LUMINQTORUL

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada

Anul LXXXXI Nr. 5 - Mai 2005
 <Luminqtorul>
Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste
Romkne din USA wi Canada.
48 biserici - 5500 de membrii

Din cuprins
Prewedinte: Viorel Clintoc
(330) 896-1552 vclintoc@hotmail.com

Legqmkntul de membru 3 Viceprewedinte Est: Titi Cocian

(770) 640-7460 tcocian@hotmail.com
Teocrayie sau democrayie ? 4 Viceprewedinte Vest: Liviu Yiplea
Evoluyia unei minciuni 6 (626) 839-5432 liviutiplea@verizon.net
Principiul acceptqrii 8 Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui
(519) 743-4736
Interviul lunii 11
Secretar: George Dancea
Guvernul mondial 12 (847) 774-6199 gdancea@comcast.net
La altar 14 Wcoala Duminicalq: Nelu Ciorba (360)
Cknd femeile vorbesc ... 16 694-5127 Amerotim@aol.com

Maxime wi cugetqri 18 Departamentul de misiune

Ioan Gug (916) 480-9693
Wtiri de pretutindeni 19
Departamentul de sfqtuire
Sq ne cunoawtem Asociayia 22 Geabou Pascu (623) 486-1465
Cqryi care vq awteaptq 24 PascuGeabou@aol.com
Iosif Serac (510) 351-1329
Vasile Branzei (714) 776-8828
Casier administrativ:

Calendarul Asociayiei Ion Cotarla (248) 373-7324

ioncotarla@hotmail.com
Casier misiune:
“ntklnirea de primqvarq a pqstorilor de pe coastq de est
Pastorii si Comitetul Executiv se ‘ntklnesc skmbqtq, 28 Mai 2005, la ora Moise Filipescu (818) 240-5119
11:00 a.m. ET, ‘n clqdirea bisericii din Tro]: First Romanian Baptist Church, drfilipescu@]ahoo.com
3244 John R., Tro] Mi. 48083, (248)524-2160 Departamentul de literaturq
Programul serviciilor este dupq cum urmeazq: Editor al revistei: Daniel Branzai
- 28 Mai, Skmbqtq seara, la ora 7:00; (714) 670-7772
- 29 Mai, Duminicq dimineayq la ora 9:00 wi dupq masq la ora 4:00, cknd va danbranz@sbcglobal.net
avea loc wi programul tineretului.
Toate serviciile se vor tine la: Tro] Seventh-da] Adventist Church, 2775 Tipar wi expediere
Croo\s Rd, Tro], MI 48084, (248) 643-6766 Titus Cocian - Atlanta
Directii : Biserica se gaseste pe Crooks Rd. , intre 15 Mile (Maple St.) si 16
Mile (Big Beaver Blvd.) (Intre Butterfield Dr si Kirts Blvd).
Corespondenyi:
Pentru informatii suplimentare va rugam sa contactati pe pastorul bisericii
,Sorin Covaci, la (248) 231-5026 sau Ion Cotarla la (248) 875-4486.
Titus Cocian - Atlanta
Teofil Ciortuz - Ne[ }or\
Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an). Narcis Pasca - Cleveland
Nelu Ciorbq - Portland
“ncurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.
Nelu Wtir - Houston
Liviu Tiplea - Los Angeles
Abonementele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ Ioan Ciobotq - Timiwoara
3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306 Gicu Cotley - A\ron
Alin Cristea - Oradea
Ioncotarla@hotmail.com
Geabqu Pascu - Phoenix

Legqmkntul de membru
Nu este obligatoriu, dar este strict esenyial; nu
poate fi impus nimenui, dar fiecare am face bine sq-l
adoptqm! Ce este un <legqmknt de membru> ?
John MacArthur spunea: <Mi-e teamq cq noi nu
prezentqm oamenilor Evanghelia suficient de clar ca
sq o ... refuze. Asta ‘i ‘nwealq wi pe ei wi ne ‘nwealq wi pe
noi, bisericile ajungknd pline de nenqscuyi din nou care
vin ca la magazin, doar sq primeascq fqrq sq slujeascq.
Christos nu-yi poate fi Mkntuitor dacq nu-L primewti
‘n acelawi timp wi ca Domn personal peste ‘ntreaga ta
viayq.>
Pe alocuri, ne-am grqbit sq botezqm oameni care
nu au ‘nyeles de ce o fac sau ce ‘nseamnq sq te faci una
cu Christos wi cu Biserica Sa slqvitq. Un leac ‘ncercat
acum ‘n multe din bisericile Americii este revenirea la
niwte clarificqri necesare. Se elaboreazq documente care
trebuiesc citite, ‘nyelese, ‘nsuwite wi semnate. A fi crewtin
‘nseamnq a avea anumite drepturi, dar wi o gamq largq
de responsabilitqyi. Biserica <nu este o salq de awteptare
de garq ‘n care fiecare vine, stq ckt vrea, face ce vrea
wi apoi pleacq>, cum spunea Simion Cure. Ea este o
familie sfkntq, o preoyie aleasq, un neam ales. De
mqrturia ei depinde imaginea pe care o are Dumnezeu
‘naintea lumii. “n veacul acesta superficial, acest obicei
de a citi cu voce tare ‘n bisericq sau de a semna un
astfel de angajament este bine venit wi a dat rezultate
bune ‘n multe biserici. Angajamentul de fayq este de la
Saddlebac\ Church din sudul Californiei.
Legqmknt solemn
Avkndu-L pe Christos ca Domn wi Mkntuitor ‘n inima
mea, botezat fiind wi ‘n deplinq armonie cu afirmayiile,
strategiile wi structura de la Saddlebac\, simt cum
Duhul Sfknt mq conduce spre unificarea cu familia
bisericii Saddlebac\. Ca urmare, mq angajez ‘n faya lui
Dumnezeu wi a celorlalyi membri sq fac urmqtoarele:
I. Voi proteja unitatea bisericii mele:
- Avknd o relayie de dragoste fayq de ceilalyi membri
- <… ca sq aveyi o dragoste de frayi neprefqcutq, iubiyi-
vq cu cqldurq unii pe alyii, din toatq inima> - I Petru
1:22
- Refuzknd bkrfa - <Nici un cuvknt stricat sq nu vq
iasq din gurq; ci unul bun, pentru zidire, dupq cum e
nevoie, ca sq dea har celor ce-l aud> - Efeseni 4:29
- Ascultknd de conducqtorii mei - <Ascultayi de mai
marii vowtri, wi fiyi-le supuwi, cqci ei privegheazq asupra
sufletelor voastre, ca unii care au sq dea socotealq de
ele; pentru ca sq poatq face lucrul acesta cu bucurie,
nu suspinknd, cqci awa ceva nu v-ar fi de nici un folos>-
Evrei 13:17
LUMINQTORUL - Mai 2005
Editorial
II. Voi ‘mpqrtqwi responsabilitatea bisericii mele:
- Rugkndu-mq pentru crewterea ei - <Mulyumim
totdeauna lui Dumnezeu pentru voi toyi, pe care vq
pomenim necurmat ‘n rugqciunile noastre – I Tesaloniceni
1:2
- Invitknd necredinciowii la bisericq - <Wi stqpknul a zis
robului: <Iewi la drumuri wi la garduri, wi pe cei ce-i vei gqsi,
silewte-i sq intre, cq sq mi se umple casa> – Luca 14:23
- Primind cu cqldurq pe cei care ne viziteazq - <Awa dar,
primiyi-vq unii pe alyii, cum v-a primit wi pe voi Christos,
spre slava lui Dumnezeu> – Romani 15:7
III. Voi participa la slujire ‘n biserica mea:
- Descoperindu-mi darurile wi talentele - <Ca niwte buni
ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi
sq slujeascq altora, dupq darul pe care l-a primit> – I Petru
4:10
- Pregqtindu-mq sq slujesc ‘mpreunq cu pqstorul
- <Wi El a dat pe unii apostoli; pe alyii prooroci; pe
alyii evangheliwti; pe alyii pqstori wi ‘nvqyqtori, pentru
desqvkrwirea sfinyilor, ‘n vederea lucrqrii de slujire, pentru
zidirea trupului lui Christos> – Efeseni 4:11, 12
- Strqduindu-mq sq slujesc din toatq inima - <… Fiecare
sq priveascq pe altul mai presus de el ‘nsuwi. Fiecare din
voi sq se uite nu la foloasele lui, ci la foloasele altora. …
Sq aveyi ‘n voi gkndul acesta, care era wi ‘n Isus Christos …
care a luat un chip de rob. …> - Filipeni 2:3, 4-7
IV. Voi susyine mqrturia bisericii mele:
- Participknd cu regularitate - <Sq nu pqrqsim adunarea
noastrq, cum au unii obicei; ci sq ne ‘ndemnqm unii pe
alyii> – Evrei 10:25
- Trqind o viayq duhovniceascq -<Numai purtayi-vq ‘ntr-
un chip vrednic de Evanghelia lui Christos …> - Filipeni
1:27
- Dqruind cu regularitate: <”n ziua dintki a sqptqmknii,
fiecare din voi sq punq deoparte acasq ce va putea, dupq
ckwtigul lui …> - I Corinteni 16:2
<Orice zeciuialq din pqmknt, fie din roadele
pqmkntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului> -
Leviticul 27:30
Cknd ai ‘ntklnit ultima oarq un critic ‘nfocat al Bisericii,
care sq ‘ncerce din toatq inima sq o facq mai bunq? Nu te
plknge prea mult cq stai ‘ntr-o Bisericq plinq de oameni
cu lipsuri. Gkndewte-te ce singur te-ai simyi ‘ntr-una
<perfectq>! Puterea ta spiritualq wi atawamentul tqu fayq
de Bisericq sunt determinate nu de pqrerile tale despre
predicator, ci de ceea ce crezi despre Domnul Isus!
Ar trebui sq ‘nyelegem, cum spunea Ric\ {arren, cq:
<Noi nu mergem la Bisericq, noi suntem Biserica!>
3

