu <pewtii> pe care vrem sq-i
prindem! Cei mai mulyi sunt foarte
departe de noi … unii la mii wi mii de
\ilometri! Restrkngkndu-ne lucrarea
de evanghelizare doar la <romkni>,
noi tqiem de fapt aripile tinerilor
pe care, teoretic, ‘i ‘ndemnqm sq
evanghelizeze! Singurele ocazii ca
ei sq facq o astfel de activitate sunt
<vizitele> ‘n Romknia!
<Ar mai fi wi <romknii> din
jurul nostru! Dumnezeu vrea sq
‘i evanghelizqm pe acewtia! Nici
o bisericq americanq nu-i poate
evangheliza mai bine ca noi!> spun
unii dintre noi.
“n parte, aceasta este adevqrat,
mexicanii la mexicani, ruwii la ruwi wi
romknii la … romkni. Problema cu
aceastq strategie este urmqtoarea:
Numqrul celor care sunt exact <ca
noi> este din ce ‘n ce mai mic! Sq mq
explic:
Cei care au venit odatq cu noi
‘n America, s-au <americanizat>
mult mai repde deckt noi, neavknd
un mediu ‘n care sq-wi pqstreze
<romknismul>. O astfel de familie
care l-a primit pe Domnul Isus la o
evanghelizare ‘n biserica noastrq mi-
a spus: <Domnule Daniel, mq bucur
de ce s-a ‘ntkmplat! Acum ‘nsq vom
pleca ‘ntr-o bisericq americanq. Noi
ne-am schimbat mult wi copiii mei
nu pot ‘nyelege wi accepta cu plqcere
atmosfera dintr-o <Romknie> pe care
noi am ales s-o lqsqm ‘n urmq.>
Pe de altq parte, cei care vin acum
din Romknia, nu sunt nici ei ca noi!
Suntem acuzayi cq n-am yinut pasul cu
Romknia wi cq am rqmas <’ngheyayi> wi
<suspendayi> ‘n timp, ‘ntr-o Romknie
care nu mai existq. Suntem catalogayi
drept <demodayi> wi <rqmawi ‘n urmq>,
mai tradiyionaliwti ca majoritatea
bisericilor din yarq. Din acest punct
de vedere, ne asemqnqm cu cei veniyi
19
 din cine wtie ce coly de yarq acum 80
de ani, pe care-i descoperim printre
americani wi care wi-au pqstrat, spre
amuzamentul nostru, vocabularul wi
gramatica, unei lumi demult depqwite
‘n Romknia.
Putem sq-i evanghelizqm pe cei ce
sunt ‘n tranziyie ca wi noi.
Pentru aceasta ‘nsq va trebui
sq yinem pulsul cu comunitatea
romkneascq din jur wi sq acceptqm
schimbarea lor ca fiind wi schimbarea
noastrq. Va trebuie sq vorbim
<pqsqrewte> cknd romknewte,
cknd englezewte; sq ckntqm cknd
englezewte, cknd romknewte, etc.
Am observat cq aceasta este ceea
ce s-ar awtepta sq gqseascq cei care
ne viziteazq din Romknia. Ei se mirq
cq ‘ncq nu s-a petrecut cu noi acest
lucru. Unul dintre ei mi-a spus cq ei
ckntq ‘n Romknia mai multe ckntqri
<americane> deckt noi ‘n America!
Putem alege sq-i evanghelizqm pe
toyi oamenii din jurul nostru.
Pentru aceasta ‘nsq va trebui sq ne
uitqm bine ‘n jur, ca wi un Pavel sau
Timotei care ar sosi azi la aeroportul
din localitate, sq ne aliem cu TOYI
crewtinii din jur, sq ne ‘ntegrqm ‘n
structurile (asociayii, convenyii,
etc.) locale wi nayionale wi sq ne
preocupqm sq avem wi un servici (o
misiune) ‘n limba vecinilor de cartier.
La Bethel, noi am avut o astfel de
misiune coreianq, iar acum avem una
mexicanq, sperknd sq punem pe roate
un program de skmbqtq ‘n limba
englezq. Am observat cq dorinya
noastrq de a fi parte din lucrarea
crewtinilor din jur a fost primitq
extraordinar de bine. Avem un servici
pe an cknd invitqm toate nayiile sq
vinq la un concert de muzicq crewtinq,
avem o misiune ‘n San Luis, Mexico,
‘mpreunq cu celelalte biserici din
North American Baptist wi susyinem
‘n wcoalq un tknqr pqstor mexican
care are wi o stayie de radio pentru
‘mprejurimi. Pe mqsurq ce ne-am
cunoscut cu membrii celorlalte
biserici <americane>, ne-am dat seama
cq majoritatea lor sunt <corcituri>
‘ntre diferite etnii (Bradaric este
Iugoslovean wi norvegian, Gene este
romkn sau lituanian wi irlandez, etc.).
Aceastq atitudine misionarq i-a
fqcut pe romknii de la Bethel sq iasq
din complexul <de superioritate> fayq
20
de ceilalyi crewtini din jur wi sq se
simtq … mai <acasq>, mai relaxayi ‘n
America.
Atitudinea aceasta <deschisq> fayq
de bisericile de toate limbile din jur
nu ne-a fqcut sq neglijqm pqrtqwia
cu bisericile romknewti. O datq pe
lunq, ‘mpreunq cu Liviu Yiplea ne-am
hotqrkt sq ne yinem de obiceiul de a
ne schimba la amvoanele bisericilor
noastre. Colaborqm prin astfel de
vizite wi cu celelalte biserici din
California wi Arizona. N-am uitat nici
de Romknia (cqryi, Internet, pachete,
vizite, suport pentru plantatorii
de biserici, ajutoare pentru clqdiri
– toate acestea grupate ‘ntr-un buget
misionar aprobat anual).
Citeam deunqzi cq o bisericq
fqrq o viziune mondialq a lucrqrii
ei nu este o bisericq demnq de
Domnul Isus. O bisericq <nayionalq>,
sau <nayionalistq> este o bisericq
neascultqtoare de Cel venit sq fie
Mkntuitorul ‘ntregii lumi.
Am observat ‘nsq cu tristeye cq
multe din bisericile romknewti din
America erau mai deschise pentru
colaborarea cu bisericile americane,
engleze, etc. cknd erau ‘n Romknia,
deckt acum cknd se aflq ‘nconjurate
de astfel de biserici.
Teoretic, ne rugqm pentru toatq
lumea. Practic ‘nsq, activitqyile
noastre se opresc la uwa bisericii
noastre etnice locale. Nu cred cq este
sqnqtos wi nici corect.
Wi pentru cq vorbim despre
noi, pqstorii, dayi-mi voie sq vq
mqrturisesc ceva: de multe ori, cknd
mq rqcesc ‘n biserica mea wi obosesc
<cu frayii>, mq duc la Saddlebac\ sau
la Panorama Cit] sq-l ascult pe Ric\
{arren sau pe John MacArthur, sq
stau de vorbq cu lucrqtorii de acolo wi
… mq ‘ntorc la biserica mea reaprins
wi re’ncqrcat cu energii sfinte. Acelawi
efect ‘l au asupra mea wi participqrile
lunare la pqrtqwiile cu ceilalyi pqstori
din Asociayia NAB din zona noastrq.
Pe cine chemqm noi la mkntuire?
Doar pe cei care sunt romkni?
Doar pe cei care sunt ‘n vizitq din
Romknia? N-ar fi mai rodnic atunci
sq mergem chiar … ‘n Romknia wi sq
facem aceastq lucrare pe scarq mai
mare?
Aw vrea sq ‘nchei cu ‘ncq o
‘ntkmplare: Awa cum v-am spus, odatq
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
pe an, la <Christmasfest>, chemqm
la Bethel toate bisericile din zonq.
Pknq acum ckyiva ani, ne-au onorat
cu prezenya wi cei din corul singurei
biserici care wi-a pqstrat specificul
etnic german din toate cele care sunt
acum ‘n NAB aici ‘n zonq. De fiecare
datq, ‘i lqsam sq cknte cele mai multe
ckntqri. Le ckntau, awa cum wtiam
noi colindele, ‘n <germanq>. Era un
deliciu. Toyi cei prezenyi ‘i admirau
wi-i lqudau. Pqstorul lor a vrut ‘nsq
sq ne spunq o vorbq numai nouq,
romknilor. L-am lqsat wi el a vorbit <’n
englezewte>. Iatq cam ce a spus:
<Mulyumim cq ne apreciayi wi
aplaudayi o muzicq ckntatq ‘ntr-o
limbq pe care n-o ‘nyelegeyi. Copiii
nowtri ‘nsq n-au mai apreciat-o wi …
am rqmas singuri. Voi, romknilor,
sq nu faceyi greweala noastrq. V-am
ascultat ckntknd romknewte. Ckntayi
frumos! “ncepeyi ‘nsq sq ckntayi wi ‘n
limba englezq, altfel veyi rqmkne ca
noi, singuri. Uitayi-vq la corul nostru.
Toyi suntem bqtrkni … bqtrkni wi …
singuri. Ne-am ‘ncqpqyknat sq ckntqm
wi sq predicqm numai ‘n germanq
wi acum suntem o piesq de muzeu,
iar pentru voi, o <curiozitate> o datq
pe an. Ckyi ayi vrea ‘nsq sq vq faceyi
membri ‘n biserica noastrq? Nu
repetayi grewelile noastre … Astqzi,
asociayia noastrq vorbewte limba
englezq wi mai toate bisericile sunt
pline. Numai a noastrq este goalq …
din ce ‘n ce mai goalq …>
Conflictele dintre grupuri <etnice>
nu sunt noi. Minoritqyile s-au vqzut
mereu <perplexe> ‘n contextul unei
majoritqyi care li se pqrea <ostilq>.
Aduceyi-vq aminte cq <diaconii>
au apqrut ‘n biserica primarq din
cauza unei astfel de ne’nyelegeri
care nedreptqyea pe <vqduvele care
vorbeau grecewte>. Ce s-ar fi ‘ntkmplat
atunci dacq <apostolii> at fi decretat:
<grecii la greci wi iudeii la iudei? Ce
s-ar fi ‘ntkmplat dacq aceiawi apostoli,
‘n cqlqtoriile lor <pknq la marginea
pqmkntului> s-ar fi ‘ncqpqyknat sq le
vorbeascq doar celor din grupul lor
<etnic>? Unde am fi fost noi astqzi?
Nici nu ‘ndrqznesc sq mq gkndesc …
Ca ‘ntotdeauna, public doar
experienya mea wi concluziile mele.
Ale voastre pot fi cu totul altele.
De aceea, awtept completqrile wi
corecturile voastre. Daniel Branzai
Cetqyenia crewtinq
crewtinq
Dr. Adrian Rogers
Traducqtor - Cristi Hoble
C
e ‘nseamnq sq fii crewtin ‘n America ‘n
ziua de azi? “nseamnq, ‘ntr–un cuvknt,
sq fii ca wi Christos. Dumnezeu ne–a dat
un standard dupq care trebuie sq ne
ghidqm vieyile noastre – wi acest standard este adevqrul
wi ascultarea. Chiar dacq opinia publicq ne este uneori
ostilq, noi trebuie sq continuqm sq fim ca wi Christos.
Vreau sq vq prezint cinci responsabilitqyi din Cuvkntul lui
Dumnezeu pe care noi le avem ca wi cetqyeni americani.
Rugayi–vq pentru
autoritqyi. 1 Timotei 2:1–3
Cknd Pavel ‘i scria aceastq scrisoare lui Timotei, Nero
era ‘ncq la putere. Cu toate cq el a trqit o viayq depravatq,
Pavel ne ‘ndeamnq, <‘nainte de toate>, sq ne rugqm wi
sq fim mulyumitori pentru toyi oamenii, inclusiv pentru
cei ca wi Nero. De ce? Pentru cq Proverbe 12:1 spune
cq <inima ‘mpqratului este ca un rku de apq ‘n mknq
Domnului, pe care ‘l ‘ndreaptq ‘ncotro vrea>. Dumnezeu
are controlul asupra regilor pe care i–a lqsat sq
domneascq peste noi! El poate sq ‘i ‘ndrepte ‘ncotro vrea
El. Bqtqlia pentru o administrayie plqcutq lui Dumnezeu
nu se poartq ridicknd pumnii ‘n semn de rqzvrqtire, ci
pleckndu–ne pe genunchi pentru rugqciune.
Plqtiyi taxele datorate
autoritqyilor. Romani 13:1–7
Awa cum plqtim zeciuialq, tot awa trebuie sq plqtim
wi taxele. Prin aceasta nu respectqm doar legea, ci
respectqm pe Cel care a dat legea. “n Matei 22:15–22
Isus ne ‘nvayq sq dqm autoritqyilor ceea ce li se cuvine,
wi sq “i dqm lui Dumnezeu ceea ce I se cuvine Lui. El nu
se ‘ntreabq dacq autoritqyile fac ceea ce este bine pentru
oameni, ci dacq oamenii fac ceea ce trebuie pentru
autoritqyi. Prin aceasta Isus spune: <chiar dacq sunt liber
wi toate lucrurile ‘mi aparyin Mie, tot voi plqti taxele
cuvenite.< Nu existq nici un fel de scurtqturq ‘n privinya
taxelor. Isus le–a plqtit, wi la fel trebuie sq facem wi noi.
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
Lqudayi autoritqyile.
1 Petru 2:17
Noi trebuie sq acordqm cinste wi respect
reprezentanyilor autoritqyilor. Cei care se aflq ‘n aceste
poziyii, se gqsesc acolo doar pentru cq Dumnezeu i–a
‘ngqduit. Psalmul 4:5 spune : <Aduceyi jertfe neprihqnite
wi ‘ncredeyi–vq ‘n Domnul.< Uneori este greu, dacq nu
imposibil, sq respectqm pe cineva care deyine o poziyie
publicq wi care s–a arqtat nedemn. Dar, cu toate acestea,
Dumnezeu ne cheamq sq facem acest lucru. Noi trebuie sq
aducem o jertfq de laudq, nu pentru cq suntem de acord cu
poziyia lor politicq, ci pentru cq acest lucru “l cinstewte pe
“mpqratul nostru.
Predicayi autoritqyilor.
Efeseni 4:15
Noi trebuie sq prezentqm adevqrul celor care ne
conduc yara. Noi am fost chemayi sq vestim evanghelia
oricui wi oriunde ne chemq Dumnezeu. Noi trebuie sq
spunem politicienilor cq ceea ce este corect din punct de
vedere politic este uneori grewit din punct de vedere moral.
“n vremurile grele, diavolul ‘ncearcq sq aducq la tqcere pe
oamenii buni. Chemarea ta, wi a mea, nu este sq devenim
populari ci sq cqutqm sfinyenia! Noi trebuie sq proclamqm
adevqrul slavei lui Dumnezeu fqrq nici o urmq de ‘ndoialq
sau ezitare!
Participayi la guvernare.
1 Petru 2:12
Daniel {ebster a spus: <Ceea ce ‘l face pe un om un
bun crewtin, ‘l face wi un bun cetqyean.> Nu lqsayi lumea
sq vq facq sq credeyi cq fraza <separarea bisericii de stat>
presupune totala neimplicare ‘n chestiunile politice. Cknd
am fost mkntuiyi, noi nu am fost scowi din lume. Noi am
fost mkntuiyi ca sq “l prezentqm pe Isus Christos lumii wi
ca sq “i aducem slavq lui Dumnezeu ‘n fiecare moment.
Singura speranyq pentru America este Isus Christos!
Misiunea ta este sq te rogi ca Duhul Sfknt sq ‘i cheme pe
pqcqtowi la Sine wi, de asemenea, sq ai un impact ‘n casa
ta, pe strada ta, la lucru, ‘n comunitate wi chiar wi ‘n yara ta
pentru gloria lui Isus Christos.
21
 Bisericile etnice romkne din America pot fi o mare binecuvkntare pentru comunitatea din jur. Ele pot gqzdui misiuni
pentru alte grupuri etnice sau chiar se pot asocia cu biserici americane. De fapt, astfel de adaptqri la realitatea americanq

