LUMINQTORUL

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din SUA wi Canada

Anul 93 Februarie 2007 - http://[[[.romanianbaptists.org

Martin
Luther

Divoryul sau <din lac ‘n puy>

“n cqutarea adevqratei
Biserici Apostolice
rg
.o
ap et
ts
nb rn
tis
ia te
an In
m pe
.ro ne
[[ ayi-
/[ it
:/ Viz
tp
ht
 <Luminqtorul>
Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste
Romkne din USA wi Canada.
48 biserici - 5500 de membrii

Din cuprins
Prewedinte:
Liviu Yiplea (626) 839-5432 liviutiplea@
verizon.net
Viceprewedinte Est:
George Dancea (847) 774-6199
De ce? 3 gdancea@comcast.net
Viceprewedinte Vest:
Dragostea, marea foryq a Bisericii 4 Daniel Branzai (714) 670-7772
danbranz@sbcglobal.net
Martin Luther 6 Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui
“n cqutarea adevqratei Biserici 9 (519) 743-4736
Secretar:
Divory, sau <din lac ‘n puy> 14 Petre Ordeanu

Perspective profetice 17 Departamentul de misiune

Teofil Cocian (770) 640-7460
Scientologia 18 tcocian@hotmail.com
Sandu Popa, Nelu Brisc,
“ncurajare 20 Mar\ Hobafcovici

Tabere ale tineretului 22 Departamentul de sfqtuire

Viorel Clintoc (330) 896-1552
Maxime, cugetqri 24 vclintoc@hotmail.com
Dan Paul (216) 642-3131
Bisericile Asociayiei, |itchener 26 Octavian Dobow (623) 376-6808

Rqspunsul meu 28 Casier administrativ:

Ion Cotarla (248) 373-7324
Wtiri de pretutindeni 29 ioncotarla@hotmail.com
Casier misiune:
Moise Filipescu (818) 240-6368
drfilipescu@]ahoo.com
Wcoala Duminicalq:
Eusebiu Rus (503)-521-9853
erusu50@]ahoo.com

Nu uitayi sq vq abonayi la <Luminqtorul>! Editor al revistei:

Daniel Branzai (714) 670-7772
Preyul unei reviste este de $2.50 ($30.00 pe an). danbranz@sbcglobal.net
“ncurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici. 15572 Ashgrove Dr,
La Mirada, CA 90638
Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ Tipar wi expediere
3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306 Teofil Cocian - Atlanta
Ioncotarla@hotmail.com
Contribuyiile pentru fondul de misiune se fac la: Moise Filipescu Corespondenyi:
Romanian Baptist Association, 1417 Ardmore Ave., Glendale, CA 91202 Teofil Cocian - Atlanta
George Dancea - Chicago
Nelu Ciorbq - Portland
Liviu Yiplea - Los Angeles
Ioan Ciobotq - Timiwoara
Gicu Cotley - A\ron
 De ce ?
Muller ckt wi Hudson Ta]lor ‘wi luau un timp sq-wi verifice
motivele, ‘n unele cazuri timpul acesta de verificare se
prelungea pknq la ckteva luni.

Mq gkndeam cum aw reacyiona eu dacq un editor

crewtin renumit m-ar aborda ‘n vederea unui contract
serios pentru scrierea unei cqryi? <Da, mulyumesc pentru
ofertq, dar aw vrea sq am ckteva luni de rugqciune ca sq-
mi verific motivele ‘nainte de a scrie aceastq carte?> Aw fi
gata sq spun awa ceva?

Practica aceasta a examinqrii personale, ‘nainte de

Liviu Yiplea
Recent am terminat lectura a douq biografii
care m-au ajutat sq-mi cimentez convingerea a ceea
ce ‘nseamna umblarea cu Dumnezeu. “ntre titanii
credinyei care au trqit ‘n secolul XIX, se numqrq wi
George Muller wi Hudson Ta]lor. Primul este cunoscut
prin lucrarea cu orfelinatele ‘n Anglia, iar al doilea
este cunoscut prin misiunea ‘n China.
Este imposibil sq nu fii fascinat de dedicarea,viaya
de rugqciune, credinya acestor bqrbayi, ‘mpreunq cu
dispoziyia de a plqti preyul slujirii lui Hristos, prey care
nu a fost mic de loc.
Totuwi, lucru care m-a frapat cel mai mult ‘n
aceastq lecturq a fost o practicq a acestor credinciowi,
care poate e strqinq multora ‘n generayia noastrq;
este vorba de modul cum acewti bqrbayi ‘wi verificau
motivele ‘nainte de a face ceva pentru Dumnezeu.
Ca sq ‘nyelegem despre ce e vorba, dayi-mi voie sq vq
dau un exemplu. “nainte sq scrie o carte, atkt George
orice lucrare pe care o facem ‘n numele Domnului, nu
a fost doar pentru acewti doi eroi ai credinyei, ci este
mandatorie pentru orice crewtin. Cum ar arqta slujirea
noastrq, dacq fiecare ne-am verifica motivayiile slujirii?
Este o slujire care ‘nalyq numele lui Hristos sau al nostru?
Este o slujire fqcutq din dragoste pentru Domnul sau
datoritq presiunii semenilor? Este o slujire fqcutq cu
integritate sau cu ipocrizie?
Practica examinqrii motivelor pentru slujire a fost
evidentq wi ‘n viaya apostolului Pavel. El declara: <De
aceea, fiindcq avem slujba aceasta, dupq ‘ndurarea pe
care am cqpqtat-o, noi nu cqdem de obosealq. Ca unii,
care am lepqdat mewtewugirile ruwinoase wi ascunse,
nu umblqm cu viclewug wi nu stricqm Cuvkntul lui
Dumnezeu. Ci, prin arqtarea adevqrului, ne facem
vrednici sq fim primiyi de orice cuget omenesc, ‘naintea
lui Dumnezeu>(2 Corinteni 4:1-2).
<Doamne, nu mq lqsa sq te slujesc fqrq sq-mi examinez
motivele ‘n mod constant. Nu mq lqsa sq fac ceva
‘n numele Tqu pknq nu-yi voi da voie sq-mi sfinyewti
motivele wi sq-mi aliniezi scopurile mele cu ale Tale.>

Amintim ‘n acest context cq paginile revistei sunt deschise tuturor celor ce cred cq au ceva de
‘mpqrtqwit cu cititorii nowtri. Sunt convins cq sunt mulyi care pot scrie sau traduce materiale foarte
bune wi necesare. Departe de a fi doar o culegere de predici ale predicatorilor, <Luminqtorul> vq stq
la dispoziyie pentru exprimarea trqirilor wi reacyiilor fayq de Dumnezeu wi lume, fayq de bucurii wi
necazuri, fayq de probleme wi soluyii. Vq awteptqm cu materiale trimise pe adresa editurii:
15572 Ashgrove Dr. La Mirada, CA 90638

LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006 

 O carte ‘n serial
<DRAGOSTEA>
MAREA FORYQ A BISERICII
DRAGOSTEA WI UNITATEA
<Dar mai pe sus de toate
acestea ‘mbrqcayi-vq cu dragostea
care este legqtura desqvkrwirii>
Col.3:14
Apostolul Pavel afirmq
aici cq dragostea este legqtura
desqvkrwirii. Nu cunowtinya, nu
relayiile firewti de sknge wi nimic
altceva. Awa cum Pqmkntul este
legat ‘n chip nevqzut de soare wi se
‘nvkrte ‘n jurul lui, pe traiectoria
trasatq de Dumnezeu, fqrq sq se
apropie sau sq se depqrteze, awa
Biserica se poate menyine prin
forya aceasta: legqtura desqvkrwitq
a dragostei. Wi aceasta e o legqturq
nevqzutq, dar mult mai puternicq
deckt toate legqturile de lanyuri
de aramq sau de oyel. Cineva a
fqcut socoteli ‘n legqturq cu forya
atracyiei universale wi calculknd
greutatea pqmkntului, apoi
distanya de la pqmknt la soare,
rezultatul a fost cq dacq nu ar
fi forya aceasta a atracyiei, ca
pqmkntul sq stea pe aceeawi orbitq,
ar trebui sq fie legat de soare cu
parkme groase de oyel care sq
suporte fiecare1000 \g. wi care sq
fie atkt de dese ‘nckt un woarece sq
nu poatq trece printre ele.
Dar fqrq awa pqrkme vqzute,
Domnul a legat pqmkntul de soare
wi soarele de Galaxia Calea Lactee
prin forya Cuvkntului Squ care
e lege pentru toatq Creayia. Ce
Dumnezeu minunat wi atotputernic
este Dumnezeul nostru ! Wi toatq
Creayia rqmkne supusq legilor
impuse ei. Proorocul Isaia striga
poporului Israel, care se abqtuse
de la calea Domnului: <Ridicayi-vq
 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
ochii ‘n sus wi priviyi ! Cine a fqcut
aceste lucruri ? Cine a fqcut sq
meargq dupq numqr, ‘n wir, toatq
owtirea lor ? El le cheamq pe toate
pe nume; awa de mare e puterea
wi tqria Lui cq una nu lipsewte>
(Isaia 40:26). Microcosmul wi
Macrocosmul, lumea materialq, “l
ascultq ‘n totul pe Domnul. Numai
omul nu-L ascultq. El a fost creat
cu voinya libqrq wi prin amqgire, ‘n
mod voit, a renunyat sq graviteze
‘n jurul Domnului, wi a ales sq
graviteze, sq-l asculte pe Satan.
Dupq cum pentru pqmknt orice
abatere de la traiectoria rknduitq
de Dumnezeu ar ‘nsemna moarte,
tot awa abaterea omului a ‘nsemnat
moartea spiritualq.
Prin dragostea doveditq ‘n
Hristos Domnul, Dumnezeu a
cqutat sq restabileascq din nou
aceastq legqturq a desqvkrwirii.
Cknd omul pqcqtos consimte la
aceastq refacere de cqtre Duhul
Sfknt a legqturii ‘ntre Dumnezeu wi
omul pqcqtos, se petrece ‘nvierea
spiritualq, se face contactul
cu Sursa vieyii. Dumnezeu nu
foryeazq, nu ‘ncalcq libertatea
noastrq de a alege, ci ne ‘ndeamnq
la aceasta prin Evanghelie. Ce
minunat se reface aceastq legqturq
nevqzutq a dragostei! Wi omul
nenorocit de pqcat, care nu merita
nimic bun, devine pqrtaw firii
dumnezeiewti (2 Petru 1:4). Aici e
taina vieyii noi ‘n Hristos Domnul.
Dragostea este legqtura
desqvkrwirii. Prin dragoste Duhul
sfknt lucreazq desqvkrwirea
‘n noi wi prin dragoste noi ne
lqsqm prelucrayi de Duhul Sfknt.
Noi suntem mkntuiyi, dar nu
desqvkrwiyi. Desqvkrwirea noastrq
este un proces lucrat ‘n noi
zilnic de cqtre Duhul Sfknt. Noi
suntem ca un bloc de marmorq
‘n mkinile unui sculptor iscusit,
care ‘l dqltuiewte wi scoate o statuie
excelentq. Prin dqltuire sculptorul
aruncq colyuri wi pqryi din piatrq, ca
sq dea contururi statuii, apoi ‘i dq
‘nfqyiwarea wi la urmq face lucrarea
finq de finisare. Uneori nouq nu
ne place aceastq dqltuire, care
rupe din firescul nostru pqryi wi ne
provoacq durere. Tot ce e mkndrie
‘n noi, egoism, zgkrcenie, plqceri,
pofte, iuyime, enervqri, mknie,
urq wi atktea altele, Duhul Sfknt le
dqltuiewte fqrq milq, le aruncq de la
noi. Face aceasta din dragoste, ca
sq ne asemqnqm cu Domnul Isus,
scoate ‘n noi chipul Lui, ne vrea sq
fim asemenea Lui. Apostolul Ioan
spune cq ‘n final <vom fi ca El>.
O, ce binecuvkntatq este aceastq
lucrare de desqvkrwire ‘n dragoste
! Wi ce glorioasq e biserica unitq ‘n
dragoste !
Dragostea e legqtura
desqvkrwirii nu numai cu
Dumnezeu, ci wi cu toyi copiii lui
Dumnezeu, cu toyi cei nqscuyi din
nou. Am fost fqcuyi frayi, nqscuyi
prin acelawi Cuvknt dqtqtor de viayq
wi prin acelawi Duh Sfknt, puwi din
nou pe orbita ascultqrii ‘nscrisq
‘n Cuvkntul sfknt wi cqlquziyi de
acelawi Duh prin pustia vieyii spre
Canaanul ceresc. Avem toyi aceeawi
roadq binecuvkntatq, suntem
supuwi toyi lui Hristos Domnul,
‘mpqrtqwim aceeawi soartq aici ‘n
lume, purtqm aceeawi luptq wi ne
bucurqm de aceleawi biruinye ‘n
Hristos Domnul. Glorie Lui ! Totul
e datoritq legaturii dragostei.
Dragostea este legqtura de care
noi suntem responsabili. Apostolul
Pavel poruncewte aici frayilor din
Colose ca <mai presus de toate> ei
sq ‘mbrace dragostea. Ea nu e o
opyiune, ci o poruncq. Dragostea
este din partea lui Dumnezeu, dar
noi trebuie sq rqspundem zilnic la
dragoste cu dragoste. “mbrqcarea
cu dragoste era rqspunderea
bisericii din Colose, ei trebuiau
sq se ‘nveleascq ‘n ea, ca sq
poatq fi atrawi de Forya dragostei
dumnezeiewti. Fqrq dragoste, noi
suntem putregai. Wi putregaiul nu
este atras nici de cel mai puternic
magnet. Dar putregaiul din mine
invelit ‘n dragoste, face ca sq
fiu potrivit atracyiei dragostei
dumnezeiewti. Da, eu sunt
responsabil de aceastq legqturq cu
Domnul wi cu frayii mei.
“n Biserica rqscumpqratq a
Domnului, dragostea este cea care
lucreazq unitatea. Ea ne sudeazq
‘n Hristos Domnul wi noi cei puyini
sau mulyi - vorbind pe plan local
wi universal - devenim un bloc
monolit. Faptele firii pqmkntewti
sunt tqiate, ne-am dezbrqcat de
ele wi prin Duhul sfknt s-a ‘ntronat
‘n noi dragostea. <Dragostea nu
pizmuiewte, nu se laudq, nu se
umflq de mkndrie, nu se poartq
necuviincios, nu cautq folosul
squ, nu se mknie, nu se gkndewte
la rqu>. Acestea fiind lipsq, este
unitate deplinq Wi toatq atmosfera
din bisericq e mult binecuvkntatq,
e unitate, pace, armonie.
Dragostea este legqtura
desqvkrwirii care ne yine legayi de
Hristos Domnul ’n timpuri bune
wi ‘n timpuri grele, devastatoare.
Biserica Domnului a trecut wi
trece prin grele ‘ncercqri wi
crunte persecuyii. Unele pqreau
pustiitoare, dar credinciowii
urmawi ai Domnului au fost mai
mult deckt biruitori. Ei aveau o
putere nemaipomenitq. Cei mai
‘nfocayi duwmani ai Bisericii lui
Hristos nu au putut rupe aceastq
legqturq a desqvkrwirii. <Cine ne va
despqryi de dragostea lui Hristos ?>
- ‘ntreba apostolul Pavel, tocmai
‘ntr-o vreme de mari prigoane. Wi
tot el rqspunde: <Cqci sunt bine
‘ncredinyat cq nici moartea, nidci
viaya, nici ‘ngeri, nici stqpknirile,
nici puterile, nici lucrurile de acum,
nici cele viitoare, nici ‘nqlyimea,
nici adkncimea, nici o altq fqpturq
nu vor fi ‘n stare sq ne despartq de
dragostea lui Dumnezeu, care este
LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006
‘n Hristos Isus, Domnul nostru>
(Rom.8:37-39) Puternicq legqturq
este dragostea ! Credinciowii au fost
gata sq moarq sfkwiayi de fiare, arwi
de vii, rqstigniyi sau decapitayi, dar
nu s-au despqryit de Mkntuitorul wi
Domnul lor.
Prin Cuvkntul sfknt noi wtim
aceasta, slavq Domnului, dar ckyi
pqstori, ckte comitete, ckte biserici
cautq sq ‘mbrace azi aceastq
legqturq a desqvkrwirii ? Ckyi fac
studii deosebite ‘n privinya aceasta
? Wtim cq ‘nainte de Venirea
Domnului Isus vor fi vremuri de
mari prigoana El a zis: <Atunci
vq vor da sq fiyi chinuiyi wi vq vor
omor’; wi veyi fi ur’yi de toate
neamurile pentru Numele Meu.
Aunci mulyi vor cqdea...> Deci, El
‘nsuwi ne-a ‘nwtiinyat despre grelele
vremi ce vor urma. Wi e natural
sq ni se verifice de cqtre Antihrist
credinciowia noastrq fayq de
Mkntuitorul nostru. Unii presupun
cq vine Domnul Isus wi ‘i ia la El, ca
sq nu sufere. Dar El a precizat clar
cq vine <“ndatq dupq acele zile de
necaz> (Mat 24:24:29)
E bine sq nu restqlmqcim
Cuvkntul sfknt, ci sq-l luqm cum
este scris wi sq fim gata pentru
acele zile de necaz. E necesar
sq dqm o mai mare ‘mportanyq
<legqturii desqvkrwirii>.
O, Doamne, mqrewte ‘n noi, ‘n
biserica noastrq, aceastq dragoste !
UNITATE
Doi oameni care-L iubesc
pe Dumnezeu nu se pot ur’
unul pe celqlalt.
Cel pornit mereu pe
rqzboi cu alyii este foarte rar
‘n pace cu el ‘nsuwi.
Unul bate ‘n clapele
pianului wi face zgomot, altul
le mkngkie wi face muzicq.
Nimqnui nu i-ar trece prin cap
sq spunq cq pianul este de
vinq. Cam la fel stau lucrurile
wi cu viaya. Poyi trqi ‘n haos
sau ‘n armonie. Studiazq, ca
sq wti sq cknyi la pianul vieyii
wi vei rqspkndi ‘n jur melodii
fermecatoare. Dacq te vei
mulyumi sq cknyi fals, totul va
fi urkt ‘n jur. Viaya nu este nici
ea de vinq.
De multe ori <darul tqcerii>
este la fel de duhovnicesc ca
wi <darul limbilor>.
O dovadq de ‘nyelepciune
este wi sq fi ignorant ‘n
lucrurile care nu meritq sq le
yii minte.