“ntrebarea din titlu reprezintq
una din eternele dezbateri din
adunqrile generale ale bisericilor.
Aceastq ‘ntrebare trebuie
rezolvatq ‘n perimetrul Scripturii,
nu ‘n domeniul sociologiei crewtine
sau al dinamicilor eclesiastice
istorice. Una din caracteristicile vieyii
bisericewti este cq ea a <imitat fidel>
structurile din instituyiile societqyii
contemporane cu ea.
Exemple istorice
Istoric vorbind, wi <teocrayia
eclesiasticq> wi <democrayia
eclesiasticq> au fost falimentare,
dknd nawtere la mai multe probleme
deckt au putut soluyiona.
Ierarhiile <teocratice> care au
produs clerul preoyesc wi structurile
piramidale ale bisericilor tradiyionale
catolice wi ortodoxe au fqcut ca masa
mare de credinciowi sq fie aservitq
unui numqr restrkns de <specialiwti-
administratori> ai tainelor divine.
Rezultatul a fost o autoritate care
a corupt pe cei din frunte wi i-a
prqbuwit ‘ntr-o apatie neputincioasq
pe cei din mulyime.
<Democrayiile eclesiastice> haotic
impuse ‘n urma unor lupte fraticide
au produs ‘n bisericile protestante
wi neo-protestante un climat de
continuq fqrkmiyare wi de un vinovat
voluntariat ‘n care <cine a strigat mai
tare> a ajuns deobicei mai sus wi ...
mai ‘n fayq.
Ce-i de fqcut ?
“n ce mq privewte, nu mi-aw da
soarta nici pe mkna unui om, nici
pe mkna unui grup de oameni! Mai
bine, awa cum era de pqrere wi foarte
inspiratul David, <sq cad ‘n mkinile
Domnului, cqci ‘ndurqrile Lui sunt
nemqrginite; dar sq nu cad ‘n
mkinile oamenilor> (2 Sam. 24:14).
4
Este biserica o
<teocrayie> sau o
<democrayie> ?
Revenind la ‘ntrebarea din titlu,
eu cred cq este artificial sq credem
cq avem de ales doar ‘ntre cele douq
alternative prezentate. Dar dacq
existq wi o a treia?
Falimentul celor douq
alternative
Primele douq posibilitqyi sunt
prezentate negativ ‘n textul Noului
Testament:
“n biserica primului secol, este
cunoscut cazul lui Diotref, despre
care aflqm de la apostolul Ioan.
“n cazul acela, <teocrayia> a fost
materializatq printr-un numqr cu
adevqrat restrkns: <unul singur>:
<Am scris ceva Biseiricii, dar
Diotref, cqruia ‘i place sq aibq
‘ntkietatea ‘ntre ei, nu vrea sq wtie
de noi. ... Nu se mulyumewte numai
cu atkt; dar nici el nu primewte pe
frayi wi ‘mpiedicq wi pe cei ce vor sq-i
primeascq,wi-i dq afarq din bisericq>
(3 Ioan 9-10.)
Varianta <democrayiei> este
ilustratq plenar ‘n cazul celei
de a waptea biserici cqreia ‘i
scrie Domnul Isus ‘n cartea
Apocalipsei. Acolo, existq chiar
wi termenul de <democrayie> sub
forma echivalentului <Laodicea>
(<conducerea aparyine poporului>).
Dintre cele wapte, aceastq <Laodicea>
este singura la care Domnul Isus este
yinut <afarq> din sistem, de unde
bate la inimile indivizilor dispuwi
‘ncq sq-L accepte <’nquntru>:
<Iatq, Eu stau la uwq wi bat.
Dacq aude cineva glasul Meu wi-mi
LUMINQTORUL - Mai 2005
deschide inima, voi cina cu el wi el cu
Mine> (Apoc. 3:20).
Tot despre <democrayie> ca semn
final de decadenyq al bisericii ne
vorbewte wi apostolul Pavel ‘n epistola
sa cqtre Timotei:
<”wi vor da ‘nvqyqtori dupq poftele
lor. ...etc. (2 Tim. 4:3).
Existq wi o a treia
alternativq?
Eu cred cq da! Ea este autoritatea
Cuvkntului lui Dumnezeu! Am putea-
o numi <Bibliocrayie>!
Reformatori, ‘n frunte cu Luther,
au numit-o <Sola Scriptura>! Ei au
refuzat atkt dominayia sistemelor
ierarhice piramidale tradiyionale
cu dominayia unei cete <elitiste>,
ckt wi haosul miwcqrilor bazate pe
<experienyele> spirituale ale celor
mulyi. Bibliocrayia ‘l scoate pe om
din centrul de autoritate wi reaweazq
acolo <voia lui Dumnezeu exprimatq
‘n ceea ce a fost scris>.
De fapt, aceasta este formula
recomandatq de apostolul Pavel. El
scrie despre ea bisericii din Corint,
care trecea printr-o perioadq tulbure
din cauza diferitelor personalitqyi
care sfkwiau adunarea wi care trebuia
reawezatq pe temeiuri mult mai
stabile deckt voia oamenilor.
“n structura <Sola Scriptura!>,
scrie Pavel, <pot sq vorbeascq doi
sau trei, wi ceilalyi sq judece> (1 Cor.
14:29).
Formula <sq judece> ‘nseamnq
aici <sq verifice> dacq este conform
cu Scriptura, ca ‘n cazul crewtinilor
din Berea, care aveau o inimq mai
aleasq, adicq <cercetau Cuvkntul ‘n
fiecare zi, ca sq vadq dacq ce li se
spunea, este awa> (Fapte 17:11).
Cum funcyioneazq
<bibliocrayia>?
Cine trebuie sq aibq ultimul
cuvknt ‘n probleme de disciplinq, de
‘ndreptare, de mustrare? Presbiterii
sau Biserica ‘n adunare generalq?
Iatq ce spune Noul Testament:
<Toatq Scriptura este insuflatq
de Dumnezeu wi de folos ca sa
‘nveye, sq mustre, sq ‘ndrepte, sq dea
‘nyelepciune ‘n neprihqnire, ...etc.>
(2 Tim. 3:16).
Cine trebuie sq fie autoritatea
finalq ‘n problemele Bisericii?
Iatq ce gqsim scris:
<Dreptarul ‘nvqyqturilor
sqnqtoase, pe care l-ai auzit de la
mine, yine-l cu credinya wi dragostea
care este ‘n Christos Isus. Lucrul
acela bun care yi s-a ‘ncredinyat,
pqzewte-l prin Duhul Sfknt, care
locuiewte ‘n noi> (2 Tim. 1:13).
<Dreptarul> are aici sens de
<etalon>, de <manual>. El trebuie
pqzit prin Duhul Sfknt care este
(nu ‘ntr-unul, nici ‘n toyi, adicq ‘n
<adunarea generalq>, ci <’n noi>,
adicq ‘n cei direct rqspunzqtori
fayq de Dumnezeu, ‘n cei care nu
pot wi nici nu trebuie sq se ascundq
‘n spatele unei responsabilitqyi
aruncate asupra unui sprijin exterior
(presbiteri sau adunare generalq).
De ce <Bibliocrayie> ?
Trebuie sq o spunem clar, nimic
omenesc nu poate fi luat ca sprijin ‘n
problemele de autoritate spiritualq
finalq. Wi <omul la singular> wi <omul
la plural> sunt supuwi cqderii wi pot
produce ‘n crewtinism <’ndepqrtarea
de adevqr>, numitq pe alocuri
<erezie>, iar ‘n altele <apostazie>.
“n materie de autoritate
spiritualq, crewtinismul se sprijinq
numai wi numai pe Biblie (Sola
Scriptura!).
Pqstorul (presbiterii) trebuie sq
‘ndemne crewtinii <dupq Scripturq>
(1 Cor. 15:11-5), iar crewtinii au
datoria sq supravegheze wi sq
corecteze pqstorii, atunci cknd ei
se abat de la Scripturq. Acesta este
motivul pentru care reformatorii au
tradus Biblia ‘n limba poporului de
rknd. Ca ea sq nu rqmknq un apanaj
al <specialiwtilor eclesiastici> cu acces
la limba latinq. Poporul trebuie sq
citeascq wi sq decidq pentru ei ‘nwiwi.
Nici mqcar apostolul Ioan, rqmas
activ dupq moartea celorlalyi apostoli
wi rknduit de Dumnezeu sq <repare>
mrejele unei biserici sfkwiate de
erezii, nu ‘ndrqznewte sq se prezinte
pe sine drept o autoritate awezatq
de Dumnezeu deasupra celorlalyi
crewtini:
<V-am scris aceste lucruri
‘n vederea celor ce cautq sq vq
rqtqceascq. Ckt despre voi, ungerea
pe care ayi primit-o de la El, rqmkne
‘n voi, wi n-aveyi trebuinyq sq vq
‘nveye cineva; ci, dupq cum ungerea
Lui vq ‘nvayq despre toate lucrurile
wi este adevqratq, wi nu este o
minciunq, rqmkneyi ‘n El, dupq cum
vq va ‘nvqya ea> (1 Ioan 2:27).
Pqrerea mea este cq presbiterii
nu trebuie sq se supunq adunqrii
generale wi cq adunarea generalq nu
trebuie sq se supunq presbiterilor.
Wi presbiterii wi adunarea generalq a
bisericii trebuie sq se supunq numai
wi numai Scripturii wi prin ea lui
Dumnezeu.
Dacq preferayi exprimarea
afirmativq ‘n locul celei negative,
am putea spune: presbiterii trebuie
sq se supunq ‘ntotdeauna adunqrii
generale, cu condiyia ca aceasta sq
aibe suportul Scripturii wi adunarea
generalq trebuie sq se supunq
‘ntotdeauna presbiterilor, cu condiyia
ca acewtia sq fie cqlquziyi ‘n deciziile
lor nu de propria lor autoritate,
ci de autoritatea Cuvkntului lui
Dumnezeu.
<La lege wi la mqrturie!> Cqci dacq
nu vor vorbi awa, nu vor mai rqsqri
zorile pentru poporul acesta.>- Isaia
8:20
Evidenye Nou Testamentale
Una din ciudqyeniile din
epistolele Noului Testament este
cq ele au fost adresate <bisericilor>
(adunqrilor generale) fqrq sq
‘ntklnim prea mult ‘n text numele
presbiterilor locali. O astfel de
practicq nu ar fi admisq ‘n viaya
bisericilor locale de azi. Cine ar
‘ndrqzni sq-i scrie bisericii <Speranya>
wi sq-i dea ‘nvqyqturq fqrq sq se
adreseze mai ‘ntki pqstorilor acestei
biserici?
Din faptul cq apostolii au scris
direct credinciowilor dintr-o anumitq
localitate putem deduce cq ei i-au
socotit pe acewtia direct responsabili
LUMINQTORUL - Mai 2005
de primirea, ‘nyelegerea wi trqirea
adevqrului, indiferent de ceea ce vor
spune sau face presbiterii.
Reciproca acestei realitqyi se
vede din altq ciudqyenie, epistolele
pastorale le sunt adresate direct
unor presbiteri, fqrq sq-i aweze ‘n
contextul ascultqrii de o anumitq
bisericq sau de un grup de biserici!!!
Pavel le scrie de parcq ei ar fi
singurii rqspunzqtori de primirea,
‘nyelegerea wi aplicarea adevqrului
‘n viaya practicq a fiecarei biserici.
(<Poruncewte wi ‘nvayq aceste lucruri.
Nimeni sq nu-yi dispreyuiascq
tinereyea. ...etc.> - 1 Tim. 4:11;
>”nvayq pe oameni aceste lucruri
wi spune-le apqsat> - 1 Tim. 6:2;
<Propovqduiewte Cuvkntul, stqruiewte
asupra lui la timp wi ne la timp,
mustrq, ceartq, ‘ndeamnq cu toatq
blkndeyea wi ‘nvqyqtura> - 2 Tim. 4:2;
<Spune lucrurile acestea, sfqtuiewte wi
mustrq cu deplinq putere. Nimeni sq
nu te dispreyuiascq. Mustrq, ceartq,
...> - Tit 2:15; <”n adevqr, ..., sunt
mulyi nesupuwi, flecari wi amqgitori,
cqrora trebuie sq li se astupe gura>
- Tit 1:10).
Un lucrqtor care stq lkngq
cuvkntul Adevqrului este un om care
trebuie sq se bucure de o autoritate
supremq. Un astfel de om, Martin
Luther, a stat ‘naintea ‘ntregii
Bisericii catolice wi a spus rqspicat:
<Aici stau wi nu pot altfel!> Persoana
wi poziyia lui au fost balamaua care
a schimbat direcyia crewtinismului
mondial.
Un alt pqstor obiwnuia sq spunq:
<Dumnezeu wi cu mine facem
‘ntotdeuna majoritatea!>. Ceea ce
uita el sq spunq este cq Dumnezeu
fqcea majoritatea chiar wi fqrq el !!!
Situayiile acestea ciudate din
epistolele N. T. scot wi mai mult ‘n
evidenyq responsabilitatea personalq
pe care Dumnezeu, ‘n nemqrginita
Sa ‘nyelepciune, a ‘ncredinyat-
o deopotrivq wi presbiterilor wi
bisericilor locale. Wi unii wi ceilalyi
trebuie sq asculte <de Scripturq>.
Numai atunci lucrarea lor va rezista
‘n timp wi va primi aprobarea din
partea <Dreptului Judecqtor>.
Ca de obicei, vq supun aceste
rknduri spre examinare wi corectare.
Awtept pqrerile voastre. - Daniel
Branzai
5
 Lumea ‘n care trqim
Evoluyia unei
minciuni
O ‘ntreagq maimuyqrealq
wtiinyificq ‘ncearcq sq ne convingq cq
ne tragem din maimuyq!
Sub titlul <Un antropolog
demisioneazq ‘ntr-un dezastru al
datelor>, (Antropologist resigns in
<dating disaster>) revista americanq
{orld Net Dail] publicq ‘n numqrul
din 19 Februarie, 2005 urmqtorul
articol:
<Panelul specialiwtilor de la o
universitate din Germania a ajuns
la concluzia cq renumitul profesor
Reiner Protsch von Zieten a falsificat
datele experienyelor lui wi a plagiat
lucrqrile altora. Rezultatul a pus
‘n umbrq ‘ntregul ewafodaj al
construcyiilor evoluyionismului
mondial. Lucrqrile ‘n discuyie au fost
citate ca pietre de temelie pentru
o seamq ‘ntreagq de cercetqri wi
concluzii legate de existenya omului
<de Neanderthal> ‘n nordul Europei.
Publicitatea negativq fqcutq de
panelul de experyi l-au obligat pe
profesor sq demisioneze ‘n ruwine.
Reiner Protsch von Zieten a
minyit ‘n fixarea vkrstei craniilor
‘ncredinyate lui spre analizq,
datkndu-le la zeci de mii de ani, dewi
ele sunt cu mult mai recente.
Comisia a constatat cq profesorul
Protsch a falsificat wi manipulat date
wi interpretqri wtiinyifice ‘n ultimii 30
de ani de activitate. El trecuse drept
un expert ‘n problema datqrii cu
carbon.
Caracterul dubios al lucrqrii
lui Protsch a iewit la ivealq prima
datq anul trecut ‘n timpul unor
verificqri de rutinq efectuate de alyi
doi antropologi asupra unor relicve
preistorice.
<Ne-am decis sq supunem
rezultatele lui la o serie de procedee
6
mai moderne wi ne-am deplasat
pentru aceasta la Universitatea din
Oxford>, a declarat unul din cei
doi ziarului englez <The Sunda]
Telegraph>. Era o verificare de rutinq.
Nu ne-am gkndit nici un moment
sq discreditqm un expert de talia
profesorului von Zieten.>
“n raportul pe care l-au
‘ntocmit, cei doi declarq activitatea
profesorului Protsch pe durata a 30
de ani <un dezastru de datare>.
Printre erorile gqsite de ei se
aflq wi cazul scheletului unei femei
<Bischof-Spe]er>, gqsit ‘n mod
excepyional ‘n nordul Germaniei
alqturi de un set de dinyi complet wi
datat de profesor ca avknd vkrsta de
21.300 de ani, dewi toate verificqrile
l-au datat la numai 3.330 de ani.
O altq eroare de datare a fost
identificarea unui craniu gqsit lkngq
Paderborn, Germania, catalogat de
Protsch ca vechi de 27.400 de ani.
Se presupunea cq este vorba despre
cel mai vechi craniu gqsit vreodatq ‘n
aceastq regiune, pknq ce verificqrile
efectuate la Oxford au stabilit cq a
aparyinut unei bqrbat care a murit
prin anul 1750.
Muzeul de antropologie din
Herne, care deyinea craniul din
Paderborn, a verificat rezultatele
de la Oxford folosind metode
proprii wi a ajuns la concluzii foarte
neliniwtitoare: <Am secyionat craniul
wi am constatat cq ‘ncq mai miroase>,
a declarat directorul muzeului.
<Firewte cq suntem foarte dezamqgiyi
de cele ‘ntkmplate>.
Protsch, renumit pentru
slqbiciunea lui pentru yigqrile
LUMINQTORUL - Mai 2005
havaneze wi pentru mawinile Porshe
n-a comentat ‘n nici un fel verificqrile
fqcute lucrqrilor sale, ci s-a mulyumit
sq declare ‘n luna Ianuarie ziarului
<Fran\furter Neue Presse> cq <A fost
un tribunal al inchiziyiei. De fapt, n-au
nici o singurq dovadq ‘mpotriva mea.>
Urmqrile descoperirii acestor
falsuri grosolane sunt numai la
‘nceput.
Chris Stringer, un specialist
‘n <epoca de piatrq wi weful
departamentului <originea omului> de
la muzeul britanic de istorie naturalq
a spus: <Ceea ce a fost considerat de
multq vreme wi de foarte mulyi ca fiind
dovada cq <omul de Neanderthal> a
trqit wi ‘n partea nordicq a Europei s-a
dovedit a fi un fals grosolan. Trebuie
sq ne apucqm sq rescriem ‘ntreaga
preistorie>.
Thomas Te[rberger, antropolog
la universitatea din Greifs[ald, a
adqugat: <Antropologia trebuie sq-wi
revizuiascq imaginea despre omul
care a trqit ‘ntre 40.000 de ani wi
10.000 de ani ‘nainte de Christos.>
Rudolf Steinberg, prewedintele
Universitqyii din Fran\furt, wi-a cerut
iertare pentru lipsa de integritate
wi pentru neputinya universitqyii de
a controla activitatea profesorului
Protsch: <Foarte mulyi oameni care au
bqnuit ckte ceva au preferat sq se facq
cq nu observq nimic.>
Pe lkngq fraudele datqrilor cu
carbon, progresele <wtiinyelor grele>,
ale geneticii moleculare, embriologiei
etc., puneau mari dificultqyi
savanyilor ‘n a ‘mpqca datele lor cu
modelul neodar[inist. Au apqrut
cqryi wtiinyifice ce criticau teoria lui
Dar[in, printre care <Implications
of Evolution> (Implicayiile evoluyiei)
(1961) de G. A. |er\ut, profesor
de fiziologie wi biochimie la
Universitatea Southampton, Anglia,
wi <L^Evolution du vivant> (Evoluyia
organismelor vii) (1973) de Pierre
P. Grasse, unul dintre cei mai mari
biologi ‘n viayq, fost prewedinte al
Academiei Franceze de Wtiinye. Dr.
Grasse ‘wi ‘ncheia cartea cu acest
nimicitor rechizitoriu al evoluyiei
dar[iniste:
<Prin uzul wi abuzul unor
postulate ascunse, al unor ‘ndrqzneye
wi adesea ne’ntemeiate extrapolqri,
s-a creat o pseudo-wtiinyq. Ea prinde
rqdqcini ‘n chiar miezul biologiei,
fqcknd sq rqtqceascq numerowi
biochimiwti wi biologi, ce cred ‘n mod
sincer cq acurateyea conceptelor
fundamentale a fost demonstratq,
ceea ce este departe de realitate.>
(Am citat dupq traducerea englezq a
cqryii lui Pierre P. Grasse, Evolution
of Living Organisms, Academic Press,
Ne[ }or\, 1977, p. 202.)
Evenimentul cel mai important
wi mai neawteptat ‘n dezbaterile
asupra evoluyiei din ultimii ani
a fost apariyia unui profesor de
wtiinye juridice, Phillip E. Johnson,
ca unul dintre principalii critici
mondiali ai dar[inismului. Johnson,
care predase dreptul la Ber\ele]
Universit] din California vreme de
aproape treizeci de ani, spune cq
una dintre specializqrile sale este
<analizarea logicii argumentelor wi
identificarea presupunerilor aflate
‘ndqrqtul acelor argumente>. “n
1987, citind argumentele ‘n favoarea
evoluyiei din cartea lui Richard
Da[\ins, The Blind {atchma\er
(Ceasornicarul orb),
a observat cq ele se
‘ntemeiau mai curknd pe
retoricq deckt pe wtiinya
exactq.
<Am putut vedea>,
‘wi amintewte el, <cq
Da[\ins wi-a realizat
magia discursului cu
aceleawi mijloace ce ne
sunt atkt de familiare
nouq, avocayilor...
Am luat la rknd
toate cqryile, ajungknd tot mai
fascinat de evidentele dificultqyi
ale cazului dar[inist - dificultqyi ce
fuseserq depqwite printr-o retoricq
‘nwelqtoare wi o repetiyie emfaticq.>
(Tim Staftbird, <The Ma\ing of a
Revolution>, Christianit] Toda] (8
Decembrie 1997). <Dar[inists S`uirm
under Spotlight: Intervie[ [ith
Phillip E. Johnson>, Citizen Magazine
(Ianuarie, 1992).
Johnson a observat wi felul cum
rqspundeau colegii sqi din domeniul
wtiinyei atunci cknd le punea ‘ntrebqri
dificile despre dar[inism:
<”n loc sq ia ‘n serios problemele
intelectuale wi sq riposteze, ei rqs
pundeau de obicei prin tot felul de
divagayii wi un limbaj imprecis, ceea
ce fqcea cu neputinyq discutarea
obiecyiilor reale fayq de dar[inism.
Este exact felul ‘n care vorbesc
oamenii ce ‘ncearcq cu tot dinadinsul
sq nu ‘nyeleagq un lucru.
Un alt mod de a evita problema
era marele contrast pe care l-am
observat ‘ntre tonul extrem de
dogmatic folosit de dar[iniwti cknd
se adresau publicului obiwnuit wi
recunoawterea pe fayq, ‘n cercurile
wtiinyifice, a serioaselor dificultqyi ale
teoriei...
“n 1991 profesorul Johnson a scos
cartea Dar[in on Trial (Dar[in sub
acuzayie). Limpezimea gkndirii sale
‘n strqbaterea retoricii dar[inismului
wi expunerea temeiurilor logice ale
controversei i-au adus rapid respectul
creayioniwtilor wi necreayioniwtilor
deopotrivq, ca wi resentimentul
evoluyioniwtilor ‘nrqiyi, care nici pknq
azi n-au reuwit sq-i respingq nici
mqcar unul din argumente.
Lucrarea lui Johnson a dat
imbold mai multor savanyi sq dea
la ivealq propriile ‘ntrebqri dificile
despre teoria evoluyiei. Cel mai
renumit dintre ei este profesorul
de biochimie Michael Behe, care ‘n
cartea sa din 1996, Dar[in^s Blac\
Box (Cutia neagrq a lui Dar[in) aratq
cq uimitoarele descoperiri recente
ale biochimiei nu se ‘mpacq cu nici
un fel de dar[inism. El ‘nfqyiweazq
dovezi din domeniul squ, conform
cqrora mecanismele biochimice
interdependente trebuie sq fi fost
proiectate, dewi, nefiind creayionist,
nu-l identificq ‘n mod direct pe
Proiectant.