limbq englezq. Poate cq ne-a venit rkndul sq rqsplqtim Domnului pentru ceea ce au fqcut etnicii veniyi de peste graniyq ca
sq rqspkndeascq Evanghelia ‘n Romknia.

Date istorice ‘n formarea bisericii baptiste germane wi romkne din

Bucurewti
Compiled b] Mar\ Hobafcovich
Atlanta

1820 |arl Johann Scharschmidt s-a nqscut la Ofen, lkngq Budapesta, Ungaria
1845 |arl Johann Scharschmidt a fost botezat la Johann Gerard Onc\en la vkrsta de 25 ani
1856 Apr. 30 |arl Johann Scharschmidt (36 ani) wi Augusta Scharschmidt (28 ani) nqscutq Villwoc\ sosesc la Bucurewti.
Soyii Scharschmidt au ‘nceput sq lucreze la evanghelizarea personalq a comunitqyii de germani din Bucurewti wi un
1859
grup de germani au ‘nceput sq se adune ‘n casa wi apoi ‘n atelierul lui Scharschmidt
|arl Johann Scharschmidt scrie scrisoare lui Onc\en ‘n care cere un lucrqtor din Germania sq vinq la Bucurewti
1859 wi descrie cq la Bucurewti este <libertate religioasq> wi cq deja s-au tipqrit wi distribuit 3000 tractate ‘n comunitatea
germanq din Bucurewti unde trqiau 20,000 nemyi.
1863 Sept. 27 August Liebig sosewte wi preia lucrarea de la Bucurewti
|arl Friedric\ {eigel a fost botezat la Hamburg de Johann Gerard Onc\en wi la vkrsta de 21 ani sosewte la
1864 Mai 1
Bucurewti unde ‘ncepe sq lucreze ca lqcqtuw. El va finanya cumpqrarea primului locaq de ‘nchinare din Bucurewti.
1864 Iunie Grupul german din Bucurewti numqrq 11 persoane
1864 Dec. 25 La initiayiva pqstorului August Liebig a avut loc prima agapq la care au fost invitate familii de prieteni wi cunoscuyi
1864 Se ‘ncepe lucrarea ‘ntre germanii din Cqtqloi, lkngq Tulcea
Magistratul din Bucurewti acordq dreptul bisericii baptiste germane din Bucurewti de a yine registru de stare civilq.
1865
Prin aceasta se recunoawte biserica ‘n mod official.
August Liebig propune sq se facq rost de tractate ‘n limba romknq. Aceasta este prima tentativq de a ckwtiga pe
1865 Feb. 12 romkni la Christos. Sunt 9 ani de cknd |arl Johann Scharschmidt a ajuns la Bucurewti wi 2 ani de cknd pqstorul A.
Liebig a preluat lucrarea de pastorat ‘n biserica germanq din Bucurewti.
La sfatul lui Johann Gerard Onc\en, August Liebig merge la Iawi ‘n Moldova sq misioneze comunitatea germanq de
1865
acolo.
1865 Nov. August Liebig a botezat 22 persoane la Cqtqloi
August Liebig se mutq la Cqtqloi, lkngq Tulcea wi preia lucrarea bisericii de acolo, unde aproape ‘ntreaga comunq
1867
s-a ‘ntors la Domnul.
Pentru urmqtorii 11 ani, biserica germanq din Bucurewti rqmasq fqrq pqstor wi predicator citewte predicile lui C.H.
1867
Spurgeon la ‘nchinare care apareau ‘n fascicole.
1878 Biserica ajunge la 60 membrii
Daniel Sch\egler, sosit din Viena, devine conducqtorul depozitului de Biblii din Bucurewti wi pqstorewte biserica
1878
pentru urmqtorii 8 ani, pknq ‘n 1886.
Philipp Spiess, care lucra pentru Societatea de Biblii Britanicq, a ‘nceput traducerea unor ckntqri din germanq ‘n
1880
limba romknq din cartea de ckntqri Glaubenstimme
1882 Iulie 15 Constantin Adorian se naqte la Bucureqti ‘ntr-o familie sqracq.
1886 Daniel Sch[egler pleacq din Bucurewti wi biserica rqmkne fqrq pqstor
Johann Hammerschmidt (care sosewte la Bucurewti cu un transport de animale wi reptile) predicq pentru prima datq
1891
wi ‘ncepe sq predice regulat ‘n biserica rqmasq fqrq pqstor
1896 Sep. 27 Stefan P’rvu din Tecuci, la lucru ‘n Bucurewti, a fost primul romkn botezat de biserica germanq
Inaugurarea noului locaw de ‘nchinare wi botezul lui Nicolae Manole al doilea romkn botezat de biserica germanq
1896 Sep. 29
din Bucurewti
1896 |arl F. {eigel, de meserie lqcqtuw a finanyat cumpqrarea casei de pe Popa Rusu nr. 22
1900 Autoritqyile de la Bucurewti pun ‘n vedere bisericii germane sq nu lucreze printre romkni, sau vor fi pedepsiyi

22 LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005

 Constantin Adorian aude ‘n farmacia unde lucra despre existenya unei biserici baptiste wi o viziteazq pentru prima
1902 Dec.
datq unde aude Evanghelia wi este convertit.
1903 Johann Hammerschmidt a fost ales pqstorul bisericii wi a ‘ndeplinit aceastq slujbq pe urmqtorii 7 ani pknq ‘n 1910.
Constantin Adorian care lucra ca farmacist wi cunowtea limba germanq a fost botezat de pqstorul bisericii germane,
1903 Pasti
Johann Hammerschmidt
Constantin Adorian se cqsqtorewte cu Luize Hohn din biserica germanq, fiica colportorului de Biblii de la Societatea
1907 Mai 21
de Biblii din Bucurewti.
Constantin Adorian a fost trimis la Seminar la Hamburg unde a stat pknq ‘n 1911 perioadq ‘n care este ‘ntreyinut de
1909
familia cumnatului squ F. {. Schuller.
1910 Johann Hammerschmidt pleacq ca pqstor la Posen, Germania wi Biserica rqmkne fqrq pqstor.
1910 Ioan Branea de loc din Sqcele, Brawov este botezat la o bisericq de crewtini dupq Evanghelie ‘n Bucurewti
1911 Constantin Adorian ‘ntklneqte pe Ioan Branea wi alyi cinci credinciowi romkni care au fost ‘mpreunq cu Ioan Branea
Dupq trimiterea wi ‘ntoarcerea de la seminarul din Hamburg a lui Constantin Adorian, biserica a hotqrkt ajutarea
1912
‘nfinyqrii unei lucrqri separate ‘n limba romknq.
Sora Be\esh, din biserica germanq a pus la dispoziyie grupului de romkni o camerq din locuinya ei de pe Apele
1912
Minerale 14-16, iar sora Cio\i a dat scaune, canapele wi o masq. Aici au rqmas pentru 10 luni wi 18 zile.
Biserica baptistq romknq din Bucurewti a ‘nceput cu 10 persoane prezente.Constantin Adorian a predicat din 2 Cor.
1912 Dec. 29 12:15. Prezenyi au fost: ConstatntinAdorian wi soyia, Ioan Branea wi soyia, N. Ianculescu wi soyia, I. Haralambie wi
soyia, N. Serbqnescu wi soyia; ‘ncq alte douq persone la care nu se wtie numele.
1913 Mai 26 Savu Pascu a fost primul botezat ‘n biserica romknq, botez yinut la lac.
1913 Alyi 10 candidayi au fost botezayi. Un total 11 persoane au venit la credinyq ‘n 1913.
<“ntkia Conferinyq Baptistq Romknq din Bucurewti>- cu ocazia cqreia Teodor Sida din Buteni, Arad wi Gheorghe
1913 Dec. 25-27 Slqv din Aciuya, Arad au vizitat Bucurewtiul. Acesta a fost primul contact al credinciowilor din Transilvania cu cei din
Bucurewti
Ordinarea ca pqstor a lui Constantin Adorian wi ca diacon a lui Ioan Branea a avut loc la cererea bisericii germane
1913 Dec. 25
din Bucurewti
Constantin Adorian scrie raport de activitate al bisericii baptiste romkne: 100 predici, 99 cuvkntqri ocazionale, 3
1913 Dec
vizite la alte biserici, 9 servicii de botez, 2 persoane excluse, numqrul membrilor este de 20.
Constantin Adorian scrie raport de acivitate: 104 predici, 104 alte cuvkntqri, 6 botezuri, copii aparyinqtori 10, membrii
1914
24.
Raportul de activitate Constantin Adorian: 96 predici, 14 vizite la alte biserici, 9 persoane botezate, un membru
1915 Dec
primit de la altq bisericq, 3 persoane excluse, 32 membrii, 36 aparyinqtori.
Romknia intrq ‘n rqzboi. Constantin Adorian wi Ioan Branea au fost duwi pe front. Carol Strobel de la biserica
1916 Aug. 27
germanq din Bucurewti a rqmas sq pqstoreascq wi biserica romknq.
1916 Dec 12 persoane s-au adqugat la bisericq
1917 Dec 7 persoane s-au adqugat la bisericq
1918 Dec 9 persoane s-au botezat ‘n bisericq
1919 Dec 8 persoane s-au botezat ‘n bisericq
Cu ocazia precongresului yinut la Bucurewti, Constantin Adorian este ales ca prewedinte al Comitetului provizoriu al
1919 Nov. 28-30
Uniunii Bisericilor Baptiste Romkne.
Constantin Adorian este ales ca prewedintele Uniunii Bisericilor Baptiste Romkne la primul congres yinut la Buteni,
1920 Feb. 13-15
Arad.
1922 Sep. 28-30 Constantin Adorian este reales prewedintele Uniunii Bisericilor Baptiste Romkne.
Biserica se mutq la etajul 1 pe strada Berzei nr 29. Jumqtate din bisericq rqmkne la adresa din strada Birjarii Vechi
1924 Feb. 24
nr 31 pentru ‘ncq 3 ani dupq care bisericile se unesc din nou
1925 Ian. 28 Constantin Adorian demisioneazq din funcyia de prewedinte al Uniunii din motive de sqnqtate.
Se deschide o bisericq ‘n Colentina, pqstor Ioan Branea unde a activat pknq la ‘nchiderea bisericii sub dictatura lui
1931
Ion Antonescu
1948 Oct. 23-24 Constantin Adorian este ales ca Viceprewedintele Uniunii Bisericilor Baptiste la Congresul de la Buteni, Arad
1952 Nov .29 Ioan Branea trece la Domnul la vkrsta de 82 ani wi este ‘nmormkntat la cimitirul Belu-Evanghelic din Bucurewti
Constantin Adorian trece la Domnul la vkrsta de 72 ani wi este ‘nmormkntat la 7 Ianuarie ‘in cimitirul Belu-
1954 Ian 4
Evanghelic din Bucurewti

LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 23


(Continuare din numerele trecute)
A doua venire wi judecata
<Nu vq mirayi de lucrul acesta; pentru cq vine
ceasul cknd toyi cei din morminte vor auzi glasul Lui,
wi vor iewi afarq din ele. Cei ce au fqcut binele, vor ’nvia
pentru viayq; iar cei ce au fqcut rqul, vor ’nvia pentru
judecatq> (Ioan 5:28).
Cel mai frecvent termen folosit pentru revenirea
Domnului Isus este <Parousia>. El definewte un
eveniment istoric real. Apostolul Petru ‘l folosewte
pentru cea dintki venire a Domnului Isus:
<”mi voi da osteneala, deci, ca, wi dupq moartea
mea, sq vq puteyi aduce totdeauna aminte de aceste
lucruri. “n adevqr, v-am fqcut cunoscut puterea wi
venirea (Parousia) Domnului nostru Isus Christos, nu
’ntemeindu-ne pe niwte basme mewtewugit alcqtuite, ci
ca unii care am vqzut noi ’nwine cu ochii nowtri mqrirea
Lui> (2 Petru 1:16).
Un alt pasaj ‘n care apare <parousia> este ‘ntr-o
scrisoare ‘n care Pavel ‘i citeazq pe detractorii sqi.
Acewtia pretindeau cq atunci cknd Pavel este fayq ‘n
fayq cu ascultqtorii, slujirea lui nu face douq parale:
<De fapt> zic ei <epistolele lui sunt cu greutate
wi pline de putere; dar cknd este de fayq el ’nsuwi
24 LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
O carte ‘n serial
(Parousia), este moale, wi cuvkntul lui n-are nici o
greutate> (2 Corinteni 10:10).
“n vechime, cknd un ‘mpqrat plqnuia sq
viziteze o cetate se fqceau pregqtiri mari pentru
<parousia> importantului vizitator. Crewtinii
primului veac, care au preluat acest termen ca sq
anunye revenirea Domnului Isus ca wi “mpqrat al
“mpqrayilor, erau familiarizayi cu folosirea corectq
wi cu semnificayia acestui termen.
<Parousia> lui Christos ‘nseamnq revenirea
lui Christos din cer, care va fi o revelayie a slavei
Sale, o venire ‘n ajutor pentru poporul Squ,
o rqzbunare asupra duwmanilor Sqi wi pentru
awezarea ‘mpqrqyiei Sale. Iatq ckteva texte ‘n care
este ‘ntrebuinyat acest termen:
<Cknd va veni Fiul omului ’n slava Sa, cu toyi
sfinyii ’ngeri, va wedea pe scaunul de domnie al
slavei Sale> (Matei 25:31).
<Dar cetqyenia noastrq este ’n ceruri, de unde
wi awteptqm ca Mkntuitor pe Domnul Isus Christos>
(Filipeni 3:20).
<Iatq, ’n adevqr, ce vq spunem, prin Cuvkntul
Domnului: noi cei vii, care vom rqmknea pknq la
venirea Domnului, nu vom lua-o ’naintea celor
adormiyi. Cqci ’nsuwi Domnul, cu un strigqt, cu
glasul unui arhanghel wi cu trkmbiya lui Dumnezeu,
Se va pogork din cer, wi ’ntki vor ’nvia cei moryi
’n Christos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rqmas,
vom fi rqpiyi toyi ’mpreunq cu ei, ’n nori, ca sq
’ntkmpinqm pe Domnul ’n vqzduh; wi astfel vom fi
totdeauna cu Domnul> (1 Tesaloniceni 4:15-17).
<Ckt privewte venirea Domnului nostru Isus Christos wi
strkngerea noastrq laolaltq cu El, vq rugqm, frayilor, sq nu
vq lqsayi clqtinayi awa de repede ’n mintea voastrq, wi sq nu
vq tulburayi de vreun duh, nici de vreo vorbq, nici de vreo
epistolq, ca venind de la noi, ca wi cum ziua Domnului ar fi
wi venit chiar> (2 Tesalopniceni 2:1-2).
Venirea Domnului nostru va ‘nsemna pentru noi
‘nceputul bucuriei care ne-a fost promisq. Pentru lume va
‘nsemna ‘nsq ‘nceputul ... sfkrwitului. Venirea Domnului
va declanwa o serie de evenimente care vor marca cea mai
mare wi mai severq judecatq din istoria lumii. Apostolul
Pavel a anunyat <cq va fi o ’nviere a celor drepyi wi a celor
nedrepyi>, cknd fiecare va da socoteala pentru binele sau
rqul pe care l-a fqcut (Faptele Apostolilor 24:15).
Articolul despre judecata viitoare este unul din cele
mai nepopulare din mqrturisirile noastre de credinyq.
Ignoranya noastrq nu anuleazq ‘nsq ralitatea. Ideea unei
drepte rqsplqtiri nu este proprie doar crewtinismului.
Elementul singular ‘n crewtinism este cq Dumnezeu a
delegat toatq autoritatea acestei judecqyi Fiului Squ, Isus
Christos.
<Tatql nici nu judecq pe nimeni, ci toatq judecata a dat-
o Fiului, pentru ca toyi sq cinsteascq pe Fiul cum cinstesc pe
Tatql> (Ioan 5:22).
 <Isus ne-a poruncit sq propovqduim norodului, wi sq
mqrturisim cq El a fost rknduit de Dumnezeu Judecqtorul
celor vii wi al celor moryi> (Fapte 10:42).
“mpotriva pqrerii generale, cel ce moare, nu scapq
de datorii. Dimpotrivq! Niciunul din cei care cred cu
adevqrat ‘n autoritatea lui Christos wi ‘n autenticitatea
Cuvkntului Squ nu se ‘ndoiesc de faptul cq va exista
o judecatq viitoare. Existq ‘nsq o mare deosebire
‘ntre judecata care va fi aplicatq celor credinciowi wi
judecata la care vor fi supuwi necredinciowii. Pentru cel
credincios, judecata va avea loc la <bema> sau scaunul
de judecatq al lui Christos:
<Cqci toyi trebuie sq ne ’nfqyiwqm ’naintea scaunului
de judecatq al lui Christos, pentru ca fiecare sq-wi
primeascq rqsplata dupq binele sau rqul, pe care-l va fi
fqcut cknd trqia ’n trup> (2 Corinteni 5:10).
Pentru cel ce n-a crezut wi a refuzat wansa ‘ntoarcerii
la Dumnezeu cu pocqinyq, existq inevitabila perspectivq
a Marelui Tron alb de judecatq:
<Apoi am vqzut un scaun de domnie mare wi alb, wi pe
Cel ce wedea pe el. Pqmkntul wi cerul au fugit dinaintea
Lui, wi nu s-a mai gqsit loc pentru ele. Wi am vqzut pe
moryi, mari wi mici, stknd ’n picioare ’naintea scaunului
de domnie. Niwte cqryi au fost deschise. Wi a fost deschisq o
altq carte, care este cartea vieyii. Wi moryii au fost judecayi
dupq faptele lor, dupq cele ce erau scrise ’n cqryile acelea>
(Apocalipsa 20:11).
Nu este intenyia noastrq sq stabilim aici o ordine
dogmaticq a evenimentelor legate de sfkrwitul acestui
veac sau de judecata de la urmq. Este suficient sq
spunem cq ele vor avea loc wi sunt de o importanyq
capitalq:
< ... oamenilor le este rknduit sq moarq o singurq
datq, iar dupq aceea vine judecata, ...> (Evrei 9:27).
Este bine sq notqm cq atunci cknd va veni
judecata, timpul wi spayiul, awa cum ‘l cunoawtem
wi-l experimentqm noi acum, nu vor mai avea nici
o ‘nsemnqtate. Vorbind ‘n termeni cu care suntem
familiari, oare nu este rezonabil sq spunem cq, dacq
<ziua mkntuirii> s-a extins pe un interval de peste douq
mii de ani, nu s-ar putea la fel ca <ziua judecqyii> sq
dureze wi ea o perioadq mai mare deckt cele douqzeci wi
patru de ore obiwnuite ? Sau, yinknd cont cq unii <wi-au
vqzut toatq viaya treckndu-le pe dinainte> ‘n cele ckteva
clipe ‘n care au stat fayq ‘n fayq cu moartea, nu cumva
aceastq zi a judecqyii nu va avea nevoie nici mqcar de
cele douqzeci wi patru de ore ?
Pentru cartea aceasta, preocuparea noastrq se
concentreazq doar asupra judecqyii celor credinciowi la
<bema> lui Christos. Aceasta este ceea ce ne awteaptq pe
noi:
<Wi dupq cum toyi mor ’n Adam, tot awa, toyi vor ’nvia
’n Christos; dar fiecare la rkndul cetei lui> (1 Corinteni
5:22-23).
Textele ne spun cq, dewi ne vom ‘nfqyiwa toyi la
judecata lui Christos, aceasta se va face <la rkndul
cetei> fiecqruia dintre noi. Este o mare diferenyq ‘ntre
judecata credinciowilor wi judecata necredinciowilor. Una
este judecata <procurorului> care este chemat sq decidq
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
vinovqyia, nevinovqyia, pedeapsa sau iertarea celui
condamnat wi cu totul alta este judecata <arbitrului>,
care, awa cum se procedeazq la jocurile olimpice de
exemplu, este chemat sq examineze corectitudinea
procedurii, sq descalifice pe cei ce <n-au alergat dupq
rknduieli> wi sq valideze acordarea premiilor celor care
au ‘nvins.
Cknd vorbewte despre cei credinciowi, apostolul
Pavel are ‘n vedere cea de a doua formq de judecatq,
judecata examinqrii wi a rqsplqtirilor.
Daniel {ebster, marele om de stat american, a fost
‘ntrebat odatq care este gkndul care ‘l preocupq cel mai
mult. Rqspunsul squ a fost: <Cea mai mare preocupare
care m-a stqpknit vreodatq este cq, ‘ntr-o bunq zi,