 File de istorie
Martin Luther s-a nqscut la 10
noiembrie 1483 ‘n micul orqwel
Eisleben. Tatql lui wi ‘n mod deosebit
mama care era foarte pioasq, dar
superstiyioasq, l-au crescut ‘n
disciplina strictq a acelor timpuri,
imprimknd ‘n el multe superstiyii.
Unele din acestea l-au urmqrit
‘n timp ce lupta atkt de mult ‘n
cqutarea mkntuirii pentru sufletul
squ. Dupq o scurtq perioadq, dintr-o
wcoalq a <Frqyiei vieyii ‘n comun> din
Magdeburg, Luther a fost trimis la
wcoala din Eisenach, wcoalq pe care a
urmat-o ‘ntre 1498 wi 1501.
La wcoala ‘n care a fost trimis la o
vkrstq destul de fragedq, Luther a fost
tratat cu asprime wi chiar cu violenyq.
Atkt de mare era sqrqcia pqrinyilor
sqi, ‘nckt pentru a merge de acasq
la wcoalq ‘ntr-un oraw, a fost obligat
 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
Martin
Luther
pentru un wi intrq ‘ntr-o mqnqstire a ordinului
timp sq- augustin la Erfurt. Aici a fost ordinat
wi ckwtige ‘n 1507 wi a oficiat prima liturghie.
pkinea Tknqrul se awtepta sq gqseascq la
ckntknd mqnqstire modelul unei vieyi sfinte
din poartq wi acea pace a sufletului pe care o
‘n poartq cquta cu atkta ardoare, dar ‘n loc
wi deseori de acestea, avea sq descopere un
suferea de spectacol al dezordinei de tot felul.
foame. Luther era ‘ncq un fiu devotat al
La vkrsta bisericii papale wi n-avea nici mqcar
de 18 ani de gknd cq s-ar putea schimba
a intrat la vreodatq.
universitatea Dumnezeu, ‘n providenya Sa,
din Erfurt. l-a condus sq viziteze Roma. A fqcut
Aici a studiat cqlqtoria pe jos, gqzduind la mqnqstiri
latina la ‘n drumul lui. La o mqnqstire din
nivelul ‘nalt Italia s-a umplut de uimire la vederea
wi filosofia bogqyiei, luxului wi mqreyiei de acolo.
lui Aristotel “nzestrayi cu venituri princiare,
sub influenya cqlugqrii locuiau ‘n apartamente
unor splendide, ‘mbrqcayi ‘n robe bogate
profesori wi foarte costisitoare wi hrqniyi la
care urmau mese fastuoase. Mintea i s-a ‘ncurcat.
ideile “nflqcqrarea temperamentului squ
nominaliste l-a fqcut sq-wi ‘mplineascq datoria
ale lui ‘ntocmai, chiar sq exagereze asprimea
{illiam Oc\ham. Astfel studiile regimului impus tinerilor cqlugqri.
filosofice din Erfurt l-au fqcut
“nfricowat cq va sta ‘n faya
conwtient de nevoia ‘ntervenyiei divine judecqyii divine a strigat ca apostolul
pentru ca omul sq cunoascq adevqrul
Pavel: <Nenorocit om ce sunt, cine mq
spiritual wi sq fie mkntuit. va scqpa de acest trup de moarte>?
De remarcat este faptul, cq ‘ntr-o
(Romani 7: 24 )
zi, pe cknd cerceta cqryi din biblioteca Ideile ‘ntunecate wi superstiyioase
universitqyii, Luther a descoperit o
cu privire la religia care era atunci
Biblie latinq. O astfel de carte nu mai ‘n circulayie ‘l umpleau de teamq.
vqzuse niciodatq. Nu wtia mqcar nici
Se culca seara cu o inimq amqrktq,
de existenya ei. Acum, pentru prima privind cutremurat la un viitor
oarq vedea Cuvkntul lui Dumnezeu
‘ntunecat, wi era ‘ntr-o groazq
‘ntreg. Plin de teamq wi uimire, s-a continuq la gkndul cq Dumnezeu ar
‘ndreptat spre paginile ei sfinte; cu
fi un judecqtor aspru, necruyqtor, un
inima care-i bqtea mai tare wi mai tiran crud wi nu un tatq ceresc plin de
repede citea cuvintele vieyii, oprindu-
bunqtate.
se din cknd ‘n cknd pentru a exclama: Pknq la un timp avusese
<O, dacq mi-ar da Dumnezeu o carte
convingerea cq acele chinuri pe care
ca aceasta.> le ‘ndura ‘n viaya de cqlugqr, vor
“n urma unei ‘ntkmplqri din iulie
constitui un mare merit ‘naintea
1505 el se decide sq se facq cqlugqr lui Dumnezeu wi cq acestea vor fi
de ajuns ca sq ckwtige cerul. Totuwi, propunerile cu bucurie, recunoscknd de teze ‘n care condamna abuzurile
convingerea aceasta nu a putut ‘n ele glasul lui Dumnezeu. Dar sistemului cu indulgenye wi chema
astupa prqpastia deschisq din sufletul mulyimile iubitoare de pqcat wi la o dezbatere asupra subiectului.
squ. “n culmea confuziei, superiorii superstiyioase se ‘ngrozeau cknd El a contestat faptul cq papa ar fi
i-au luat Biblia wi i-au recomandat sq ‘nwelqciunile care le liniwtiserq autoritatea supremq ‘n domeniul
citeascq o serie de cqryi, care aveau temerile erau demascate. credinyei wi al moralei wi utilitatea
sq-i sporescq nedumerirea. Totuwi, De acum ‘nainte, Luther luptq sacramentelor fqrq credinyq.
aici ‘n mqnqstire, Domnul i-a deschis pentru scoaterea adevqrului la “n 1520, Luther s-a hotqrkt
ochii, gqsind ajutor ‘n sfaturile suprafayq. Desigur cq acest lucru sq aducq problema la cunowtinya
piosului Staupitz, vicarul general al era foarte greu, pentru cq papa avea poporului german prin publicarea a
ordinului, care l-a ‘ndemnat sq se autoritate absolutq asupra bisericii trei browuri <Discursul cqtre nobilimea
‘ncreadq ‘n Dumnezeu wi sq studieze romano-catolice, relayia ‘ntre bisericq germanq>, <Robia Babilonianq> wi
Biblia. wi stat fiind strkns legatq. <Despre libertatea crewtinului>. El
“n iarna anului 1510-1511 a “n 1517 Tetzel, vicleanul agent a atacat serios teologia bisericii
fost trimis la Roma cu probleme ale al arhiepiscopului Albert, a ‘nceput romano-catolice. Cum ?
ordinului cqlugqresc. Acolo a vqzut sq vkndq indulgenye la }üterboc\, “n iunie 1520, papa Leon al X-lea
corupyia wi luxul Bisericii Romane wi lkngq {ittenberg, acestea indicknd emite bula <Exurge Domine> care
wi-a dat seama de nevoia de reformq. urmqtorul lucru: cq cel ce cumpqrq a adus excomunicarea lui Luther.
Aceasta a fost punctul decisiv al indulgenya nu mai trebuia sq se Cqryile lui de asemenea au fost arse
hotqrkrii pentru reformq. pocqiascq, deoarece indulgenya dqdea la Colonia. Dar Luther nu s-a lqsat
“n acest timp a vizitat multe iertare completq de pqcat. Chiar mai prejos wi a ars bula papei Leon ‘n
biserici wi numeroase relicve din fiecare zornqit al banului introdus public la 10 decembrie 1520. Atunci
Roma. A fost wocat de neseriozitatea ‘n cutia lui Tetzel ‘nsemna un suflet intervine Carol al V-lea, noul ‘mpqrat,
preoyilor italieni, care puteau oficia scos din purgatoriu wi introdus ‘n convocknd dieta imperialq la {orms.
ckteva liturghii ‘n timp ce el oficia ‘mpqrqyia lui Dumnezeu. Luther trebuia sq aparq pentru a da
una singurq. Acest fapt a fost scknteia care socotealq de vederile lui.
“n 1511, Luther a fost transferat a determinat ‘nceputul Reformei: Luther era convocat ‘naintea
la {ittenberg. Dupq un an devine Luther wi adepyii lui, ‘n credinya nouq Dietei. Prinyul Frederic, electorul
profesor de teologie, primind gqsitq, nu au fost de acord cu acest Saxoniei, cere sq i se asigure lui
diploma de doctor ‘n teologie. Wi-a sistem murdar wi el s-a hotqrkt sq Luther un bilet de liberq trecere, ca
menyinut aceastq funcyie de profesor protesteze ‘n mod public. sq poatq apqrea ‘naintea tribunalului
‘n teologie pknq la moarte. Tot ‘n “n 31 octombrie 1517, pe cknd judecqtoresc. Atenyia tuturor era
acest timp, cercetknd Biblia a ajuns la papa Leon al X-lea era capul bisericii ‘ndreptatq acum spre adunarea
concluzia ‘ndreptqyirii prin credinyq. romano-catolice wi Carol al V-lea, statelor germane care urmau sq fie
El a ‘nceput sq yinq prelegeri asupra ‘mpqratul Sfkntului Imperiu Roman, reunite la {orms. Consiliul dietei
cqryilor Bibliei ‘n limba nayionalq, Luther wi-a afiwat pe uwa Bisericii a cerut ca Luther sq aparq ‘naintea
apoi a ‘nceput sq studieze limbile ‘n castelului din {ittenberg cele 95 lui. O datq cu chemarea i-a fost dat
care a fost scrisq Biblia iniyial. Timp
de doi ani, a yinut prelegeri despre
Psalmi, apoi alyi doi ani despre
Romani wi mai tkrziu despre Galateni
wi Evrei.
“ntre anii 1512-1516, ‘n timp ce
pregqtea aceste prelegeri wi-a aflat
liniwtea sufleteascq pe care nu o
gqsise ‘n ritualuri, ‘n acte de ascetism
sau ‘n faimoasa <Teologie germanq> a
misticilor.
Citind Romani 1:17, a ajuns la
convingerea cq numai credinya ‘n
Christos putea ‘ndreptqyi pe cineva
‘n faya lui Dumnezeu. De atunci
‘nainte, <sola fide> sau ‘ndreptqyirea
prin credinyq, <sola scriptura>, ideea
cq Scriptura este singura autoritate
pentru pqcqtowi care cautq mkntuirea
wi <sola grayia> adicq numai harul
ca bazq a ‘ndreptqyirii, au devenit
principalele puncte ‘n sistemul lui
teologic.
Tezele lui au atras atenyia
generalq. Ele erau citite, recitite wi
repetate ‘n toate pqryile. Prin aceste
teze se aratq cq puterea de a garanta
iertarea pqcatelor wi ‘ndepqrtarea
pedepsei n-a fost niciodatq
‘ncredinyatq papei wi nici unui alt om.
Mulyi catolici devotayi, care
vqzuserq wi deplknseserq nelegiuirea
care domnea ‘n bisericq, citeau

LUMINQTORUL - Noiembrie 2006 

 Cqryile lui Luther au fost awezate pe o masq, ‘naintea lui wi i-au poruncit sq se dezicq de ele. Luther le-a cerut timp de gkndire
pknq a doua zi, cknd a rostit memorabilele cuvinte: :
<Nu mq puteyi convinge deckt prin Scripturq wi prin rayiune - nu cred ‘n autoritatea omeneascq a popilor wi a Cociliului pentru cq eie
s-au contrazis de multe ori. Conwtiinya mea este roaba Cuvkntului lui Dumnezeu. Nu pot wi nu vreau sq mq dezic de ceea ce am
afirmat, cqci a face ceva ‘mpotriva conwtiinyei nu este nici ‘nyelept wi nici drept. Aici stau wi nu pot altfel! Doamne ajutq!

wi un bilet de trecere, asigurkndu-
i ‘napoierea ‘ntr-un loc sigur.
Prietenii lui Luther erau ‘ngroziyi wi
mkhniyi, cunoscknd prejudecqyile
wi ura ‘mpotriva lui. Ei se temeau
cq biletul de liberq trecere nu va
mai fi respectat wi au stqruit de el
sq nu-wi punq viaya ‘n primejdie.
El le-a rqspuns: <Papiwtii...doresc
condamnarea wi moartea mea. Dar
lucrul acesta nu conteazq. Rugayi-vq
nu pentru mine ci pentru Cuvkntul lui
Dumnezeu. Christos ‘mi va da Duhul
Squ pentru a ‘nvinge pe slujitorii
rqtqciyi. “i dispreyuiesc prin viaya mea
wi ‘i voi birui prin moartea mea. Ei mq
vor forya sq retractez; wi iatq care va fi
a cqzut peste adunarea ‘nyesatq de
oameni. Apoi un slujitor imperial
s-a ridicat wi arqtknd cqtre o colecyie
de scrieri a lui Luther, a cerut ca
reformatorul sq rqspundq la douq
‘ntrebqri: dacq le cunoawte ca fiind
ale lui wi dacq este gata sq retracteze
pqrerile pe care le avansase ‘n ele.
Luther a rqspuns: <Nu-mi pot supune
credinya nici papei wi nici conciliilor.
Aici stau, wi nu pot face altfel. Awa
sq-mi ajute Dumnezeu. Amin!>.
Astfel a rqmas acest bqrbat drept pe
temelia cea sigurq a Cuvkntului lui
Dumnezeu.
L-au lqsat sq plece dupq acestea,
crezknd cq pe drum ‘l va ucide cineva.
Deci Luther, timp de aproape un an, a
continuat sq vesteascq wi sq mustre pqcatele
wi rqtqcirile timpului.
Dumnezeu a retras pe slujitorul Squ de
pe arena vieyii publice, nu numai pentru
a-l feri de mknia duwmanilor, sau pentru
a-i asigura un timp de liniwte ca sq scrie.
“n singurqtatea wi obscuritatea acestei
ascunzqtori din munyi, Luther a fost departe
de sprijinul omenesc wi ‘ndepqrtat de lauda
lumii. “n felul acesta a fost salvat de mkndrie
wi de ‘ncrederea ‘n sine care vin odatq cu
succesul.
Prin suferinyq wi umilire a fost pregqtit
din nou sq urce ‘n deplinq siguranyq pe
culmile ameyitoare pe care fusese adesea
‘nqlyat. Ultimii ani ai vieyii lui Luther au fost

rqspunsul meu: <Am spus mai ‘nainte
cq Papa era vicarul lui Christos; acum
susyin cq el este duwmanul Domnului
nostru Isus Christos>.
Luther este ‘nsoyit de trimiwii
imperiali wi trei prieteni intimi de-
ai lui. Dar un bun colaborator de-al
squ pe nume Melanchton a dorit
Martin
Dar prietenii lui Luther ‘l rqpesc pe
drumul de ‘ntoarcere la {ittenberg
wi-l aduc la castelul {artburg unde va
rqmkne pknq ‘n anul 1522.
Dupq focul wi tumultul luptei,
Luther s-a bucurat pentru o vreme
de odihnq. “n acelawi timp ‘ndeplinea
zilnic lucrqri mai mari deckt pqrea
marcayi de ezitqri wi tulburqri, dar care nu
umbresc aceastq mqreayq lucrare pe care
Dumnezeu a ‘nfqptuit-o prin robul squ.
Luther a murit ‘n anul 1546, lqsknd
miwcarea luteranq sub conducerea lui
Melanchton. Reforma a purtat ‘n ea lumina
necesarq trezirii spirituale din veacurile care
preced, ‘ntorcknd privirea spre simplitatea

sq meargq wi el. Luther ‘l refuzq
categoric, pentru cq Melanchton urma
sq-i continue reforma.
Ajuns la {orms, o mulyime
imensq s-a ‘ngrqmqdit la poryi pentru
a-i ura bun venit. A doua zi, Luther
este somat sq se prezinte ‘naintea
dietei. A fost condus chiar ‘n faya
tronului ‘mpqratului. O tqcere adkncq
Luther
posibil sq ‘ndeplineascq un om. Pana crewtinismului primar awa cum ‘l gqsim ‘n
sa nu trkndqvea. Cuvknt.
“n timp ce duwmanii se felicitau <Sola Scriptira, sola fide, sola grayia>,
cq fusese adus la tqcere, de sub pana sunt wi astqzi bazele adevqrului.
lui continuq sq iasq o serie de browuri,
circulknd ‘n toatq Germania. El a
mai fqcut un lucru foarte important
pentru concetqyenii lui, traducknd
Noul Testament ‘n limba Germanq.

 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
“n cqutarea adevqratei
Biserici Apostolice
Ce ar trebui sq wtie Evanghelicii despre
Ortodoxismul Rqsqritean
Pentru ’nyelegerea realitqyilor
’n care s-a dezvoltat crewtinismul
’n Romknia este necesar sq arqtqm
originea Bisericii Ortodoxe wi
evoluyia ei specificq ’n doctrinq wi
practicq. Trebuie sq recunoawtem cq
majoritatea populayiei din Romknia
nu wtie prea clar <ce, cum wi de ce?>
este cu Biserica Ortodoxq romknq.
Vom da la ’nceput cuvkntul
istoricilor wi-i vom ruga sq ne prezinte
un rezumat analitic al acestei miwcqri
crewtine istorice.
(Datele de mai jos au fost
extrase din <Enc]clopedia
Britanica>, <Compton Enc]clopedia>,
<Encarta Enc]clopedia>, <All
God^s People> de David L. Smith,
<Adevqrata credinyq> de Iosif
Yon, <Legea strqmoweascq, vqzutq
wi descrisq de istoricii romkni cei
mai de seamq wi de profesorii de la
facultqyile de teologie ortodoxq>, de
N. V. Pantea)
LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006
O PREZENTARE ISTORICQ
<Biserica Ortodoxq Rqsqriteanq>,
cu numele ei oficial de Biserica
Ortodoxq Catolicq Rqsqriteanq, dar
cunoscutq wi sub titulatura de biserica
Greco-Ortodoxq, este una din cele trei
grupqri doctrinare wi administrative
din sknul crewtinismului european.
Aderenyii ei trqiesc astqzi ’n Balcani,
’n Orientul Mijlociu wi ’n Rusia.
Termenul <ortodox> (cu
semnificayia de <’nvqyqtura cea
dreaptq> sau de <adevqrata credinyq>
’n limba greacq) implicq o deosebire
polemicq cu alte grupqri crewtine,
fayq de care, ortodoxia se pretinde
pqstrqtoarea exclusivq a ’nvqyqturii
apostolice nealterate.
Origine wi specific
Ca origine, Biserica Rqsqriteanq
se trage din acelawi crewtinism istoric
al primelor trei secole wi, ’n teologie,
recunoawte chiar aceleawi wapte
sacramente ca wi biserica romano
catolicq.
Schisma dintre Catolicismul
Apusean wi Catolicismul Ortodox
Rqsqritean (anul 1054) nu s-a produs
din motive neapqrat teologice, ci
din cauza unor factori culturali wi
politici. Roma nu i-a putut ierta
niciodatq lui Constantin faptul cq a
mutat capitala imperialq la Bizany
(Bizantium), pe care l-a numit
ulterior Constantinopol, <orawul lui
Constantin> (din 1930, orawul se
numewte Istambul).
Teodosius I, urmawul lui
Constantin la tron, a fost ultimul
Cezar care a domnit peste ’ntreg
Imperiul Romano-Catolic. Dupq
moartea sa (395), imperiul a fost
’mpqryit ’ntre fiii sqi, Arcadius (la
17 ani) a primit stqpknire peste
jumqtatea Rqsqriteanq a Imperiului,
iar Honorius (la 10 ani) a fost
awezat la Milan sq domneascq peste
jumqtatea lui Apuseanq. Aceastq
<despqryire> care trebuia ’n ochii
contemporanilor sq fie doar
vremelnicq, a devenit definitivq.
“ncepknd cu secolul IV, aceste
douq jumqtqyi s-au ’ndepqrtat
continuu una de cealaltq. Imperiul