Pentru cei care doriyi sq citiyi mai mult despre

acest subiect, vq recomandqm douq excelente cqryi
scrise de James Perloff: <The Case Against Dar[in>
wi <Tornado in A Jun\]ard: The Relentless M]th of
Dar[inism>.
Autorul face o analizq zdrobitoare a teoriei
pe care a ‘mbqyiwat-o wi chiar a predat-o o vreme
chiar el ‘n wcolile americane. Lipsa formelor
tranziyionale ‘n fosilele descoperite, dar mai ales
minciunile deliberate rqspkndite de susyinqtorii
teoriei evoluyioniste l-au determinat sq plece ‘ntr-o
cercetare personalq. Le puteyi gqsi la Boo\store sau
pe Internet la http://amazon.com

LUMINQTORUL - Mai 2005 7


Principiul acceptqrii
Bqrbayilor, iubiyi-vq nevestele cum
a iubit wi Christos Biserica - Efes. 5:25.
Iubirea este un act al voinyei.
Am citit ‘ntr-un articol de ziar:
<Dragostea este ... o tandreye
inexplicabilq>. Wi ‘n altq parte:
<Dragostea este ... un lucru foarte
mare!> Wi ‘ncq: <Dragostea este un
foc care ne cuprinde pe negkndite
wi care se stinge pe neawteptate> sau
<Dragostea este o foame hormonicq
niciodatq sqturatq>.
Awa sq fie? Nu!
Dragostea, adevqrata dragoste,
este altceva, cu totul altceva, mult
mai mult deckt un sentiment trecqtor
sau deckt o pornire instinctualq a
trupului.
Sentimentele se schimbq wi
instinctele amoryesc cu timpul.
Dragostea ‘nsq trebuie sq dureze,
sq rqmknq cu noi wi, mai ales, sq
creascq. Altfel, trqirea laolaltq devine
o obligayie, iar nedespqryirea ... un
cowmar cotidian.
A iubi este un derivat al verbului
<a voi>; ‘nseamnq a dori cu orice chip
fericirea celuilalt wi a te preocupa
fqrq odihnq ca el sq ajungq la
fericire.
Chiar wi atunci cknd sentimentele
cedeazq, voinya de a iubi rezolvq
toate problemele.
Un soy iubitor cautq bucuria wi
folosul soyiei sale, el vrea sq o wtie
fericitq, liniwtitq wi ‘mplinitq, atkt din
8
punct de vedere fizic wi psihic, ckt wi
duhovnicesc.
Mi-au trebuit ani de zile ca sq mq
conving pe mine ‘nsumi cq dragostea
nu depinde ‘n primul rknd de
<celqlalt>, ci de mine ‘nsumi. Astqzi
wtiu cq nu yine deckt de mine sq-mi
iubesc din toatq inima soyia pe care
‘n mod deliberat mi-am ales-o; s-o
iubesc ‘ntotdeauna wi necondiyionat,
nu pentru cq ea ar rqspunde iubirii
mele, ci pentru cq eu vreau s-o
iubesc wi m-am angajat ‘naintea lui
Dumnezeu ca sq-i asigur fericirea.
Atunci cknd un bqrbat cere mkna
celei care ‘i va deveni apoi tovarqwq
de viayq, el se angajeazq moral sq o
iubeascq ‘ntotdeauna, cu slqbiciunile
wi calitqyile ei, wi chiar cu capriciile
ei. Datoria de a iubi vine dintr-o
poruncq biblicq adresatq bqrbatului,
o poruncq fqrq clauze secundare.
Nicqieri nu este scris: <Bqrbayilor,
iubiyi-vq nevestele ... numai cknd
ele meritq dragostea voastrq> sau
<bqrbayilor, iubiyi-vq nevestele numai
atunci cknd ele sunt drqguye cu voi
wi cknd acceptq cu plqcere sq vq
asculte; iubiyi-le numai dupq ce ‘wi
vor cere scuze wi doar dupq ce ‘wi vor
lua angajamentul sq se schimbe>.
Dragostea soyului pentru
soyie trebuie sq fie o dragoste
necondiyionatq, asemqnqtoare
‘ntocmai cu dragostea Domnului
Isus fayq de Biserica Sa. Mkntuitorul
<S-a dat pe Sine ‘nsuwi pentru ea>
(Efes. 5:25). Atunci cknd alyii “i
luau hainele cu sila wi L-au atkrnat
pe cruce, El a acceptat de bunq voie
sacrificiul: <Eu “mi dau viaya. Nimeni
nu mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la
Mine> (Ioan 10:17-18).
A iubi ‘nseamnq a te dqrui pe
tine ‘nsuyi. Ca sq citez un alt autor:
<A iubi ‘nseamnq a iewi din mine
‘nsumi, a cquta sq mq apropi de
celqlalt, a cquta sq-l conving cq nu-
mi este indiferent wi apoi a face totul
pentru a-l scoate din singurqtate,
unindu-l cu mine. De aceea, ‘n viaya
de familie, dragostea soyiei nu poate
fi deckt un rqspuns la iniyiativa de
iubire a soyului ei>.
LUMINQTORUL - Mai 2005
Rubrica familiei
Dupq o viayq de familie de
aproximativ 20 de ani, un soy mi-a
spus cu rqcealq: <Nu mai simt nimic
pentru soyia mea. N-am nimic sq-i
reprowez, dar pur wi simplu nu o mai
iubesc>.
“mi vorbea de parcq dragostea
ar fi fost pentru el un obiect pe care
‘l pierduse din grewealq wi cqruia
nu-i mai da de urmq, o substanyq
miraculoasq, care s-ar fi evaporat
fqrq ca cineva sq fie vinovat pentru
aceasta. Wi, vai, ckt de vinovat era el
pentru tot ceea ce i se ‘ntkmplase!
Iatq ce le spune Biblia acelor
pretinwi <nevinovayi>:
<Ce am ‘mpotriva ta este cq yi-
ai pqrqsit dragostea dintki. Adu-yi
aminte de unde ai cqzut; pocqiewte-te
wi ‘ntoarce-te la faptele tale dintki>
(Apoc. 2:4-5).
Altfel spus, dragostea nu se poate
pierde, ci ... se pqrqsewte. Eu sunt
vinovat dacq nu mai iubesc sau chiar
dacq iubesc mai puyin ca altqdatq.
Iubirea este o plantq delicatq,
care, dacq nu crewte, se ofilewte wi
moare.
<“ntoarce-te la faptele tale
dintki>. Gkndewte-te la perioada
logodnei wi la luna de miere. Poyi
spune cq ai wi astqzi aceeawi iubire,
cq ‘yi dai aceeawi ostenealq ca sq-i
placi partenerului tqu? Nu cumva te-
ai <maturizat> wi ai ajuns sq consideri
<caraghioase> declarayiile fierbinyi de
dragoste?
Ckt nu este ‘ncq tkrziu, ‘ntoarce-
te la <faptele tale dintki>. Se poate
ajunge sq fie <prea tkrziu>?
Da, din pqcate se poate. Omul
nu poate trqi fqrq dragoste. Soyul
indiferent, de care v-am vorbit,
ajunsese de fapt ‘ntr-o astfel de
situayie. “n inima lui intrase deja o
<altq> femeie.
Iatq ce spune Biblia:
<Ckt pe ce sq mq nenorocesc ‘n
mijlocul poporului wi adunqrii!>
<Bea apq din fkntkna ta wi din
izvoarele puyului tqu. Ce, vrei sq
yi se verse izvoarele afarq? Wi sq-yi
curgq rkurile ‘n pieyele de obwte?
Lasq-le sq fie numai pentru tine wi nu
pentru strqinii de lkngq tine. Izvorul
tqu sq fie binecuvkntat wi bucurq-te
de nevasta tinereyii tale. Cerboaicq
iubitq, cqprioarq plqcutq; fii ‘mbqtat
tot timpul de drqgqlqweniile ei!>
<Wi pentru ce, fiule, ai fi
‘ndrqgostit de o strqinq, wi ai
‘mbrqyiwa sknul unei necunoscute?>
(Prov. 5:14-20)
Bqrbayi crewtini, nu vq mai
chinuiyi zadarnic sq gqsiyi mijlocul
pentru a vq <re’ndrqgosti> wi nu
vq mai ‘ntrebayi platonic dacq
ceea ce simyiyi astqzi pentru soyiile
dumneavoastrq mai poate fi numit
pe drept cuvknt, <dragoste>.
Preocupayi-vq mai degrabq sq wtiyi
dacq acum sunteyi la fel de hotqrkyi
ca wi altqdatq sq le faceyi bucurie,
dacq vq mai preocupq la fel de mult
dorinyele wi plqcerile lor? Pe scurt,
fiyi gata sq le ‘nconjurayi iarqwi cu
atenyie wi cu gingqwie, ‘ntreyinknd ‘n
dumneavoastrq o iubire autenticq,
cqreia i se va rqspunde apoi pe
mqsurq.
Sentimentele sunt sclavele voinyei
noastre. Faceyi mai ‘ntki <faptele
iubirii> wi sentimentele nu vor
‘ntkrzia sq aparq.
La rkndul vostru, soyiilor, fiyi gata
sq iertayi wi sq uitayi tot trecutul,
nemaifqcknd din el un pretext ca sq
vq ‘ndoiyi de viitor. “ncredinyeazq-i
lui Dumnezeu ceea ce nu-yi place
la soyul tqu: egoismul lui revoltqtor
wi lipsa lui de atenyie. Acceptq
apoi hotqrkrea lui sincerq de a se
schimba. “mpreunq cu el wi la fel de
hotqrktq ca wi el, strqduiewte-te sq
‘nveyi cum sq vq faceyi fericiyi unul
pe celqlalt. Nu vei avea deckt de
ckwtigat.
“n cqutarea <idealului>!
Multe cqminuri sunt doar
niwte magazii de <idealuri> ajunse
cioburi. “n locul iubirii fierbinyi de
altqdatq, soyii au ajuns doar la un
fel de convieyuire de compromis.
Dezamqgirile wi certurile au awternut
peste sentimente un strat gros de
praf. Cine va face curat wi va reda
trqirilor sclipirile de altqdatq?
Hai sq stqm puyin de vorbq
sincer: <Ewti la fel de ‘ndrqgostit
de partenerul tqu ca ‘n perioada
logodnei?> Dacq, nu, atunci cine este
de vinq? Oare <baiul> nu este la tine?
“yi propun sq citewti o predicq de
nuntq pe care o recomand tuturor
<nemulyumiyilor>. Lasq-yi inima
deschisq pentru ca Duhul Sfknt
sq foloseascq mesajul ei pentru
<limpezirea> ta.
Acceptarea partenerului
oferit de Dumnezeu
Introducere: La vkrsta cknd
‘ncepea sq ‘nveye viaya, fiica mea
cea micq, Sarah, se poticnea ‘n
numirea tuturor gradelor de rudenie
din familia noastrq cea mare. I-a
trebuit un timp ‘ndelungat pknq ce
sq accepte cq bunicul avea dreptate:
tatql ei era ‘ntr-adevqr wi fiul lui.
De obicei, Sarah nu renunya prea
bucuroasq la ceea ce era al ei,
spunknd: <Ba nu, e tatql meu wi e
fiul meu; nu e al tqu!>
Dupq o vreme deci, ‘ncepuse
sq realizeze deosebirile dintre
diferitele grade de rudenie. “ntr-o
dupq-amiazq, cknd Dana, soyia mea,
tocmai venise de la servici wi ne
aflam toyi trei ‘n casq, Sarah a spus
de la sine, ca wi cknd ar fi vrut sq
mai verifice o datq corectitudinea
celor ‘nvqyate: <Mama, el e tatql
meu wi e ... hoyul tqu, nu-i awa?>
Spre uimirea wi nemulyumirea ei, am
izbucnit amkndoi ‘n rks.
Situayia aceasta amuzantq poate
sq ne serveascq drept punct de
plecare ‘n incursiunea noastrq ‘n
universul familiei.
Cu cine ne cqsqtorim noi de fapt?
Cine-i om cinstit wi cine-i <hoyul> ?
“n capitolul 2 din cartea Genezei,
Dumnezeu promite omului cq ‘i va
face <un ajutor potrivit>. Nu unul
frumos, nici unul foarte dewtept,
nici mqcar unul bogat. Doar atkt:
un ajutor potrivit. De ce atunci sunt
atktea tensiuni wi frecuwuri ‘ntre soy
wi soyie? Cum se face cq majoritatea
dintre noi avem problemele noastre
cknd este vorba sq-l acceptqm pe
celqlalt awa cum este el, fqrq a
‘ncerca sq-l schimbqm dupq gustul
nostru? Ce se ‘ntkmplq de fapt ‘n
universul acesta delicat wi complicat
al cqsqtoriei?
Sq ‘ncercqm ‘mpreunq sq gqsim
ckteva rqspunsuri la ‘ntrebarea: <Cu
cine te cqsqtorewti?>
Iatq trei rqspunsuri distincte:
LUMINQTORUL - Mai 2005
Cu <omul idealurilor tale>.
Acesta este chipul iluziilor
wi produsul basmelor auzite ‘n
copilqrie. Din cea mai fragedq
pruncie noi ‘ncepem sq ne yesem
imaginea fantasmagoricq a unui
partener ideal, fqrq cusur wi fqrq
asemqnare. <Fqt Frumos wi Ileana
Cosknzeana> sunt mirajele care ne
aprind imaginayia. Fiecare dintre noi
intrqm ‘n adolescenyq cu niwte tipare
pe care ni le-am stabilit singuri ‘n
mintea noastrq. De aceea prima
noastrq iubire, prima ‘ndrqgostire
este de fapt o ‘ndrqgostire de noi
‘nwine, de produsul imaginayiei
noastre. Apoi, vom umbla
pretutindeni cqutknd sq identificqm
acea persoanq perfectq, pe care o
cunoawtem atkt de bine, cq doar am
creat-o noi ‘nwine ‘n mintea noastrq.
Cqutqrile sentimentale din
adolescenyq nu sunt altceva deckt
‘ncercqri de a fixa acest personaj al
imaginayiei pe chipul unor oameni
reali din anturajul nostru.
Vai de ei! Ei nici nu wtiu cq
noi nu-i iubim de fapt pe ei, ci
pe <altcineva> de care ei n-au nici
cea mai vagq idee. Ei nu wtiu cq ‘i
confruntqm mereu cu noi ‘nwine,
cerkndu-le cu disperare sq fie ceea ce
nu sunt wi nici nu vor putea vreodatq
sq fie. Crezknd cq-i iubim pe ei, noi
ne iubim de fapt pe noi ‘nwine.
Cu <omul real de lkngq tine>.
Iluziile sunt condamnate sq nu
trqiascq mult. Curknd, bate miezul
nopyii pentru toate <cenuwqresele>
wi pentru toyi <prinyii> din povewtile
copilqriilor noastre. Ne trezim
atunci lkngq niwte <necunoscuyi>
reduwi la dimensiunile realitqyii.
Este ceasul dewteptqrii din visare,
ceasul spulberqrii iluziilor. Unii
nu-l acceptq, wi preferq sq se
refugieze ‘ntr-o perpetuq continuare
a copilqriei, luptknd mereu sq-
l ‘mbrace pe cel de alqturi ‘n
costumele imaginayiilor lor de basm.
Alyii acceptq realitatea ca pe un woc
dureros. Reacyia lor este <panica>:
<M-a ‘nwelat, nu era el cel awteptat
de mine. Impostorul, prefqcutul, m-a
pqcqlit ‘n tot timpul logodnei!>
Criza se sfkrwewte uneori ‘n divory.
Alteori fata se ‘ntoarce pentru o
vreme ... la mama. De cele mai multe
ori ‘nsq, situayia se acceptq ca atare,
9
 pespectiva petrecerii restului vieyii
lkngq <acest necunoscut> rqmknknd
sq pluteascq deasupra, asemeni unui
cowmar nedorit, dar ... suportabil.
Cknd am explicat aceste realitqyi
unui grup de fete cu care cqlqtoream
‘n aceeawi mawinq spre una dintre
taberele de varq ale tineretului, am
fost surprins de reacyiile lor violente:
<Nu se poate sq fie awa! Nu se poate
sq nu existe persoana aceea pe care
o awteptqm cu atkta anticipayie! Dacq
nu existq <el>, atunci mai bine sq nu
ne mqritqm niciodatq!>
Adevqrul e cq vina nu este a celui
cu care ne cqsqtorim, ci a noastrq!
Se cuvine ca sq ne pregqtim pentru
cqsqtorie nu citind basme cu Feyi
Frumowi wi Ilene Cosknzene, ci
awteptknd wi crezknd ‘n ‘nyelepciunea
planurilor pe care le are Dumnezeu
pentru viaya noastrq. Se poate sq te
cqsqtorewti ...
Cu <omul pe care yi-l oferq
Dumnezeu>.
Dumnezeu a spus: <Nu este bine
ca omul sq fie singur. Am sq-i fac un
ajutor potrivit>. Nu <cel mai frumos>,
nu <cel mai dewtept>, nici mqcar
<un ajutor sqnqtos>, ci doar atkt: <un
ajutor potrivit>.
Numai Dumnezeu wtie ce yi
se potrivewte. Numai El poate sq
croiascq un om al cqrui caracter wi
personalitate sq te completeze.
La sfkrwitul unui curs despre
<cunoawterea voii lui Dumnezeu>,
un bqtrkn wi poznaw profesor wi-a
MAXIME
Secretul vieyii de cqsnicie:
Alege ce iubewti, iar apoi iubewte
ceea ce ai ales.
Se pare cq vremea ‘n care ne
apreciem cel mai mult partenerul
este ‘nainte de cqsqtorie wi dupq
funeralii.
Majoritatea femeilor yin foarte
bine minte <unde?> wi <cum?> s-au
cqsqtorit; ceea ce se pare cq au
uitat este ... <de ce?>
10
‘ntrebat elevii: <Pentru data viitoare
aveyi o temq specialq: fiecare va
trebui sq scrieyi pe hkrtie ce vreyi sq
vq dea Dumnezeu ‘n viayq. Scrieyi
totul. Chiar dacq aveyi nevoie de un
caiet de 100 de pagini, scrieyi tot ce
vq dorewte inima wi mintea.> Peste o
sqptqmknq erau iarqwi ‘mpreunq wi
profesorul le-a spus: <Vqd cq ayi lucrat
mult wi sunt gata sq strkng toate
caietele. Vreau ‘nsq sq vq ‘ntreb ceva
‘nainte de a le strknge: <Ce preferayi?
Sq iau caietele voastre wi sq le pqstrez
ca pe o mqrturie a ceea ce ayi cerut
voi de la Domnul wi sq-L rugqm sq
facq exact dupq dorinyele voastre,
pornite din minyile voastre limitate,
sau preferayi sq renunyayi la toate
cererile voastre wi sq ne rugqm cu toyi
astqzi o singurq rugqciune: <Doamne,
facq-se voia Ta> ? Cum vreyi, sq vq
dea ce credeyi voi cq ar fi bine sau
sq vq dea ceea ce wtie El cq este mai
bine?> <Acesta este examenul vostru
la clasa mea. Wi nu numai la clasa
mea, ci la clasa <vieyii>.
Nu este greu de bqnuit cq, unul
dupq altul, toyi studenyii au bqgat
caietele ‘n bancq wi s-au aplecat
‘mpreunq pe genunchi ca sq se
roage. Venise timpul cknd peste clasa
aceea adia o boare sfkntq wi-un susur
duios, din care se desluwea clar un
singur cuvknt: <Ghetsimane>. Locul
acceptqrii wi supunerii.
”ncheiere: Metoda dupq care
lucreazq Dumnezeu nu este numai
diferitq de a noastrq, ci wi mult <mai
bunq>. Pentru cel ce are ‘nyelepciunea
sq accepte darul oferit de Dumnezeu
‘n cqsqtorie, va urma ‘ntotdeauna
Se cer doi ca sq facq o cqsqtorie:
o fatq necqsqtoritq wi ... o mamq
nerqbdqtoare!
Se spune cq dragostea este oarbq;
dar cqsqtoria este ce cea mai sigurq
cale de vindecare.
Cqsqtoria va fi fericitq nu doar
dacq vei gqsi persoana potrivitq,
ci wi dacq tu ‘nsuyi vei fi persoana
potrivitq.
Dacq te cqsqtorewti cu o fatq care
nu-L are pe Dumnezeu ca tatq, sq wti
cq-l vei avea drept socru ... pe Dracu!
LUMINQTORUL - Mai 2005
o binecuvkntare cereascq. Dupq o
vreme, mai scurtq sau mai lungq,
vom ajunge sq ne dqm seama cq
Dumnezeu a avut dreptate!
“ncet, ‘ncet, vom descoperi ‘n
<omul de lkngq noi> calitqyi ascunse,
nebqnuite, sclipiri de diamant
nevisate wi neimaginate. Un farmec
nou va ‘nsoyi atunci cqsnicia noastrq.
O continuq aventurq ‘n doi ne
va fi umblarea, descoperind mereu
cq iubirea yese punyi trainice spre
zqri de ‘mpliniri desqvkrwite wi spre
maturizqri nevisate.
Nu, cqsnicia nu trebuie sq fie un
cowmar sau un compromis sqrqcqcios
‘ntre vis wi realitate. Dumnezeu vrea
sq ne dea o <realitate> plqcutq. Cine
crede ‘n Dumnezeu wi-L awteaptq ‘n
hotqrkrile Lui, va avea cu siguranyq
parte de fericire.
Cu Dumnezeu toate lucrurile sunt
frumoase.
Anecdotq: Cknd tinerii cqsqtoriyi
s-au ‘ntors ‘n sfkrwit la bisericq,
pqstorul i-a ‘ntkmpinat bucuros
spunknd: <Hei, hei s-a terminat luna
de miere!> Reacyia celor doi a fost
contradictorie. Unul a zis: <Care
lunq?>, iar celqlalt: <Care miere?>
Cum vreyi sq fie cqsnicia voastrq?
Cine acceptq ceea ce vrea sq ne dea
Domnul va avea parte de fericire. Iar
cqsnicia lui, ca wi iubirea divinq va fi:
<Mai dulce din an ‘n an!>
Orice bqrbat care crede cq este
mai dewtept deckt nevasta lui este
cqsqtorit cu o femeie inteligentq.
Cu cqsqtoria este ca wi cu
cumpqrarea pe credit: vezi ceva, ‘yi
place, o iei wi mai tkrziu ... plqtewti.
Un om ar trebui sq se
cqsqtoreascq numai cu acea femeie
pe care wi-ar fi ales-o drept prieten,
dacq ar fi fost bqrbat.
Cqsnicia noastrq merge <ca
ceasul>: ea spune <tic>, eu ... <tac>.