va trebui sq stau ‘naintea lui Dumnezeu wi sq dau
socotealq pentru viaya mea>.
Pentru ce vom fi judecayi de Christos?
Textul ne spune cq pentru <binele sau rqul, pe care-l
va fi fqcut cknd trqia ’n trup> (2 Corinteni 5:10). Tot ce
am fqcut noi dupq primirea mkntuirii va fi trecut prin
focul examinqrii divine. Mai mult, ni se spune cq nu
numai faptele ne vor fi examinate, ci wi motivayia din
care au pornit ele:
<De aceea sq nu judecayi nimic ’nainte de vreme,
pknq va veni Domnul, care va scoate la luminq lucrurile
ascunse ’n ’ntuneric, wi va descoperi gkndurile inimilor.
Atunci, fiecare ’wi va cqpqta lauda de la Dumnezeu> (1
Corinteni 4:5).
Iatq ce ne spune apostolul Pavel despre felul ‘n care
se va face aceastq examinare:
< ... nimeni nu poate pune o altq temelie deckt cea
care a fost pusq, wi care este Isus Christos. Iar dacq
clqdewte cineva pe aceastq temelie, aur, argint, pietre
scumpe, lemn, f’n, trestie, lucrarea fiecqruia va fi datq
pe fayq: ziua Domnului o va face cunoscut, cqci se va
descoperi ’n foc. Wi focul va dovedi cum este lucrarea
fiecqruia. Dacq lucrarea ziditq de cineva pe temelia
aceea, rqmkne ’n picioare, el va primi o rqsplatq. Dacq
lucrarea lui va fi arsq, ’wi va pierde rqsplata. ckt despre
el, va fi mkntuit, dar ca prin foc> (1 Corinteni 3:11-15).
Textul ne spune cq cineva poate fi un suflet salvat,
dar cu o viayq pierdutq, lipsitq de orice fel de rqsplqtire,
din pricina necredinciowiei ‘n slujirea fayq de Isus
Christos.
Ce simbolizeazq aurul, argintul wi pietrele scumpe?
Care sunt lucrurile care <vor rqmkne> chiar wi dupq
trecerea prin foc ? Iatq ckteva sugestii:
1. Mqrturia noastrq despre Christos
transpusq ‘n viaya celor care ne-au vqzut:
<Faceyi toate lucrurile fqrq c’rtiri wi fqrq wovqieli, ca
sq fiyi fqrq prihanq wi curayi, copii ai lui Dumnezeu, fqrq
vinq, ’n mijlocul unui neam ticqlos wi stricat, ’n care
strqluciyi ca niwte lumini ’n lume, yinknd sus Cuvkntul
vieyii; awa ca, ’n ziua lui Christos, sq mq pot lquda cq
25
 n-am alergat, nici nu m-am ostenit ’n
zqdar> (Filipeni 2:14-16).
2. Suferinyele noastre pentru
Christos
<Prea iubiyilor, nu vq mirayi
de ’ncercarea de foc din mijlocul
vostru, care a venit peste voi ca sq vq
’ncerce, ca de ceva ciudat, care a dat
peste voi: dimpotrivq, bucurayi-vq,
’ntruc’t aveyi parte de patimile lui
Christos, ca sq vq bucurayi wi sq vq
veseliyi wi la arqtarea slavei Lui. Dacq
sunteyi batjocoriyi pentru Numele lui
Christos, ferice de voi!> (1 Petru 4:12-
14).
3. Credinciowia fayq de Christos
<Wi Domnul a zis: <Cine este
ispravnicul credincios wi ’nyelept, pe
care-l va pune stqpknul squ peste
slugile sale, ca sq le dea partea lor
de hranq la vremea potrivitq? Ferice
de robul acela pe care stqpknul, la
venirea lui, ’l va gqsi fqcknd awa!>
(Luca 12:42-43).
<Nu te teme nicidecum de ce ai sq
suferi. Iatq cq diavolul are sq arunce
’n temniyq pe unii din voi, ca sq vq
’ncerce. Wi veyi avea un necaz de zece
zile. Fii credincios pknq la moarte, wi-
yi voi da cununa vieyii.> (Apocalipsa
2:10).
4. Slujirea noastrq pentru Christos
<Cel ce sqdewte wi cel ce udq, sunt
tot una; wi fiecare ’wi va lua rqsplata
dupq osteneala lui> (1 Corinteni 3:8).
<Cqci Dumnezeu nu este nedrept
ca sq uite osteneala voastrq wi
dragostea pe care ayi arqtat-o pentru
Numele Lui, voi, care ayi ajutorat wi
ajutorayi pe sfinyi> (Evrei 6:10).
5. Dqrnicia noastrq pentru Christos
<De aceea, am socotit de trebuinyq,
sq rog pe frayi sq vinq mai ’nainte
la voi, wi sq pregqteascq strkngerea
darurilor fqgqduite de voi, ca ele sq
fie gata, fqcute cu dqrnicie nu cu
zg’rcenie. Sq wtiyi: cine semenq puyin,
puyin va secera; iar cine semenq mult,
mult va secera> (2 Corinteni 9:5-6).
<”ndeamnq pe bogayii veacului
acestuia sq nu se ’ng’mfe, wi sq nu-
wi punq nqdejdea ’n niwte bogqyii
26
nestatornice, ci ’n Dumnezeu, care
ne dq toate lucrurile din belwug, ca
sq ne bucurqm de ele. “ndeamnq-i sq
facq bine, sq fie bogayi ’n fapte bune,
sq fie darnici, gata sq simtq ’mpreunq
cu alyii, awa ca sq-wi strkngq pentru
vremea viitoare drept comoarq o bunq
temelie ca sq apuce adevqrata viayq>
(1 Timotei 6:17-19).
6. Timpul dqruit pentru Christos
<Purtayi-vq cu ’nyelepciune fayq de
cei de afarq; rqscumpqrayi vremea>
(Coloseni 4:5).
7. Folosirea darurilor spirituale
<Atunci “mpqrqyia cerurilor se va
asemqna cu un om, care, cknd era
sq plece ’ntr-o altq yarq, a chemat pe
robii sqi, wi le-a ’ncredinyat avuyia
sa. Unuia i-a dat cinci talanyi, altuia
doi, wi altuia unul: fiecqruia dupq
puterea lui; wi a plecat. “ndatq, cel ce
primise cei cinci talanyi, s-a dus, i-a
pus ’n negoy, wi a ckwtigat cu ei alyi
cinci talanyi. Tot awa, cel ce primise
cei doi talanyi, a ckwtigat wi el alyi
doi cu ei. Cel ce nu primise deckt un
talant, s-a dus de a fqcut o groapq
’n pqmknt wi a ascuns acolo banii
stqpknului squ. Dupq multq vreme,
stqpknul robilor acelora s-a ’ntors wi
le-a cerut socoteala. Cel ce primise
cei cinci talanyi, a venit, a adus alyi
cinci talanyi wi a zis: <Doamne, mi-
ai ’ncredinyat cinci talanyi; iatq cq
am ckwtigat cu ei alyi cinci talanyi.>
Stqpknul squ i-a zis: <Bine, rob bun wi
credincios; ai fost credincios ’n puyine
lucruri, te voi pune peste multe
lucruri; intrq ’n bucuria stqpknului
tqu.> Cel ce primise cei doi talanyi,
a venit wi el wi a zis: <Doamne, mi-
ai ’ncredinyat doi talanyi; iatq cq
am ckwtigat cu ei alyi doi talanyi.>
Stqpknul squ i-a zis: <Bine, rob bun wi
credincios; ai fost credincios ’n puyine
lucruri, te voi pune peste multe
lucruri; intrq ’n bucuria stqpknului
tqu!> Cel ce nu primise deckt un
talant, a venit wi el wi a zis: <Doamne,
am wtiut cq ewti om aspru, care seceri
de unde n-ai semqnat, wi strkngi de
unde n-ai vknturat: mi-a fost teamq,
wi m-am dus de yi-am ascuns talantul
’n pqmknt; iatq-yi ce este al tqu!>
Stqpknul squ i-a rqspuns: <Rob viclean
wi lenew! Ai wtiut cq secer de unde
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
n-am semqnat, wi cq strkng de unde
n-am vknturat; prin urmare se cqdea
ca tu sq-mi fi dat banii la zarafi, wi, la
venirea mea, eu mi-aw fi luat ’napoi cu
dob’ndq ce este al meu! Luayi-i, deci,
talantul, wi dayi-l celui ce are zece
talanyi> (Matei 25:14-28).
<Ca niwte buni ispravnici ai harului
felurit al lui Dumnezeu, fiecare din
voi sq slujeascq altora dupq darul pe
care l-a primit> (1 Petru 4:10).
8. Renunyqrile wi autodisciplina
pentru Christos
<Fac totul pentru Evanghelie, ca
sq am wi eu parte de ea. Nu wtiyi cq
cei ce aleargq ’n locul de alergare,
toyi aleargq, dar numai unul capqtq
premiul? Alergayi, deci, ’n awa fel ca
sq cqpqtayi premiul! Toyi cei ce se
luptq la jocurile de obwte, se supun la
tot felul de ’nfrknqri. Wi ei fac lucrul
acesta ca sq capete o cununq, care
se poate vesteji: noi sq facem lucrul
acesta pentru o cununq, care nu se
poate vesteji> (1 Corinteni 9:23-25).
9. Ckwtigarea de suflete pentru
Christos
<Cqci cine este, ’n adevqr,
nqdejdea sau bucuria sau cununa
noastrq de slavq? Nu sunteyi voi,
’naintea Domnului nostru Isus
Christos, la venirea Lui? Da, voi
sunteyi slava wi bucuria noastrq> (1
Tesaloniceni 2:19:20).
La <bema> nu va fi totul frumos
wi bine. Dacq unii vor fi ‘ntr-adevqr
rqsplqtiyi, alyii se vor ruwina de felul ‘n
care wi-au trqit viaya.
<Wi acum, copilawilor, rqmkneyi ’n
El, pentru ca atunci cknd Se va arqta
El, sq avem ’ndrqznealq, wi, la venirea
Lui, sq nu rqmknem de ruwine wi
depqrtayi de El> (1 Ioan 2:28).
Unii vor suferi o pierdere totalq,
pentru cq au zidit paie, lemn wi trestie
pe temelia credinyei lor:
<Dacq lucrarea lui va fi arsq, ’wi
va pierde rqsplata. ckt despre el, va fi
mkntuit, dar ca prin foc> (1 Corinteni
3:15).
Vom fi oare printre cei ce-wi <vor
primi rqsplata de la Domnul> sau
printre cei cqrora li se va umple de
ruwine faya?