 Roman de Apus s-a prqbuwit sub
presiunea invaziilor barbare din
secolul V. “n lipsa unui ‘mpqrat,
papa de la Roma, care wi pknq atunci
se bucurase de o anumitq poziyie
prioritarq ’n autoritatea exersatq
asupra patriarhatelor crewtine, s-a
trezit singurul mowtenitor al wi awa
mult diminuatei autoritqyi imperiale.
Imperiul Roman de Rqsqrit a mai
stat ’n picioare ’ncq aproximativ
o mie de ani, sub forma a ceea ce
istoricii numesc <Imperiul Bizantin.>
Patriarhul Constantinopolului,
capitala imperialq, s-a ridicat
deasupra celorlalyi patriarhi regionali
wi, ca un <primus inter pares> (cel
dintki dintre mai mulyi egali) a
devenit capul ecumenic al Bisericii.
Totuwi, ca supus cetqyenesc ’n faya
’mpqrayilor imperiali cu puteri
depline, acest patriarh nu wi-a asumat
niciodatq o autoritate independentq
asemqnqtoare papei de la Roma.
Chiar wi astqzi, supunerea patriarhilor
fayq de autoritatea politicq a nayiunii-
stat este o caracteristicq bizantinq.
Ambiyia lui Carol cel Mare
(Charlemagne) de a reface ’n secolul
IX integritatea Imperiului Roman
de altqdatq a dus la primul conflict
deschis dintre cele douq biserici.
Carol cel Mare a vrut sq reaweze Roma
’n primatul de capitalq Imperialq wi
sq refacq <Sfkntul Imperiu Romano-
Catolic>. Pentru a ’ntoarce simpatiile
tuturor crewtinilor spre scaunul papal
de la Roma, Carol cel Mare a cerut
<episcopilor> apuseni sq gqseascq
<un nod ’n papurq> patriarhului de
la Constantinopole wi sq-l declare
<eretic.>
Incapabili sq gqseascq ceva de
esenyq, episcopii s-au agqyat de
mici diferenye de limbaj doctrinar
wi de liturghie. Astfel, faptul cq
’n mqrturisirea de crez a bisericii
Rqsqritene era scris cq <Duhul Sfknt
purcede de la Tatql> (numai), nu
<de la Fiul wi de la Tatql> (filio`ue)
cum scria ’n mqrturisirea bisericii
Apusene a devenit principalul <cap
de acuzare.> Un al doilea mqr al
discordiei a fost data la care se
sqrbqtorea Pawtele, iar un al treilea:
dacq pkinea de la Cinq trebuie sq fie
dospitq sau nu.
Astfel de <diferenye>
ireconciliabile au cauzat ’n anul
1054 o <excomunicare reciprocq>,
semnatq de Papa Leo al X-lea wi
de Mihai Cerularius, patriarhul
Constantinopolului. Aceastq <afurisire
reciprocq> s-a menyinut pknq ’n anul
1965. Infama cruciadq <a IV-a> din
anul 1204, prin care crewtinqtatea
apuseanq a cucerit Constantinopolul,
l-a ’nlqturat pe ’mpqratul bizantin
wi a awezat ’n locul lui pe tron un
patriarh latin aservit papei. Ea a
cauzat ’n crewtinqtatea rqsqriteanq un
10
resentiment adknc care a zqdqrnicit
de atunci toate ’ncercqrile de
’mpqcare.
Captivitatea musulmanq
Dupq apariyia lui Mahomed
wi miwcarea de cucerire a lumii
mediterane, Biserica Ortodoxq,
ca ramurq orientalq a Imperiului
fost roman a intrat sub presiunea
expansionistq a islamului. Iatq ce a
scris despre aceastq situayie Mihai
Maxim, ‘n cartea sa <Yqrile Romkne
wi “nalta Poartq>, Bucuresti, 1993, p.
169:
„“ncq de la ‘nceputul cuceririi
islamice, awa-numitele <popoare
ale Cqryii> (crewtinii wi evreii) au
fost considerayi <dhimmi> (‘n unele
lucrqri, termenul este redat, datoritq
transcripyiei arabe, sub forma
de <zimmi>), ceea ce ‘nseamna
<protejayi>. Statutul juridic al
acestora este stabilit de awa-numitele
Ordonanye sau Prescripyii ale lui
Umar, care prezintq textul unei
‘nyelegeri dintre crewtini wi calif.
Multq vreme s-a crezut cq referirea
privewte pe Umar I, cel de-al doilea
calif patriarhal. Totuwi, cercetqrile
mai noi au stabilit cq <nu avem de-a
face cu un text autentic (...), ci cu o
sistematizare, cu un rezumat tkrziu al
obligayiilor nemusulmanilor, ‘n speyq
ale crewtinilor, rezumat alcqtuit nu ‘n
timpul lui Umar I ibn el-|hattab (634-
644), ci paryial la sfkrwitul secolului
al VIII-lea wi, ‘n cea mai mare parte,
‘n secolul al IX-lea, dar ‘n temeiul
unor practici wi proceduri mai vechi
wi atribuite celui de-al doilea urmaw
- calif al lui Muhammad, pentru
a-i conferi mai multq autoritate wi
prestigiu>.
<Noi (crewtinii) ne-am angajat
fayq de dvs. la urmqtoarele: sq plqtim
‘ndatq jiziya wi sq fim umiliyi; de acum
‘nainte sq nu mai construim ‘n orawele
noastre wi nici ‘n ‘mprejurimile lor
nici mqnqstiri, nici biserici, nici case
patriarhale, nici schituri; nu vom
mai repara lqcawurile noastre de cult,
care se vor afla ‘n ruinq wi nici casele
noastre, care se gqsesc ‘n cartierele
musulmane (...). Nu vom predica
defel altora legea noastrq wi nici nu
vom chema pe nimeni la ea, dar nu
vom ‘mpiedica pe nimeni dintre ai
nowtri sq ‘mbrqyiweze islamul, dacq
aceasta ‘i va fi vrerea. “n public, ‘i
vom trata pe musulmani cu cinste wi
considerayie wi ne vom ridica de pe
locurile noastre, dacq ei vor dori sq
se aweze. Nu ne vom asimila deloc lor
‘n ceea ce privewte vewmintele, nici
turbanul, nici ‘ncqlyqrile wi nici ‘n felul
de tundere sau aranjare a pqrului
(...).
Ne vom rade doar pqryile
anterioare ale capului wi vom pqstra
aceleawi forme ale vewmintelor
noastre ca ‘n trecut (...). Vom face sq
nu se vadq crucile noastre pe biserici
wi la ceremonii, nici cqryile noastre
sfinte, pe nici una dintre strqzile
frecventate de musulmani wi nici ‘n
pieyele lor (...). ‘n bisericile noastre
nu vom trage clopotele, deckt foarte
‘ncet, wi nu vom ridica deloc vocea
la rugqciune wi la ckntqrile noastre
religioase, cknd un musulman va
fi de fayq. Vom face sq nu se audq
deloc bocetele, cknd ne petrecem
moryii; nu vom yine ‘n mknq pe stradq
lumknqri aprinse; nu ne vom aduna
‘mpreunq ‘ntr-un cartier musulman,
nici ‘n prezenya musulmanilor; nu
ne vom ‘ngropa moryii ‘n apropierea
cartierelor musulmanilor, nu vom lovi
niciodatq un musulman (...). Acestea
sunt condiyiile la care am subscris noi
toyi wi membrii neamului nostru wi
‘n schimbul cqrora am primit aman
(<iertare>). Dacq vom ‘ncqlca vreuna
din aceste condiyii, acceptate de noi,
atunci musulmanii nu vor mai avea
nici o obligayie de respectat fayq de
noi wi le va fi ‘ngqduit wi permis sq
ne trateze ca pe rqzvrqtiyi wi rebeli.>
(Ibidem, p.169-171).
Aceastq tristq realitate care a
durat aproape un mileniu explicq de
ce Biserica Ortodoxq de astqzi este
unica familie crewtinq fqrq o miwcare
misionarq wi fqrq o tradiyie scolasticq
corespunzqtoare. Pentru un amar
de vreme, Biserica rqsqriteanq a fost
ocupatq numai cu ... supravieyuirea.
Un patriarh ... reformat!
O relayie mai pawnicq a existat
’ntre Biserica Ortodoxq Rqsqriteanq
wi reprezentanyii protestantismului.
“n anul 1573 a ’nceput un schimb
de idei ’ntre Protestantism wi
Ortodoxie. Un grup de ’nvqyayi
luterani din Tubingen a fost invitat
la Constantinopol. Wtiind-o advesarq
a Romei, protestanyii au sperat
sq aducq Biserica Rqsqriteanq la
principiile Reformei. “n discuyiile
purtate cu patriarhul Ieremia al II-lea,
ei i-au ’nmknat o copie a Mqrturisirii
de credinyq de la Augsburg wi o
colecyie de predici ale lui Luther.
Reprezentanyii Bisericii Ortodoxe
cqutau ’nsq mai degrabq o unire ’n
scopuri de dominayie politicq, deckt
o dezvoltare doctrinarq. Cknd cea
dintki s-a dovedit nerealizabilq,
Ieremia al II-lea a publicat o serie de
<Rqspunsuri> (1576, 1579 wi 1581),
reafirmknd poziyia tradiyionalq
a Bisericii Ortodoxe ’n probleme
legate de <autoritatea eclesiasticq
a scrierilor patristice, cele wapte
sacramente, rugqciunea pentru moryi
wi rugqciunile ’ndreptate Mariei wi
sfinyilor.>
Din toate articolele <Mqrturisirii
de credinyq> de la Augsburg,
Ieremia al II-lea nu a acceptat deckt
importanya sinoadelor ecumenice
wi faptul cq preoyii se pot cqsqtori.
Dewi relayiile dintre ortodoxie wi
protestantism n-au mai continuat
cu aceeawi intensitate pe vremea
lui Ieremia, ele au fost ’ntotdeauna
politicoase wi lipsite de orice ’ncercare
de constrkngere.
Ideile din documentele reformate
Lutherane l-au influenyat foarte mult
’nsq pe Ciril Lucaris (1572-1638),
care a ajuns primul, wi pknq acum
singurul, patriarh <reformat> al
ortodoxiei!
Ciril Lucaris a fost un preot grec
pe care persecuyiile declanwate de
Romano-Catolici asupra ortodocwilor
din Polonia l-au fqcut sq se umple
de o aversiune ne’mpqcatq fayq
de scaunul papal. Cknd a devenit
patriarh al Constantinopolui, Ciril
wi-a dedicat toate eforturile pentru
contracararea tuturor influenyelor
romano-catolice din teritoriile
imperiului otoman. Pentru aceasta,
el a cerut wi cqpqtat ajutorul
ambasadelor yqrilor protestante
din Constantinopol wi a solicitat
suport teologic din partea miwcqrii
calviniste. “n 1629, Ciril a publicat
<Confesiunile> sale, o culegere
de articole doctrinare cu un ton
reformat foarte pronunyat. Ele
afirmq autoritatea Scripturii asupra
Bisericii, neagq infailibilitatea
bisericii, acceptq doar cele douq
sacramente la care se opriserq
wi reformatorii: Botezul wi Cina
Domnului wi neagq cu desqvkrwire
noyiunile de transubstanyiere wi
purgatoriu. Domnia lui Ciril ca
patriarh al bisericii a fost zbuciumatq,
el fiind depus wi reawezat ’n slujbq
de nu mai puyin de cinci ori. “n final,
Ciril o fost omorkt de mawinayiile
politice wi a fost spknzurat (<mazilit>)
de turci. Sub presiunea autoritqyilor
din Imperiul otoman, care nu doreau
o unire cu Europa apuseanq, ci
cucerirea ei prin foryq wi dictat, toate
sinoadele ecumenice ale Bisericii
Ortodoxe dintre anii 1638 wi 1691
au condamnat cu tqrie <confesiunile>
calviniste ale lui Ciril Lucaris. Se
punea astfel capqt uneia dintre
puyinele miwcqri de <reformq> din
sknul Bisericii Ortodoxe Rqsqritene.
De unde a apqrut limba liturgicq
slavonq?
Faimowii misionari bizantini,
Ciril (827-869) wi Metodius (826?-
884), au tradus Biblia wi liturghia ’n
limba slavonq (aprox. 864) wi le-au
LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006
folosit ca instrument de <convertire>
a popoarelor slave. Bulgarii, popor
de etnie turcq, s-au ’ncrewtinat la
864 wi au fost <slavicizayi> ’n mod
treptat. Ruwii, au fost ’ncrewtinayi ’n
anul 988 wi au rqmas sub jurisdicyia
patriarhului de la Constantinopol
pknq ’n 1219.
Ciril wi Metodius au fost frayi de
corp, nqscuyi ’n Tesalonic, Grecia.
Din cauza specificului lucrqrii
lor, li s-a dat numele de <apostoli
ai slavilor.> Ei au fost trimiwi de
Bizany sq evanghelizeze o ramurq
a tqtarilor, \azarii, un popor care
tolera toate religiile, dar al cqrui
domnitor practica iudaismul. Mai
tkrziu, Ciril wi Metodius s-au dus
’n Moravia (Slovacia de astqzi), la
cererea fqcutq de dregqtorul local
cqtre ’mpqratul bizantin Mihaiel.
Ciril a pus bazele alfabetului <cirilic>,
s-a apucat sq traducq Biblia ’n limba
slavilor wi a alcqtuit o liturghie ’n
slavonq. Intrigat de aceastq invazie
ortodoxq ’n teritoriile Europene
apusene, papa Nicolas I le-a poruncit
celor doi sq se ’nfqyiweze ’n faya
scaunului papal. Pknq sq ajungq ei
’nsq la Roma, Nicolas I a murit, iar
urmawul lui, Adrian al II-lea, ignorant
’n polica imperialq, s-a pripit wi a
aprobat <liturghia slavonq.> Ciril a
murit la Roma. Metodius s-a ’ntors
’n Moravia wi, ca o recunoawtere a
lucrqrii lui misionare a fost numit
’n anul 869 arhiepiscop. Ironia este
cq ’n anul 1881, Ciril wi Metodiu
au fost <canonizayi> ca <sfinyi> de
papa Leo al XII-lea. Numele lor este
sqrbqtorit ’n ziua de 14 Februarie ’n
calendarul catolic wi ’n ziua de 11 Mai
’n calendarul ortodox.
PQTRUNDEREA ORTODOXIEI
“N ROMKNIA
Probabil cq cea mai wocantq
afirmayie pe care trebuie sq o
facem este cq <Romknia nu a fost
ortodoxq deckt din secolul IX, cknd,
sub influenya Imperiului Bulgar,
catolicismul a fost treptat ’nlocuit cu
<ortodoxia.>
“n excelenta sa carte <Credinya
adevqratq>, Iosif Yon aratq cum s-a
’ntkmplat aceastq schimbare wi care
au fost efectele ei asupra poporului
romkn. Autorul citeazq intensiv din
cartea <Legea strqmoweascq, vqzutq wi
descrisq de istoricii romkni cei mai de
seamq wi de profesorii de la facultqyile
de teologie ortodoxq.> Cartea a
apqrut prima datq ’n Romknia ’n
1934, iar apoi a fost retipqritq ’n
1968 la Roma wi ’n 1985 la Munchen.
Cu ’ndemnul de a cquta wi citi cartea
lui Iosif Yon, ne vom mqrgini aici sq
citqm doar ckteva din excelentele ei
pasaje:
<... dacq am fi exigenyi cu noi
’nwine wi cu adevqrul, am spune cq
<legea strqmoweascq> a romknilor a
fost religia romano catolicq.
Formarea noastrq ca neam wi
dezvoltarea noastrq spiritualq wi
culturalq de douq mii de ani ’ncoace
au fost determinate de evenimente
istorice pe care nu noi le-am iniyiat, ci
cqrora le-am fost victime.
Unul dintre evenimentele istorice
nenorocite care ne-au afectat ’n
mod radical, dknd o nouq structurq
gkndirii wi trqirii noastre spirituale,
a fost o cucerire strqinq (una din
multele!), wi anume: cucerirea
bulgarq. Stqpknirea bulgarq a fost
cea care ne-a obligat sq ne schimbqm
religia.
Bulgarii s-au crewtinat ’n anul
864. Dupq crewtinare, ei au oscilat
ckyiva ani ’ntre Roma wi Bizany. “n
cele din urmq, ’n anul 870 ei au
decis sq se asocieze cu Bizanyul wi
sq accepte ritul ortodox. Ckyiva ani
mai tkrziu, au decis sq introducq ’n
biserici, ’n locul limbii grecewti, limba
slavonq. Fiindcq romknii se aflau sub
stqpknirea imperiului bulgar, automat
s-a introdus wi ’n bisericile lor ritul
bizantin wi limba slavonq.
Revenind la lucrarea <Scurtq
istorie a Bisericii Romkne>, iatq ce
scrie episcopul greco catolic Ioan
Ploscaru:
<Dupq constituirea celor douq
Principate (Yara Romkneascq
wi Moldova) patriarhii de la
Constantinopol s-au grqbit sq le aducq
sub ascultarea lor. Astfel, ei trimit pe
grecul Iachint Cristopulos cu titlul de
Mitropolit al Ungro-Vlahiei (Moldova,
Muntenia wi Ardeal) cu sediul la
Curtea de Argew (1359), apoi la
Tkrgoviwte wi ’n urmq la Bucurewti. Awa
‘ncepe wirul de mitropoliyi greci din
yqrile Romkne, iar ’n biserici se citea
pe slavonewte, adicq se bolborosea
(boscorodea).
<Boscorodirea> s-a ‘mpqmkntenit
deoarece preoyii nu wtiau slavonewte,
dar de teama tqierii limbii, au
11
 ’nceput sq imite limba slavonq prin
emiterea de sunete asemqnqtoare.
Preoyii nu wtiau, de multe ori, ’n
slavonewte deckt <Tatql nostru> wi,
mai rar, <Crezul>, restul slujbelor era
boscorodit.
La sfkrwitul sec.XIV, turcii ocupq
Bulgaria wi Serbia, distrugknd
mqnqstirile. O mulyime de cqlugqri
se refugiazq ’n yqrile Romkne. Aici, ei
’ntemeiazq primele mqnqstiri: Vodita,
Tismana, Prislopul, Cotmeana etc.
“n Moldova, cea mai veche
bisericq este atribuitq lui Bogdan
Voievod, la Rqdquyi, iar ‘n Ardeal cea
de la Peri (Maramurew).
Acewti cqlugqri ’ncep sq
caligrafieze texte biblice ’n limba
slavonq, ’mpodobindu-le cu chenare,
legate ’n piele, cu catarame de aur
sau argint, iar pe copertq erau sqpate
chipuri de sfinyi sau ’ngeri. Awa au
fost: Codicele Voroneyean, Pslatirea
Voroneyeanq, Pslatirea Hurmuzachi wi
altele. Dar aceste manuscrise, lucrate
cu artq wi migalq, erau pqstrate cu
mare grijq wi ’ncuiate, astfel cq le
putem numi mai degrabq obiecte
de muzeu, cqci ’n afarq de ckyiva
cqlugari, nimeni nu le putea folosi.
Dacq ne gkndim cq ’n acea vreme
mulyi boieri wi chiar domnitori nu
wtiau scrie wi nici citi, iar preoyii
<boscorodeau>... ne ‘ntrebqm: Ce
pregqtire religioasq putea exista?
Mitropolitul grec, Matei al Mirelor,
scrie: <”n acest timp, preoyii nu prea
wtiau nici sq boteze copiii, nici sq
liturghiseascq. Cknd aud de cununie
wi de maslu se minuneazq! Pe celelalte
taine nici nu le wtiu pe nume.> (Papiu
I, Sfaturile date lui Alexandru Vodq
Iliew).
Dacq preoyii nu wtiau sacramentele
wi rugqciunile, ce era credinya
poporului? Probabil cq aveau
noyiunile de bazq mowtenite, la care
se adqugau o mulyime de superstiyii
rqmase de la popoarele ce au trecut
peste yarq.
“n aceastq stare dezolantq turcii
ocupq Constantinopolul la 1453,
luknd astfel sfkrwit imperiul Bizantin!
O mulyime de greci fug din Bizany
wi o parte din ei se opresc ’n yqrile
Romkne. Peste cqlugqrii slavoni, vin
arhiereii greci. Abia se poate calcula
influenya dezastruoasq ce au avut-o
acewtia ’n numele ortodoxiei, asupra
neamului romknesc.
Lacomi de averi ei exploateazq
dqrnicia domnilor romkni, ckwtigknd
mowii ’ntinse pentru patriarhiile
lor, de sub imperiul otoman! Mowii
’nchinate altor Patriarhii:
- Patriarhia din Constantinopol
avea 6 mowii;
- Patriarhia din Antiohia wi
Patriarhia Alexandria 17 mowii;
12
- Patriarhia din Ierusalim 177 de
mowii;
- Bisericile din muntele Sinai 54
de mowii;
- Cele din Macedonia, Epir wi
Albania, 120 de mowii;
- Bisericile de la muntele Athos
186 de mowii.
Erau ’nchinate Locurilor sfinte
mai mult de 75 de mqnqstiri cu 561
de mowii, care constituiau a cincea
parte din yara Romkneasca>! (G.M.
Ionescu: <Influenya Culturii grecewti>,
Bucurewti, 1900).
Tot G. M. Ionescu, ’n lucrarea sus
citatq scrie:
<La aceste pagube materiale
se adqugau mai rqu cele morale,
pricinuite poporului nostru. Cqlugqrii
greci petreceau ’n destrqbqlqri,
aduceau femei la mqnqstire, fqceau
beyii wi de multe ori, prin acte
false ’ncercau sq ckwtige noi averi.
S-au vqzut cqlugqri, ’nalyi prelayi ai
Constantinopolului, wi din celelalte
patriarhii, veneau ’n yarq pentru
ckte o sqptqmknq wi wedeau ckte doi
ani. Au furat yara lukndu-i mowiile,
fqcknd liturghii, niciodatq mai jos
(ieftin) de zece galbeni... Datoritq lor,
grecii aveau la Iawi wi Bucurewti cele
mai falnice wcoli de limbq wi culturq
greceascq, pe cknd romknii, tknjeau
ca vai de ei...
“n sec. XVII apar ’n yqrile Romkne
figuri proeminente de voievozi,
ca: Matei Basarab, Vasile Lupu, C.
Br’ncoveanu, Werban Cantacuzino,
sub domnia cqrora au ’nceput sq se
tipqreascq unele cqryi bisericewti, dar
mai toate, ’n limba slavonq wi greacq.
Dewi se spune cq s-a introdus
limba romknq ’n biserici ’n locul celei
slavone, ’n aceastq perioadq, dar:
<Aceastq afirmare s-a repetat de multe
ori wi trece drept un adevqr stabilit,
ea nu este ’nsq conformq cu faptele>
spune I. Bianu. El continuq: <Este
destul sq privim lista cqryilor tipqrite
’n yara Romkneascq, ’ntre 1635-1653,
spre a constata cq lucrurile sunt
astfel: Din toate tipografiile lui Matei
Vodq au iewit 17 cqryi: 9 slavone, 5
romknewti wi 3 amestecate... Cele 5
cqryi romknewti sunt numai cqryi de
citire: 3 cazanii wi douq cqryi de legi...
iar ’ntre cele 9 cqryi ’n slavonewte
sunt 6 cqryi de slujbq trebuitoare la
slujbele bisericewti...
De aici se vede cq Matei Basarab
nu a scos limba slavonq din bisericq,
ci mai vkrtos a pqstrat-o...> (I. Bianu,
Despre introducerea limbii romkne
’n Biserica Romknilor, discurs yinut la
Bucurewti ’n 1904).
Au apqrut wi arhierei mai luminayi
ca: Mitropolitul Varlaam, Dosoftei,
Veniamin Costache, Antim Ivireanu,
care ’ncep sq tipqreascq ’n slavonewte
wi romknewte cqryi de predici, octoih,
RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
liturghier, pslatirea ’n versuri wi
altele. O carte mai importantq este
Biblia de la Bucurewti (1688), prima
Biblie ’ntreagq a romknilor scrisq din
porunca lui Werban Cantacuzino. Dar
toate aceste cqryi erau foarte puyine,
scrise ’n slavonewte, iar cele romknewti
erau scrise tot cu litere chirilice. Ele
nu ajungeau sq fie citite deckt de un
numqr limitat de fii de boieri, dar
’n bisericq se folosea numai limba
slavonq.
Damaschin, episcop de Buzqu,
apoi de Rkmnic (1703-1725) a avut
curajul sq ’ncerce introducerea limbii
romkne ’n bisericq:
<Vqzknd el cq romknii nowtri ’n
bisericq, stau ca boii, ne’nyelegknd
ce se citewte wi ce se ckntq wi ies din
bisericq fqrq nici un folos, hotqr’
la 1715 a preface cqryile din limba
slavoneascq wi greceascq ’n limba
noastrq proastq, romkneascq wi a le da
la luminq!> (I. Balan, Limba cqryilor
bisericewti, Blaj, 1914).
Dar a fost un caz sporadic wi nu
wtim ckt s-a putut face pentru limba
romknq atunci, pentru cq ’n Biserica
ortodoxq a rqmas limba slavonq
’n mod oficial pknq ’n secolul al
nouqsprezecelea.
Boscorodirea
“n Dicyionarul explicativ al limbii
romkne din 1975, citim: <a boscorodi>
vine de la cuvkntul ucrainian <bos\
orodit]> wi ’nseamnq a vorbi singur,
spunknd cuvinte ne’nyelese, adicq
a bodogqni. Am vqzut ’n capitolele
precedente cum s-a introdus limba
slavonq ’n locul celei latine. Dimitrie
Cantemir ’n Descriptio Moldaviae,
pag.152, ’ncq menyioneazq procedeul
de tqierea limbii celor care nu vor
folosi limba slavonq. Deci metoda
de ’nlocuire a limbii latine cu limba
slavonq a fost fqcutq cu o extremq
violenyq.
Preoyii care nu cunowteau limba
slavonq, au ’nceput a imita prin
sunete asemqnqtoare, pe care nici