<OAMENI, MAIMUYE WI
DUMNEZEU CREATORUL> ar putea
fi sinteza evenimentului intitulat
<Sqptqmkna creayionistq>. Eveniment
unic ‘n yarq, organizat de studioul
de televiziune Alfa & Omega TV din
Timiwoara, ‘wi propune sq prezinte
pe larg argumentele wtiinyifice ale
teoriei creayioniste cu privire la
apariyia omului.
L-am ‘ntrebat pe domnul Tudor
Petan, directorul studioului Alfa &
Omega de ce crede cq este important
acest demers.
Tudor Petan, Alfa Omega:
Dupq ani ‘n care, zicem noi, am
iewit din comunism, ‘ncq sistemul
educayional din Romknia este
tributar perspectivei evoluyioniste.
Reporter:
Evoluyionismul, chiar wi pentru
profesori de biologie sau pentru elevi
este ca un fel de ‘nvqyqturq pe care
o primewti ‘n cei 7 ani de-acasq. Face
parte din <zona de boot a hardului>
wi foarte greu mai intri acolo sq mai
schimbi ceva.
Tudor Petan, Alfa Omega:
Da, este o chestiune de
mentalitate. Noi ne-am izbit
pregqtind aceastq emisiune de
un lucru paradoxal. Profesori
de biologie pe care-i pomeneayi,
credinciowi, oameni sinceri cu
Dumnezeu, spuneau: da sunt
credincios, merg la bisericq
duminicq, cred ‘n Dumnezeu,
toatq familia mea este o familie de
credinciowi.
Dar la wcoalq, ‘n viaya de zi cu zi,
evoluyionismul este ceva wtiinyific,
poate fi explicat wtiinyific, pe cknd
creayionismul este ceva mistic,
obscur, din domeniul nedefinit,
RADIO
<VOCEA EVANGHELIEI> -
TIMIWOARA
REPORTER - IOAN CIOBOTQ
de nedemonstrat. Deci ‘n mintea
multora, ‘n mintea multor romkni,
dupq zeci de ani de comunism, existq
aceastq separare. Evoluyionismul este
legat de wtiinyq wi poate fi verificat...
Reporter:
Afirmq cei care susyin
evoluyionismul...
Tudor Petan, Alfa Omega:
...dar creayionismul este ceva care
yine de mistic, nu are nici o legqturq
cu wtiinya, este doar pentru fanatici
credinciowi, wtiu eu, are o dimensiune
misticq. Tocmai acest lucru vrem
sq-l dovedim. Faptul cq suntem o
yarq crewtinq - zicem noi, 99% fiind
crewtini - trebuie wi este absolut
obligatoriu sq abordqm problema
apariyiei omului, apariyiei lumii
dintr-o perspectivq creayionistq. Dacq
spunem cq suntem crewtini, dacq nu
...
Reporter:
...dacq nu, putem sq trqim ca
strqmowii nowtri pe care ni pretindem,
ca maimuyele.
De ce credeyi cq este important
acest subiect - creayionismul. Sunt
multe subiecte mult, mult mai
importante ‘n acest moment wi mult
mai stringente. Care sunt implicayiile
gkndirii evoluyioniste?
Tudor Petan, Alfa Omega:
Sunt implicayii nebqnuite pe
termen lung, pentru o societate
care propagq aceste ‘nvqyqturi.
Dacq aceastq societate nu ‘wi
bazeazq ‘nvqyqturile, tot setul de
‘nvqyqturi, pachetele de informayii
care le transmit copiilor, credinya ‘n
Dumnezeu, pe faptul cq Dumnezeu a
creat lumea, pe faptul cq Dumnezeu
este ‘n control, cq El dq viaya, cq
El guverneazq toate lucrurile, vom
LUMINQTORUL - Mai 2005
Interviul lunii
avea mari probleme pe parcurs.
Dacq n-am semqnat ‘n inima copiilor
nowtri gkndul acesta cq Dumnezeu
a creat omul, cq El este ‘n control,
repercursiunile vor fi subtile dar
greu de controlat dupq aceea ‘n
domeniul avorturilor, a eutanasiei, a
homosexualitqyii.
Intrqm ‘n Uniunea Europeanq,
iar toleranya la tot felul de ‘nvqyqturi
este deja <obligatorie>. Dacq nu
avem o bazq solidq care ‘ncepe cu
acest lucru elementar de A,B,C,
wi anume cq Dumnezeu a creat
lumea, cq suntem creayi dupq chipul
wi asemqnarea Lui, cq Biblia este
adevqratq, atunci vom rezista cu
greu presiunilor wi alternativelor care
ni le oferq deschiderea cqtre Europa.
Reporter:
Existq o mare problemq pentru
cei care acceptq creayionismul,
wi anume faptul cq am fost creayi
de Dumnezeu, wi anume faptul cq
atunci cknd accept cq am fost creat
de Dumnezeu, trebuie sq accept wi
faptul cq trebuie sq dau socotealq
pentru ceea ce fac.
Este mult mai simplu sq afirm
cq am apqrut din maimuyq, de
fapt dintr-o supq primordialq, din
amoeba, din dezvoltarea celulei.
Pentru cei care sunt evoluyionisti
sinceri, am avea un argument
foarte simplu. Cqrqmida de bazq
a evoluyionismului este mutayia
geneticq. Totul se bazeazq pe mutayii
genetice. DAR !!! Mutayiile genetice,
‘n proporyie de 99% sunt distructive,
doar 1% pot fi constructive. Este ca
wi cum am merge 99 de pawi ‘napoi,
unul ‘nainte, 99 ‘napoi, unul ‘nainte.
Apoi spunem cq ajungem la gkndirea
umanq wi la complexitatea creierului
uman, sau la sunete articulate, la
continuare ‘n pag. 17
11

Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de
profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece
miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului.
Site-ul se numewte <|oinonia> wi poate fi accesat la adresa:
http://[[[.\house.org/strategictrends/
Vom prelua de la acest student al profeyiilor articole pe care le
socotim de interes general pentru noi toyi.
1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:22
2. Pericolul Islamic Dan. 11
3. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 21
4. Invazia lui Magog Ezech 38, 39
5. Apariyia superstatului european Dan. 2:7
6. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 19
7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8
8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18
9. Guvernul mondial Apoc. 13
10. Rolul Americii 2 Cron 7:14
Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica
specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se
‘ncadreazq.
Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge
‘mpreunq studiile acestui om de excepyie.
mult vorbewte foarte puyin. Doar
din cknd ‘n cknd apar unele articole
de presq care ‘ntredeschid puyin
fereastra dinspre realitatea temutq a
conducqtorilor din umbrq.
Din perspectiva crewtinq, Biblia
ne-a avertizat cq duhul lui Antichrist
este deja ‘n lume wi mulyi oameni ‘i
fac deja jocul:
< ... orice duh, care nu mqrturi-
sewte pe Isus, nu este de la Dumnezeu,
ci este duhul lui Antichrist, de a cqrui
venire ayi auzit. El chiar este ‘n lume
acum> (1 Ioan 4:3).
<Copilawilor, este ceasul cel de pe
urmq. Wi, dupq cum ayi auzit cq are sq
vinq antichrist, sq wtiyi cq acum s-au
Guvernul mondial este astqzi o
ridicat mulyi antichriwti: prin aceasta
realitate ‘ncq secretq. Mkine, el va iewi
9
cunoawtem cq este ceasul de pe urmq>
la ivealq ca sq conducq lumea rqmasq
(1 Ioan 2:18).
fqrq Dumnezeu. Va fi teribila epocq a
<Cine este mincinosul, dacq
Antichristului!
nu cel ce tqgqduiewte cã Isus este
Adevqrata istorie a lumii nu
Christosul? Acela este Antichristul,
se scrie ‘n manualele de wcoalq,
care tqgqduiewte pe Tatql wi pe Fiul>
ci ‘n camerele unde se adunq
(1 Ioan 2:22).
reprezentanyii societqyilor secrete.
Miwcarea secretq a noului guvern
“n ce le privewte pe acestea, cine wtie
mondial, alcqtuit din reprezentanyi ai
puyin vorbewte multe, iar cine wtie
marilor loje masonice este cunoscutq
LUMINQTORUL - Mai 2005
12
Perspective profetice
lui Dumnezeu ‘ncq de pe vremea
Psalmului 2. Neamurile descrise acolo
se rqscoalq ‘mpotriva lui Dumnezeu
wi a <unsului Squ> (Ps. 2:2). “ntr-o
extraordinarq expresie pentru Vechiul
Testament, textul ne vorbewte chiar
de ‘mpotrivirea Neamurilor fayq de
<Fiul>, adicq de Isus Christos (Ps.
2:12).
“n scurgerea celor douq mii
de ani de crewtinism, guvernul
antichristic a stat ascuns, ‘nvewmkntat
‘ntr-un climat de tainq, fiind redus
la neputinyq de prezenya wi lucrarea
Duhului Sfknt:
<Wi acum wtiyi bine ce-l oprewte
(pe Antichrist) ca sq nu se descopere
deckt la vremea lui. Cqci taina
fqrqdelegii a wi ‘nceput sq lucreze;
trebuie numai ca cel ce o oprewte
acum, sq fie luat din drumul ei. Wi
atunci se va arqta acel Nelegiuit,
pe care Domnul Isus ‘l va nimici cu
suflarea gurii Sale, wi-l va prqpqdi cu
arqtarea venirii Sale> (2 Tesal. 2:6-
8) .
Numirea de <tainq a fqrqdelegii>
ne aratq cq Dumnezeu a wtiut mai
dinainte despre aspectul ascuns,
secret al lucrqrii antichristice din
epoca bisericii.
Dumnezeu a ‘ngqduit acestei
miwcqri sq se manifeste mai puternic
odatq cu miwcarea numitq <a
Renawterii> care a pus capqt Evului
Mediu, numit de <intelectuali>, din
cauza caracterului predominant
crewtin, wi <’ntunecat>. Aceastq
miwcare a inaugurat vremea unei
lupte ideologice prin separarea
Bisericii de Stat wi scoaterea societqyii
civile de sub tutela instituyiilor
religioase. <Renawterea> a urmqrit
renunyarea la valorile sistemului
ideologic crewtin wi revenirea la
valorile socratice wi platonice ale
filosofiei grecewti precrewtine.
Disiparea acestor vechi-noi valori
a fost urmqritq apoi wi finanyatq de
Stat ‘n epoca numitq <clasicism>
wi <iluminism>. Abandonarea
crewtinismului ca ideologie de bazq
a societqyii a dus la awa-numita
eliberare a <wtiinyei> wi filosofiei.
Iewitq de sub controlul temerii de
Dumnezeu, lumea a intrat apoi sub
tirania unor experimente sociale
catastrofale: fascismul, socialismul wi
comunismul. “n fiecare dintre acestea,
Statul wi Guvernul wi-au asumat rolul
wi poziyia lui Dumnezeu, cqutknd
sq-L elimine pe acesta din conwtiinya
publicq. Templele Masonice se aflq
astqzi ‘n majoritatea marilor orawe ale
lumii. Nu ‘ncercayi ‘nsq sq intrayi ‘n
ele. Sunt rezervate unei elite secrete
care conduc ‘n plan local wi din care,
ca dintr-o pepinierq se vor ridica
liderii societqyii de mkine.
Ultimul pas din evoluyia
guvernului mondial antichristic,
al cqrui iewire din domeniul lojelor
masonice secrete se pregqtewte sub
titulatura de <guvernul mondial> va fi
<soluyionarea> unor conflicte wi crize
mondiale, artificial creiate wi regizate
prin pkrghiile economice, politice wi
militare formidabil de puternice care
stau astqzi la dispoziyia masoneriei.
“n haosul general, omenirea va fi
coaptq pentru instaurarea unui
guvern mondial wi va cere ea ‘nsqwi
apariyia unei personalitqyi ‘n stare sq
facq ordine, indiferent dacq acesta va
fi om sau demon.
Iatq mai jos, citat <in extenso>,
un articol apqrut ‘n cotidianul
<Lumea Magazin> din Romknia, sub
semnqtura lui Marian Oprea.
Un haos bine organizat
“n 1859, un anume Albert Pi\e
devenea weful francmasoneriei
americane. El ‘wi va consacra ‘ntreaga
viayq promovqrii unei viziuni globale
asupra rolului pe care trebuie sq-
l aibq francmasoneria ‘n treburile
omenirii wi a prevqzut trei rqzboaie
mondiale necesare pentru stabilirea
unei Noi Ordini Mondiale. Primele
douq s-au desfqwurat conform
imaginayiei diabolice a celui ce va
rqmkne ‘n istorie drept principalul
Mare Maestru al Francmasoneriei
Mondiale. Pi\e mai prevedea wi un al
treilea rqzboi generat de disensiuni
‘ntre sioniwti wi arabi, cu implicayii la
scarq planetarq.
In ce priveste conflictul din
Orientul Mijlociu - dureroasa
mostenire a secolului trecut -,
inceputul acestui secol, chiar wi fqrq
}asser Arafat, nu aduce nici macar un
iz de voinyq politicq de rezolvare, ci
dimpotrivq!
Vazand ce se intampla in Ira\,
putem spune, din pacate, ca atacarea
acestei tari de SUA lui George
{. Bush este momentul pe care
istoria viitoare il va contabiliza
drept inceputul celui de al treilea
razboi prevazut de Albert Pi\e. Un
razboi atipic, cu totul diferit de
primele doua, dar cu beligeranti
bine identificati, cu planuri de front
si victime directe, pe langa cele
colaterale.
Cat de constienta era comunitatea
internationala, in 1939, de faptul ca
invadarea de catre Hitler a Poloniei
va marca inceputul celui de al doilea
razboi mondial? Nu o interesa deloc,
insa cele ce au urmat au facut ca
omenirea sa se trezeasca, la apelul
final, cu sute de milioane de suflete
lipsa.
Reputatul institut american
Stratfor, specializat in informatii
sensibile, alcatuieste, incepand din
1996, anual, previziuni de politica
internationala. Ce contine raportul
Stratfor pentru 2005: Ira\ul va
deveni al doilea Vietnam; razboiul
dintre SUA si extremistii islamici,
care se va intinde din Maroc
pana in Bangladesh, va continua;
fundamentalistii extremisti din
Ira\, Arabia Saudita, Afganistan si
Pachistan vor continua sa execute
atacuri impotriva fortelor americane
si a propriilor guverne; Iranul va
LUMINQTORUL - Mai 2005
continua sa forteze pentru o influenta
mai mare pe scena internationala; in
cazul in care scopul Teheranului de
a instala un guvern siit in Ira\ va fi
atins, atentia se va reintoarce asupra
programului de inarmare nucleara.
Economia precara a Chinei va
determina Partidul Comunist Chinez
sa lupte pentru pastrarea puterii.
Mare parte a previziunilor
Stratfor s-au adeverit: un nou
atac al retelei teroriste Al-~aeda
impotriva Occidentului a avut loc in
martie 2004, in Spania, iar Rusia s-a
retras geopolitic din Caucaz si Asia
Centrala.
Atacand Ira\ul in 2003, Statele
Unite au atins orgoliul si interesele
Frantei si Germaniei; atacand
Iranul in 2005, America va lovi in
orgoliul si interesele Marii Britanii;
Siria spera in protectia Rusiei - o
fosta putere mondiala ranita, care
accepta cu greu suprematia politica
si economica a SUA. In lipsa unei
politici externe si de securitate
comune, membrii Uniunii Europene
vor actiona individual in acest
nou razboi mondial, gestionat
de neoconservatorii americani
reconfirmati la Casa Alba, astfel incat
fragila constructie europeana va fi
pusa la grea incercare in acest an.
Instituirea haosului - cerinta
fundamentala a lui Pi\e pentru
reusita rasturnarii vechii ordini
mondiale, dominate, in opinia
acestuia, de „iudeo-crestini> - a
ramas, din pacate, un deziderat
urmqrit cu consecvenyq ‘n ultimii
ani de responsabilii ‘ntr-ale politicii
mondiale. Un haos tot mai bine
organizat, astfel ‘nckt omenirea
sq rqmknq neputincioasq ‘n faya
necesitqyii de a lqsa teren de
desfqwurare foryei binelui.
Masonul ... George {ashington
13
 LA ALTAR
Nelu Ciorbq
Studiind Vechiul Testament gqsim
douq elemente de importanyq deosebitq
‘n relayia Domnului Dumnezeu cu
poporul Israel. “ncepknd cu Noe
gqsim cq, din timp ‘n timp, relayia cu
Dumnezeu a fost evaluatq wi refqcutq
la altar. “n prezentul studiu vq aduc ‘n
atenyie refacerea relayiei lui Dumnezeu
cu poporul Israel la ‘ntoarcerea din
robia babilonianq. Dupq cinci luni de
cqlqtorie, din Babilon la Ierusalim, au
urmat douq luni de awezare a fiecqrei
seminyii la adqpost. “n luna a waptea
(septembrie) ‘ncepe reconstrucyia
altarului. Avknd altarul construit
sqrbqtorile puteau sq-wi aibq cursul
normal exceptknd Ziua Ispqwirii care
cerea prezenya Templului, a Sfintei
Sfintelor wi a Chivotului Domnului,
sau mai pe ‘nyelesul nostru Casa
Domnului.
Ordinea lucrqrilor de refacere
a relayiei era <Altar> wi apoi <Casa
Domnului>.
Cinci evenimente care s-au
petrecut dupq dregerea altarului wi care
de fapt definesc funcyia wi necesitatea
altarului:
- arderea de tot dimineaya wi
arderea de tot seara. (Ezra 3:3) Cknd
Moise a terminat Cortul “ntklnirii,
slava Domnului s-a coborkt peste
cort ‘n momentul aducerii arderii de
tot. Nu cortul ‘n sine, ci arderea de
tot fqcea simyitq prezenya Domnului.
(Exod 40:29-34);
- sqrbqtoarea corturilor - laudq
Domnului bucurkndu-se de prezenya
Lui, zi de zi. (Ezra 3:4);
- jertfa necurmatq = valida, dqdea
certitudinea, siguranya acceptqrii.
Pe aceastq jertfq erau aduse toate
celelalte jertfe. (Ezra 3:5);
14
- jertfa pentru lunile noi – un semn
al opririi din cursul normal al vieyii
wi rededicqrii lui Dumnezeu pentru
urmqtoarea lunq. (Ezra 3:5);
- jertfa pentru toate sqrbqtorile
anului = expresia relayiei cu Dumnezeu
wi un test al acestei relayii. Oprirea din
orice lucrare, cu o atitudine corectq,
cu un suflet smerit wi ‘ntklnirea cu
poporul Domnului la Casa Domnului.
(Ezra 3:5).
Studiind cu atenyie aceste cinci
evenimente relatate de cqrturarul Ezra,
wi cqutkndu-le ‘n Noul Testament am
descoperit ce este altarul pentru noi
cei din Bisericq wi ckt de necesar este
altarul pentru refacerea wi ‘ntreyinerea
relayiei cu Dumnezeu. Fiecare element
de definire al altarului este o jertfq.
Pentru o ‘nyelegere mai uwoarq
folosesc procedeul acrostih. “n
contextul prezentat ‘n cartea lui Ezra
iatq ce ‘nseamnq ALTAR:
A
seara.
propiere de Dumnezeu ‘n mod
cu totul special dimineaya wi
L audq adusq Domnului zilnic, ‘n
mod continuu.
T rupul adus ca o jertfq
necurmatq, o jertfq vie.
A
ducerea, prezentarea lui
Dumnezeu a unui nou
‘nceput.
R espectarea sqrbqtorilor.
LUMINQTORUL - Mai 2005
Apropiere de Dumnezeu ‘n mod
cu totul special dimineaya wi seara.
Sunt o mulyime de versete ale
Scripturii care ne cer apropiere de
Dumnezeu ‘n special dimineaya wi
seara. Le voi cita fqrq a fi nevoie de
comentarii:
Dimineaya:
<Doamne, auzi-mi glasul, dimi-
neaya! Dimineaya eu ‘mi ‘ndrept
rugqciunea spre Tine, wi awtept> (Ps.
5:3). Doamne, eu ‘yi cer ajutorul, wi
dimineaya rugqciunea mea se ‘nalyq la
Tine. (Psalm 88:13). <O iau ‘naintea
strqjilor de noapte, wi deschid ochii, ca
sq mq gkndesc adknc la Cuvkntul Tqu>
(Psalm 119:148). <Fq-mq sq aud dis-
de-dimineayq bunqtatea Ta, cqci mq
‘ncred ‘n Tine. Aratq-mi calea pe care
trebuie sq umblu, cqci la Tine ‘mi ‘naly
sufletul> (Psalm 143:8).
Seara:
<Mq gkndesc la ckntqrile mele
noaptea, cuget adknc ‘nquntrul inimii
mele> (Psalm 77:6). <Isus S-a dus ‘n
munte sq Se roage, wi a petrecut toatq
noaptea ‘n rugqciune cqtre Dumnezeu>
(Luca 6:12). Isus, noaptea Se ducea
de o petrecea <‘n rugqciune> (Luca
21:37).
Rezultatul cqutqrii Domnului
seara, ‘nainte de culcare este fantastic:
<Cknd mq trezesc, sunt tot cu Tine>
(Psalm 139:18). Culcq-te meditknd la
un verset wi vei avea parte de un somn
liniwtit wi de binecuvkntarea specialq a
Domnului.
Laudq adusq Domnului zilnic,
‘n mod continuu. Israeliyii au adus
arderi de tot zi de zi.
Dumnezeu vrea o comunicare
zilnicq. Printr-o conversayie continuq
construim prietenie cu Dumnezeu.
Niciodatq tu nu vei ajunge la o relayie
apropiatq cu Dumnezeu doar mergknd
la bisericq o zi pe sqptqmknq ori din
cknd ‘n cknd. Prietenia cu Dumnezeu
se construiewte ‘mpqrtqwind cu El toate
experienyele vieyii. <Noi, ‘n fiecare zi,
ne lqudqm cu Dumnezeu, wi pururea
slqvim Numele Squ> (Psalm 44:8).
Desigur, este important sq stabilewti
un obicei zilnic de timp de pqrtqwie cu
Dumnezeu. El vrea dimineaya wi seara,
dar mai mult ca atkt El vrea sq fie
prezent, ‘n fiecare acyiune, ‘n fiecare
activitate, fiecare conversayie, fiecare
problemq wi fiecare gkndire. Tu poyi
avea o conversayie deschisq,
continuq cu El toatq ziua,
vorbind cu El, spunkndu-i
ceea ce faci ori gkndindu-te la
El ‘n mod continuu. <Rugayi-
vq ne’ncetat> (1 Tesaloniceni
5:17), ‘nseamnq convorbire
cu Dumnezeu cknd suntem la
cumpqrqturi, cknd conducem
mawina, cknd lucrqm, ori cknd
desfqwurqm alte activitqyi
zilnice. Una din metodele
practice ale comunicqrii este
prin adkncirea ‘n Cuvknt.
<Iudeii din Berea aveau o
inimq mai aleasq deckt cei din
Tesalonic. Au primit Cuvkntul
cu toatq rkvna, wi cercetau
Scripturile ‘n fiecare zi, ca sq
vadq dacq ce li se spunea, este awa>
(Faptele Apostolilor 17:11).
Trupul adus ca o jertfq necurmatq,
o jertfq vie.
Israeliyii la altar au adus arderea
de tot necurmatq.
Pavel ne ‘ndeamnq wi spune: <Vq
‘ndemn dar, frayilor, pentru ‘ndurarea
lui Dumnezeu, sq aduceyi trupurile
voastre ca o jertfq vie, sfkntq, plqcutq
lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea
voastrq o slujbq duhovniceascq>
(Romani 12:1).
Ideia de jertfq vie este cq jertfa pe
altar, este legatq, dar se poate miwca,
desigur, foarte ‘ncet. Domnul Isus
vorbewte de a ne lua crucea ‘n fiecare
zi. Isus a zis: „Dacq voiewte cineva sq
vinq dupq Mine, sq se lepede de sine,
sq-wi ia crucea ‘n fiecare zi, wi sq Mq
urmeze>. (Luca 9:23). Jertfa vie a
trupului este crucea noastrq de fiecare
zi. Crucea este ceva benevol, ceva
luat de bunq voie. Crucea, din ckte
‘nyeleg nu este yepuwul, pe care mi-l dq
Domnul. Domnul Isus wi-a luat crucea
conwtient fiind de ce se va ‘ntkmpla.
Crucea este awezarea trupului meu pe
altar ca o jertfq vie, wi asta pleacq de
la mine spre Domnul. Yepuwul vine
de la Domnul spre mine (2 Corinteni
12:7).
De ce Dumnezeu vrea trupul?
De ce nu spune: Aduceyi duhurile
voastre? Pentru cq trupul este ceea
ce de fapt ne yine ‘n jos, wi trupul
este ceea ce de fapt aparyine lui
Dumnezeu. “n eternitate nu vom
avea acest trup pqmkntesc, ci un trup
nou, transformat. “n acelawi timp pe
altar, alqturi de trup trebuie pus wi
timpul dat nouq spre administrare.
Ni s-a ‘ncredinyat trupul wi timpul wi
Dumnezeu ne spune: „Dq-mi mie ceea
ce yi-am ‘ncredinyat!>.
Aducerea, prezentarea lui
Dumnezeu al unui nou ‘nceput.
Pentru israelit sqrbqtoarea lunii noi
era sqrbqtoarea unui nou ‘nceput. La
‘nceput era Dumnezeu. La ‘nceputul
oricqrei activitqyi wi acyiuni trebuie
awezat Dumnezeu. Suntem frustrayi de
multe ori de ce ni se ‘ntkmplq. Suntem
produsul trecutului nostru, dar noi nu
trebuie sq fim prizonierii lui. Scopul
lui Dumnezeu nu este limitat la
trecutul nostru. El vrea un nou ‘nceput
cu El. El a ridicat ‘n vechime oameni
care au comis pqcate grave la nivel
de slujitori ai Lui, oameni de care s-
a folosit. El poate face lucruri mqreye
wi cu restul vieyii tale. Dumnezeu
este specializat ‘n a da oamenilor un
‘nceput proaspqt. Scriptura spune:
<Ferice de cel cu fqrqdelegea iertatq
wi de cel cu pqcatul acoperit>! (Psalm
32:1). Pavel scriind Filipenilor a
spus: <fac un singur lucru: uitknd ce
este ‘n urma mea, wi arunckndu-mq
spre ce este ‘nainte, alerg spre yintq,
pentru premiul chemqrii cerewti a lui
Dumnezeu, ‘n Christos Isus>. (Filipeni
3:13-14)
LUMINQTORUL - Mai 2005
Orice ‘nceput trebuie adus
‘naintea Domnului. Plecarea de-acasq,
‘nceperea lucrului, servirea mesei,
‘nceperea unei discuyii, etc. trebuie
pornite wi continuate cu Dumnezeu.
Respectarea sqrbqtorilor.
Pe vremea lui Ezra, poporul a dat
valoare altarului aducknd arderi de
tot pentru toate sqrbqtorile ‘nchinate
Domnului.
Avem obiceiul sq spunem cq
venim la Casa lui Dumnezeu pentru
a ne ‘ntklni cu Dumnezeu. Dragul
meu mergi cu Dumnezeu la Casa lui
Dumnezeu, wi awa vei avea parte
de prezenya Lui. Tu nu poyi merge
fqrq El. Pentru biserica localq e
sqrbqtoare duminicq dimineaya
wi dupq masq, wi ori de ckte ori
hotqrkm sq ne adunqm ‘n Casa
Domnului. Israeliyii veneau ‘n
fiecare Sabat wi era o sqrbqtoare
specialq, pentru a-L lquda pe
Domnul Dumnezeu. Cuvkntul
ne ‘nvayq cq, ‘n Adunare, noi “l
sqrbqtorim ‘mpreunq pe Domnul
pentru cea ce El a fqcut pentru
noi: <“n adunarea cea mare, Tu
vei fi pricina laudelor mele: wi-
mi voi ‘mplini juruinyele ‘n faya
celor ce se tem de Tine>. (Psalm
22:25). <Şi eu Te voi lquda ‘n
adunarea cea mare, wi Te voi slqvi ‘n
mijlocul unui popor mare la numqr>.
(Psalm 35:18). <Vestesc ‘ndurarea Ta,
‘n adunarea cea mare; iatq cq nu-mi
‘nchid buzele. Tu wtii lucrul acesta,
Doamne>! (Psalmi 40:9). <Lqudayi pe
Domnul! Ckntayi Domnului o ckntare
nouq, ckntayi laudele Lui ‘n adunarea
credinciowilor Lui>! (Psalmi 149:1)
De ce este important sq urmezi
o bisericq localq? Pentru cq ea
demonstreazq adevqrul cq nu ewti de
unul singur ‘n Trup, demonstreazq
devotamentul tqu pentru frayii wi
surorile spirituale, ‘n realitate, nu
numai ‘n teorie. Eu merg la bisericq
‘n ziua Domnului, ziua dintki a
sqptqmknii, sqrbqtoarea destinatq
‘nvierii Domnului, ca sq fiu martor
cq Isus Christos este viu wi ca sq mq
‘nchin Lui ‘mpreunq cu alyii care cred
la fel ca mine.
Altarul este locul de ‘ncepere a
construirii relayiei cu Dumnezeu. Este
o acyiune personalq. Altarul reprezintq
apropierea de Domnul ‘n mod special
dimineaya wi seara, lauda adusq Lui
‘n mod continuu, trupul adus ca o
jertfq vie wi respectarea sqrbqtorilor
rknduite. (O)
15
 Rubrica surorilor