Dialoguri cu Bill] Graham
Sunt un tknqr cu capacitqyi
normale wi, cred eu, cu ’nfqyiware wi
maniere acceptabile. Totuwi niciodatq
nu mi-am putut face prieteni, cqci,
mai devreme sau mai tkrziu, acei pe
care eu ’i credeam atawayi de mine
m-au pqrqsit. Am wi eu nevoie de
prieteni ca oricare altul. Existq oare
un secret pentru a-yi face wi apoi
pentru a-yi pqstra prietenii, un secret
pe care eu nu-l cunosc?
Nu, nu existq reyete ascunse
pentru a dobkndi wi a pqstra prieteni.
“n scrisoarea ta, faci o declarayie din
care ’nyeleg care este motivul pentru
care nu-yi poyi pqstra prietenii. Se
pare cq ewti egoist wi dorewti sq-i
ai nu pentru bucuria lor, ci pentru
propria ta mulyumire. Asta nu este
bine. “ntki de toate trebuie ca tu sq
fii prietenos pentru a le fi de folos
celorlalyi. Trebuie sq-yi oferi prietenia
dezinteresat, fqrq sq pretinzi nimic ’n
schimb.
Cea mai mare bucurie a unei
prietenii durabile, este aceea a
dqruirii de sine. Poate cq asta yi se
va pqrea straniu, dar este cel mai
bun mijloc de a-yi face wi de a-yi
pqstra prietenii. Biblia ne dq cel mai
bun exemplu. Ea ne spune despre
Dumnezeu cq <noi “l iubim, pentru
cq El ne-a iubit mai ’ntki> (1 Ioan
4:19). Dragostea neinteresatq l-a
trimis pe Domnul Isus la Golgota ca
sq ispqweascq pqcatele noastre.
Te ’nweli amarnic cknd crezi cq
problema ta nu are o ’ncqrcqturq
religioasq. Omul fqrq Dumnezeu este
fundamental egoist. La convertire,
acest egoism se ’nlocuiewte cu
altruismul. Crewtinii ’wi gqsesc
plqcerea ’n a dqrui ei ’nwiwi awa cum
Christos s-a dat pe Sine ’nsuwi, wi
Rqspunsul meu
convingi cq nu <te ’njugi la un jug
astfel ei nu sunt niciodatq lipsiyi de
nepotrivit>. Altfel, rupe orice relayie
bucuria wi de satisfacyia de a avea
cu fata aceasta, orickt de frumoasq wi
prieteni.
plqcutq i-ar fi compania.
Sunt ’ndrqgostit de o fatq foarte
Am fost acuzat pe nedrept de
frumoasq. Nu i se poate reprowa
o ’nwelqtorie. Toatq lumea pare cq
nimic nici din punct de vedere moral.
mq crede vinovat, dar, ’naintea lui
“n societate, ea este ’ntotdeauna o
Dumnezeu o spun, sunt nevinovat.
prezenyq plqcutq wi atractivq. Cknd
Ce pot sq fac, acum cknd toyi sunt
’i vorbesc ’nsq despre religie ’wi
’mpotriva mea?
iese imediat din fire wi atunci apar
ne’nyelegerile. Oare douq persoane
care se iubesc nu trebuie sq discute wi “n general, oamenii judecq dupq
acest subiect pentru a fi siguri cq vor aparenye; awa ’wi fac ei o pqrere
fi fericiyi ’mpreunq? despre fiecare dintre noi. S-ar
putea sq nu le fi dat nici un motiv
sq te acuze. Cu toate acestea, dupq
Ba da. Eu cred cq relayiile voastre
pqrerea lor ewti vinovat wi este foarte
cu Dumnezeu trebuiesc discutate
posibil sq nu-wi schimbe pqrerea
foarte serios, mai ’nainte de a vq
chiar awa de curknd.
gkndi sq ’ntemeiayi o familie.
Primul lucru pe care trebuie sq-l
Credinya sau, dimpotrivq,
faci este sq te asiguri cq, prin ceea
necredinya unei persoane este
ce faci, nu dai nici un motiv pentru
fondul profund din care izvorqwte
bqnuieli smintite. Oamenii vor fi
personalitatea wi conduita ei ’n toate
tot timpul cu ochii pe tine, cqutknd
celelalte domenii de activitate.
mereu o confirmare a pqrerii lor rele.
Am convingerea cq, undeva
Mai sunt apoi ckteva lucruri
’n viaya persoanei de care te-ai
importante; numai lui Dumnezeu
’ndrqgostit, existq ceva foarte
trebuie sq-I dqm socotealq de tot
ruwinos, ceva ce iese mereu la luminq,
ceea ce suntem wi facem wi de aceea
atunci cknd tu o pui ’n faya valorilor
preyuiewte mai mult pqrerea Lui
absolute. Altfel, ea nu ar evita sq
despre tine deckt aceea a gloatei. Nu
discute, chiar inutil, acest important
ewti primul om vorbit de rqu wi mulyi
subiect.
oameni ar da pknq la ultimul bqnuy
Cred cq ’yi dai seama cq toatq
sq-wi mai poatq liniwti conwtiinya.
aceastq situayie constituie deja o
Dacq ’nvinuirea este nefondatq,
barierq ’ntre voi. Faceyi ca aceastq
conwtiinya ta poate rqmkne liniwtitq.
barierq sq disparq.
Mulyumewte-I lui Dumnezeu
Sutele de scrisori pe care le
cq poyi sta ’naintea Lui prin Isus
primesc ’mi demonstreazq cq, fqrq
Christos wi cq nu ai de ce sq te temi
un acord comun ’n problemele
cknd te gkndewti la vewnicie. Biblia
religioase, un cuplu are puyine
spune: <Omul se uitq la ceea ce
wanse sq ajungq la fericirea mult
izbewte ochii, dar Domnul se uitq la
doritq. Ai dreptul wi obligayia sq
inimq>.wi cq: <Vorbele rele se alungq
provoci o discuyie deschisq wi sq te
prin faptele bune> wi citewte 1 Petru
2:12.
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 27
 Medicina fayq ‘n
fayq cu miracolele
Traducere apqrutq ‘n Romknia
J.P.
Duminica, 06 Martie 2005
Oamenii cu o solida formatie
stiintifica sint, de regula, mai putin
inclinati sa creada in miracole, iar
medicii, pentru care viata si moartea
nu au nici un fel de secrete, ar avea
toate motivele sa se numere printre
cei care privesc cu scepticism cind
vine vorba de minuni.
Cu toate acestea, un sondaj de
opinie realizat in Statele Unite a scos
la iveala faptul ca marea majoritate a
doctorilor cred in miracole, iar multi
spun ca au observat vindecari care
sfideaza orice explicatie stiintifica.
Dintre cei 1.100 de doctori, de
toate confesiunile, care au fost inclusi
in studiu, 73% au spus ca exista
miracole.
Fie ca e vorba de un pacient
in faza terminala, care isi revine
spectaculos, fie ca e vorba de cineva
care se trezeste din coma atunci
cind totul parea pierdut, medicii
spun ca au vazut cazuri pe care nu
le pot explica pe baza cunostintelor
dobindite in facultate. “Uneori,
oamenii se vindeca pur si simplu, desi
medicii nu le mai dadeau nici o sansa,
28
si cred ca atunci intervine mina lui
Dumnezeu”, spune Mushir Hassan,
medic musulman la spitalul Elmbrook
Memorial.
Carl Olson, oncolog la St. Mary’s
din Columbia, trateaza bolnavi de
cancer de aproape 30 de ani si a
intilnit situatii pe care nu le poate
explica. “Daca definim un miracol
drept ceva ce depaseste limitele
medicinei, ale stiintei in general,
atunci nu am nici o indoiala ca unele
cazuri intilnite in lunga mea cariera
se incadreaza in aceasta categorie”,
spun Olson, care este protestant.
Sondajul, realizat de compania HCD
Research, arata ca 72% din medici
sint credinciosi (crestini, musulmani,
evrei, budisti sau hindusi). Pe baza
propriei credinte, 67% din ei spun
ca ii incurajeaza pe bolnavi, ca si
pe familiile lor, sa se roage, desi, in
general, la facultate sint invatati sa nu
amestece stiinta cu religia. Totodata,
37% din cei chestionati au declarat
ca ei considera miracolele din Biblie
ca fiind perfect adevarate, in timp ce
jumatate spun ca acestea ar trebui
inter-pretate ca metafore.
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
“ntorwi din pragul moryii
Mushir Hassan ‘wi amintewte de
cazul unei paciente, care intrase
practic ‘n colaps renal wi cardiac, plus
grave probleme gastro-intestinale.
Vazknd cq femeia e pe moarte, el a
discutat cu rudele, sfqtuindu-le sq
se pregqteascq de ‘nmormkntare. La
scurt timp dupa aceea, pacienta a
‘nceput sq-wi revinq wi a fost externatq
‘ntr-o stare bunq. Experienye similare
are wi Trisha Crissman, misionarq
catolicq ‘ntr-un spital.
<Atunci cknd vorbim de miracole,
fiecare are o altq definiyie. Dar eu
wtiu cq doctorilor, surorilor medicale
wi nouq, celor care oferim asistenyq
spiritualq, ni se ‘ntkmplq uneori
sq fim martorii unui caz pentru
care nu existq altq explicayie deckt
intervenyia divinq>, afirmq ea.
Crissman ‘wi amintewte de povestea
unei femei tinere, bolnavq de cancer
cu metastaze, internatq ‘n spital cu
dureri de nedescris. Medicii ‘i mai
dqdeau doar ckteva luni de trqit, dar
femeia s-a vindecat, iar dupq ce a
iewit din spital a fost din nou aptq de
muncq.
Copiii-miracol
Medicii de la spitalul de
pediatrie Golisano al Universitqyii
Rochester realizeazq ‘n fiecare
an un <clasament> al celor mai
incredibile cazuri pe care le-au tratat,
alegknd dintre acestea cinci <copii-
miracol>. Dewi pot explica ‘n detaliu
ce tratamente au aplicat acestor
copii, specialiwtii de aici recunosc
cq ‘n procesul de vindecare intra wi
alte elemente, cum ar fi voinya de a
trqi wi credinya. Unul dintre copiii-
miracol ai anului 2003 a fost Stace]
Perotta, o adolescentq de 14 ani
atinsq de o formq rarq de cancer, mai
frecvent ‘ntklnitq la bqieyi, boalq cu
un ‘nalt grad de mortalitate. Dupq
‘ndepqrtarea tumorii, medicii i-au
aplicat un tratament de woc, care
a durat mai multe luni, dar ‘n cele
din urmq au ‘nvins boala. “n opinia
doctorilor, atitudinea pozitivq a fetei
a jucat un rol foarte important, ea
‘nfruntknd cu curaj suferinya.
<Niciodatq nu m-am gkndit cu
adevarat cq o sq mor. Simyeam
cq nu a venit vremea sq mor>, ‘wi
amintewte Stace]. <De multe ori,
noi, doctorii, suntem surprinwi de
evoluyia pozitivq a unui pacient.
Cred cq medicina trebuie sq admitq
importanya credinyei wi a tqriei
personale alqturi de cele mai avansate
tratamente ‘n vindecarea unor
oameni>, spune doctorul Herbert
Benson, de la Harvard Medical
School.

Grayia divinq
Pqrinyii lui Brandon Connor
sunt wi ei convinwi cq fiul lor trqiewte
grayie unui miracol, iar specialiwtii
de la Centrul medical al Universitqyii
California din San Francisco ‘nclinq
sq le dea dreptate pentru cq nu pot
explica nicicum vindecarea bqiatului.
“n cazul squ, boala a fost depistatq
‘ncq din vremea cknd se afla ‘n
pkntecele mamei, medicii descoperind A XI-a PORUNCQ
la ecografie o tumoare pe mqduva
spinqrii. La nawtere, medicii le-au Ion Minulescu
recomandat soyilor Connor sq awtepte
sq vadq ce se ‘ntkmplq, unele tumori <Ascultq, privewte wi taci!...
resorbindu-se ‘n primele luni de viayq. Ascultq, sq-nveyi sa vorbewti,
Timpul trecea, iar tumoarea se fqcea Privewte, sq-nveyi sq clqdewti,
tot mai mare. Wi taci, sq-ntelegi ce sq faci...
Cknd bqiatul a ‘mplinit doi ani, Ascultq, privewte wi taci!
pqrinyii au ‘nceput sq caute un
medic pentru a-l opera. Foarte mulyi Cknd simyi cq pqcatul te pawte
au refuzat, afirmknd cq e foarte Wi glasul sirenei te furq,
riscantq intervenyia, iar copilul ar Tu pune-yi lacqt la gurq
putea paraliza. “n cele din urmq, Wi-mplorq doar Sfintele Pawte -
neurochirurgii de la universitatea Cknd simyi ca pqcatul te pawte!
californianq au fost de acord sq preia
cazul, iar Connor a fost internat.
Cknd simyi cq duwmanul te-nvinge,
Spre uimirea tuturor, o radiografie
realizatq cu o zi ‘nainte de data fixatq
Smulgkndu-yi din suflet credinya,
a operayiei a arqtat cq tumoarea a Asteptq-ti tqcut biruinya
dispqrut complet. <A fost un miracol>, Wi candela minyii nu-yi stinge -
spune |ristin Connor, care nu-wi putea Cknd simyi cq duwmanul te-nvinge!
crede urechilor cknd medicii i-au dat
vestea cea bunq. Cknd bratele-ncep sq te doarq,
<Ni se pqrea ireal cq s-a putut De teamq sq nu-mbqtrknewti,
‘ntkmpla awa ceva>, ‘wi amintewte Rqmki tot cel care ewti -
mama bqiatului, care astqzi e sqnqtos Aceeawi piatrq de moarq -
wi perfect dezvoltat pentru vkrsta sa. Cknd brayele ‘ncep sq te doarq!...
Convinsq cq a fost un semn divin,
|ristin s-a implicat ‘n colectarea de Iar cknd, cu ochii spre cer,
fonduri pentru copiii bolnavi de forme Te-ntrebi ce-ai putea sq mai faci,
rare de cancer, adunknd sute de mii Ascultq, privewte wi taci!...
de dolari. <Cred cq ni s-a acordat Din braye fq-yi aripi de fier
grayia acestui miracol pentru a-i putea Wi zboarq cu ele spre cer! ...>
ajuta pe alyi copii>, spune |ristin
Connor.

LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005 29

 Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc
Veveriyele ...
Trei biserici dintr-o zonq
montanq au trqit o adevqratq invazie
a veveriyelor. Comitetul primei
biserici s-a ‘ntrunit wi, ca majoritatea
comitetelor, au hotqrkt cq ... nu se
poate face nimic: <Sunt wi ele creaturi
ale lui Dumnezeu wi nu le putem
omor’. Awteptqm sq vedem ce se va
‘ntkmpla mai tkrziu.>
Comitetul celei de a doua biserici
s-a ‘ntrunit wi el wi cei de acolo au
zis wi ei: <Nu le putem omor’. Sunt
creaturile lui Dumnezeu.> Numai
cq acewtia au fqcut niwte cuwti, au
prins veveriyele wi le-au dus departe,
departe de bisericq. Nu dupq multq
vreme ‘nsq, veveriyele poznawe au
venit ‘napoi. Problema a rqmas wi aici
nerezolvatq.
Comitetul celei de a treia biserici
s-a ‘ntrunit wi el de urgenyq wi au
spus wi ei ca wi ceilalyi: <Nu le putem
omor’. Sunt creaturile lui Dumnezeu.>
Unul dintre ei ‘nsq a adqugat: <Dacq
sunt creaturile lui Dumnezeu, eu zic
sq le botezqm awa cum facem cu toyi
aceia pe care Dumnezeu ‘i trimite la
biserica noastrq!> Awa au fqcut wi, din
ziua aceea, veveriyele n-au mai apqrut
pe la bisericq deckt pe ... la Pawti wi pe
... la Crqciun.
Necazurile necesare
<Isus, plin de Duhul Sfknt, S-a
‘ntors de la Iordan wi a fost dus de
Duhul ‘n pustie, unde a fost ispitit de
diavolul timp de patruzeci de zile.>
(Luca 4:1-2)
Isus a fost umplut cu Duhul
Sfknt wi totuwi a fost ispitit. Cea mai
puternicq foryq a ispitei vine deseori
asupra unei persoane cknd aceasta
este foarte aproape de Dumnezeu.
Cineva a spus odatq: <Diavolul
yintewte sus>. De fapt, el a fqcut pe un
ucenic sq spunq cq nici nu-L cunoawte
pe Christos.
De ce doar foarte puyini oameni
au avut un conflict atkt de mare cu
diavolul cum a avut Martin Luther?
Pentru cq Martin Luther zdruncina
‘nsqwi ‘mpqrqyia celui rqu. Wi amintiyi-
30
vq de luptele teribile pe care le-a avut
John Bun]an!
Cknd un om are plinqtatea
Duhului lui Dumnezeu, va avea mari
conflicte cu Ispititorul. Dumnezeu
‘ngqduie ispita pentru cq ea face
pentru noi ceea ce furtunile fac
pentru stejari, ne ‘nrqdqcineazq mai
adknc, wi ea face pentru noi ceea
ce cqldura face pentru picturile pe
poryelan, ne dq durabilitate mare
‘n timp. Nu vei realiza niciodatq pe
deplin ckt de puternic ewti alipit de
Christos, sau El de tine, pknq nu-wi
va folosi diavolul toatq puterea lui
ca sq te atragq la el. Abia atunci vei
simyi strkngerea mkinii drepte a lui
Christos.
Necazurile nemaipomenite nu
sunt ‘ntotdeauna pedeapsa pentru
niwte pqcate nemaipomenite, ci
uneori sunt ‘ncercqrile care rezultq
din darurile nemaipomenite ale lui
Dumnezeu. Dumnezeu folosewte
multe instrumente de pilire wi ‘wi
wlefuiewte nestematele cu pile aspre.
Wi sfinyii pe care El ‘i iubewte ‘n mod
deosebit wi pe care dorewte sq-i facq
sq strqluceascq cel mai tare, vor simyi
deseori uneltele Lui asupra lor. - R.
Leighton
Mqrturisesc cu bucurie cq datorez
mai mult focului, ciocanului wi pilei
Domnului meu deckt oricqrei alte
unelte din atelierul Lui. Ckteodatq
mq ‘ntreb dacq am ‘nvqyat vreodatq
ceva fqrq nuiaua lui Dumnezeu.
Cknd sala mea de clasq este cea mai
‘ntunecoasq, atunci vqd cel mai bine.
- Charles H. Spurgeon (traducere Ana
wi Daniela Domains\i)
Renunyarea care reuwewte
„Nu Te voi lqsa sq pleci pknq
nu mq vei binecuvknta> ... Wi l-a
binecuvkntat acolo. (Geneza 32:26,
29)
Iacov a ckwtigat victoria wi
binecuvkntarea aici nu prin luptq,
ci prin alipire. Woldul ‘i era scrkntit
wi nu se mai putea lupta, dar nu-i
dqdea drumul. Incapabil sq lupte mai
departe, wi-a ‘ncolqcit brayele ‘n jurul
gktului adversarului squ misterios,
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
lqskndu-se cu toatq puterea asupra
lui, pknq cknd ‘n sfkrwit a ckwtigat.
Nici noi nu vom ckwtiga biruinya ‘n
rugqciune pknq nu vom ‘nceta sq ne
luptqm. Trebuie sq renunyqm la voinya
noastrq wi sq ne aruncqm brayele
‘n jurul gktului Tatqlui nostru cu o
credinyq tenace.
Ce ar putea slaba noastrq putere
omeneascq sq ia cu forya din mkna
atotputerniciei? Avem noi puterea sq
luqm binecuvkntqri de la Dumnezeu
cu forya? Violenya voinyei noastre
puternice nu-L va convinge niciodatq.
Ceea ce ckwtigq binecuvkntqri wi
victorii este puterea credinyei tenace.
Nu presknd wi insistknd asupra
voinyei noastre ajungem la victorie.
Aceasta este ckwtigatq cknd smerenia
wi ‘ncrederea se unesc, spunknd:
„Facq-se nu voia mea, ci a Ta> (Luca
22:42).
Suntem puternici cu Dumnezeu
numai ‘n mqsura ‘n care eul este
‘nvins wi este mort. Binecuvkntqrile nu
vin prin luptq, ci prin alipirea de El ‘n
credinyq. - J. R. Miller
Un incident din viaya de rugqciune
a lui Charles H. Usher ilustreazq
cum „rugqciunea care luptq> este
de fapt o piedicq ‘n calea rugqciunii
care ‘nvinge. El a ‘mpqrtqwit aceastq
povestire: „Bqieyelul meu, Fran\,
era foarte bolnav, wi doctorii aveau
puyine speranye ‘n privinya recuperqrii
lui. Am folosit toatq cunowtinya mea
‘n materie de rugqciune ‘n folosul
lui, dar starea lui continua sq se
‘nrqutqyeascq. Aceasta a durat ckteva
sqptqmkni.
“ntr-o zi, pe cknd stqteam lkngq
patul lui wi-l vegheam, am realizat cq
nu va mai trqi mult fqrq o ‘ntoarcere
rapidq spre bine. I-am spus Domnului:
<O, Dumnezeule, am petrecut atkta
timp ‘n rugqciune pentru fiul meu,
wi ‘ncq nu-i este mai bine. Acum Yi-l
las Yie wi eu mq voi ruga pentru alyii.
Dacq este voia Ta sq-l iei, aleg voia Ta
– Yi-l predau Yie cu totul>.
Am chemat-o ‘nquntru pe iubita
mea soyie wi i-am spus ce am fqcut.
A vqrsat ckteva lacrimi, dar l-a
‘ncredinyat wi ea Domnului. Douq zile
mai tkrziu ne-a vizitat un om al lui
Dumnezeu. El era foarte interesat de
fiul nostru Fran\ wi se rugase deseori
pentru el. El ne-a spus: <Dumnezeu
mi-a dat credinyq sq cred cq fiul tqu se
va ‘nsqnqtowi. Voi aveyi ‘ncredinyarea
aceasta?>
Am rqspuns: <L-am ‘ncredinyat
lui Dumnezeu, dar acum mq voi
duce din nou la El cu privire la fiul
meu>. Am fqcut ‘ntocmai wi ‘n timp
ce mq rugam am descoperit cq aveam
‘ncredinyarea cq se va ‘nsqnqtowi.
Din momentul acela a ‘nceput sq-i
fie mai bine. Atunci am realizat cq
<lupta> rugqciunilor mele a ‘mpiedicat
rqspunsul lui Dumnezeu, wi dacq aw
fi continuat sq mq lupt, nevrknd sq-l
predau lui Dumnezeu, probabil cq
n-ar mai fi fost astqzi aici.>
O, drag copil al lui Dumnezeu,
dacq vrei ca Dumnezeu sq-yi rqspundq
la rugqciuni, trebuie sq fii pregqtit
sq calci „pe urmele credinyei aceleia
pe care o avea tatql nostru Avraam>
(Romani 4:12), chiar wi pe muntele
jertfirii.
A doua wansq
<... fiindcq ayi fost nqscuyi din
nou nu dintr-o sqmknyq care poate
putrezi, ci dintr-una care nu poate
putrezi, prin Cuvkntul lui Dumnezeu,
care este viu wi care rqmkne ‘n veac.>
- 1 Petru 1v23
„Ce s-a ‘ntkmplat?>, wi-a ‘ntrebat
femeia nord-coreeanq fiul, ‘n timp
ce acesta intra pe uwa casei, avknd o
mimq wocatq.
Bqiatul i-a rqspuns: <Eram cu
prietenul meu astqzi, cknd doi ofiyeri
ai poliyiei ne-au oprit. Ei l-au trkntit
la pqmknt pe prietenul meu wi l-au
acuzat de faptul cq este crewtin. El
nu a ‘ncercat sq se apere. Chiar wi cu
o armq ‘ndreptatq spre el, faya sa a
rqmas calmq. S-a uitat drept ‘n ochii
mei wi, fqrq sq rosteascq vreun cuvknt,
am wtiut ce voia sq-mi spunq. Voia ca
eu sq cred acelawi lucru pe care el l-a
crezut. Apoi a spus doar atkt: <Fiyi
binecuvkntayi!> A fost executat chiar
‘n faya mea pentru cq era crewtin. Nici
mqcar nu wtiu ce este un crewtin. Nu
‘nyeleg nimic din toate acestea.>
Dupq ce a terminat de povestit,
mama sa l-a ‘mbrqyiwat wi a spus
simplu: <Eu ‘nyeleg.> Apoi a ‘nceput
sq-i ‘mpqrtqweascq adevqrul despre
Cristos, Salvatorul ei. I-a povestit
fiului squ despre nawterea minunatq
a Domnului Isus wi oportunitatea
salvqrii care a venit prin moartea Sa
pe o cruce.
Dewi o durea faptul cq niciodatq
nu ‘ndrqznise sq-i spunq fiului ei toate
acestea, pentru cq se temuse pentru
siguranya lui, ea ‘i era recunoscqtoare
lui Dumnezeu pentru cq le dqduse o
a doua wansq. <Awa cum gloanyele au
lovit inima prietenului tqu, Dumnezeu
a pus o sqmknyq a speranyei in inimile
noastre.>
Astqzi, acest tknqr este un activ
<contrabandist> de Biblii ‘n Coreea de
Nord wi ‘ntemeiazq biserici ‘n diferite
case.
Mama bqiatului din aceastq
relatare i-a dat viayq cknd el a fost
nqscut ‘n familia ei, dar ea a trecut
peste oportunitatea de a-l ajuta sq
primeascq viaya eternq prin nawterea
din nou. Viaya fizicq este trecqtoare,
dar darul vieyii eterne, oferit de
Dumnezeu, dqinuie ‘n veci.
Cknd ‘mpqrtqwim Cuvkntul lui
Dumnezeu celor pe care ‘i iubim,
Domnul le poate oferi viaya vewnicq.
Ai trecut peste prilejul de a mqrturisi
planul salvqrii celor pe care ‘i iubewti?
Roagq-L pe Dumnezeu sq-yi dea a
doua wansq, awa cum i-a dat-o acelei
mame. Nu awtepta ca o tragedie sq se
‘ntkmple ‘nainte ca tu sq ai aceastq
oportunitate.
Slavq Domnului!
Agasat de o vecinq ‘n vkrstq
care iewea ‘n fiecare dimineayq ‘n
balcon wi spunea cu glas tare: <Slavq
Domnului!, un ateu i-a trkntt-o
direct ‘n nas: <Madam, nu existq
Dumnezeu!>
Bqtrknica o yinea ‘nsq moryiw pe
a ei wi ‘n fiecare dimineayq, ateul
era torturat cu gqlqgiosul: <Slavq
Domnului!> “ntr-o zi, bqtrknica
adqugq: <Doamene ai milq de mine,
n-am bani wi n-am de mkncare.>
“n dimineaya urmqtoare, la uwa
ei erau douq pungi cu alimente.
<Slavq Domnului!> a zis ea, dar
vecinul ateu i-a spus: <Nu existq
nici un Dumnezeu! Eu yi-am adus
cumpqraturile.>
<Slavq Domnului> a rqspuns
bqtrknica, <El mi-a dat de mkncare wi
tu l-ai pus pe dracu sq plqteascq!>
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
La dorinya expresq a prewedintelui
Asociayiei, Viorel Clintoc, revista
Luminqtorul deschide o rubricq nouq
dedicatq informarii despre decesele
din poporul Domnului.
CONSTANTINA RISTEA
Sora Constantina Ristea s-a nqscut
la 4 septembrie 1932 din pqrinyii:
Marin wi Floarea Preda, ‘n satul
Fqlcoianca, comuna Grqdinari. Tatql
a fost mobilizat ‘n armatq, de unde
s-a ‘ntors grav bolnav, astfel cq de
micq a cunoscut nevoile wi a trebuit sq
lucreze.
La 18 ani L-a primit pe Domnul
Isus wi a fost botezatq ‘n Argew de
fr. Nicolae Boieru, pqstorul bisericii
locale.
“n l952 s-a mutat la Bucurewti wi a
frecventat ‘n biserica din str. Apele
Minerale. “n 1957 l-a cunoscut pe cel
cu care timp de 48 de ani wi-a ‘mpqryit
viaya, fr. Simion Ristea. Tot ‘n acelawi
an s-au wi cqsqtorit, iar dupq cqsqtorie
s-au mutat ‘n biserica din Wos. Mihai
Bravu, pqstoritq de fr. Alexa Popovici,
unde au fost membri pknq ‘n anul
l985, cknd au plecat ‘n SUA.
Dumnezeu a binecuvkntat cqsqtoria
lor cu trei fete: Liliana, Mihaela wi
Gabriela, iar apoi s-au bucurat de
nawterea celor 6 nepoyi wi nepoate.
“n SUA, toatq familia s-a integrat ‘n
biserica din San Leandro, pqstoritq de
fr. Iosif Sqrac.
A avut o cqsnicie fericitq wi a fost
mult mulyumitoare lui Dumnezeu
pentru purtarea de grijq ‘n timpul
celor 72 de ani. “n noaptea de 12
martie 2005, Dumnezeu a chemat-o
acasq, printr-o ‘nwtiinyare fulgerqtoare
wi neawteptatq de ea sau de familia ei.
A fost ‘nsq ‘ntotdeauna pregqtitq sq
“l ‘ntklneascq pe Cel ‘n care wi-a pus
nqdejdea wi pe care L-a slujit toatq
viayq, pe Dumnezeul care i-a ascultat
rugqciunile ca, ‘n bqtrkneyile ei, sq nu
fie povarq pentru nimeni.
Biserica, pqstoritq actual de fr. Ghiyq
Moyoc a iubit-o foarte mult. I-a plqcut
sq cknte wi vocea ei va lipsi bisericii de
acum ‘nainte. Ultimele douq ckntqri,
fredonate adesea au fost: „Cunosc
eu o yarq ‘n care domnewte Isus,
‘mpreunq cu toyi cei ai Sqi> wi „Am
auzit un glas ceresc.>
31
 Stiri de pretutindeni