cei ce ascultau nu le ’nyelegeau.
Deci, s-a produs un fenomen unic
’n lume wi nemai’ntklnit ’n istorie
<boscorodirea>. Ce eroare! Vorbirea
clarq wi cu ’nyeles a frumoasei noastre
limbi, ’ncq ’n formare, deci o latinq
vulgarq, aducea cu sine pedeapsa
<tqierii limbii.> Iar schimonosirea,
bolborosirea unor cuvinte, fqrq de
’nyeles, pe care sufletul wi conwtiinya le
detestq, erau dovadq de conformism.
Strqduinya de supunere era acceptatq,
chiar ’ncurajatq. Awa s-a ajuns la cea
mai degradantq ’njosire a conwtiinyei!
Cultul lui Dumnezeu a ajuns
o ’nwirare de sunete cu prefixe wi
sufixe slavone. Acewti preoyi romkni
<boscoroditori> aveau ’n psihicul lor
convingerea falsului wi a ’nwelqtoriei.
Au ajuns sq nu wtie sq citeascq. Uneori
nu cunowteau deckt Tatql nostru
(Ocinasele) wi mai rar Crezul, ’n
limba slavonq, restul serviciilor era
boscorodit.
Nu-i de mirare cq unii episcopi
trecknd la Biserica Catolicq, fqrq a
nega valabilitatea sacramentelor ’n
Biserica ortodoxq (ca Patenie de la
Muncaci) aveau dubii dacq acestea au
fost date valid, din mai multe pricini.
Secolele de boscorodire au lqsat ’n
Biserica ortodoxq o traumq psihicq.
Boscorodim, adicq imitqm, fqrq
probleme de conwtiinyq...
Gheorghe Bariyiu (1812-
1893) publicist wi istoric romkn,
’ntemeietorul presei romknewti ’n
Transilvania, membru fondator
al Academiei Romkne, scrie: <O
’mprejurare poate sq supere pe
istoricul romkn care se va ocupa de
istoria reformayiunii, iar aceea este, cq
’ncepknd din anul 1566 pknq la 1670,
nu dai ’n toatq istoria Transilvaniei
peste un mare preot, cqlugqr sau
episcop, romkn greco-rqsqritean, care
sq-wi fi apqrat dogmele credinyei sale,
bqrbqtewte, sq fi declarat vreunul
pe fayq, ’n ochii lumii, cum fqceau
apusenii, cq abjurq credinya cea
veche wi trece la cea nouq!... Cu ce
se ocupau ’n acele timpuri miile de
cqlugqri rqsqriteni, cqrora le place
foarte mult a se considera pe sine wi a
se numi apqrqtori ’nfocayi ai Bisericii
Ortodoxe, rqsqritene?> (Pqryi alese
din Istoria Transilvaniei, vol.I, p.150).
Am putea rqspunde noi astqzi:
boscorodeau!
Ce conwtiinyq aveau preoyii
boscoroditori? Ce loialitate fayq
de adevqr, atunci cknd arqtau cq
wtiu ceea ce, de fapt, igonorau?! “n
asemenea ’mprejurqri nu exista o
chemare la preoyie pentru cq preotul
nu era pregqtit wi era convins cq
’nwealq atkt pe Dumnezeu, ckt wi pe
credinciowi.
<Orice limbq are frumuseyea sa,
venerabilitatea sa. Deci, wi limba
slavonq este frumoasq cknd este cititq
wi vorbitq cum trebuie. “nsq o limbq
care este parodiatq, boscoroditq este,
de fapt, batjocoritq.
Dimitrie Cantemir (1673-1723),
domn al Moldovei wi mare cqrturar,
scrie: <Teoctist de neam bulgar wi
diacon al lui Marcu din Efes, pentru
a dezrqdqcina din Moldova sqmknya
catolicismului wi sq ridice pentru
totdeauna tinerilor putinya de a citi
sofismele latinilor, a ’ncredinyat pe
Alexandru cel Bun sq surghiuneascq
din yarq pe oamenii de altq credinyq
wi sq scoatq literele latine din toate
scrierile wi cqryile wi sq introducq ’n
locul lor, pe cele slavone.> (Descriptio
Moldaviae, p.152).
Este de fapt cert cq ’nainte se
folosea limba latinq.
Orawele din Moldova aveau sigilii
cu inscripyie latinq: Baia, Roman,
Ckmpul Lung, Neamy (S. Civium de
Nimcz); S. Civium de Foro Romani;
Sigillum Capitalis Civitatis Moldaviae,
Terrae Moldaviensis; Sigillum...
Opidi |otnar etc. Tot ’n limba latinq
erau wi sigiliile celor mai vechi peceyi
bisericewti. “n cancelaria princiarq a
Moldovei, ’naintea adoptqrii scrisului
slavon s-a scris ’n limba latinq.>
(Magazina istoric, St. Gorovei, Am
pus pecetea orawului, nr. 2/1972,
p.35).
Principesa Suzana Lorantf],
vqduva lui Gh. Ra\oczi I, printr-un
decret din 2.4.1657, a instituit o
seamq de vizitatori sq cerceteze wi
sq raporteze cele constatate la faya
locului, despre wtiinya wi purtarea
preoyilor din yara Fqgqrawului,
care furq scowi de sub jurisdicyia
episcopului de la Alba Iulia, pentru
a fi calvinizayi. Din acest raport:
Examen Pastorum, reies urmqtoarele:
din 39 de sate, preoyii wtiau foarte
puyini <Tatql nostru>, <Cele zece
porunci> wi <Crezul>. Singur
protopopul de la Vistea scria bine.
Cei mai mulyi boscorodeau ’n limba
slavonq.> (Cultura Crewtinq, Ian.-
Mart. 1941).
Biserica wi religia crewtinq are
un ritual, are formule cu care se
dau Sfintele Taine. Dacq cel care le
administreazq nu folosewte cuvintele
prescrise, sacramentul este nul.
Cum vor fi dat preoyii boscoroditori
botezul, spovedania, Sfknta Liturghie,
iar episcopii cum au hirotonit preoyii?
Ce siguranyq are continuitatea
Episcopatului de la Apostoli pknq ’n
prezent ’n biserica ortodoxq, ckt a
durat boscorodirea?...
Boscorodirea a intrat ’n caracter, a
devenit fenomen politic:
- In timpul Habsburgilor,
ortodocwii au luptat pentru drapelul
acestei dinastii.
LUMINQTORUL - Februarie 2006
- Cknd s-a instaurat Romknia
Mare ei s-au erijat ’n monarhiwti,
acuzknd pe cei care nu au slujit cu ei
la ’ncoronare.
- Cknd a venit la putere generalul
Antonescu, preoyii ortodocwi au fqcut
misinada ’n Transnistria.
- Cknd s-a instaurat comunismul,
prin ruwi, au adus pe patriarhul Alexei
al Moscovei ’n yarq, ca sq se arate
supuwi ruwilor...>
Deci, cknd suntem ’n dificultate
boscorodim. Boscorodim istoria prin
triumfalism, boscorodim credinya,
boscorodim politica, aceastq wtiinyq a
posibilului...
“n ’nchisoarea din Sighet, ’n anul
1953, eram cu Ioan Ilcus, fost general
de armatq wi ministru al apqrqrii
nayionale. Din temniyq se vedea
printre gratii o clqdire cu vreo patru
cupole. Pe acestea erau cruci. Un bray
transversal era mai lat, iar celqlalt
mai ’ngust wi terminat cu o sqgeatq;
cknd bqtea vkntul crucea devenea
giruetq. Brayul lat era dus de vknt,
iar brayul ’ngust cu sqgeatq arqta de
unde vine vkntul.
- Ce este ’n clqdirea aceea, pe care
o vedem printre gratii wi are cruci pe
cupole? ’ntreabq fostul ministru.
- Cred cq este biserica ortodoxq.
- De unde deduci aceasta? ’ntrebq
din nou generalul.
- Nu vezi cq aceste cruci se ’nvkrt
cum bate vkntul?
El a rks, dar fiind ortodox m-a
’ntrebat:
- Dar la greco-catolici crucile nu se
’nvkrt cum bate vkntul?
- Cum vezi, i-am rqspuns eu,
noi skntem ’n ’nchisoare, cu ’ntreg
Episcopatul; dacq wi crucile noastre
s-ar ’ntoarce dupq cum bate vkntul,
noi n-am fi aici!
Dupq Unirea de la 1700, tinerii
nowtri preoyi ’ntorwi de la Roma,
vorbeau mai multe limbi, fqrq
boscorodire. Pe cknd episcopii
ortodocwi ai Ardealului trebuiau
sq depunq jurqmknt pe catehismul
calvinesc, dupq ce au fost consacrayi
la Bucurewti cu jurqmknt ortodox! Ce
fel de conwtiinyq era aceea?...
Diaconul Coresi (1510-1581),
traducqtor wi mewter tipograf, a fost
chemat de la Tkrgoviwte de Hanes
Begner din Brawov pentru a tipqri
cqryi romknewti cu influenye luterane.
“n anul 1561 a ’nceput a publica
aceste cqryi. El a fost ’ngrozit de
simulacrul de religie wi evlavie ce-l
dovedeau popii romkni wi ’n Tklcul
Evangheliilor (Cazania) ’i conjura:
<Frayii mei popi, cu bun ’nyeles wi
cu mare fricq wi cinste sq pomeniyi
numele Domnului! Nu boscorodiyi, cq
vq bate Dumnezeu!>
(Continuare ‘n numqrul viitor)
13
 Pentru noi
- sau <din lac ‘n puy>!
Toate familiile au probleme wi
trec prin perioade de crizq. Soyia
lui Bill] Graham a rqspuns unui
reporter care a ‘ntrebat-o dacq
s-a gkndit vreodatq sq divoryeze
de Bill] Graham: <Sq divoryez nu
m-am gkndit, dar sq-l omor mi-a
trecut de ckteva ori prin minte.>
Ceremonia nunyii este o
sqrbqtoare a iubirii. Fericirea
momentului ‘i face pe cei doi
sq nu fie prea atenyi la predicile
rostite cu acea ocazie. Ce-i wi mai
trist, unii dintre cei cqsqtoriyi
nu sunt atenyi nici atunci cknd
‘wi spun jurqmintele ‘naintea
Domnului. <La bine wi la rqu, ‘n
sqnqtate sau boalq, ‘n sqrqcie sau
belwug>, rqmkn astfel doar niwte
cuvinte ceremoniale rostite fqrq un
14
Divoryul
angajament profund wi
personal.
Judecknd dupq
numqrul divoryurilor,
mai mult fug de acasq
pqrinyii, nu copiii.
Statisticile pentru
societatea americanq
spun cq wansa de divory
este cu numai 14 la sutq
mai micq pentru familiile
care merg ‘mpreunq la
bisericq.
De neimaginat ‘n
urmq cu doar ckteva
generayii, posibilitatea
divoryului ‘n familiile
crewtine s-a strecurat
wi ‘n bisericile baptiste
romknewti. Nu am
ajuns ‘ncq awa de rqu ca
familiile din societatea
occidentalq, dar faptul cq e moartq
capra vecinului, nu trebuie sq ne
facq sq ne bucurqm cq a noastrq
este ‘ncq doar bolnavq.
Mulyi cred cq divoryul este o
soluyie uwoarq pentru probleme.
Din discuyiile pe care le-am purtat
de-a lungul anilor cu cei divoryayi,
am ajuns la concluzia cq nu este
awa. Complicayiile de dupq divory,
singurqtatea wi mustrqrile de
conwtiinyq sunt mult mai dureroase
deckt problemele din cqsnicie.
Divoryul dquneazq grav
sqnqtqyii.
Cercetqtorii americani din
cadrul Universitqyii statului
Io[a au descoperit recent cq
RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
Daniel Branzai
divoryurile lasq urmqri din cele mai
nefaste, ’ndeosebi ’n cazul femeilor,
informeazq site-ul Irish Examiner.
Astfel, s-a observat cq dupq ce au pus
punct unei cqsnicii, femeile suferq
depresii severe, pentru cq, ’ntr-un
interval de 10 ani, supqrarea sq se
transforme ’n boli cronice.
Nu mai puyin de 416 femei din
zona ruralq a statului american
Io[a, din care 102 erau divoryate
deja, au fost intervievate ’ncepknd
cu anul 1990 wi pknq ’n 2001, pentru
realizarea acestui studiu. “n urma
primelor constatqri, cercetqtorii
americani au descoperit cq la scurt
timp dupq primul divory, femeile
sufereau depresii severe, care le
afectau profund. Dupq repetate
vizite la psihiatru, starea psihicq se
’mbunqtqyea, iar viaya lor pqrea sq
intre pe fqgawul normal. Cu toate
acestea, lucrurile nu stqteau awa,
pentru cq la mai puyin de 10 ani de la
divory, majoritatea celor intervievate
se imbolnqveau grav wi cqdeau la
pat. Pe de altq parte, sociologii din
cadrul Institutului de Cercetare
pentru Comportamentul Social de
la Universitatea statului Io[a au
observat cq nivelul de stres la femeile
divoryate este cu peste 7% mai ridicat
deckt ’n cazul femeilor nemqritate.
Totuwi, aceastq nervozitate
scade dupq primii trei ani de dupq
pronunyarea divoryului.
Cercetqtorii au descoperit cq, la
10 ani dupq oficializarea despqryirii,
’n ciuda scqderii nivelului de stres,
peste 37% din femeile divoryate
se ’mbolnqvesc fizic. De cele mai
multe ori, boala devenitq cronicq se
agraveazq, pentru cq organismul
refuzq sq lupte ’mpotriva ei.
Coordonatorul proiectului de
cercetare, Fred Lorenz, a declarat
cq <migrenele, tumorile maligne
sau infecyiile severe sunt simptome
firewti pentru femeile care au
divoryat ’n urmq cu aproximativ
10 ani>. Exact ca o bombq cu ceas,
efectul ’ntkrziat al despqryirilor
maritale este de cele mai multe ori
deosebit de grav.
<Am reuwit sq demonstrqm prin
acest studiu cq actul ’n sine al
divoryului nu lasq urme imediate
asupra organismului femeilor.
Poate doar o uwoarq depresie,
manifestatq prin migrene wi
nervozitate. “nsq, la mai puyin de
10 ani de la despqryire, efectele pot
fi deosebit de destructive, <rqnile
psihice> transformkndu-se ’n boli
foarte grave>, a concluzionat
cercetqtorul.
<Nu vq ‘nwelayi>, spune Biblia,
<ceea ce seamqnq omul aceea va
wi secera. Cine seamqnq ‘n firea lui
pqmknteascq, va secera din firea
pqmknteascq putrezirea. (Galateni
6:7,8).
Plata pqcatului rqmkne wi astqzi
drumul inevitabil cqtre ... moarte.
Dacq apare o ceartq, yine minte
cq ai mai multq dreptate deckt vrea
celqlalt sq recunoascq wi mai puyinq
... deckt vrei tu sq recunowti.
“n aritmetica dragostei, unu wi
cu unu fac infinit, iar doi fqrq unu
fac zero.
De ce divoryul nu este niciodatq
o soluyie bunq ?
O bisericq credincioasq
Cuvkntului lui Dumnezeu nu
recomandq niciodatq divoryul. Ea
‘l poate <accepta> pe motivele de
curvie sau pqrqsire rqutqcioasq a
familiei, dar wi atunci ‘l deplknge
wi recomandq pknq ‘n ultima clipq
iertarea wi reconcilierea. Iatq care
sunt motivele unei asemenea
atitudini:
1. Dumnezeu urqwte divoryul.
Aceastq frkngere este un act
‘mpotriva creayiei wi un semn de
decadenyq spiritualq.
Domnul Isus a diagnosticat
decqderea care a cauzat clauza
desfinyqrii cqsqtoriei prin <cartea
de despqryire> legiferatq de Moise:
LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006
<Din pricina ‘mpietririi inimii ciuda acestui fapt, Mirele nostru
voastre v-a scris Moise porunca ne-a rqmas ‘ntotdeauna credincios
aceasta. Dar de la ‘nceputul wi plin de iubire.
lumii <Dumnezeu i-a fqcut parte
bqrbqteascq wi parte femeiascq. De
aceea va lqsa omul pe tatql squ wi
pe mama sa wi se va lipi de nevastq-
2. Divoryul distruge viaya
copiilor. Cea mai obiwnuitq
cauzq pentru divory este lipsa de
sa. Wi cei doi vor fi un singur trup.> maturitate a celor doi soyi sau a
Awa cq nu mai sunt doi, ci sunt un unuia dintre ei. Un om cu gkndirea
singur trup. Deci, ce a ‘mpreunat <adolescentinq> este un egoist care
Dumnezeu, omul sq nu despartq.> crede ‘ncq cq viaya este numai
(Marcu 10:2-9). privilegii, fqrq responsabilitqyi,
Familia este singura instituyie un egoist care crede cq toate i
care a supravieyuit din viaya se cuvin wi cq are <datoria> sq-wi
trqitq de oameni ‘n rai, ‘nainte caute cu price prey propria fericire.
de cqderea ‘n pqcat. Dumnezeu El n-a ajuns ‘ncq la maturitatea
privewte ruinarea ei cu regret wi responsabilq care se dqruiewte, ci
mknie: a ‘ngheyat la vkrsta mofturilor wi a
<Iatq acum ce mai faceyi: obrqzniciei. Cqutkndu-wi <fericirea>,
Acoperiyi cu lacrimi
altarul Domnului, cu
plknsete wi gemete,
awa ‘nckt El nu mai
cautq la darurile de
mkncare wi nu mai
poate primi nimic
din mkinile voastre.
Wi dacq ‘ntrebayi:
<Pentru ce?> Pentru
cq Domnul a fost
martor ‘ntre tine wi
nevasta din tinereyea
ta, cqreia acum nu
‘i ewti credincios, cu
toate cq este tovarqwa
wi nevasta cu care ai
‘ncheiat legqmknt!
Nu ne-a dat Unul
singur Dumnezeu
suflarea de viayq wi
ne-a pqstrat-o? Wi
ce cere acel Unul
singur? Sqmknyq
dumnezeiascq! Luayi
seama, deci, ‘n mintea voastrq wi un astfel de om calcq ‘n picioare
fqrq remuwcqri viaya celor din jurul
nici unul sq nu fie necredincios
nevestei din tinereyea lui! <Cqci Eu lui. Un astfel de om ar fi trebuit
sq nu se cqsqtoreascq. Dacq este
urqsc despqryirea ‘n cqsqtorie, zice
Domnul, Dumnezeul lui Israel wi pe cumva <nefericit> sau <nemulyumit>
de familia lui, el este gata sq o
cel ce ‘wi acopere haina cu silnicie,
zice Domnul owtirilor. De aceea, schimbe, cu aceiawi uwurinyq cu
care ‘wi schimbq cqmqwile, mawina
luayi seama ‘n mintea voastrq wi
nu fiyi necredinciowi!> (Maleahi 2: sau ... ciorapii. Cknd un asemenea
exemplar mai este wi tatq, pe
13-16).
lkngq faptul cq este soy sau soyie,
Cum ar putea accepta
Dumnezeu divoryul cknd familia tragedia implicq wi tragedia unor
copii nevinovayi, nenorociyi pentru
este simbolul unitqyii dintre Fiul
Squ, Isus Christos wi Biserica Sa toatq viaya. Miwcarea <feministq>
a accentuat wi mai mult dreptul la
rqscumpqratq? Vi-L ‘nchipuiyi
pe Domnul Isus sq divoryeze de <’mplinire> al femeii, adqugknd
la egoismul bqrbatului wi pe acela
Bisericq? Uitayi-vq la necredinciowia
noastrq fayq de El wi vedeyi cq ‘n al femeii. Nu-i de mirare cq,
bucurkndu-se de atktea drepturi,
15
 oamenii au ajuns sq calce <cu
stkngul> ‘n cqsnicie.
Maturizarea noastrq mqsoarq
gradul ‘n care ne asemqnqm cu
Dumnezeu. Trecerea de la gkndirea
adolescentinq, la cea de soy sau
soyie, la cea de tatq sau mamq wi
apoi la cea de bunic sau bunicq,
marcheazq crewterea noastrq ‘n
capacitatea de dumnezeiascq
dragoste wi dqruire cqtre cei
din jurul nostru. Un tknqr wi
o tknqrq ‘nvayq la cqsqtorie
sq se dqruiascq unul altuia.
Cknd devin pqrinyi, ei acceptq
sq treacq fiecare pe <planul
doi> wi sq se dqruiascq pentru
fericirea copiilor lor. Ckt despre
bunici, cineva ‘i definea ca acei
oameni care au ajuns sq poarte
fotografiile nepoyilor acolo
unde-wi yineau altqdatq ... banii.
Una din cele mai duioase
amintiri pe care le pqstrez
despre familia pqrinyilor mei
este de pe vremea cknd aveam
cam wase aniwori. Tatql meu,
Vasile Brknzei, i-a spus mamei
mele ‘n timp ce mkncam
‘mpreunq masa de prknz:
<Gicq> (era numele cu care o
alinta) gqinile astea nu mai au
wi pulpe wi piept? Cq de cknd
au crescut copiii mie nu-mi pui ‘n
farfurie deckt gkt, spate wi tkrtiyq
...!>
Dacq pentru un copil este
normal sq considere cq <toate
jucqriile sunt ale lui>, wi atunci
cknd se supqrq <’wi ia jucqriile
wi pleacq>, pentru un om ajuns
partener ‘n cqsnicie, pqrinte sau
bunic, awa ceva este periculos,
imatur, iresponsabil wi caraghios pe
deasupra.
Apostolul Pavel recomandq
protecyia copiilor wi asigurarea unui
mediu fericit ‘n care sq creascq
chiar wi atunci cknd este vorba de o
cqsnicie mixtq ‘ntre un credincios
wi un necredincios:
<Wi dacq o femeie are un
bqrbat necredincios wi el voiewte
sq trqiascq ‘nainte cu ea, sq nu
se despartq de bqrbatul ei. Cqci
bqrbatul necredincios este sfinyit
prin nevasta credincioasq wi
nevasta necredincioasq este sfinyitq
prin fratele; altmintrelea, copiii
vowtri ar fi necurayi, pe cknd acum
sunt sfinyi> (1 Corinteni 7:13-14).
3. Divoryul nu simplificq, ci
complicq lucrurile. Cineva a
16
spus ‘n glumq cq pedeapsa pentru
divory wi recqsqtorire este sq ajungi
sq ai <douq soacre>. Adevqrul este
cq pedeapsa este mult mai mare,
nu numai douq soacre, ci wi douq
neveste sau doi bqrbayi, unul fost
wi altul actual, douq case de care
‘yi este legatq inima wi pentru
care trebuie sq cheltuiewti, douq
seturi de prieteni, douq seturi de
rudenii, douq seturi de copii cqrora
trebuie sq le fi mamq sau tatq.
Osea, al cqrui mesaj profetic este
construit pe tipologia tragicq a
divoryului wi recqsqtoririi scrie la un
moment dat: <Au fost necredinciowi
Domnului, cqci au nqscut copii din
curvie; acum ‘i va ‘nghiyi o lunq
nouq cu avuyiile lor> (Osea 5:7).
Fuga de greutqyi ne aruncq din
lac ‘n puy!
Ar trebui sq ‘nyelegem cq viaya
aceasta, cu toate problemele,
ispitele wi ‘ncercqrile ei, este
<atelierul> ‘n care Dumnezeu ne
formeazq caracterul wi ne hotqrqwte
destinul nostru etern. Cel mai
bun <laborator> pentru lucrarea
cuiva este cqminul. Cknd apar
ne’nyelegerile wi suferinyele ‘n
viaya de familie ar trebui sq wtim
cq Dumnezeu se ocupq ‘n mod
deosebit de noi. N-ar trebui sq
strigqm de durere, sq ne smulgem
din mkinile Lui, sq sqrim de pe
<strungul> , din <cuptorul> sau din
<presa> ‘n care El ne prelucreazq.
Riscqm sq rqmknem >neterminayi>
RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
wi caraghiowi ca un proiect ‘nceput,
dar nedus niciodatq pknq la capqt.
4. Divoryul este o nebunie de
moment datoratq unor
sentimente scqpate de sub
controlul rayiunii.
Emoyiile sunt reale, dar
ele nu reflectq neapqrat
realitatea. Emoyiile sunt mai
degrabq <interpretarea> pe
care o dqm fiecare din noi
<realitqyii> din jurul nostru.
Aceastq interpretare poate
fi corectq sau incorectq, ca
‘n situayiile ‘n care avem o
teamq nejustificatq. Biblia ne
spune cq emoyiile sunt un fel
de barometru al spiritului.
Dacq avem dragoste, bucurie,
pace este pentru cq trqim ‘n
maniera ‘n care Dunezeu vrea
sq ne influenyeze. Dacq ‘nsq
avem duh de ceartq, pizmq,
mknie este semn cq trqim la
nivelul pornirilor rqutqcioase
ale firii noastre pqmkntewti.
Minimalizeazq frecuwurile
wi creazq ‘n jur armonie. Poyi
porni o ceartq din nimic, dar se
cere mult tact, multq politeye
wi multq stqpknire de sine ca sq
trqiewti ‘n armonie cu ceilalyi.
Rabelais a spus: <Cum m-aw
putea awtepta sq stqpknesc asupra
altora cknd mie ‘nsumi nu reuwesc
sq-mi fiu stqpkn?> Lucrul acesta
este cunoscut wi ‘n Japonia unde
existq un proverb care spune: <Cel
ce zkmbewte ‘n loc sq urle va fi
‘ntotdeauna ‘nvingqtor>.
<E mai bine sq scrkwnewti din
dinyi, deckt sq-i arqyi>, a scris
Shopenhauer. <A te lupta cu tine
‘nsuyi este cel mai greu rqzboi, a
te ‘nvinge pe tine ‘nsuyi este cea
mai frumoasq victorie> a scris
Vauvernargues. Fii stqpkn pe
pasiunile tale, ca sq nu ajungq ele
stqpkne pe tine.
Problemele din familie nu
trebuiesc privite ca motive de
divory, ci ca pe niwte lovituri de
daltq prin care Dumnezeu ne
desqvkrwewte devenirea ‘n oameni
fqcuyi <dupq voia Sa>.
Singura despqryire pe care
trebui sq o acceptqm ‘n viaya
familiilor noastre este despqryirea
de ... divory.
 Perspective profetice