Cknd femeile
vorbesc ...
Aurelia Gabor

<...femeile ‘n vkrstq...sq ‘nveye Multe femei tinere sunt

pe alyii ce este bine...sq ‘nveye pe
femeile mai tinere sq-wi iubeascq
bqrbayii wi copiii; sq fie cumpqtate,
cu viaya curatq, sq-wi vadq de
treburile casei, sq fie bune, supuse
bqrbayilor lor, pentru ca sq nu se
vorbeascq de rqu Cuvkntul lui
Dumnezeu.> - Tit 2:3-5
Versetele de mai sus reprezintq
unul dintre punctele de reper,
menyionat ori de ckte ori vine
vorba, despre rolul femeii crewtine
‘n familie, bisericq sau grupuri
sociale. Sigur cq, ‘ncq din start, s-a
pus ‘ntrebarea, cine sunt <femeile ‘n
vkrstq> ? Existq o barierq de etate de
care sq yinem seama sau sunt wi alte
considerente de care ar trebui sq
nu uitqm? Şi, de ce neapqrat, doar
<femeile ‘n vkrstq> pot sq ‘nveye pe
alyii ? Ce poate califica pe o <femeie
‘n vkrstq> de a fi <‘nvqyqtoare> sau
<sfqtuitoare> pentru restul lumii, ‘n
comparayie cu o <femeie tknqrq> ?
Iatq ckteva considerente care
ne vor ajuta sq ‘nyelegem de ce
Scriptura este atkt de precisq cknd
ne comunicq, prin Tit, ‘n versetele
de mai sus, aceastq idee.
nerqbdqtoare sq experimenteze ceea
ce are viaya de oferit. “ncepknd ‘ncq
din adolescenyq, ele wi-au format tot
felul de visuri ‘n legqturq cu viaya:
cum vor pleca de-acasq, ‘wi vor face o
carierq, vor cqlqtori, se vor cqsqtori,
vor avea copii precum wi o familie
wi o viayq fericitq. Cknd vine timpul
sq practice toate aceste oportunitqyi
la care au visat, se vor arunca, fqrq
teamq wi pline de ‘ncredere, ‘n viaya
ce le stq ‘nainte. Din nefericire,
cknd se izbesc de realitate, vor
constata cq viaya nu este exact ceea
ce ele au crezut. Vor fi surprinse de
suiwurile wi coborkwurile ei, precum
wi de bucuriile wi dezamqgirile ei
inerente. Aflq, de asemenea cq, multe
dintre experienyele prin care trec le
provoacq mult dincolo de ceea ce ele
au fost pregqtite sq confrunte. Pot ele
da sfaturi ‘n aceastq fazq? Se pare cq
nu, dar vor putea beneficia de ele.
Cum va reuwi o mamq tknqrq sq
facq fayq atunci cknd este ‘nconjuratq
de copii mici, veniyi unul dupq altul,
pe care ‘i iubewte dar care, ‘n acelawi
timp, necesitq foarte multq atenyie wi
muncq? Cum ‘wi va ‘ncuraja o soyie
soyul care wi-a pierdut serviciul wi
este fqrq muncq de o bunq bucatq
de vreme? Cum va reacyiona o
femeie care datoritq diferitelor
etape biologice din viayq (sarcini,
ciclu menstrual sau menopauzq), va
avea reacyii care vor afecta ‘ntreaga
familie? Spre cine se poate ‘ndrepta
o femeie ‘n timpuri bune sau mai
puyin bune? De la cine ar putea
avea un sfat bun ‘n ceea ce privewte
anumite decizii mai mici sau mai
mari, cu care este confruntatq ‘n
viaya de fiecare zi? Şi ‘ntrebqrile ar
putea continua la infinit. Iatq ‘nsq cq,
una dintre sursele cele mai preyioase
de rqspunsuri la problemele acestea
se poate gqsi la ‘ndemkna fiecqrei
femei wi anume, o femeie ‘n vkrstq,
care a experimentat evenimente
similare ‘n viaya ei, o femeie care
va putea oferi comfort, speranyq,
sugestii de rezolvare a unor situayii
wi toate acestea, pentru cq ea a
trecut pe acolo. “nvqyknd de la femei
care au trecut ‘naintea noastrq prin
situayii prin care trecem noi acum,
poate constitui un ajutor nepreyuit ‘n
cqlqtoria noastrq prin viayq.

LUMINQTORUL - Mai 2005

16
 “n scopul de a materializa aceastq posibilitate, aw dori
sq fac recomandarea sincerq de a ‘ncepe sq ne ‘mprietenim
unele cu altele. Privirea noastrq sq se ‘ndrepte, ‘n primul
rknd, ‘ntre surorile din bisericq. Atkt surorile tinere, ckt wi
cele mai ‘n vkrstq, sunt ‘ncurajate sq se apropie unele de
altele, fiecare cu scopul ei: una <sq ‘nveye de la cealaltq>,
iar cealaltq <sq ‘nveye pe cea ‘n nevoie>. Sq nu existe nici o
ezitare, din nici o parte. Vom constata atunci cum Cuvkntul
lui Dumnezeu se va ‘mplini ‘n vieyile noastre pentru cq, pe
lkngq cq este o poruncq pentru surorile mai ‘n vkrstq <sq
‘nveye> pe cele mai tinere, va fi wi o plqcere pentru ele. Este
o bucurie sq poyi ‘mpqrtqwi experienyele vieyii tale cu cineva
care poate beneficia de ele! Uimirea acestor surori va fi
atunci cknd vor vedea foamea cu care surorile mai tinere vor
<savura> sfaturile primite, care vor fi pline de ‘nyelepciunea
ckwtigatq din experienye proprii de viayq.
“ntr-o astfel de legqturq, va trebui sq se yinq cont de
ckteva reguli care vor ajuta ca relayia sq fie constructivq:
• Sq existe un sentiment de ‘ncredere reciprocq ‘ntre cele
douq surori;
• Discuyia sq fie deschisq, ‘n deplinq sinceritate;
• Se va pqstra totul confidenyial, fqrq ca problemele
– atkt cele mqrturisite de sora ‘n vkrstq ckt wi cele spuse de
cea tknqrq – sq rqzbatq la alte urechi. Nici chiar familia,
fqrq asentimentul sorei ‘n cauzq – nu va afla de discuyiile
celor douq; orice mqrturisire personalq a unei probleme pe
care ai yinut-o ani de zile doar pentru tine, implicq o notq
de vulnerabilitate, de expunere ‘n faya altora. Sq respectqm
voinya sorei noastre de a ni se confesa, prin a-i pqstra
secretul.
• Respect reciproc.
Pentru a ilustra mai bine beneficiul de a ‘mpqrtqwi
experienyele noastre una cu cealaltq wi – ‘n felul acesta – de
a putea ‘nvqya una de la alta, ‘n numerele ce urmeazq vom
prezenta, la Pagina surorilor, ckte o experienyq personalq
precum wi felul ‘n care aceastq experienyq a avut un impact
asupra celei ce a trecut pe acolo. Vom constata atunci cq, a fi
<‘n vkrstq> nu ‘nseamnq neapqrat a fi trecutq de 50 de ani ci,
mai important deckt asta, este sq fi capabilq sq ‘mpqrtqwewti
cu alyii ce a fqcut Domnul pentru tine atunci cknd ai trecut
prin <valea plkngerii> wi ce ai fqcut tu dupq ce ai fost eliberatq
de acolo, precum wi ‘nyelepciunea ce ai ckwtigat-o dupq ce ai
ajuns la liman.
Am toatq speranya cq istorisirile din numerele viitoare ne
vor ajuta ‘n umblarea noastrq prin viayq. Sq luqm aminte la
ceea ce aceste femei vor avea sq ne spunq wi sq ne gkndim
‘n ce mod experienyele wi ‘nvqyqturile lor vor putea avea un
impact asupra vieyii noastre personale.
Rugqciunea mea este sq fim inspirate wi ‘ncurajate de
aceste istorisiri wi apoi motivate, pe de o parte sq construim
relayii personale unele cu altele ‘n scopul de a beneficia
de experienyele noastre reciproce iar, pe de altq parte, sq
‘l lqsqm pe Dumnezeu sq ne foloseascq pentru a deveni o
binecuvkntare pentru multe femei din jurul nostru care trec
prin probleme wi au nevoie de noi.
LUMINQTORUL - Mai 2005
continuare din pag. 11
comunicarea cu ajutorul noyiunilor abstracte, wi toate
acestea printr-o evoluyie de la niwte sunete nedefinite
ale animalelor.
Cum credeyi cq se poate rezolva dilema celor care
acceptq evoluyionismul, wi anume nevoia wi datoria de
a da socotealq pentru fiecare aspect din viaya noastrq.
Tudor Petan, Alfa Omega:
Datoria noastrq, ca oameni de media, este sq
deschidem ochii oamenilor asupra Bibliei, asupra
Cuvkntului lui Dumnezeu, sq le spunem cq este
adevqratq. Ca slujitori ai lui Dumnezeu, fie cq sutem
preoyi, pqstori sau dascqli de religie, avem datoria
aceasta sq informqm, sq le deschidem ochii oamenilor
asupra Bibliei. Dar cktq vreme sistemul educayional din
Romknia, fie cq este vorba de biologie, fizicq, filozofie,
este parcurs ca un fir rowu de perspectiva aceasta
evolutionistq, asistqm la rqspkndirea unei minciuni.
“ntr-o yarq declaratq crewtinq, credem cq acesta este
un paradox, un lucru care “l supqrq pe Dumnezeu ‘n
Romknia. Trebuie sq oferim creayionismul, sq-L oferim
pe Dumnezeu ca perspectiva corectq asupra lumii.
Reporter:
Iar acum o considerayie de ordin sociologic.
Diferenya dintre Europa, care acum este <post crewtinq>
wi se apropie cu pawi repezi de a deveni <anticrewtinq>
- ‘n acest moment Europa este condusq de guverne de
facturq socialistq, care, dacq ar crede ‘n Dumnezeu,
ar trebui sq se schimbe complet - la fel Statele Unite.
Amkndouq entitqyile au decqzut foarte mult ‘n acest
moment, wi Statele Unite, wi Europa.
Dar a fost o perioadq cknd nu se preda
evoluyionismul ‘n scoli. Atunci prezenya la bisericq
duminica era ‘n jur de 50%, wi ‘n Europa wi ‘n Statele
Unite.
Dupq o vreme, ‘n Europa s-a introdus ‘n wcolile
publice evoluyionismul, iar copiii erau ‘nvqyayi cq ne
tragem din maimuyq, deci nu trebuie sq dai socotealq
dacq te comporyi ca o maimuyq sau ca un ckine cu
cei de lkngq tine. Dupq o vreme de predare a acestei
teorii, prezenya la bisericq ‘n Europa occidentalq
a scqzut la 5 %, pe cknd ‘n Statele Unite a rqmas
oarecum constantq, pknq cknd se vor schimba wi acolo
lucrurile...
Deci, teoria evoluyionismului sapq la temelia
gkndirii crewtine.
Tudor Petan, Alfa Omega:
Credem cq Dumnezeu va ridica ‘n Romknia cadre
didactice, profesori, oameni de wtiinyq, care sq afirme
sus wi tare cq Dumnezeu este Creatorul, cq nu am
apqrut din maimuyq, ci Dumnezeu ne-a creat, a suflat
duh de viayq ‘n noi. Pqmkntul wi tot ce existq au fost
create prin puterea lui Dumnezeu.
Reporter:
OAMENI, MAIMUYE WI DUMNEZEU
CREATORUL. Dragul nostru cititor, decizia ‘yi aparyine.
17
 Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