Census 2000 Ne[ Hampshire 1,230 0.1 bisericii. Serviciul de ‘nchinqciune a

Ne[ Jersey 17,691 0.2 fost urmat de o masq de dragoste ‘n
Ne[ Mexico 1,019 0.1 Fello[ship Hall cu ocazia aniversqrii
Recensqmkntul din anul 2000 din Ne[ }or\ 51,380 0.3 bisericii wi a Zilei Mamei. Dorim ca
Statele Unite a gqsit 367,310 de North Carolina 3,771 0.0 Dumnezeu sq continue sq reverse
pesoane cu origine romkneascq. North Da\ota 316 0.0 binecuvkntqrile Lui peste Biserica Sa
Dintre acewtia, peste 53% dintre de pretutindeni. - Emil Rqdoi
Ohio 26,017 0.2
cei nqscuyi ‘n Romknia au intrat ‘n
O\lahoma 914 0.0
America ‘n perioada 1980 - 1990,
Oregon 8,470 0.2
cel mai mare grup din toate yqrile
Europei de est.
Penns]lvania 16,625 0.1 Phoenix
Rhode Island 962 0.1
Iatq statele cu cel mai mare numqr
de romkni: South Carolina 1,211 0.0
1. Luna aceasta am trqit wi ‘ncq
South Da\ota 249 0.0
trqim o mare bucurie, wi slqvim pe
1. California- 56,789 Tennessee 2,247 0.0 Dumnezeu care ne-a scos ‘n cale
2. Ne[ }or\- 51,380 Texas 9,450 0.0 posibilitatea cumpqrqrii unei Case
3. Florida- 28,521 Utah 1,618 0.1 de Rugqciune, la preyul de vknzare
4. Michigan- 26, 857 Vermont 651 0.1 al pqmkntului proprietate a bisericii
5. Ohio- 26,017 Virginia 4,886 0.1 noastre. Cel rqu se luptq ,dar noi
{ashington 9,964 0.2 credem ‘n puterea lui Dumnezeu
Iatq lista completq, pe state: {est Virginia 711 0.0 wi rugqm frqyietatea sq ne susyinq
{isconsin 3,024 0.1 ‘n rugqciune, pentru a reuwi ‘n
State Romanian % of total {]oming 237 0.0 rezolvarea acestui obiectiv.
2. Primele douq dumineci din luna
mai, am fost vizitayi de fr.Pastor Iosif
United States 367,310 0.1
San Bernardino Morcan wi cu soyia sa Sanda, veniyi
din Baia Mare -Romknia. Biserica
Alabama 1,039 0.0
s-a bucurat de vizita fratelui wi s-a
Alas\a 350 0.1 Duminicq 8 Mai, 2005, Biserica ‘nviorat ca urmare a Cuvkntului
Arizona 8,469 0.2 Baptistq Romknq <Calea Crucii> a propovqduit de fr. Iosif Morcan.
Ar\ansas 696 0.0 sqrbqtorit cea de-a 16-a aniversare Frayii l-au cunoscut, au legat relayii
California 56,789 0.2 de la desprinderea de Immanuel de prietenie wi acum ne rugqm ca
Colorado 4,431 0.1 Baptist Church, unde a fost o Dumnezeu sq ‘ntqreascq wi mai
Connecticut 6,057 0.2 misiune printre romknii din Inland mult aceste relayii, pentru ca toyi
DC 930 0.2 Empire. Ne-am bucurat de prezenya ‘mpreunq, sq urmqm voia Lui cea
Dela[are 587 0.1 Domnului Dumnezeu Tatql wi bunq plqcutq wi desqvkrwitq.
Florida 28,521 0.2 a Domnului Isus prin Duhul Squ 3. ”n dumineca din 22 mai,
Georgia 5,986 0.1 cel Sfknt, care a revqrsat cqldura dimineaya am fost vizitayi de fr. Petru
Hawaii 391 0.0 dragostei Lui peste cei aproape 100 Vrqncuya misionar din Comunitatea
Idaho 1,064 0.1 de participanyi ai bisericii locale wi a de Timiwoara, iar dupq amiazq am
Illinois 24,308 0.2 bisericii Maranatha. Atmosfera a fost avut bucuria sq-l avem ‘n biserica
caldq, ‘ntr-o zi cu soare binevenit noastrq pe fr. Gheorghe Dancea,
Indiana 7,606 0.1
dupq zile de neobiwnuitq
Io[a 965 0.0
ploaie pentru noi cei din
|ansas 911 0.0
aceastq zonq, ‘mpodobitq
|entucky 1,252 0.0
de ckntqri de laudq aduse
Louisiana 952 0.0 Tatqlui ceresc pentru harul
Maine 621 0.0 cu care ne-a ‘nsoyit ‘n toyi
Maryland 5,951 0.1 acewti ani. Au ckntat grupul
Massachusetts 6,734 0.1 de tineri, de copii, grupul de
Michigan 26,857 0.3 ‘nchinqciune <Calea Crucii> wi
Minnesota 5,364 0.1 ckntqri comune punctate cu
Mississippi 323 0.0 rugqciuni de mulyumire. Au
Missouri 3,189 0.1 adus cuvknt de ‘mbqrbqtare
Montana 593 0.1 fr. Liviu Petrila, pqstor
Nebraska 885 0.1 fondator al bisericii wi fr.
Nevada 2,846 0.1 Daniel Warlea, pqstorul