Mknia Domnului nu se va potoli pknq nu va ‘mplini wi va ‘nfqptui

planurile Lui. Veyi ‘nyelege lucrul acesta ‘n cursul vremurilor>
(Ier. 23:20)
Chuck Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie,
‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care
prevestesc apropierea venirii Domnului.cotim de interes general pentru noi
toyi.

1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:22

2. Pericolul Islamic Dan. 11
3. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 21
4. Invazia lui Magog Ezech 38, 39
5. Apariyia superstatului european Dan. 7:7
6. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 19
7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8
8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18
9. Guvernul mondial Apoc. 13
10. Rolul Americii 2 Cron 7:14

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul

unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu
prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq
studiile acestui om de excepyie. cele mai mari, ‘n timp ce Japonia
se remarcq printre statele cu o
distribuyie echitabilq a bogqyiei.

10
Cum se ‘mpart bogqyiile
planetei
2% dintre locuitorii Terrei
posedq peste jumqtate din avuyia
mondialq.
Dacq populayia lumii s-ar
reduce la un grup de 10 oameni,
averea unuia dintre ei ar fi de
99 de dolari, iar ceilalyi nouq ar
avea ‘mpreunq un singur dolar.
Aceasta este una dintre concluziile
studiului ONU privind distribuyia
avuyiilor la nivel mondial dat
publicitqyii ‘n urmq cu douq zile,
relevq Reuters.
Potrivit documentului, care a
luat ‘n calcul date din anul 2000,
mai mult de jumqtate din bogqyia
lumii este concentratq ‘n mkinile a
doar 2% dintre locuitorii planetei,
‘n timp ce jumqtatea mai sqracq
din populayia de pe glob deyine
doar 1% din avuyiile mondiale.
Cu 2.200 de dolari se scapq de
sqrqcie
Pentru a realiza cercetarea,
specialiwtii au fqcut o estimare a
valorii tuturor bunurilor deyinute
de fiecare adult, de la proprietqyi
imobiliare pknq la sumele existente
“n anul 2000, la nivel mondial
‘n conturile bancare, din care au
existau 499 de miliardari ‘n dolari
scqzut apoi datoriile. Veniturile din
salarii, rente sau alocayii nu au fost
wi peste 13 milioane de milionari.
Avuyia mondialq a fost evaluatq la
puse la socotealq, iar calculul a fost
ameyitoarea sumq de 125 de mii de
fqcut yinknd cont de rata de schimb
miliarde de dolari, o valoare de trei
wi puterea de cumpqrare.
ori mai mare deckt cea a producyiei
Experyii au ajuns la concluzia cq
globale totale. “n condiyiile ‘n care
‘n rkndul celor mai bogayi oameni
bogqyia planetarq ar fi distribuitq
din lume (a cqror proporyie este
‘n mod egal, fiecqrui om de pe
de 1%) intrq cei cu o avere de
Pqmknt i-ar reveni o avere de
minimum 500.000 de dolari.
20.500 de dolari.
Pentru a accede ‘n rkndul
urmqtorilor 10% clasayi, averea
personalq trebuie sq fie de cel puyin Romknii, oameni modewti
61.000 de dolari, iar o avuyie de cel
“n topul distribuyiei bogqyiei
puyin 2.200 de dolari ‘l plaseazq pe
nete pe yqri, Romknia, cu o
posesor ‘n prima jumqtate a unui
populayie care reprezintq 0,36%
ipotetic clasament. Toyi cei sub
din totalul la nivel planetar, ocupq
aceastq sumq se ‘ncadreazq printre
un loc modest. Dacq ‘n SUA, la
sqracii planetei.
nivelul anului 2000, averea medie
care i-ar fi revenit unui locuitor
SUA: polul bogqyiei se situa la 143.727 de dolari, ‘n
Romknia aceasta era de numai
Studiul certificq faptul cq 4.821 de dolari.
bogqyia este concentratq ‘n statele
“n China, patrimoniul mediu
cele mai dezvoltate. 25% dintre cei
era cifrat la 2.613 dolari, ‘n India,
care au cel puyin 61.000 de dolari
la 1.100, iar ‘n Congo valoarea
trqiesc ‘n SUA, 20% ‘n Japonia, 8%
era de doar 180 de dolari. Per
‘n Germania, 7% ‘n Italia, 6% ‘n
ansamblu, Romknia se ‘ncadreazq
Marea Britanie wi 4% ‘n Franya.
la categoria yqrilor cu venituri mici
“n ceea ce privewte distribuyia spre mijlocii, alqturi de Albania,
averilor, SUA se numqrq printre Bulgaria, Cuba, Egipt, Iran, Ira\,
yqrile ‘n care inegalitqyile sunt Fiji, Serbia sau S[aziland.

LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006 17

 SCIENTOLOGIA
Cultul banilor
Ayi auzit cq e
o mare religie la
modq, mai ales
la Holl][ood,
scientologie pe
numele ei? Ceea ce
poate nu wtiyi ‘ncq
este faptul cq aceastq
religie nu este altceva
deckt o organizayie
de produs bani, cu
orice prey, la scarq
mondialq. Deja
Mafia pare mult mai
simpaticq.
SCIENTOLOGIA NU SE ADRESEAZQ ORICUI.
AI BANI, AI PROPRIETQYI, AI INFLUENYQ?
SCIENTOLOGII “YI VOR BATE LA UWQ PE DIFERITE
CQI, IAR ODATQ CE LE VEYI DESCHIDE, TOATE CELE
DE MAI SUS NU VOR MAI FI, PARYIAL SAU DELOC.
I storia scientologiei este plinq de moryi suspecte,
averi dispqrute, persoane dispqrute, avorturi
comandate, divoryuri wi cqsqtorii aranjate. Cu toate
acestea, lumea are nevoie ‘n continuare sq creadq
‘n ceva. Chiar dacq este vorba despre o religie
consideratq de foarte multq lume chiar, ‘n mod oficial
de cele mai multe ori, satanistq. Atkt timp ckt e o
modq la Holl][ood... Istoria acestei secte nu se pierde
‘n negura timpurilor. Nebunia ‘ncepe ‘n 1950, ca o
nebunie localq ce poate cel mult sq ofere subiecte de
anchetq ‘n niwte cotidiene locale. Numele nebunului
este L. Ron Hubbard, care a fqcut de toate ‘n viayq (de
la marinq militarq la scriiturq de SF wi pulp fiction),
pknq cknd a avut geniala idee de a inventa o doctrinq
religioasq ‘n care debusolayii sq creadq wi s-o ia ca pe
niwte scripturi sfinte. Lucrarea, denumitq <Dianetics -
Wtiinya modernq a sqnqtqyii mentale>, a apqrut ‘n 1950
wi este derivatq din principalele sisteme de gkndire
freudiene. De exemplu, oricine citewte lucrarea lui
Sigmund Freud denumitq <Inconwtienya> recunoawte
ideile, puse ‘n altq formq, ‘n capitolul <Mintea
reactivq> din lucrarea lui Hubbard. Ideea cum cq
<mintea reactivq> funcyioneazq ‘n entitqyi separate vine
din altq lucrare, <Semantica generalq>, a lui |orz]bs\i.
Hubbard ‘nsuwi recunowtea la vremea respectivq influ-
enya pe care mulyi gknditori wi filosofi au avut-o asupra
lucrqrii wi convingerilor sale. Cartea a fost publicatq
‘n condiyiile ‘n care fusese deja anunyatq de un an de
zile, iar Hubbard pregqtise terenul cu o grqmadq de
prelegeri wi conferinye. Ideea conform cqreia trauma
nawterii are efecte ‘ntkrziate asupra ‘ntregii noastre
vieyi era deja expusq de Dr. psihiatru Nandor Fodor,
18 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
care mergea deja pe urmele altui specialist, Otto Ran\.
Chiar Hubbard a recunoscut cq numeroase lucrqri
despre hipnozq i-au influenyat <opera>. “n 1950,
subiectul <C]bernetics> (cibernetica) era ‘n mare
vogq, probabil cq <Dianetics> a venit normal, dintr-un
argument de mar\eting de bun simy. L. Ron Hubbard,
pqrintele scientologiei, manifesta un interes ridicat la
rang de lifest]le fayq de magia neagrq wi de tot felul de
ritualuri wi practici oculte ‘n anii ^40. Profesorul magiei
negre, cel care s-a declarat Anticristul ‘n persoanq,
era ‘nsq altq celebritate, pe numele squ Aleister
Cro[le], cel mai notoriu magician negru al secolului
XX. Hubbard ajunge sq practice ritualuri babiloniene
wi homosexuale alqturi de acolitul lui Cro[le], Jac\
Parsons. Cei doi s-au ‘ntklnit la o petrecere ‘n 1945.
Hubbard a servit ca soldat ‘n Marina militarq, cknd
a pqrqsit-o, s-a ‘nfiinyat direct la casa lui Parsons din
Pasadena, instalkndu-se ‘ntr-o rulotq din curte. Parsons
era un chimist recunoscut, cu studii importante ‘n
propulsia rachetelor, unul dintre inovatorii care au
adus combustibilul solid ‘n astronauticq. Mai mult
deckt atat, el fusese numit weful Lojei Agape a Bisericii
Thelema din Los Angeles. Evident, nu este vorba
despre o bisericq din confesiunile clasice, ci de Ordo
Templi Orientis, cultul condus de Aleister Cro[le].
Dewi ritualurile lui Hubbard wi Parsons fqceau furori
la vremea respectivq ‘n cercurile iniyiayilor wi nu
numai, Cro[le] a declarat apropiayilor: <Mq enervez
cumplit cknd vqd cu ce prostii se ocupq neghiobii qia
doi>. Hubbard se referea chiar wi la cqryile de tarot ‘n
cadrul unor prelegeri celebre din 1952, denumindu-
le un <instrument filosofic>. Acesta este pqrintele
scientologiei.
Ideologie wi fanatism
I ntrebat cum de a reuwit sq scrie <Dianetics> ‘n
doar trei sqptqmkni, Hubbard a replicat cq este
vorba despre <scriere automatq>. El a declarat cq
lucrarea i-a fost dictatq de <’mpqrqteasq>. Este vorba
despre o entitate care apare cu obstinayie ‘n lumea
celor cu convingeri religioase <originale>, de obicei li
se aratq pe aripile avioanelor ‘n zbor sau pe marginea
clqdirilor wi ‘i scapq de la moarte, fiind un fel de ‘nger
pqzitor. Dar <’mpqrqteasa> este nimic fayq de ritualul
de sknge pe care Hubbard l-a practicat ‘ncq de pe
vremea cknd fqcea echipq cu Parsons. Mai devreme sau
mai tkrziu, orice acyiune genereazq o contra-acyiune,
awa cq ‘n timpul procesului denumit Armstrong ‘n 1984
wi intentat Bisericii scientologice, a fost menyionat wi
acest ritual. Este vorba despre incantayii pentru vechea
zeiyq egipteanq Hathor. Pknq la urmq, Hubbard a
scqpat cu faya curatq, declarknd cq a folosit propriul
sknge iar ceilalyi au fqcut la fel wi de bunq voie.
Cam multq magie neagrq pentru o religie care oferq
adevqrul asupra vieyii ...
 S cientologia este un sistem neo-gnostic, asta
‘nseamnq cq oferq <conwtientizarea supremq
a eu-lui cu ajutorul mai multor etape>, adicq niveluri.
Evident, fiecare nivel costq, cu ckt ewti mai iniyiat, cu
atkt ai de plqtit mai mult. Aceste stadii sunt numite
de cqtre scientologi <Podul cqtre Libertatea Totalq>.
Existq nu mai puyin de 27 de niveluri ‘n acest pod.
Hubbard denumewte sufletul, spiritul din corp <thetan>.
Marii iniyiayi ajung de la un anumit stadiu la care
pot sq desprindq spiritul de corp, sq pqtrundq prin
intermediul <thetan-ului> liber acolo unde corpul nu
poate pqtrunde. Mai existq, de asemenea, diverse
etape de purificare wi curqyare, de asemenea pe bani,
minunile nu sunt gratis ‘n scientologie. Mai ales cknd
mintea ‘yi este controlatq de alyii. Trecknd peste orice
discuyie de naturq eticq, cum te poyi lqsa pus sub
hipnozq de cqtre niwte oameni care se ‘nchinq unui
tip care a lucrat ‘n US Nav] wi a practicat ritualuri
sataniste? Dewi, se pare cq wi sataniwtii rkd de el wi
‘l considerq un diletant. Pknq una-alta, milioanele
de dolari intrq ‘n conturile scientologice wi nimeni
nu poate face nimic. Este mult de discutat despre
doctrinq, dewi totul ‘n scientologie trebuie sq fie un
mare secret. Nu e un secret, nu existq. Oameni aflayi
‘n cqutarea unei raze de speranyq, cu care viaya nu a
fost atkt de bunq, ‘wi dau toyi banii ckwtigayi cu trudq
pentru browurile scientologice, pline de inepyii wi
texte <magice>, care par doar niwte elucubrayii literare
awternute pe hkrtie la droguri. La un moment dat, unii
‘wi dau seama cq sunt spqlayi pe creier wi totul ‘n scopul
de a rqmkne fqrq bani.
Teoria conspirayiei existq
B qieyii care recruteazq scientologi sunt
fqrq scrupule. Nu de multe ori s-au iscat
scandaluri imense la toate nivelurile administrayiei
americane. Procurori, poliyiwti, avocayi, funcyionari
publici au sustras documente care incriminau Biserica
scientologicq, dqrkmknd de multe ori cazuri serioase
aflate ‘n derulare ‘mpotriva cultului malefic. Ca filmele
despre teoria conspirayiei, scientologi de ispravq sunt
infiltrayi la toate nivelurile wi descurajeazq orice fel
de ‘ncercare de atac sau discreditare. Multe au fost
procesele ‘n care au fost implicayi adepyii cultului sau
pqrintele squ. “ncq de tknqr, acesta a avut probleme,
mai ales cq practica medicina fqrq licenyq. Dar, nu
poyi sq te pui ‘n calea <celui ales>. Dewi de multe ori
judecqtorii l-au declarat un mincinos patentat, un
caz patologic, el merge mai departe, averea bisericii
sale este estimatq la nivelul miliardelor de dolari, iar
banii continuq sq curgq de la fraierii uniyi din lumea
‘ntreagq. Moartea lui Hubbard pe 24 ianuarie 1986 a
adus speranya cq gluma sinistrq wi globalq va ‘nceta.
N-a fost sq fie, unul dintre asistenyii sqi personali,
David Miscavige, a preluat controlul. Cu staruri de
primq mqrime de la Holl][ood, el continuq pe cqi
mari ‘nvqyqturile maestrului. Wi afacerea...
Misiune posibilq
T om Cruise, John Travolta, |riste] Alle], Jenna
Elfman (din serialul <Dharma wi Greg>),
Mimi Rogers wi lista continuq. Scientologii le oferq
starurilor sejururi de vis, vacanye mirobolante ‘n
schimbul publicitqyii <gratuite> pe care acewtia le-o
LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006
fac. “n realitate, starurile sunt spionate zi wi noapte,
iar scientologii wtiu ‘n fiecare secundq ce fac acewtia,
acyionknd la cel mai mic semnal de alarmq. Se spune
cq fac rapoarte amqnunyite despre cei pe care ‘i au <’n
grijq...>
Elvis nu are liniwte
A
u existat tentative de a ajunge la banii
Regelui ‘ncq din timpul vieyii acestuia. Dupq
ce a intrat ‘n
sediul bisericii
scientologice,
Elvis s-a
schimbat la fayq
wi ‘n acelawi
minut era
deja plecat,
‘njurkndu- i de
mama focului wi
jurknd cq n-o sq
aibq niciodatq
de-a face cu
<smintiyii qwtia>.
Regele este ‘n
altq lume acum,
Lisa Marie wi
Priscilla au fost
convertite, deci
scientologii au
pus ghearele
pe averea celui
mai mare star
roc\ din toate
timpurile. Chiar wi cqsqtoria cu Michael Jac\son este
rezultatul activitqyii scientologilor.
John Travolta, ‘n ciuda aspectului de om cu capul
pe umeri wi ‘n ciuda talentului squ remarcabil, a cqzut
‘n plasa scientologilor. Se pare cq Travolta s-a supqrat
de ckteva ori pe bqieyii acewtia, o cauzq fiind tot una
<bqieyeascq>. La un moment dat, Travolta a avut o
relayie cu un bqrbat wi i-a somat pe scientologi sq se
‘mpace cu ideea. Pentru imaginea publicq a Bisericii
wi a lui Travolta, acest lucru a fost de neconceput. Awa
cq, scientologii l-au convins prin mijloace specifice s-o
ia de nevastq pe deja convertita actriyq de telenovele
|ell] Preston, cei doi avknd un mariaj fericit de ani de
zile.
P
uteyi citi pe internet multe ‘ntkmplqri legate
de Biserica scientologicq ce vq vor face sq
vq ‘ntrebayi cum de un asemenea cult poate avea ‘n
continuare adepyi la o scarq globalq. Grqdina umanq
e mare, drogurile cresc multe ‘n ea, fondatorul ei a
murit ‘mbibat de Vistaril, dar cel mai important drog
rqmkne nevoia de a crede ‘n ceva... sau ‘n cineva. Aveyi
grijq cine vq convinge. Pentru toyi aceia care refuzq
adevqrul lui Dumnezeu scris ‘n paginile Bibliei existq
un avertisment grozav:
<Din aceastq pricinq, Dumnezeu le trimite o lucrare
de rqtqcire, ca sq creadq o minciunq: pentru ca toyi
cei ce n-au crezut adevqrul, ci au gqsit plqcere ‘n
nelegiuire, sq fie oskndiyi> (2 Tes. 2:11-12).
19
 “ncurajare
Fratele din Romknia care a vizitat recent
biserica noastrq ar fi avut toate motivele
(din punct de vedere omenesc) sq fie
dezolat. A trecut printr-o grea ‘ncercare.
Era marcat de valul ce s-a abqtut ‘n viaya
lui; lucrul acesta se vedea pe chipul lui;
suntem fiinye umane cu slqbiciuni. Dar
totuwi se vedea cq este un credincios nu
numai de vreme bunq. A fost trkntit de
valurile vieyii, dar nu scos afarq din luptq.
A fost doborkt, dar nu ‘nvins. Ne-a miwcat
mult de tot mqrturia lui. Am vqzut wi
lacrimi. Dqm slavq lui Dumnezeu pentru
asemenea exemple de credinyq. Wi wtiti
ce l-a ‘ntqrit ‘n ‘ncercarea lui? Faptul cq
s-a uitat la toate prin ochii credinyei, din
perspectiva lui Dumnezeu care ne vrea
binele, cq ‘ncercqrile noastre de-o clipq,
cum s-a exprimat apostolul Pavel lucreazq,
lucreazq spre gloria Lui wi spre formarea
caracterelor noastre. Cknd suntem pe
aripile furtunilor ne ‘ntrebqm: DE CE? WI
DE CE MIE? Un lucru e clar: Dumnezeu
nu ne-a uitat, wi nu ne va uita niciodatq.
Toate lucrurile ‘wi au ceasul lor. Va veni
vremea, va veni ceasul cknd vom ‘nyelege
de ce El a procedat ‘ntr-un fel sau altul ‘n
vieyile noastre. Wi-a ‘ncheiat mqrturia din
acea dimineayq cu un cuvknt din cartea
Iov (Iov 37:21) care s-a potrivit minunat
cu situayia wi starea lui; probabil wi cu
situayia unora dintre noi. Am fost awa de
miwcat wi ‘ncurajat de credinciowia lui. Am
fost inspirat cu poemul intitulat: <Va trece
vkntul...>
Treceyi chiar acuma printr-o ‘ncercare?
O boalq? Un accident? Fqrq servici? O
mare dezamqgire? O frustrare? Sq nu ne
‘ndoim: suntem ‘n mkinile Olarului care ne
frqmkntq, ne modeleazq spre a ne forma
caractere demne de Cer. - George Cornici

VA TRECE VKNTUL...
<Acum, firewte, nu putem vedea lumina
soarelui care strqlucewte ‘n dosul norilor, dar
va trece un vknt wi-l va curqyi> (Iov 37:21).

Dupq vkntul cel nqpraznic

Vine vknt de-nviorare
Poate-a fost un chin amarnic
Dar Hristos e-atkt de darnic
<yi va aduce sqrbqtoare...

Acum, firewte, nu vezi Cerul

E-acoperit de norul gros
Te coplewewte doar misterul
Wi nu ewti tare cum e fierul
Ewti slab wi ewti neputincios...
Poate ‘n greaua ‘ncercare
“n stare nu ewti a privi
La Cel ce-aduce uwurare
La Cel ce are brayul tare
Wi dq, mereu, nespuse bucurii.
Wi gknduri negre dau nqvalq
Wi sufletul e abqtut
Ochii sunt triwti, faya e palq
Parc-a venit o cruntq boalq
E un tqrkm necunoscut...
Lumina cea strqlucitoare
“yi pare cq a dispqrut
Wi te ‘ntrebi: <Unde e oare
Un Dumnezeu awa de mare
Cum de-n necaz n-a apqrut?>
Veni-va vkntul de-ntqrire
Cknd vei uita c-ai fost rqpus
De lacrimi multe, de mkhnire,
De frqmkntare wi uimire
Cknd n-ai primit de Sus rqspuns...
Veni-va vkntul mkngkierii
Sq-nlqture furtuna grea
Efectul blknd al adierii
Adus de Duhul ‘nfierii
Multq liniwte o sq-yi dea.
Poate a fost o despqryire
De cel mai drag din casa ta
Dar ai rqmas tot ‘n slujire
Cu mult elan wi dqruire
Puteri avea-vei de-a lupta...
Wi vei continua lucrarea
Mai hotqrkt, mai cu elan
Wi vei vedea cum ‘ncercarea
Sporewte-n viaya ta rqbdarea
Wi vei ‘nvinge-un crud duwman.
Da, va sufla o dulce boare
Wi-yi va aduce mult alin
Pqrintele te ‘nsoyewte pe cqrare,
Nu te lasq sq cazi ‘n disperare
Wi vei vedea iar Cer senin.
Slujewte-L, deci, cu scumpqtate
De-i vreme bunq sau de-i rea
Doar El ‘yi dq seninqtate
Cq-i plin de sfkntq bunqtate
Wi-alte minuni vei mai vedea.
Dupq vkntul cel nqpraznic
Vine-un vknt de-nviorare
Domnul tqu e-atkt de darnic!
“yi aduce-n viayq praznic,
El, Speranya wi-al tqu Soare.
13 Octombrie, 2006
Maxime
Adversitqyile nu sunt neapqrat rele. Ele ne
pot ajuta sq ‘nvqyqm rqbdarea, bunqtatea,
compqtimirea altora wi ckte altele... Bethoven
a compus cea mai reuwitq muzicq a sa dupq
ce a surzit cu desqvkrwire. Pascal a ajuns
sq scrie cele mai adknci cugetqri ale sale
despre Dumnezeu, om, viayq wi moarte ‘n
scurtele intervale de liniwte pe care i le-
a permis o suferinyq fizicq chinuitoare.
Robertson a scris un eseu literar a cqrui temq
a fost enunyatq sub forma unei constatqri
surprinzqtoare: <Cele mai frumoase scrisori
sunt scrise de rqniyii aflayi pe patul de
moarte>.
Tatql nostru din ceruri nu ia nimic din
mkna copiilor Sqi, deckt atunci cknd vrea
sq le dea ceva mai bun ‘n schimb. - George
Muller
Ferewte-te de drumurile uwoare! Ele duc
’ntotdeauna ‘n jos ...
Botaniwtii ne spun cq arborii au neapqratq
nevoie de vknturile puternice din Februarie
wi Martie care le rqsucesc trunchiurile wi
le fac loc rqdqcinilor sq pqtrundq wi mai
adknc ‘n pqmknt. Fqrq rafalele nemiloase,
frunzele n-ar avea de unde sq primeascq
hrana necesarq. Tot awa avem wi noi nevoie
de adversitqyile vieyii pentru a ne dezvolta
resursele interioare de caracter. O perioadq
furtunoasq de necazuri wi de ‘ncercqri poate
fi doar preludiul unei primqveri ‘n care viaya
‘wi va redobkndi frumuseyea wi rodnicia.
Se cade sq ‘nvqyqm sq privim prin credinyq
dincolo de aspectul superficial al lucrurilor wi
sq acceptqm rqul ca pe o necesarq pregqtire
a binecuvkntqrilor viitoare.
Unii oameni fac probleme, dar wi unele
probleme fac ... oameni.
Adversitqyile au capacitatea de a trezi
surprinzqtoare calitqyi latente ale sufletului,
care altfel ar dormita amoryite.
Pkrkiawul wi-ar pierde susurul dacq i-ai lua
pietrele din cale.
Uneori Domnul liniwtewte furtuna, alteori
El preferq sq ne liniwteascq pe noi.
 Tabere ale tineretului
Pentru cei care n-au <rezolvat>
‘ncq misterul pozei cu semnul
‘ntrebqrii din numqrul trecut, iatq
despre ce era vorba:
“ntr-un cadru pitoresc, la
sudul lanyului de munyi Sierra, wi
‘ntr-o atmosferq foarte vibrantq,
s-a desfqwurat campul tinerilor
din bisericile baptiste de pe coasta
de vest. “ntre 13-15 octombrie,
aproape o sutq de tineri s-au adunat
pentru un timp de ‘nnoire spiritualq
wi relaxare. Campul acesta a fost o
iniyiativq de a relua tradiyia anilor
trecuyi, cknd tinerii de pe coasta de
vest se ‘ntklneau ‘n fiecare an.
Tinerii au fost provocayi la o
<religie adevqratq> de cqtre Elias
Jinar, un tknqr folosit de Dumnezeu
cu putere la acest camp. Timpul de
‘nchinare a fost condus cu multq
maturitate wi sensibilitate de Buni
Ionescu, prewedintele asociayiei
tinerilor, wi Oliver Bujdei. Mulyumim
tuturor tinerilor pentru efortul care
l-au fqcut sq conducq ore multe
pknq la camp, wi nqdqjduim cq
22
Nu wtiu al cui ar putea fi
ceasul, nu am auzit pe nimeni
de la noi sq-wi fi uitat ceasul ‘n
camp (Sacramento).
Tabqra a fost fainq, peisaj
fain, atmosfera plqcutq. Ceea
ce am ‘nvqyat cu aceea am
rqmas. “n camp mi-am adus
aminte de ceea ce am uitat
acum trei ani cknd am venit
‘n state. Legqtura mea cu
Dumnezeu care s-a rqcit de
alungul acestor trei ani. Mi-am
dat seama dupq ce am alergat
de-a lungul acestor ani. Banii
efortul lor nu a fost ‘n zadar. Din l-au ‘nlocuit pe Dumnezeu ‘n
partea pqstorilor a participat fr. viaya mea, cknd am vqzut cq pot lucra
Liviu Yiplea, ‘nsoyit wi de alyi frayi wi cq pot avea bani am zis, am gqsit
adulyi: Mircea Moy din Phoenix ceea ce cqutam. Am lucrat ‘n mai
wi Ben Ploscariu din Sacramento. multe locuri de muncq wi am putut avea
Credem cq a fost un camp reuwit wi ceea ce ‘mi doream. Am lucrat chiar
pentru aceasta, toatq gloria sq fie a ‘n trei sau patru locuri ckteodatq wi
lui Dumnezeu. de multe ori nici nu dormeam, doar
din cauza banilor. Wi cknd am ajuns
‘n camp, dupq mesajul de skmbqtq
dimineaya wi seara, duminicq dimineaya
Mqrturii de la camp: m-am ‘ntrebat ce am fqcut cu acewti
I spea\ for
Portland [hen
I sa] that this
camp [as trul]
one of the best
ever.
Organization
[as spotless,
activities [ere
fun, the message
[as bold, clear,
and passionate
(than\s Elias)...
and just seeing
ever]one [as
an unmatched
experience...
RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
 uwoarq dar ‘mpreunq cu El este un
soare ‘n mijlocul ‘ntunericului. Cknd
m-am ‘ntors acasq, a doua zi la lucru,
cineva mi-a oferit un alt loc de muncq
cu bani mai mulyi.
Doar ‘ntoarcerea mea radicalq la
El m-a eliberat. Nu am rezolvat ‘ncq
toate problemele dar cu El de partea
mea wtiu cq totul este posibil. Doar sq
recunosc ckt de mult ‘mi lipsewte El mi-
a arqtat cq chiar dacq L-am ‘nlocuit
cu ceva trecqtor, El nu a ‘ncetat sq mq
iubeascq. Iubirea Lui este puternicq wi
nemqrginitq. Pot sq zic cq ‘i mulyumesc
pentru cq mi-a arqtat acum wi nu a fost
atunci cknd era prea tkrziu.