Un rqspuns de geniu
(Vq propun sq asistayi la o scenq
dintr-o universitate. Luayi loc wi
ascultayi cu atenyie. Sunt sigur cq
veyi avea parte de o surprizq)
<A fqcut Dumnezeu tot ceea
ce existq?> Profesorul universitar
‘wi provoca studenyii cu aceastq
‘ntrebare. <A fqcut Dumnezeu tot
ceea ce existq?>
Un student mai curajos i-a
rqspuns: <Da, domnule profesor, El
le-a fqcut!>
<Atunci, Dumnezeul tqu a creat
wi rqul, pentru cq wi rqul existq ‘n
universul creat de El. Concluzia,
conform principiului cq ceea ce
facem ne caracterizeazq, este cq
Dumnezeul acesta este rqu.>
Studenyii au amuyit ‘n faya unui
asemenea rayionament. Foarte plin
de sine, profesorul a continuat
lqudkndu-se cq a reuwit odatq pentru
totdeauna, sq demonstreze cq
ponosita credinyq crewtinq este un
simplu mit caraghios. Numai cq un
alt student a ridicat atunci mkna wi
a spus: <Pot sq vq ‘ntreb wi eu ceva,
domnule profesor?>
<Firewte>, a rqspuns profesorul.
Studentul s-a ridicat ‘n picioare
wi a ‘ntrebat: <Domnule profesor,
credeyi cq frigul existq?>
<Ce fel de ‘ntrebare este aceasta?
Bine’nyeles cq existq. Nu yi-a fost
frig niciodatq?> Ceilalyi studenyi au
chicotit pe ‘nfundate.
Tknqrul a continuat: <De fapt,
domnule profesor, frigul nu existq!
Conform legilor fizicii, frigul este
‘n realitate numai absenya cqldurii.
Orice corp sau obiect care poate
fi studiat este unul care face un
anumit schimb de cqldurq cu mediul
‘nconjurqtor. La zero absolut (-
460 grade F) nu existq nici cea
mai micq formq de cqldurq; toatq
materia devine inertq wi incapabilq
sq ‘ntreyinq relayiii cu mediul
‘nconjurqtor. Frigul nu existq. Noi
am inventat acest termen pentru a
descrie ceea ce simyim atunci cknd
nu avem suficientq energie caloricq.>
Studentul a mai pus o ‘ntrebare:
<Domnule profesor, ‘ntunerecul
existq ?>
<Bine’nyeles>, a rqspuns
profesorul.
<Nu, domnule profesor, nici
‘ntunerecul nu existq. “ncq o datq
vq ‘nwelayi. “ntunerecul nu este
altceva deckt absenya luminii.
Putem studia lumina, dar nimeni
nu poate studia ‘n laborator
‘ntunerecul. Putem folosi prisma lui
Ne[ton pentru a desface lumina ‘n
diferitele ei frecvenye care ne dau
senzayia culorilor. Nimeni nu poate
‘nsq mqsura ‘ntunerecul. Cea mai
ne’nsemnatq razq de luminq poate
pqtrunde cel mai adknc ‘ntunerec wi-l
poate desfiinya. De unde poyi wti ckt
de ‘ntunecat este un anumit spayiu?
Poyi mqsura doar cantitatea de
luminq care este prezentq acolo. Nu-i
awa cq ceea ce am spus este corect?
Noi am inventat iarqwi un termen,
‘ntunerecul, pentru a exprima ce
se ‘ntkmplq atunci cknd lipsewte
lumina.>
“n tqcerea generalq, studentul a
continuat: <Domnule, vq ‘ntreb acum
eu: <Existq rqul?>
Nesigur, profesorul a rqspuns:
<Bine’nyeles. Aceasta este exact
ceea ce am spus mai devreme. “l
observqm ‘n jurul nostru ‘n ficare zi.
Se vede ‘n inumanitatea cu care se
poartq omul cu oamenii. “l vedem
‘n multitudinea de crime produse
‘n fiecare zi ‘n lumea aceasta. Toate
acestea dovedesc faptul cq rqul
existq.>
Studentul a rqspuns: <Rqul nu
existq, domnule profesor. Cel puyin,
rqul nu existq prin sine ‘nsuwi. El este
pur wi simplu absenya lui Dumnezeu
dintr-un anumit loc. Ca wi ‘n cazul
cu cqldura sau cu lumina, absenya
a ceva bun, dq impresia cq opusul
acestuia existq. Rqul este wi el un
termen care a fost inventat pentru a
denumi absenya binelui. Dumnezeu
nu a creat rqul. Rqul nu este ca
wi credinya sau ca wi iubirea, care
existq tot awa cum existq wi cqldura wi
lumina. Rqul se ‘ntkmplq atunci cknd
omul nu are ‘n inima lui dragostea
lui Dumnezeu. Este ca frigul produs
de absenya cqldurii wi ca ‘ntunerecul
produs de absenya luminii.>
Profesorul, turtit cumva de aceste
rayionamente, s-a awezat jos pe
scaunul de la catedrq.
Am uitat sq vq spun, numele
studentului era Albert Einstein.
Un rqspuns care doare
(O situayie ilarq cu o surprizq
de proporyii! Viaya ne pune uneori
‘nainte o oglindq necruyqtoare.)
Un soy grijuliu s-a prezentat la
cabinetul medicului wi a zis: <Doctore,
cred cq nevasta mea surzewte. Trebuie
sq-i spun un lucru de trei, patru ori
pknq ‘mi rqspunde.>
Medicul l-a sfqtuit sq se ducq
acasq wi sq stea cam la cinci metri de
soyia sa wi sq-i spunq ceva. Dacq nu
rqspunde, sq se mai apropie un metru
wi sq-i mai vorbeascq o datq, dacq
nici atunci nu rqspunde, sq se mai
apropie la doi metri wi sq-i mai spunq
‘ncq o datq. Dacq nici atunci nu-i va
rqspunde, medicul l-a sfqtuit sq vinq
chiar ‘n spatele ei wi sq-i spunq ‘ncq
o datq. <”n felul acesta ne vom da
seama ckt de avansatq este surzenia
soyiei dumneavoastrq>. Zis wi fqcut.
Omul s-a dus acasq, s-a awezat cam
la cinci metri de masa unde soyia
lui pregqtea ceva de mkncare wi a
‘ntrebat-o: <Ce avem la masq, draga
mea?> N-a auzit nici un rqspuns. S-a
mai apropiat ‘ncq un metru. N-a auzit
nici un rqspuns. S-a mai apropiat la
doi metri. Aceiawi situayie. S-a dus
atunci chiar ‘n spatele ei wi a repetat
aceiawi ‘ntrebare. De data aceasta
a auzit-o pe soyia sa rqspunzknd:
<Pentru a patra oarq dragq ‘yi spun cq
vom avea supq de legume la masq.>
Morala? Pe la noi circulq prin
popor o vorbq: <Cine zice, qla e !>

LUMINQTORUL - Mai 2005

18

“ncotro, Europa ?
Medicii care nu-wi ucid
pacienyii sunt investigayi.
Un grup de activiwti pro-eutanasie
au lansat o serie de investigayii,
pentru a-i identifica pe medicii
care ‘ntkrzie sau evitq sq ducq la
‘ndeplinire cererile de eutanasiere
din partea pacienyilor. Conform
unor statistici ale guvernului, peste
jumqtate din cererile de eutanasiere
primite de la pacienyi ‘n 2001, nu
au fost duse la ‘ndeplinire. Din
cele 9.700 de cereri primite ‘n acel
an, <doar> 3.800 au fost duse la
‘ndeplinire, afirmq situl Expatica.
com.
Medicii au rqspuns acuzayiilor
afirmknd cq o treime din pacienyii
lor au murit ‘nainte de efectuarea
eutanasiei; alyi 20% nu ‘ndeplineau
cerinyele legale cerute de
eutanasie. Dar Asociayia Voluntarq
pentru Terminarea Vieyii (NVVE)
intenyioneazq sq efectueze sondaje
‘n rkndul petiyionarilor pentru
eutanasie. Directorul NVVE, Rob
Jon`uiere, afirmq cq, awa dupq cum
aratq rezultatele de pknq acum, se
pare cq unii medici <cautq scuze>
pentru a nu duce la ‘ndeplinire
eutanasia. <Dorim sq wtim ckt de des
se ‘ntkmplq aceasta>, a mai declarat
Jon`uiere. Olanda a fost prima
nayiune care a legalizat, ‘n 2001,
eutanasia. Acum medicii probabil
trebuie sq se teamq de urmqri juridice
dacq nu ‘wi ‘ndeplinesc wi noua
<vocayie> de a-wi ucide pacienyii. -
(http://[[[.catholica.ro/stiri/)
Douq ‘ntkmplqri sugestive
“ntre ceea ce am fost wi ceea ce
nu suntem ‘ncq, romkno-americanii
baptiwti ‘wi trqiesc frumos devenirea.
Am petrecut douq sqptqmkni la
douq nunyi, una ‘n Detroit, MI, iar
cealaltq ‘n Altanta, GA. Au fost douq
sqptqmkni de pqrtqwie cu romknii din
aceste douq orawe, douq ocazii de
cunoawtere reciprocq wi de ‘mpqrtqwire
a unor experienye cu Domnul. Aleg
din mulyimea de ‘ntkmplqri douq, pe
care le socotesc simbolice, una din
Detroit wi cealaltq din Atlanta.
Prima ‘ntkmplare s-a petrecut la
Detroit ‘nainte de vizita mea la ei.
Mi se pare straniu cq nimeni nu s-a
grqbit sq ne ‘mpqrtqweascq la toyi
aceastq miraculoasq ‘ntkmplare.
Prin luna Februarie 2002, o bisericq
Ortodoxq Romknq era ‘n cqutarea
unui loc provizoriu ‘n care sq-wi
desfqwoare slujbele sqptqmknale.
Cumnata mea, Gina Ban, le-a
recomandat sq stea de vorbq cu
Cornel Drqgoi, pqstor la cea de a
doua bisericq baptistq romknq din
localitate. Aceastq bisericq cumpqrase
un complex de douq clqdiri, una mai
micq dedicatq adunqrilor de duminicq
wi una mai mare asemqnqtoare
cu o salq de sport. Din dorinya
de mai mult spayiu, sala de sport
fusese transformatq acum ‘ntr-o
foarte elegantq wi cochetq salq de
adunare, iar fosta clqdire de bisericq
stqtea goalq la marginea woselei.
Preotul ortodox romkn Cristea a
<’ncercat marea cu degetul> wi spre
surprinderea lui, biserica baptistq
romknq a acceptat sq-i gqzduiascq
pentru un an wi wase luni de zile.
Cknd au discutat de preyul chiriei,
frayii baptiwti au mai venit cu ‘ncq o
surprizq, refuzknd sq ia bani de la
o bisericq de romkni. S-a lucrat pe
principiul acceptqrii wi acomodqrii
crewtine. La urma urmei, Biblia ne
spune: <Prin aceasta vor cunoawte toyi
cq sunteyi ucenicii Mei, dacq veyi avea
dragoste unii pentru alyii>. Crewtinii
romkni din Detroit practicq din toatq
inima acest verset. Oare acesta este
secretul pentru care majoritatea
meselor de la nunyile baptiwtilor wi
pentecostalilor romkni din Detroit
se fac la sala celei mai mari biserici
ortodoxe din urbe?
Simbolul ‘ntkmplqrii este un
revers la situayia din Romknia, unde
bisericile romkne cautq acceptarea
necesarq funcyionqrii din partea
cultului majoritar ortodox. “n
America, o bisericq baptistq romknq
a arqtat prin fapte ce ‘nseamnq
dragostea de sknge wi de neam ‘n
contextul bunei convieyuiri crewtine.
“n cea de a doua ‘ntkmplare am
fost sq vizionez o dramatizare a
sqptqmknii mari numitq <The Atlanta
Passion Pla]>. Iniyiativa i-a aparyinut
LUMINQTORUL - Mai 2005
Stiri de pretutindeni
uriawei biserici
baptiste
americane
din Atlanta
pqstoritq
de Charles
Stanle]. Am
fost invitat de
Titi Cocian,
pqstor al
uneia din cele
patru biserici
baptiste
romkne din
Atlanta. De
fapt, ‘ntre
marea bisericq
americanq wi
biserica iniyiatq de familia Cocian
existq o legqturq de colaborare ‘ncq
de la sosirea acestei familii ‘n Atlanta.
Surpriza mare nu a fost calitatea
excepyionalq a producyiei, nici faptul
cq absolut toyi <actorii> prezenyi pe
scenq au fost membrii ‘n biserica
baptistq americanq, nici faptul cq
evenimentul este considerat atkt de
important pentru metropolq ‘nckt sq
fie gqzduit de Centrul Civic. Surpriza
a fost sq vqd pe scenq, printre atkyia
americani wi pe doi din copiii fratelui
Titi, pe Eunice wi Nathanael Cocian.
Aveam sq aflu apoi cq wi ceilalyi
copii ai familiei au fqcut parte din
distribuyie la reprezentayiile din
anii trecuyi. “n 2005 a fost cea de a
douqzeci wi noua reprezentare anualq
consecutivq a piesei.
De ce am ales aceste douq
‘ntkmplqri? De ce le consider
simbolice? Pentru cq ele marcheazq
limitele existenyei noastre ca baptiwti
romkni ‘n Romknia wi America.
“ntkmplarea de la Detroit ilustreazq
necesitatea acomodqrii noastre
cu existenya frayilor din bisericile
ortodoxe, iar cea de la Detroit aratq
integrarea noastrq ‘n marea miwcare
baptistq americanq din continentul
pe care am venit sq trqim departe de
yarq.
Ca sq ‘nchei acest mesaj ‘n spiritul
acestei duble limite ale existenyei
noastre aici, pot sq vq spun cq la una
din nunyi, Daniela Radoslavlevici
s-a cqsqtorit cu un bqiat venit din
Romknia, Ruben, ‘n timp ce la
cealaltq, un Tobias Ban s-a cqsqtorit
cu o fatq americanq, Stephanie.
A consemnat - Daniel Branzai
19
 Anaheim, Los Angeles

“n chiar ziua de Pawte, 27 Martie

2005, ‘n Biserica <Bethel>, ziua
‘nvierii Domnului a fost sqrbqtoritq
printr-un botez Nou Testamental.
Au fost primite ‘n marea familie
a copiilor lui Dumnezeu: Elena Colton, California
Pascaru, |inga wi Agota Birou, fiica
wi mama. Duminicq, 26 Februarie 2005, Biserica Baptistq <Calea Crucii> din
Colton, California, s-a bucurat la mqrturisirea publicq a fr. Pavel Milincu
de acceptare a Domnului Isus Christos ca Mkntuitor al lui personal. La
aceastq bucurie a cerului şi a noastrq au participat wi frayi wi surori din
Biserica Baptistq <Bethel>, Anaheim, ‘nsoyiyi de fr. Daniel Brknzei, care a
vestit wi Cuvkntul Domnului . Actul botezului a fost oficiat de fr. Daniel
Warlea, pastorul bisericii locale.