32 LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005

Secretarul Asociayiei noastre din
S.U.A. wi Canada. Cuvkntul Domnului
a fost propovqduit cu putere wi am
primit o mare ‘ncurajare pentru a
rqmkne statornici ‘n ciuda greutqyilor
cu care ne comfruntqm. - Pascu
Geabou.
Houston
Pe data de 17 aprilie 2005, biserica
noastrq a avut o bucurie deosebitq,
cknd patru tineri din bisericq L-au
mqrturisit pe Isus Christos ca Domn wi
Mkntuitor personal ‘n apa botezului.
Serviciul a fost yinut ‘n combinayie
cu <First Romanian Baptist Church>,
cknd s-a dat slavq lui Dumnezeu
de cqtre coruri, grupuri de tineret
orchestra bisericii, grupuri de copii
wi instrumentiwti; Cuvkntul a fost
vestit de cqtre Fr. Nelu Stir, dupq
19 Martie 2005. Cqsqtorie la Atlanta. Ruben wi Dana Borza.
Oficiazq: Cristi wi Titus Cocian
care a urmat serviciul de
botez oficiat de pqstorul
bisericii.
A urmat punerea
mkinilor apoi cina
Domnului wi serviciul
s-a ‘ncheiat ‘ntr-o
atmosferq cereascq, cknd
toyi au ckntat <Marire
Yie Isuse…> Candidayii
de botez ‘mpreunq cu
pqstorul bisericii. De
la stknga la dreapta:
Benjamin Chiu, Bettina
Rus-Vid, Fr. Teo Suciu,
Denise Coroiescu, wi
Darian Coroiescu. - Teo
Suciu
Detroit
29 Mai, 2005. La Detroit s-a
desfqwurat Conferinya
de primqvarq a
bisericilor baptiste
romkne de pe coasta
de est a Americii
wi Canadei. Tema
Conferinyei a fost
<Puterea “nvierii
Domnului Isus
Christos> wi a avut
ca text biblic Filipeni
3:10. Conferinya a fost
gazduitq de cele douq
biserici din Detroit
pqstorite de frayii Sorin
Covaci - Prima Bisericq
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
Romknq Baptistq wi Cornel Drqgoi
- Biserica Baptistq Romknq Golgotha.
Programele au ‘nceput de Vineri,
27 Mai wi s-au ‘ncheiat Duminicq
29 Mai. Au participat 25 de frayi
pqstori wi lucrqtori reprezentknd
19 biserici din 11 state, Canada wi
Romknia. Fratele Gaius Vqduva a
reprezentat tinerii Asociayiei, a adus
raport de activitate wi a prezentat
planul de misiune pentru vara
acestui an. Frqyietatea din Romknia
a fost reprezentatq de fratele Jean
Chiforeanu, pqstor evanghelist ‘n
Timiwoara. Au fost discutate diferite
aspecte ale lucrqrii Domnului wi
aspecte de misiune la care am
fost chemayi sq facem ucenici prin
misiunea din Ierusalim, Iudea,
Samaria wi marginile pqmkntului.
“ndemnqm ‘ntreaga frqyietate sq se
roage pentru planurile frumoase
de misiune pe care bisericile wi le-
au propus, inclusiv plantarea mai
multor biserici ‘n orasele din SUA wi
Canada, awa ca pknq ‘n anul 2013,
cknd bisericile vor sqrbqtorii o sutq
de ani de existenyq de la formarea
primei biserici, sq se poate ajunge la
o sutq de biserici, cuprinzknd zece
mii de membii. Credem cq Domnul
dorewte mkntuirea frayilor nowtri
romkni, precum wi alte neamuri.
(Mark Hobafcovich - Bordul de
Misiune al Conventiei Baptiste
de Sud. ([[[.namb.net)
mhobafcovich@namb.net)
33
 Sq ne cunoawtem Asociayia
Aceastq rubricq este destinatq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare.
Bisericile Asociayiei 2004
<Calea Crucii> – Colton,
California
1045 {. Olive Street,
Colton CA 92324,
Tel: 909-825-2776
La aproape o orq de condus
de Los Angeles (cca. 65 mile), la
jumqtatea distanyei dintre zona
dewerticq a orawului Palm Springs wi
Los Angeles, se adunq comunitatea
baptistq romknq din zona Inland
Empire. Aria aceasta <atkt de
aproape de orice> (distanyq de o orq
de wofat pknq la stayiunile montane
de la Big Bear sau Running Springs,
o orq pknq la plajele ‘nsorite ale
Pacificului) este deosebit de atractivq
wi datoritq faptului cq oferq o climq
deosebit de blkndq pe ‘ntreg cursul
anului. Noi cei ce trqim in zona
aceasta spunem cq ne bucurqm de
singurul anotimp ce ne este oferit:
vara cea fqrq capricii.
“n aceastq minunatq zonq s-
a nqscut ‘n toamna anului 1988
34
Misiunea Baptistq Romknq <San
Bernardino>, ‘n orawul cu acelawi
nume, rewedinya celui mai mare
<count]> (<judey>) din lume. Tutelayi
de Biserica Baptistq <Immanuel> am
funcyionat ca misiune ce ‘wi avea
‘ntrunirile ‘n capela de rugqciune a
organizayiei <Campus Crusade for
Christ International>, din Arro[head
Springs, avknd ca pastor pe fr. Liviu
Petrila.
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
“n anul 1989, datoritq
crewterii numerice, grupul
misionar se ‘ntrunewte ‘n
sala anexq a unei biserici
americane Bible Communit]
Church (40th street) din
San Bernardino. Aceastq
<coborkre de pe munte>
a produs wi o mai mare
frecvenyq a serviciilor de
‘nchinqciune, astfel cq
din anul 1990, ‘ntrunirile
de ‘nchinqciune au loc
‘n <Fello[ship Hall> al
bisericii Olive Street Baptist
din Colton, California.
Acest lucru ‘l considerqm
o binecuvkntare a Domnului care
ne-a adus ‘ntr-un loc unde biserica
americanq, ‘n descrewtere rapidq
datoritq vkrstei ‘naintate a membrilor
ei wi a faptului cq Dr. Irving Sha[,
pqstorul ei care suferise o operayie de
cancer, s-a mutat ‘n Oregon, dorewte
sq avem servicii commune. Biserica
ajunge la o frecvenyq de peste 100 de
membri wi aparyinqtori.
“n anul 1996, dupq ce ultimii
membri ai bisericii americane trec
la Domnul sau se retrag la copii wi
biserici mai aproape de locuinyele
lor, Olive Street Baptist Church, ‘wi
schimbq numele ‘n <Biserica Baptistq
Romknq Calea Crucii>. Din toamna
acelui an, fr. Cornel Burtea devine
pqstor asistent. “n 1997 biserica trece
prin frqmkntqri interne, lucrarea
continuknd cu un numqr restrkns
de membri. “n 1998 biserica ‘ncepe
perioada de vindecare, tinerii
alcqtuiesc un nucleu de ‘nchinqciune
prin ckntari, copiii ‘ncep studiu biblic
Vineri seara. Membrii bisericii ‘ncep
lucrarea de remodelare interioarq
a clqdirii bisericii wi de refacere a
parcqrii, ca lucrqri pregqtitoare
pentru zile mai bune. “n 1999 se
organizeazq prima Vacanyq Biblicq de
Varq cu copiii, care a continuat anual
de atunci ‘ncoace.
“ncepknd cu 2001 biserica
experimenteazq o perioadq de
tranziyie, dupq retragerea din pastorat
a fr. Liviu Petrila. Biserica este slujitq
de frayi pqstori din Romknia (fr. Dinu
Pop, din Iawi ; fr. Ovidiu Bulzan, din
Arad ; fr. Liviu Ficuy, din Hayeg).
“n anul 2002 fr. Daniel Şarlea
ajutq lucrarea bisericii wi este ales ca
pqstor, funcyie pe care o ‘ndeplinewte
wi ‘n prezent. Lucrarea bisericii a fost
wi este binecuvkntatq prin noi suflete
ce ‘wi gqsesc mkntuirea sufletelor lor
‘n Cuvkntul viu al Evangheliei wi apoi
participq la rqspkndirea acestei vewti
bune prin lucrqrile bisericii.
La serviciile de ‘nchinqciune
biserica slqvewte pe Dumnezeu prin
ckntqri ale grupurilor de ‘nchinqciune
de tineret wi tineri cqsqtoriyi, ale
copiiilor wi corului bisericii. Numqrul
celor ce frecventeazq serviciile
bisericii se ridicq la peste 65 membri
wi aparyinqtori. Biserica oferq studiu
biblic pe clase de tineret wi copii,
pe lkngq clasa de studiu pentru
adulyi. Tinerii participq la studiu
biblic de miercuri seara, biserica
se adunq la pqrtqwie prin studiu
wi rugqciune vineri seara, tinerele
necqsqtorite au studiu biblic
vineri seara, iar tinerele mame
‘wi au wi ele timpul lor de pqrtqwie
wi studiu de peste sqptqmknq ‘n
fiecare joi seara. Camera <mama
wi copilul> este un loc minunat
unde tinerele mame pot sq
petreacq timp ‘mpreunq cu copiii
‘n timp ce urmqresc wi programul
de ‘nchinare al bisericii prin
televiziune cu circuit ‘nchis. Tineretul
bisericii participq cu entuziasm la
taberele de studiu wi recreere de la Big
LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005
Bear (iarna-Ne[ }ear>s) wi Mamoth
(vara-Memorial Da] [ee\-end).
Biserica sqrbqtorewte zilele nayionale
nelucrqtoare la ckte unul din
numeroasele parcuri din vecinqtate,
unde organizeazq ‘ntreceri sportive
(fotbal, volei, tennis, etc.). Fotbal-ul
(soccer) de s’mbqtq seara este o altq
activitate ce devine tot mai popularq.
Cei peste doi acri de pqmknt ai
proprietqyii oferq un loc minunat wi
suficient pentru picnic-uri wi clipe de
pqrtqwie pe care biserica le are wi ‘n
compania bisericilor romkne din zona
Los Angeles wi Phoenix, care ne oferq
o frknturq din bucuria pe are o vom
experimenta pentru vewnicie cu toyii
‘n prezenya Mielului.
Ne rugqm ca Domnul Dumnezeu
sq binecuvinteze lucrarea Lui
din Colton wi a bisericii Lui de
pretutindeni cu credinciowie wi
izbkndq ‘n tot ceea ce este fqcut spre
Slava Lui.
35
 Awteaptq!
Te-am strigat cu disperare, cu-nfrigurare wi plkngknd;
Am auzit o voce blkndq wi iubitoare rqspunzknd.
Te-am rugat sq-mi dai luminq, cqlquzire ‘nyeleaptq;
Cu nesfkrwitq bunqtate, mi-ai spus numai atkt: <Awteaptq!>

S-awtept? Ckt sq awtept? De ce? ... Stqteam ‘nfrknt wi rqtqcit

Oare e mkna Ta prea scurtq? Urechea Ta n-a auzit?
“n genunchi, a ckta oarq, Te-am implorat un semn sq-mi dai;
Vreau un rqspuns la rugqciune. Spune-mi: Mergi! Sau spune-mi: Stai!

M-ai ‘nvqyat sq vin la Tine, sq cer, sq cred wi voi primi

Ai promis cq ewti cu mine sq mq ajuyi oriunde-aw fi
Dar mq simyeam pierdut wi singur. Strigam... Tu rqspundeai ‘n woaptq,
Cu dragoste wi cu rqbdare: <Copilul meu iubit, awteaptq!>

Eram dezamqgit wi totul mi se pqrea cumplit, nedrept

Priveam spre cer cu neputinyq: Sq mai awtept? De ce s-awtept?
Atunci ai coborkt la mine wi m-ai privit ‘n ochi; plkngeai;
Mi-ai spus: <Doreai un semn? 0 voce? Atkt e tot ce ‘yi doreai?

Aw fi putut sq clatin munyii, sq-ntunec soarele pe cer,

Aw fi putut s-aprind vqzduhul, sq-i ‘nviez pe cei ce pier.
Dacq yi-aw arqta ‘ntr-una ce sq alegi sq-yi fie bine,
Tu ai avea rqspuns la toate, dar nu M-ai ‘ntklni pe Mine.

Nu ai putea simyi iubirea cu care-i ‘nconjor pe sfinyi,

Nu ai putea primi puterea pe care-o dau celor ‘nfrknyi;
N-ai awtepta tqcut o razq s-alunge norii disperqrii
Nu ai simyi odihna sfkntq, venitq-n urma ‘ncercqrii.

N-ai wti sq umbli prin credinyq; Nu M-ai vedea cq-s lkngq tine
Inima ta cea zbuciumatq nu s-ar mai odihni in Mine;
Nu ai cunoawte revqrsarea iubirii Mele pe deplin
Cknd Duhul Sfknt ‘yi umple viaya cu pace wi cu har divin.

Dacq durerea ta ar yine numai o clipq, n-ai lupta,

Nu ai cunoawte biruinya ce poyi s-o ai prin jertfa Mea.
S-ar ‘mplini visele tale, dar dorul Meu s-ar spulbera
N-aw mai putea sq fac din tine o perlq ‘n coroana Mea.

Deci, fiul Meu, treci prin furtunq gkndind la zqrile senine,

Wtiind cq cel mai mare dar este sq mq-ntklnewti pe Mine.
Chiar dacq nu gqsewti rqspunsuri, wi viaya pare prea nedreaptq,
Sq-yi amintewti cq sunt cu tine chiar wi atunci cknd spun: <Awteaptq!>

36 LUMINQTORUL - Iunie - Iulie 2005