Alte informayii:
Nu uitayi sq mergeyi pe Internet
la site-ul Asociayiei de tineret:
trei ani? Dupq ce am alergat? Dupq dat viaya pentru mine wi mi-a arqtat
ceva care nu are valore ‘n viaya ckt de mult m-a iubit. Viaya nu-i http://rb]a.org
mea, dupq ceva care m-a distrus
cknd aw fi putut avea totul fqrq nici o
problemq, doar sq am o relayie intimq
cu Dumezeu. Sq am aceiawi relayie cu
care am venit acum trei ani. Totul ar
fi fost mult mai uwor ‘n viaya mea wi
poate cq toate problemele mele ar fi
fost rezolvate pknq acum. Nici nu-mi
amintesc dacq de la jumqtatea anului
2003 am mai fost la bisericq pknq ‘n
prezent. Chiar mq ‘ntrebam, eu care
am fost pe ckmpul evangheliei wi am
vqzut mkna lui Dumnezeu la lucru...
Aw putea sq zic cq mi-a fost ruwine
cknd Dumnezeu mi-a arqtat ckt de
goalq este viaya mea. Nu mi-am putut
imagina cq vreodatq o sq trec prin
awa ceva. Sq ‘nlocuiesc pe Cel care
are totul cu ceva care este trecqtor.
Mi-a fost greu sq mq vqd ‘n faya Lui
cq de fapt sunt nimic wi sq recunosc
cq am nevoie de ajutor. Am zis: am
bani, numai am nevoie de El; banii
‘mi pot rezolva orice. Dar nu a fost
awa; a trebuit sq mq ‘ntorc din nou
la locul unde L-am lqsat pe El wi sq-I
cer iertare wi sq-I zic sq vinq din nou
cu mine pe drum. Wtiu cq El ‘mi poate
rezolva toate problemele. Chiar ‘mi
amintesc duminicq dimineaya cknd El
m-a ‘ntrebat: <de ckte ori te-am luat
‘n braye wi te-am purtat prin mqrqcini
ca sq nu te zgkrii sau sq ai rqni? Eu
am fost Cel cqruia ‘i curgea sknge din
picioare wi am fqcut asta pentru cq te-
am iubit. Chiar nu poyi avea ‘ncredere
‘n Mine cq pot sq fac din nou acelaw
lucru? Ori pentru tine banii sunt cei
care te vor lua ‘n braye wi te vor trece
peste ce este mai greu?>Atunci am
realizat cq nu banii ‘mi vor vindeca
inima rqnitq wi plinq de sknge, ci Cel
care a fqcut universul, Cel care Wi-a

LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006 23

 Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc
Mi-am fqcut armata copilqriei cu <mow Teacq>.
Povewtile hazlii mi-au creionat atunci o imagine nu
prea mqgulitoare despre <calitatea intelectualq>
a soldayilor. Era mai mult o armatq care te fqcea
sq mori ... de rks. Din pqcate existq wi un rqzboi
adevqrat, un veritabil abator uman, o mawinq de tocat
carne de om. Cu excepyia cktorva mici intervaluri,
rqzboiul a fost o constantq pe pqmknt ‘n ultimii douq
mii de ani. Mawina de rqzboi transformq oamenii ‘n
<roboyi>. Ordinele se executq, nu se discutq. Aceasta
este deviza <instrucyiei> care-i transformq pe tineri
din fiinye cugetqtoare ‘n mawini de luptq. Ca sq asculyi
orbewte nu se cere prea multq inteligenyq, de aceea
nici instructorii militari, care de care mai gradayi, nu
fac exces de culturq. Mow Teacq are destui urmawi ‘n
rkndurile caporalilor wi cqpitanilor de astqzi. Iatq
ckteva <perle> culese de la Academia Trupelor de
Uscat - SIBIU 1992-1996:
<Sq nu mai prind picior de student cu mkinile ‘n
buzunare!>
<O mknq criminalq a dat cu piciorul ‘n chiuvetq.>
<Dayi-mi o barq metalicq din lemn.>
<Ce te uiyi awa la mine ca la un bou? Ce, ori nu-i
awa?>
Surprinzqtoarea Romknie - <Alegere clarq> wi <Wi-a fqcut vilq la bloc>
24 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
<Am sq vq yin cu ochii ‘n soare pknq la 12
noaptea!>
<Dacq yi se ‘ntkmplq sq cazi de pe transportor
ori mori, ori rqmki prost. Eu am cqzut de 3
ori.>
<Fq-mi o listq cu el.>
<Cknd plecayi acasq sq nu uitayi vreo brichetq
aprinsq ‘n dulapuri.>
<Sq nu vq dayi jos din mersul trenurilor.>
<”mpqryiyi suprafaya ‘n 3 jumqtqyi egale.>
<Lipewte cqlckiele pe lkngq corp.>
Singura mea speranyq este cq va veni o zi ‘n care
nu se va mai face armata. “mpqrqyia pqcii va pune
capqt tuturor rqzboaielor!
<El va fi Judecqtorul neamurilor, El va hotqr’
‘ntre un mare numqr de popoare; awa ‘nckt din
sqbiile lor ‘wi vor fquri fiare de plug wi din suliyele
lor cosoare: nici un popor nu va mai scoate sabia
‘mpotriva altuia wi nu vor mai ‘nvqya rqzboiul.>
(Isaia 2:4).
Dumnezeu nu te va ‘ntreba ....
Iatq ckteva ‘ntrebqri pe care nu
yi le va pune Dumnezeu cknd veyi
sta fayq ‘n fayq:
1. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
ce marcq de mawinq ai condus, ci te
va ‘ntreba pe ckyi nevoiawi i-ai dus
cu mawina ta.
2. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
ckyi metri pqtrayi a avut locuinya
ta, ci pe ckyi oameni i-ai adqpostit
‘nquntru.
3. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
ckte haine ai avut ‘n dulap, ci pe
ckyi sqrqci i-ai ‘mbrqcat cu ele.
4. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
ckt de mare yi-a fost salariul, ci ckt
a trebuit sq-yi calci pe conwtiinyq ca
sq-l ckwtigi.
5. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
ce servici ai avut, ci ckt de bine
yi-ai ‘ndeplinit slujba.
6. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
ckyi prieteni ai avut, ci ckyi oameni
te-au avut ca prieten.
7. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
‘n ce cartier ai locuit, ci cum te-ai
purtat cu vecinii pe care i-ai avut.
8. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
ce culoare a avut pielea ta, ci ce fel
de caracter ai avut ‘nquntru.
9. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
de ce n-ai fqcut tot ce ai vrut sq
faci, ci de ce n-ai fqcut ceea ce a
vrut El sq faci.
10. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
de ce ai zqbovit awa de mult ca
sq primewti mkntuirea, ci te va
conduce cu bucurie ‘n locul special
pregqtit pentru tine.
11. Dumnezeu nu te va ‘ntreba
dacq ai citit aceste rknduri, ci ce ai
fqcut dupq ce le-ai citit.
Un morcov, un ou wi o ceawcq
de cafea ...
O fatq s-a dus sq se plkngq
mamei ei pentru greutqyile care
veniserq peste ea. Viaya i se pqrea
dintr-o datq nedreaptq cu ea. Nu
mai ‘nyelegea nimic wi nu mai
era sigurq de nimic, nici mqcar
de faptul cq va putea merge mai
departe ... Ori de ckte ori scqpa de
o problemq, veneau peste ea altele.
“n loc sq o cuprindq ‘n braye wi
sq-i wteargq lacrimile, mama ei a
dus-o ‘n bucqtqria casei pqrintewti.
Acolo, mama a pus trei oale cu
apq la fiert wi a dat focul la maxim.
Cknd oalele au dat ‘n clocot, mama
a pus ‘n cea dintki oalq un morcov,
‘n cea de a doua a pus un ou, iar
‘n cea de a treia a pus o mknq de
boabe de cafea.
Peste aproximativ douqzeci de
minute, mama a stins focul, a scos
pe o farcurie morcovul wi oul, iar
cafeaua a turnat-o ‘ntr-o ceawcq.
Privind-o ‘n ochi pe fata ei, mama
a ‘ntrebat-o: <Spune-mi ce avem
aici?>
<Morcov, un ou wi cafea>, a spus
fqrq chef fata.
<Care e diferenya dintre ele?>
Mama a pus furculiya pe morcov
wi era moale. Apoi a rugat-o pe fatq
sq cojeascq oul. Sub coajq, totul era
foarte bine fiert wi tare. “n ceawcq,
cafeaua mirosea ademenitor ...
<”nyelegi ce am vrut sq-yi arqt>?,
a ‘ntrebat-o mama.
<Nu prea>, a rqspuns fata.
<Toate trei au trecut prin aceiawi
experienyq. Toate trei au fost ...
<opqrite> pentru o vreme, dar
fiecare a reacyionat altfel. Aceiawi
experienyq a avut asupra lor
consecinye diferite.
Morcovul a fost la ‘nceput
frumos wi tare, dar apa fiartq l-a
‘nmuiat repede wi uite ce-a mai
rqmas din el ...
Oul a fost la ‘nceput moale sub
coaja lui protectoare wi foarte uwor
de spart, dar fierberea l-a ‘ntqrit
‘nquntru.
Cu boabele de cafea s-a petrecut
‘nsq altceva; ele nici nu s-au
‘nmuiat wi nici nu s-au ‘ntqrit. Ele
nu s-au schimbat, dar au schimbat
apa! Uite ce frumos miroase wi ce
gust i-au dat.
<Care dintre acestea trei ewti
tu?> a ‘ntrebat mama. <Cknd vine
focul ‘ncercqrilor wi al durerii, ce
se ‘ntkmplq cu tine? Ewti ca un
morcov, ca un ou sau ca boabele
scumpe de cafea?>
Cele ‘ntkmplate atunci ‘n
bucutqria aceea au fost o lecyie
de viayq. O mamq a wtiut sq-wi
punq fata ‘n faya unei realitqyi wi a
confruntat-o cu importanya alegerii
felului ‘n care reacyionqm sub
presiunile wi suferinyele vieyii.
Sper cq fata a priceput wi a ajuns
cu timpul sq fie la fel de ‘nyeleaptq
ca mama ei. Dq-mi voie ‘nsq sq te
‘ntreb wi eu pe tine:
<Ce ai ‘nvqyat din toate acestea?
Cum te-ai defini pe tine? Ewti ca
morcovul, ca oul fragil, sau ca
LUMINQTORUL - Februarie 2006
boabele de cafea? Cknd ewti <pus
pe foc>, ce aromq rqspkndewti ‘n
jurul tqu?>
Dumnezeu i-a zis lui Moise
<Dumnezeu i-a zis lui Moise:
<Eu sunt Cel ce sunt.> Şi a adqugat:
<Vei spune copiilor lui Israel: <Cel
ce Se numewte <Eu sunt>, m-a
trimis la voi.>
Titlul pe care Şi-L dq Dumnezeu
aici este unul de cea mai minunatq
‘nsemnqtate. “ntklnind ‘n Vechiul
Testament diferitele Nume pe
care le-a luat Dumnezeu, le gqsim
intim legate de feluritele nevoi ale
acelora cu care era ‘n legqturq:
<Domnul va purta de grijq>,
<Domnul steagul meu>, <Domnul
neprihqnirea noastrq> - toate aceste
titluri de ‘ndurare ale Sale sunt
dezvqluite ca sq ne arate cq ele
‘ntrunesc nevoile poporului Squ.
Cknd El Se numewte pe Sine ‘nsuwi
<Eu sunt> le cuprinde pe toate.
Domnul luknd Numele acesta este
ca wi cum ar procura poporului Squ
un cec ‘n alb. El Se numewte <Eu
sunt> wi credinya n-are altceva de
fqcut deckt sq scrie pe acel <cec>
tot ce avem nevoie. <Eu sunt>
‘nsemneazq: Eu sunt prezent. Eu
sunt realitate. Eu sunt gata sq-yi
vin ‘n ajutor. Eu sunt Cel ce am
fqcut totul pentru tine. Eu sunt
Cel ce te-am purtat wi tot vreau
sq te mai port. <Eu sunt viaya>;
dacq vrem neprihqnirea, El este
<Domnul neprihqnirea noastrq>;
dacq vrem pace, <El este pacea
noastrq>; dacq vrem ‘nyelepciune,
sfinyire wi rqscumpqrare, El a fost
fqcut pentru noi toate acestea.
“ntr-un cuvknt, putem ‘nwira
marea ‘ntindere a trebuinyelor
omenewti ca sq ‘nyelegem mai bine
uimitoarea adkncime wi plinqtate
a acestui profund wi scump nume,
<Eu sunt>.
Ce ‘ndurare sq fim chemayi
sq umblqm ‘mpreunq cu Cineva
care poartq un Nume ca acesta.
Suntem ‘n pustia lumii acesteia,
wi aici avem sq ‘ntkmpinqm
‘ncercqri, suferinye, greutqyi, dar
atkta vreme ckt avem fericitul
privilegiu, ca ‘n toate timpurile wi
‘n toate ‘mprejurqrile, sq fim ai
Aceluia care Se descoperq El ‘nsuwi
‘n harul Squ fayq de nevoile wi
slqbiciunea noastrq, nu avem a ne
teme de nimic pentru cq <Eu sunt>
‘nsemneazq cq <El este>.
25
 Sq ne cunoawtem Asociayia

Aceastq rubricq este destinatq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare.

Bisericile Asociayiei - 2007

locuit ‘n Toronto, ajutknd biserica romkne. <…Vrednic este lucrqtorul

romknq de aici, fiind un dqruit
‘nvqyqtor de wcoalq duminicalq,
‘ncurajknd mereu tinerii sq
Hope Romanian Baptist studieze Cuvkntul Domnului. A
plecat acasq la Domnul ‘n anul
Church - |itchener 1998, la vkrsta de 75 de ani.
Biserica <Speranya> Dragostea pe care Biserica
|itchener, Ontario Baptistq canadianq Highland a
135 Highland Road {est arqtat-o nou-’nfiinyatei biserici
romkne <Speranya> a fost una
N2M 3B9, Canada
Tel: 519-745-0853
Fax: 519-745-9462
de plata lui.> 1 Timotei 5:18 b
Din prima zi cknd au ‘nceput
serviciile bisericii romkne ‘n
cadrul bisericii canadiene, pastorii
acesteia, Dr. Max De{olfe si Rev.
Fran\lin Morgan, au ajutat biserica
romknq, dknd Cina Domnului cu
regularitate. Un aport deosebit
‘n aceastq perioadq, cknd biserica
<Speranya> nu avea un pastor ales,

Scurt istoric al Bisericii Baptiste

<Speranya> din |itchener, Ontario,
Canada

Asemeni majoritqyii bisericilor

etnice din America de Nord, care
trec prin multe frqmkntqri, nici
biserica noastrq nu a fost scutitq de
astfel de ‘ncercqri.
Pe data de 15 iunie, 2005,
Biserica <Speranya> a aniversat
20 de ani de la ‘ntemeierea ei.
Cu 20 de ani ‘n urmq, pe data de
15 iunie 1985, fratele Constantin
Lqcqtuw, membru ‘n Biserica
Baptistq Highland din |itchener,
a mediat integrarea bisericii
romkne, <Speranya> ‘n cadrul
bisericii canadiene, lucru care s-a wi
‘ntkmplat ‘n cursul aceleiawi luni.
Fratele Constantin Lqcqtuw
avea la acea datq, <o experienyq deosebitq pe tot parcursul acestor l-a oferit fratele pastor Gheorghe
canadianq> de peste 30 de ani. El 20 de ani. Biserica <Speranya> a Cocis din {indsor, Canada wi
obiwnuia sq spunq cknd ‘l ‘ntrebau fost acceptatq ca fiind parte din fratele pastor Pavel Chiu din
frayii: Ckyi ani au trecut, frate biserica Highland, dar ‘n acelawi Detroit, USA. La doar ckteva luni
Constantin, de cknd ai plecat din timp, fiind wi bisericq de sine de la constituire, biserica ‘l cheamq
Zimandul Nou, judeyul Arad? - stqtqtoare. Mai mult, biserica ca pastor pe fratele Titus Sfkrlea,
<300 de ani au trecut de cknd am romknq a fost primitq ca membru care locuia atunci ‘n Detroit, USA.
ajuns ‘n Canada!>. cu drepturi depline ‘n cadrul El devine astfel primul pastor
“n toyi acewti ani a ajutat Uniunii Baptiste Canadiene. De ales al bisericii. Slujewte biserica
frqyietatea de aici wi pknq ‘n aria asemenea, s-a ‘ngrijit de suportul pknq ‘n anul 1987, cknd pleacq sq
Toronto. Ultimii ani din viayq a financiar pentru pastorii bisericii slujeascq biserica din Toronto. “n

26 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
cursul aceluiawi an, 1987, ajunge
‘n Canada fratele Ioan Coldea, care
a slujit pknq atunci ca pastor la
Biserica <Betel> din Arad. Fratele
Sfkrlea ‘l recomandq cu toatq
dragostea bisericii <Speranya>, care
avea nevoie de pastor prin plecarea
fratelui Sfkrlea la Toronto. Astfel,
din 1987, fratele Ioan Coldea
devine pastorul bisericii.
“n acest timp, biserica crewte
numeric wi se ‘ntqrewte spiritual.
“n iarna anului 1993 chiar de
sqrbqtoarea Nawterii Domnului
nostru Isus Hristos, fratele pastor
Ioan Coldea ‘n urma unui infarct
miocardic, este chemat la rqsplqtire
vewnicq la o vkrstq ‘ncq tknqrq
pentru slujire, aceea de 47 de ani.
Rqmasq pentru a doua oarq
fqrq pastor, biserica apeleazq la
‘nceputul anului 1994 la fratele
Adrian Onofrei din Portland,
pentru a o ajuta ‘n lucrarea
pastoralq. Slujirea dknsului este
scurtq de doar ckteva luni, timp
‘n care fratele Sorin Farc, un
tknqr venit la studii ‘n Statele
Unite, ajutq biserica <Speranya>
dupq plecarea fratelui Onofrei.
Un ajutor deosebit, atkt pentru
fratele Sorin Farc, ckt ‘n mod
special pentru bisericq, vine din
partea fratelui pastor Mircea Filip
din Cleveland, Ohio. “ntre anii
1995 wi 1996, fratele Mircea Filip
cu zelul care ‘l caracterizeazq, a
slujit biserica cu multq dqruire,
mobilizknd membrii bisericii la
post wi rugqciune ‘n vederea gqsirii
unui pastor. Fratele Mircea Filip
urma sq plece ‘n Phoenix, Arizona,
pentru a pqstori biserica <Pacea>,
fiind ales pastor acolo.
“n decembrie 1996, biserica
primewte rqspuns de la Domnul.
LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006
Fratele Nicu Brinda ‘mpreunq cu
familia ajung ‘n |itchener prin
cqlquzirea specialq a Domnului,
dar wi prin pasiunea cu care fratele
Mircea Filip s-a zbqtut ca biserica
sq aibe un pastor stabil. Pknq la
chemarea sa ‘n Canada, fratele
Nicu Brinda a pqstorit ‘mpreunq cu
fratele pastor Doru Popa biserica
<Maranata> din Arad.
“n cei 8 ani wi jumqtate
care au trecut de la venirea
fratelui Nicu Brinda ca
pastor, biserica nu a fost
scutitq de ‘ncercqri, dar
prin mila Domnului,
biserica ‘nvayq lecyia slujirii
‘n echipq, un numqr de
familii tinere strkngkndu-se
‘n jurul lui wi se realizeazq
astfel o pqrtqwie intimq ‘n
cadrul familiei bisericii.
La sfkrwitul anului
2003, biserica pierde
doi bqrbayi consacrayi ‘n
lucrare, wi anume bqtrknii
diaconi ai bisericii. Astfel,
fratele Nic Picioane, care
a fost membru ‘n bisericq chiar
de la constituire wi un sprijin
real ‘mpreunq cu toatq familia
lui, pentru toyi
pastorii care au fost
la <Speranya>, este
chemat la rqsplata
vewnicq. De asemenea,
celqlalt bqtrkn diacon
al bisericii, fratele
Pavel Dragosin, a fost
chemat wi el la rqsplata
Domnului dupq o
slujire ‘n curqyie wi
seriozitate.
Domnul ascultq
rugqciunea bisericii,
completknd astfel
lipsa acestor doi
oameni deosebit de
seriowi ‘n slujire, prin
venirea unor familii tinere, care
s-au integrat repede ‘n angrenajul
bisericii locale. Astfel, frayii Eugen
Criwan, Titus Tranc, Dorel Bardos,
Tiberiu Oancea, Mircea Gabor,
slujesc ‘n compartimentele de
lucrare ale bisericii: rugqciune,
studiu biblic, zidire, evanghelizare,
administrare wi cea de pastoralq, pe
care o fac toyi ‘mpreunq cu fratele
Nicu Brinda, pastorul bisericii.
Sora Mirela Gabor se ‘ngrijewte
de partea muzicalq din bisericq,
iar lucrarea cu copiii revenind
celorlalte surori tinere din cadrul
bisericii.
Am lqsat la urmq, dar nu ‘n
ultimul rknd, pe fratele Sam
Lqcqtuw, care de 20 de ani, <de
la constituirea bisericii>, a rqmas
credincios lucrqrii lui Dumnezeu
‘n bisericq, cu toate greutqyile
prin care a trecut aceasta. Dknsul
este fratele de corp al fratelui
Constantin Lqcqtuw.
Pe inima bisericii a rqmas
prioritarq lucrarea de ckwtigare
pentru ‘mpqrqyia lui Dumnezeu,
a multor romkni, aproximativ
25,000, care trqiesc ‘n aria
|itchener-{aterloo.
Biserica se bucurq sq poatq
ajuta lucrarea ‘ntre copiii dintr-
un orfelinat din Romknia, ckt wi
sponsorizarea unui misionar din
Munyii Apuseni.
O dorinyq, dar wi rugqciune ‘n
acelawi timp, este ca generayiile
tinere din biserica noastrq, ckt wi
din celalalte biserici evanghelice
romkne din oraw, sq dea un nou
impuls pqrtqwiei frqyewti.
Un verset drag nouq rqmkne ca
wi motto al nostru:
<Domnul Dumnezeul
tqu este ‘n mijlocul tqu,
ca un viteaz care poate
ajuta; se va bucura de
tine cu mare bucurie, va
tqcea ‘n dragostea Lui, wi
nu va mai putea de veselie
pentru tine.>
Yefania 3:17
27