Cleveland, Ohio

“n zilele de 15-17
Aprilie 2005, la Cleveland
s-a desfqwurat ‘ntrunirea
Misionarq a tineretului din
Bisericile de pe coasta de Est
a Asociayiei.
Cei peste 200 de
participanyi au analizat
activitatea de pknq acum, au
fqcut planuri pentru vacanya
de varq wi pentru restul anului
Sacramento, California wi au lqudat pe Dumnezeu ‘n
cadrul unor servicii speciale
La Sacramento s-a desfqwurat din iniyiativa inimosului Sami Prelipceanu de ‘nchinare gqzduite de
cea de a treia ediyie a festivalului corurilor de tineret de pe coasta de vest. La frumoasa casq de rugqciune
aceastq ediyie au participat wi douq coruri de tineret venite de pe coasta cealaltq a a Bisericii din localitate,
Asociayiei: din Chicago wi din Florida. pqstoritq de fratele Dan Paul.
“ntr-o gqzduire excepyionalq, tinerii L-au slqvit pe Dumnezeu wi au avut ocazia
sq se cunoascq mai bine unii pe ceilalyi. Au fost prezenyi pqstori wi un numqr A consemnat, Benea Aron.
frumos de dirijori wi responsabili cu muzica din bisericile de pe coasta de vest, ckt
wi din Romknia.

LUMINQTORUL - Mai 2005

20
 <Un leu pentru Ateneu !>
Generayia de dupq cel de al
doilea rqzboi mondial era familiarq
cu acest slogan lansat pentru
salvarea Ateneului Romkn din
Bucurewti de la distrugere. Fiecare
cetqyean al urbei era ‘ndemnat sq-
wi dea mica lui contribuyie pentru
ca marea cetate a capitalei sq poatq
avea un centru cultural pe mqsurq.
Parafrazknd sloganul din titlu,
lansqm acum un altul:
<Un dolar donayie
pentru Asociayie !>
Adunayi la Sacramento
pentru Convenyia de primqvarq a
bisericilor de pe coasta de vest a
Americii, cei prezenyi au hotqrkt
sq propunq contribuyia de un dolar
de membru pe lunq ca sq facem
pentru prima datq un mic buget
al Asociayiei. Ca fiecare Bisericq,
Asociayia are wi ea nevoie de un
fond administrativ wi misionar
care sq-i facq posibilq activitatea.
Cei care faceyi parte din Southern
Baptist Convention wtiyi cq una
din condiyiile apartenenyei la
aceastq convenyie este contribuyia
la <Cooperativ Program>, programul
comun de misiune. Nici o bisericq
nu-wi poate menyine membralitatea
dacq nu participq financiar la acest
program.
Fratele Iosif Morcan, pqstor la
Baia Mare wi membru ‘n Comitetul
Uniunii din Romknia, musafir printre
pqstorii veniyi la Sacramento, ne-a
reamintit cq frayii din Romknia s-
au angajat sq dea ckte 30.000 de
lei pe an (peste un dolar) pentru
Uniunea Baptistq, 30.000 de lei
pentru Comunitate, 30.000 de lei
pentru Seminar, 30.000 de lei pentru
Casa de Pensii, plus ckte o colectq pe
an pentru Uniune wi Casa de Pensii.
La salariile lor, aceste contribuyii
reprezintq un efort considerabil.
Iatq ckteva din capitolele
micuyului nostru buget:
- Bisericile, azi ‘n numqri de
peste 50, doresc sq fie vizitate de
prewedintele sau secretarul Asociayiei,
- revista <Luminqtorul> nu se
poate autosusyine din abonamente
(deocamdatq doar 397 de
abonamente la un numqr de 5.500
de membrii ai Asociayiei). Compania
care tipqrewte revista ne-a impus
un numqr minim de 2.000 de
exemplare pentru a ne da un prey
minim pe exemplar.
- organizarea wi gqzduirea
Convenyiei de toamnq costq ‘n jur de
$18,000.
- susyinerea unor lucrqtori
plantatori de biserici ‘n America wi
a unor lucrqri misionare ‘n afara
Americii.
Ca sq aflayi suma pe care sunteyi
invitayi sq o trimiteyi este suficient sq
‘nmulyiyi numqrul de 12 cu totalul
membrilor bisericii din care faceyi
parte.
Nqdqjduim cq frayii adunayi
la Detroit pentru Convenyia de
primqvarq de pe coasta de est a
Americii vor confirma aceastq
iniyiativq a celor de pe coasta de
vest.
- Viorel Clintoc, Daniel Branzai

Awteptqm pqrerea dumneavoastrq !

La cererea unor cititori, vrem sq ‘ncepem ckt de curknd rubrica:

<Cititorii ‘ntreabq, Luminqtorul rqspunde!>

Awteptqm ‘ntrebqrile dumneavoastrq. Le vom afiwa ‘n numqrul viitor.

Deasemenea, ‘i rugqm pe toyi cei care pot rqspunde, pqstori, ‘nvqyqtori de
wcoalq duminicalq, etc. sq ne trimitq contribuyiile lor la:
danbranz@sbcglobal.net

LUMINQTORUL - Mai 2005 21

 Sq ne cunoawtem Asociayia

Aceastq rubricq este destinatq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare.

Bisericile Asociayiei - 2004

atkt pe plan spiritual ckt wi
Grace Romanian Baptist Church administrativ. La biserica
3832 {hitne] Ave. HARUL din Sacramento,
Sacramento, CA 95821 educayia teologicq wi elanul
Tel: 916-483-7744 tineresc fac casq bunq cu
Fax: 916-987-4050 ‘nyelepciunea, tactul wi
experienya ‘n lucrare...
Scurt istoric al Bisericii Baptiste ”n privinya locawului
Romkne <Harul> din Sacramento, de ‘nchinqciune, pentru
California. ‘nceput ne-am adunat ‘n
Biserica Nazarineanq de pe
<Binecuvinteazq suflete pe strada Arden. Dupq doar 1
Domnul wi tot ce este ‘n mine sq an wi 5 luni, ‘n aprilie 1992,
binecuvinteze numele Lui cel Sfknt! am cumpqrat un locaw de
fratelui Claudiu Vklcu, care se ocupq ‘nchinqciune wi astfel ne-
Binecuvinteazq suflete pe Domnul wi ‘n deaproape numai de LUCRARE,
nu uita nici una din binefacerile Lui!> am mutat ‘n propria noastrq clqdire
biserica s-a ‘nviorat wi a ‘nceput sq situatq ‘n <do[nto[n> unde ne-am
creascq. Binecuvkntqm pe Domnul ‘nchinat pknq ‘n Octombrie 1996,
Bisericile etnice din America nu numai pentru vizitele pastorale pe cknd cu un nou efort din partea
sunt biserici care trec prin multe care le face, dar wi pentru mesajele frayilor, s-a cumpqrat biserica care se
frqmkntari, dar ceea ce este binecuvkntate pe care le ascultqm aflq la adresa care o avem wi astqzi.
important, este faptul cq ‘n aceste ‘n fiecare duminecq. Slqvim pe De atunci ne ‘nchinqm ‘n aceastq
valuri El, Christos Domnul, care a Domnul pentru relayiile bune dintre bisericq, cu o micq diferenyq: ‘n
zis cq <poryile locuinyei moryii nu o pqstorii nowtrii , care se reflectq anul 2000 frayii, avknd viziune din
vor birui>, a fost mereu alqturi de nu numai ‘n comitetul bisericii ci partea lui Dumnezeu wi vqzknd cq
biserica LUI. ‘n ‘ntreaga bisericq, bucurkndu- sanctuarul bisericii este vechi, au
Biserica Harul s-a format ‘n ne de pace, liniwte wi prosperitate hotqrkt sq construiascq unul nou,
Decembrie 1990. “n primii wase
ani, a fost pqstoritq de fratele Petru
Popovici, pknq dknsul s-a mutat
‘n Atlanta. Dupq plecarea fratelui
Pitt, a rqmas fratele Tib] Rayq care
a pqstorit biserica ‘n anii 1996 wi
1997, dupq care wi dknsul s-a mutat
‘n Alabama, continukndu-wi studiile
teologice. Pentru anul 1998 fratle
Nelu Cintean a preluat pqstorirea
interimarq a bisericii, iar din anul
1999 (Ianuarie) wi-a continuat
slujirea ca pqstor asistent alqturi de
fratele Mircea Filip, care a pqstorit
biserica pknq ‘n ianuarie 2000 cknd
wi dknsul s-a mutat ‘n Arizona. A
urmat din nou o altq perioadq de
pqstorire interimarq a fratelui Nelu
Cintean pentru o perioadq de 6 luni,
dupq care ‘n Iunie 2000 biserica
alege pe fratele Claudiu Vklcu ca
pqstor principal al bisericii, fratele
Nelu Cintean slujind ‘n continuare
ca pqstor asistent. Odatq cu venirea

LUMINQTORUL - Mai 2005

22
mai ‘ncqpqtor. Nu a fost uwor. Cu un
efectiv de aproximativ 70 membri
(dintre care mulyi ‘n vkrstq), dar
cu un Dumnezeu mare, ‘n iulie
10 anul 2000 dupq Christos, s-a
‘nceput lucrarea. Dupq un an wi o
lunq, ‘n August 19, 2001 am avut
serbarea de inaugurare a noului
locaw de ‘nchinqciune. Perioada
aceasta (2000-2001) a fost perioada
‘n care l-am simyit pe Dumnezeu
cel mai aproape. Adeseori eram
wi noi asemenea celor din timpul
lui Neemia <Puterile celor ce duc
poveri slqbesc, dqrkmqturile sunt
multe, nu vom putea sq ridicqm
zidul...>(Neemia 4:10). “n post wi
rugqciune, strigam cqtre Domnul,
iar El nu a ‘ntkrziat sq ne asculte.
Experienyele avute ‘n acea perioadq
ne-au fortificat, ne-au apropiat
de Dumnezeu wi unii de alyii. “n
acelawi Dumnezeu ne punem toatq
‘ncrederea privind lucrqrile celorlalte
clqdiri anexe ale bisericii.Dupq ce
zidurile noului sanctuar au fost
ridicate (250 locuri), am strigat
cqtre DOMNUL sq umple aceastq
bisericq, iar El a lucrat ‘ntr-un mod
deosebit, awa cum wtie El sq o facq.
Astfel ‘n ultimii 2 ani biserica s-a
dublat numeric, de la 70 membrii la
165, iar cu aparyinqtori ajungknd la
un frumos numqr de 250. Biserica
acum este plinq. Am rqmas uimiyi de
felul ‘n care Dumnezeu a lucrat wi
lucreazq ‘n biserica romknq <Harul>.
Pqstorii bisericii sunt Claudiu-
Eugen Vklcu ca pqstor principal
wi Ioan - Nelu Cintean, ca pqstor
asistent. Cei doi erau (sunt)
secundayi de fratele Gicu Bisorca,
un frate deosebit wi apreciat de
bisericq, care ‘n ultimii doi ani a
slujit, ocupkndu-se de educayia
crewtinq ‘n bisericq (doctrinarul
bisericii). Alqturi de ei slujesc ca wi Sanda Vklcu, Ana Rayiu, Larisa
casier wi secretar frayii Dorel Costea Bisic wi Dori Albu. Slqvim pe
wi fratele Emil Dumitru, care atkt ‘n Domnul pentru spiritul de echipq
timpuri uwoare ckt wi grele, ani care domnewte nu numai ‘ntre
de zile au dus povoara lucrqrii pqstori, ci wi ‘n ‘ntrega echipq de
lui Dumnezeu slujind ‘n aceste conducere a lucrqrii din biserica
poziyii cheie ale lucrqrii. Harul din Sacramento. Acest lucru
Frayii din comitet are repercursiuni frumoase privind
care slujesc ‘n celelalte crewterea bisericii Harul.
compartimente ale bisericii sunt Biserica vrea ca ‘mpreunq cu
: frayii Ben] Ploscariu wi Gelu celelalte douq biserici baptiste
Dumitrqwcuyq, cu problemele romkne (Betel wi Speranya), wi
administrative , fratele Gelu cu toate bisericile romkne nou
Pqdurar cu
problemele
tineretului,
fratele Ion
Traian-senior,
promotorul unui
grup de rugqciune wi
responsabil cu timpul
de rugqciune, iar
fratele Eftimie Cristea
este responsabil
cu misiunea.
Dirijorul bisericii
este fratele Steve
Skrb, el conducknd
wi inchinarea cu
‘ntreaga bisericq.
La dirijarea corului
fratele Steve Skrb
este ajutat wi de
testamentale din aria Sacramento,
fratele Gelu Pqduraru. Responsabil sq fie o oazq binecuvkntatq printre
cu literatura wi sistemul audio din
cei aproximativ 30.000 romkni care
bisericq este fratele Nelu Puha. locuiesc ‘n aceastq zonq, unde cei
Ne bucurqm wi de un tineret
care “l au pe Christos ca Domn sq
binecuvkntat. Corul tinerilor ‘n poatq crewte spiritual, iar cei care nu
ultimii 2 ani a fost dirijat de sora
“l cunosc sq poatq sq “l ‘ntklneascq.
Manuela Ojog, iar activitatea cu ¤
copiii este coordonatq de surorile
LUMINQTORUL - Mai 2005 23
 Librqrie crewtinq
CQRYI PE CARE LE PUTEYI PROCURA PRIN POWTQ. COMANDA WI PLATA SE
FACE DIRECT LA PERSOANA MENYIONATQ . VA RUGQM, PE CKT POSIBIL, SQ
FACEYI COMENZI <IN BUL|> (“N NUMAR MARE) WI APOI SQ LE DISTRIBUIYI
INDIVIDUAL “N BISERICQ. VA FI MULT MAI UWOR WI VEYI OBYINE REDUCERI
DE PREYURI. STQM LA DISPOZIYIE CELOR CE SE OCUPQ CU VKNZAREA
CQRYILOR PENTRU CUMPQRAREA “N CANTITQYI MARI CU REDUCERI DE
PREYURI (PKNQ LA 50%).

De la Daniel Branzai - (714) 670-7772

15572 Ashgrove Dr
La Mirada CA 90638

- Evanghelia pentru vremuri ca acestea (Petru Popovici) $2

- Harul lui Dumnezeu (Petru Popovici) $5
- Lumini peste veacuri (Petru Popovici) $5
- O revqrsare de viayq (Daniel Branzai) $2
- Chemare la ‘nyelepciune (Daniel Branzai) $7
- Amintiri cu sfinyi , vol.I sau II (Daniel Branzai) $7
- Identitate crewtinq ‘n istorie $7
- Lucrurile de sus (Daniel Brknzei) $8
- Ghidul familiei (diferiyi autori) $10
- Dumnezeu ‘mi cunoawte mqsura (Silvia Tqrniceriu) $12
- Elena - Strenghthened Trough Trials (eng.) $12
- Carte de cqntqri noi pe note (Daniel Stquceanu) $15
- Seminarul <Biserica cu scopuri> (DVD) $55
- Tortured for Christ - Richard {urmbrand (eng.) $5
- In God^s Underground - Richard {urmbrand (eng.) $5
- Victorious Faith - Richard {urmbrand (eng.) $4
- M] Corespondence [ith Jesus Richard {urmbrand (eng.)$3
- Marx&Satan - Richard {urmbrand (eng.) $6
- From Suffering to Triumph - Richard {urmbrand (eng.) $6
- Pol]ana vol. I, II, III fiecare $6

De la Christian Aid Ministries

Gicu Cotley - (330) 893-2428
4464 SR 39 East
Berlin, OH 44610-0360

- Romanian Stud] Bible, Vin]l Edition

- Romanian Stud] Bible, Deluxe Edition cu fermoar
- Romanian Large Print Bible
- Viaya Familiei Crewtine
- Grijq de Frayi
- Nu Iubiyi Lumea
- “n Awteptarea Zorilor
- Iudita
- Tiparul Divin Pentru Viaya de Familie
- Ewti tu sigur cq ewti crewtin?
- Laudele Domnului (Carte de ckntqri)
(sunayi pentru preyuri)

De la Ioan Ciorbq - (360) 694-5127

- Viaya condusq de scopuri (Ric\ {arren) $11.95

De la Verit] Boo\s - 1-800-859-8027

- Biserica, o pasiune, o viziune - Ric\ {arren $13.95
- Joni - Jon] Erec\son Tada $6.25
- Biblia de studiu pentru o viayq deplinq $49.50
- Parteneri ‘n rugqciune - John Max[ell $5.90