M-am pocqit de curknd. De
atunci am cqutat sq fac tot ceea ce
pot ca s-o aduc wi pe soyia mea la
credinyq. Nu m-am ales deckt cu
rqspunsuri pline de sarcasm. <Mi
spune mereu cq hotqrkrea mea este
trecqtoare wi cq aw face mai bine sq
trqiesc eu ’nsumi ca un pocqit, deckt
sq-i yin ei predici. Ce trebuie sq fac?
Tare aw dori sq trqiascq wi ea ceea ce
am trqit eu.
Ai perfectq dreptate sq
dorewti convertirea soyiei tale.
Orice credincios adevqrat cautq
mkntuirea celor ce ’i sunt dragi. Cu
toate acestea, ei sunt cel mai puyin
ascultayi ’n propiul lor cqmin.
Se poate ca soyia ta sq fi fost
foarte sincerq, atunci cknd yi-a spus
cq ea crede cq nu este vorba deckt
de o hotqrkre trecqtoare. Ai ocazia
sq o contrazici. De fapt, numai
atunci cknd ea se va convinge, din
viaya ta de zi cu zi, cq nu este vorba
de o <toanq> trecqtoare, ci de ceva
durabil wi valoros, vor exista wanse
reale ca ea sq se hotqrascq sq te
urmeze ’n credinya crewtinq. Citewte
1 Petru 3:1. Aratq-i prin fapte cq
un soy crewtin este cu mult mai de
dorit deckt unul necredincios. Cel
care se ’ncredinyeazq ’n mkinile
Domnului Isus ’wi vede el ’nsuwi
calitqyile umane dezvoltkndu-se
peste awteptqri.
“n sfkrwit, roagq-te mult mai
mult pentru ea. Nici nu ’yi dai
seama ce rezultate uimitoare
are rugqciunea. Dumnezeu ’yi va
rqspunde wi vei avea atunci bucuria
de a vedea convertirea soyiei tale.
28
Fiica mea, ’n vkrstq de 13 ani,
a ’nceput sq mintq ’n awa hal cq nu
mai pot crede aproape nimic din
ceea ce-mi spune. S-a apucat wi de
fumat wi este pe cale de a-wi pierde
toate prieteniile bune pe care le
are. Totuwi, rezultatele ei wcolare
sunt ’n continuare bune; merge la
wcoala duminecalq wi la bisericq.
Puteyi sq mq ajutayi?
Nu mi-este greu sq te ’nyeleg,
atunci cknd spui cq purtarea fiicei
tale ’yi produce necazuri.
Eu cred cq ea strqbate acum
<anii dificili> ai adolescenyei. Nu
mai este un copil wi, ca sq parq mai
maturq, a ’nceput sq imite ckteva
obiceiuri pe care le-a vqzut la
oamenii mari. Din pqcate, se pare
cq le-a ales chiar pe acelea care wi
la oamenii mari sunt regretabile.
Totul izvorewte dintr-o lipsq de
siguranyq wi de stabilitate. Iatq de
ce, mai mult ca oricknd, ea are
nevoie de ’nyelegere wi de dragoste.
“i lipsewte un sfqtuitor wi un model,
pe care sq se simtq ’nclinatq
sq-l imite. Cautq ca sq fii tu ’nsqyi
aceastq persoanq, dkndu-i un
model de siguranyq wi de armonie.
Cred cq ar fi foarte bine dacq ai
avea o discuyie sincerq wi deschisq
cu ea. Dacq ai comis greweli, fii
sincerq wi recunoawte totul.
Nu-mi spui dacq fata ta
wi-a predat viaya ’n mkinile
Mkntuitorului. Dupq pqrerea
mea, ea se aflq tocmai la vkrsta la
care copiii dobkndesc capacitatea
unei credinye vii wi personale.
“ncurajeazq-yi fata sq porneascq
pe drumul cel bun, primindu-L pe
Domnul Isus. Dacq pknq acum tu
yi-ai cam neglijat propria ta viayq
RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
Rqspunsul meu
crewtinq wi nu ai ajutat-o printr-un
exemplu bun, acum este momentul
sq ’ncepi o nouq experienyq
spiritualq, mknq ’n mknq cu fiica
ta.
Credeyi cq a consuma bquturi
alcoolice este un lucru rqu?
Fqrq nici o ’ndoialq, consumarea
alcoolului este un lucru dqunqtor.
“n orice oraw pe care l-am
vizitat, am ’ntklnit oameni care-mi
cereau sq mq rog fie pentru un soy,
fie pentru o soyie, fie pentru un
copil care devenise alcoolic. Poate
cq astqzi yi se pare cq ai o deplinq
stqpknire de sine, dar dacq vei
continua sq bei, ce vei face cknd
vei fi la un necaz sau ’ntr-o mare
decepyie?
Ai, deasemenea, o oarecare
rqspundere wi fayq de prietenii
tqi. Pilda pe care le-o dai ’i poate
face sq alunece ’ntr-o patimq
nestqpknitq. Fqrq ’ndoialq cq vei
fii vinovat, dacq ’i vei ’ndemna sq
apuce pe un drum care duce spre
ruinq.
Alcoolul este un narcotic, nu un
aliment, el altereazq, nu hrqnewte.
Un celebru antrenor de fotbal
american a spus cq alcoolul n-are
ce cquta ‘n organism mai mult ca
nisipul ‘n carburator.
Corpul nostru este un adevqrat
templu pentru suflet wi trebuie sq
‘l tratqm cu un deosebit respect.
Biblia spune: <Deci fie cq mkncayi,
fie cq beyi, fie cq faceyi altceva,
sq faceyi totul pentru slava lui
Dumnezeu> (1 Cor. 10:31), iar
aceasta este o poruncq pe care nici
un crewtin nu trebuie s-o ignoreze.

Sacramento, CA
Era seara primei zile de
Crqciun, 25 Dec, anul 2000 dupq
Christos. Sanctuarul bisericii
noastre (Harul din Sacramento)
era ‘n construcyie. Serviciile
le yineam ‘n anexele bisericii.
“n momentul, cknd a ‘nceput
serviciul de searq intrq o familie
de americani (soy, soyie) ‘mpreunq
cu un om ‘n vkrstq. Nu am apucat
sq stqm de vorbq. Tot timpul
serviciului, bqtrknul plkngea. “n
special atunci cknd corul cknta
frumoasele ckntqri de crqciun. La
sfkrwitul serviciului, eram curios
sq aflu cine este. Frate, spunea
el, pe o romkneascq veche, dragq
sufletului meu, vorbitq probabil
cu 100 ani ‘n urmq. Pe mine mq
cheamq ca pe tata, Michael Farc.
M-am nqscut ‘n anul 1910, ‘n
CLEVELAND. Tatql meu a venit
din Otlaca, jud Arad wi au locuit ‘n
Cleveland. Tata a pqstorit biserica
baptistq din Cleveland, 25 ani wi a
fost prewedintele Asociayiei Baptiste
Romkne ‘n anii 1925,1926, 1945
wi 1946, iar eu am condus corul
asociayiei la convenyiile din 1935 wi
1936 din Detroit.
-{o[!.. Dar cum ayi ajuns ‘n
California?....
-M-am ‘nscris ‘n armatq wi awa
am ajuns aici. Dupq ce m-am mutat
‘n California, am mai fost de ckteva
ori ‘n vizitq ‘n EAST, dar de 50 de
ani nu am mai fost la o bisericq
romkneascq. Acuma locuiesc ‘n
PALO ALTO, lkngq San Francisco.
-Totuwi cum ne-ayi gqsit?..
-Din cartea de telefon.
-Ce mi se pare interesant este
cq totuwi vorbiyi destul de bine
romknewte. –Cum ayi reuwit sq vq
pqstrayi limba romknq, 50 de ani?..
Sunt tineri de-ai nowtrii, veniyi de
ckyiva ani, care vorbesc atkt de
greu romknewte..
-Frate, cum aw putea sq uit
limba lui taicq meu wi maica
mea….Wi mai este ceva frate. Mie
mi-a plqcut tare mult sq cknt spre
slava DOMNULUI. Am luat cartea
de ckntqri <Ckntqrile evangheliei>
wi ckntam cu voce tare…wi la pian.
“n fiecare zi ckntam Domnului..
awa am reuwit sq nu uit limba
romkneascq. Mq bucur cq v-am
gqsit. Vreau ca ‘n fiecare an de
LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006
Crqciun, sq vin sq ascult corul
ckntknd frumoasele colinzi
romknewti..
... Awa ne-am bucurat de
crqciun, ‘n anii 2001, 2002 wi
2003…Cknd era prima zi de
Crqciun, ‘l awteptam pe fratele
Michael Farc, sq vinq sq se bucure
cu noi.. Dar ‘n 2004, 2005 nu a
mai apqrut.. L-am sunat wi nu a mai
rqspuns...Probabil a luat-o ‘naintea
noastrq <acolo> unde bucuriile wi
ckntqrile nu se vor sfkrwi wi unde
CEL nqscut ‘n iesle va sta pe tron.
Ps. Poza trimisq ‘l reprezintq pe
fratele Michael Farc, ‘mpreunq cu
pqstorii bisericii, Claudiu Vklcu wi
Nelu Cintean ( 25 Dec. 2003).
Torino, Italia
Conform unor statistici, la
ora actualq populayia Romkniei
este de circa 22 milioane de
locuitori, iar ‘n afara graniyelor
yqrii noastre sunt peste 13 milioane
de romkni. Awadar, peste 37 %
din totalul romknilor existenyi ‘n
lume locuiesc ‘n afara Romkniei.
Numqrul romknilor care locuiesc
‘n alte yqri este echivalent cu
59 % din populayia Romkniei.
O mare parte din acewti romkni
sunt ‘n Europa de Vest. Aceastq
Wtiri de pretutindeni
diasporq romknq vest – europeanq
este considerabilq ca mqrime. De
exemplu, dupq unele aprecieri doar
‘n provincia Torino din Italia sunt
peste 120. 000 romkni stabiliyi
legal, iar ‘n ‘ntreaga Italie se aflq
peste un milion de romkni. Este
lesne de crezut cq prezenya noastrq
‘n aceastq zonq a lumii devenitq
tot mai mult postcrewtinq, nu este
‘ntkmplqtoare ci ‘n conformitate cu
un plan mqrey ‘n care Dumnezeu
are, cu certitudine, un scop precis
cu fiecare din noi.
Este de crezut cq aceastq
oportunitate – fiecare
neoprotestant un misionar, ‘n mod
direct sau indirect, ‘n bqtrkna
Europq – sq fie oferitq ‘n primul
rknd nouq celor plecayi din
Romknia ‘n special dupq prqbuwirea
Lagqrului Comunist. De ce? Iatq
doar ckteva din argumentele care
justificq aceastq afirmayie:
1) “n mai toate yqrile din
Europa de Vest, comunitatea de
romkni ocupq unul dintre primele
locuri ca mqrime. “n consecinyq,
este previzibil ca atkt ckmpul de
misiune ckt wi potenyialul misionar
propriu diasporei romkne sq fie pe
mqsura mqrimii acesteia.
2) Raportat la numqrul de
locuitori, Romknia este yara cu
cei mai mulyi neoprotestanyi din
toatq Europa. Aceastq realitate
este de awteptat sq se regqseascq
wi ‘n cadrul diasporei romkne
din Europa de Vest, comparativ
cu diasporele celorlalte yqri fost
comuniste.
3) Bisericile neoprotestante
din Romknia sunt dintre cele
mai mari Biserici din ‘ntregul
continent european. “n consecinyq,
dispunem de un mare potenyial
de evanghelizare wi misiune ce
poate fi folosit de cqtre noi romknii
rqspkndiyi ‘n Europa de Vest.
4) Bisericile din care am
plecat fiecare din noi sunt bine
educate din punctul de vedere
al cunowtinyelor biblice, aceasta
pentru cq ‘n bisericile din Romknia
s-a pus un mare accent pe studiul
biblic wi pe memorarea versetelor
reprezentative din Sfknta
Scripturq. Aceastq experienyq
wi realitate avem ocazia sq o
transferqm ‘n bisericile romkne
29
 ‘nfiinyate sau ‘n activitatea de misiune wi
‘n curs de evanghelizare, implicare atkt
‘nfiinyare ‘n ca persoane ckt wi ca biserici.
aceastq parte a Reprezentanyii celor opt
continentului biserici baptiste romkne
european din Italia au fost, ‘n ordine
‘ncqrcat cu o alfabeticq:
‘ndelungq wi 1) Brescia – presbiter Ioan
zbuciumatq Martin;
istorie crewtinq. 2) Chieri, provincia Torino
Cu ajutorul – responsabil Gheorghe Balan
lui Dumnezeu, wi diacon Sergiu Damian;
‘n zilele de 3) Milano – responsabil
skmbqtq 11 Ioan Liwca;
noiembrie wi 4) Roma, Teatro Valle –
duminicq 12 pastor Costel Rusu wi presbiter
noiembrie Corneliu Maftei;
2006 a avut 5) Roma, Delle Spighe
loc Prima – pastor Radu Gheorghe wi
Conferinyq de misionar Emanuel
Misiune a Bisericilor Ivan;
Baptiste Romkne 6) Firenze – pastor
din Italia. Lucrqrile Vasile Budeanu;
Conferinyei s-au 7) Torino – pastor
desfqwurat sub auspiciile Samoil Saviuc wi
Bisericii Crewtine comitetul bisericii:
Baptiste Romkne din Constantin Bandi,
Torino ‘n localul Bisericii Teodor Bogdan,
Adventiste din via Rosta, Daniel Boicu, Eugen
nr. 3. Tema Conferinyei Creinicean, Gheorghe
a fost <Bazele biblice ale Novac wi Sorin Olaru;
misiunii>. 8) Verona
Conferinya nu a – presbiter Alin
avut un caracter electiv. Moldovan.
Scopul Conferinyei
a fost acela de a
(Raport trimis de
motiva participanyii
Samoil Saviuc, Torino)
la o implicare plenarq

San Diego
La acest serviciu divin au
participat ‘n jur de 130 de
Cu bucurie anunyqm frqyietatea
persoane din loc wi din Los
din Asociatie, cq ieri, Duminicq
Angeles.
dupqmasq (26 Nov 2006), la trei
Fie ca Domnul sq mai
ani de la deschiderea misiunii din
trezeascq wi pe alyi romkni
San Diego, a avut loc acolo primul
din zona San Diego la
botez nou-testamental.
mkntuire.
Sora Mimi din San Diego wi-a
Rugayi-vq cu persistenyq,
predat viaya ‘n mkna Domnului wi
vq rugqm, pentru o mare
L-a urmat wi ‘n apa botezului.
izbkndq a lucrqrii de
Actul botezului a fost efectuat
evanghelizare a misiunii
de cqtre fr. Paul Dan iar programul
baptiste romkne din orawul
a fost susyinut de tinerii din loc wi
San Diego.
de corul bisericii Betania din Los
Angeles.
(Cu multe mulyumiri, a
Cuvkntul Domnului a fost vestit
consemnat Eugen Cqpqyknq
cu putere de cqtre fr. Liviu Yiplea wi
- LA).
fr. Mihai Skrbu (din Phoenix).

30 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/
 Hqpria, Alba

Am primit aceastq pozq din

Comuna Hqpria, jud. Alba unde
m-am nqscut. Este de la serviciul
de ordinare a tknqrului pastor
Daniel Boboescu. Biserica a fost ‘n
sqrbqtoare cu ocazia aceasta.
Din comisia de ordinare au
fqcut parte frayii pqstori: Marius
Cruceru wi Yundrea, care i-au fost
wi profesori la Institutul <Emanuel>
din Oradea. Alqturi de ei au fost
pqstorii Teofil Cotruy de la Biserica
Nr.1 wi Marcel Cordow de la Biserica
din Cetate. Dumnealui a fost wi
prewedintele comisiei de ordinare.
Consemneazq: Moise Filipescu

Dunfries, Virginia

La Biserica Baptistq romknq din

Virginia, pe data de 25 Noiembrie
2006 a avut loc nunta lui Daniel
wi Nicoleta Avram. Au fost invitayi
sq participe frayii pqstori George
Dancea wi Clintoc Viorel. “n pozq
mai apare wi Sebi Murewan, lucrqtor
din biserica localq.
Le dorim tinerilor cqsqtoriyi
multq binecuvkntare de la
Dumnezeu, fericire wi ‘mpliniri ‘n
cqsnicia lor.

CONFERINYA PASTORALQ
Holl][ood, Florida, Februarie 14-18, 2007
First Romanian Baptist Church
1950 Van Buren Street, Holl][ood, Florida 33020

“n ultimii wase ani, ‘n luna Februarie, a avut loc Conferinya pqstorilor din Asociayia Baptistq
Romknq la Prima Biserica Baptistq Romknq din Florida. Anul acesta Conferinya se va desfqwura ‘n
data de 14-18 Februarie. Invitqm frayii pqstori din Canada, America, Romknia wi din alte locuri sq
participe. “n fiecare searq vor fi Evanghelizqri la Bisericile din Holl][ood, Napples wi Palm Beach.

LUMINQTORUL - Februarie - Martie 2006 31

 CONVENYIA
DVD-uri cu programele festive
2006 - Sacramento
Vq punem la dispoziyie trei dvd-uri cu programele festive de duminicq, 3
Septembrie, care le puteyi avea pentru o donayie de cel puyin $25. Donayiile se
fac prin biserici pentru <Romanian Baptist Association> wi se trimit la:

Ion Cotarla, 3015 {. |ilburn Rd., Rochester Hills, MI 48306

DVD-urile se pot procura wi individual, dar e recomandat, acolo unde se

poate, ca fiecare bisericq sq facq comenzi ‘n grup pentru a uwura munca celor
care vor distribui aceste DVD_uri.
Ne pare rqu cq ‘nregistrqrile de la serviciile de Vineri wi Skmbqtq nu vi le
putem oferi datoritq calitqyii slabe ale imaginii wi sunetului.

Ckntqrile
Evangheliei
Pentru Bisericile care folosesc sistem de proiecyie pentru
afiwarea textului ckntqrilor va punem la dispoziyie colecyia de
ckntqri editatq de Uniunea Baptistq de la Bucurewti: <Ckntqrile
Evangheliei>. Colecyia este deja aranjatq ‘n format Po[er Point wi
cuprinde toate cele 601 de ckntqri. Trimiteyi $25 (chec\ pentru
<Romanian Baptist Association>) la adresa:
15572 Ashgrove Dr, La Mirada, CA 90638

From:
Romanian Baptist Association
1280 La[renceville-Su[anee Rd
La[renceville, GA, 30043