Referendum Ul Pentru Familie Vasile Cretu

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/364356827
Referendumul pentru limpezirea deﬁniției

constituționale a căsătoriei din 2018. Cauzele unui
eșec surprinzător. Interogații c....
Article · October 2022
CITATION READS
1 7
1 author:
Vasile Cretu
University of Bucharest
10 PUBLICATIONS 1 CITATION
SEE PROFILE
All content following this page was uploaded by Vasile Cretu on 18 October 2022.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

Sinodalitatea ca expresie a unită]ii Bisericii 1
MITROPOLIA MOLDOVEI {I BUCOVINEI
TEOLOGIE {I VIA}|
REVIST| DE GÂNDIRE {I SPIRITUALITATE CRE{TIN|
– Supliment –
Tip\rit\ cu binecuvântarea
~naltpreasfin]itului
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei
SERIE NOU| – ANUL XXXII (XCVIII), Nr. 1-4, IANUARIE-APRILIE 2022

2 Teologie [i Via]\
COLEGIUL EDITORIAL
PREȘEDINTE
I.P.S. TEOFAN, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei
MEMBRI ONORIFICI
I.P.S. CALINIC, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților
I.P.S. IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului
P.S. IGNATIE, Episcopul Hușilor
P.S. NICHIFOR BOTOȘĂNEANUL, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor
P.S. DAMASCHIN DORNEANUL, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților
MEMBRII COLEGIULUI REDACȚIONAL
Pr. asist. univ. asoc. dr. Cristian-Alexandru BARNEA, consilier învățământ
al Arhiepiscopiei Iașilor
Pr. prof. univ. dr. Ion VICOVAN, consilier învățământ superior al Arhiepiscopiei
Iașilor, decan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Iași
Pr. prof. univ. dr. Viorel SAVA, directorul Școlii Doctorale a Facultății de Teologie
Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Iași
Pr. prof. dr. Dragoș BAHRIM, directorul Seminarului Teologic „Sf. Vasile cel Mare”, Iași
Prof. univ. dr. Paul GAVRILYUK, University of St Thomas, Minnesota, SUA
Conf. dr. Sebastian MOLDOVAN, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna”, Sibiu
Prof. dr. Ștefan MUNTEANU, Institut de Théologie Orthodoxe «Saint Serge», Paris
Prof. univ. dr. habil. Felicia DUMAS, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iași
Conf. dr. Sorin GUIA, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Cercet. dr. Petre GURAN, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei
Române
Prof. dr. Nicu GAVRILUȚĂ, Facultatea de Filosofie și Științe Politice, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Prof. univ. dr. Constantin CUCOȘ, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
Prof. univ. dr. Daniel MUNTEANU, Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științele
Educației, Universitatea „Valahia”, Târgoviște
REDACȚIA
Pr. dr. Gabriel Piștea – redactor coordonator

Dr. Bogdan-Vlăduț Brînză – redactor
Lia Gociu – corector
Rema Zugravu – tehnoredactor
Lucian Dragomir – design copertă
Alexandru Ivașcu – DTP
Editura DOXOLOGIA, Cuza-Vodă 51, 700038, Iași

Tel.: (0232)216693; (0232)218324; Fax: (0232)212284
http://edituradoxologia.ro
E-mail: editura@doxologia.ro; contact@teologiesiviata.ro
www.teologiesiviata.ro
Plata abonamentelor se va face în contul

RO 21 CECE IS 0130 RON 1106 566
CEC BANK
ISSN 1221 – 5988
Articolele nepublicate nu se înapoiază
Sinodalitatea ca expresie a unită]ii Bisericii 3
Mitropolia Moldovei și Bucovinei

TEOLOGIE ȘI VIAȚĂ
REVISTĂ DE GÂNDIRE ȘI SPIRITUALITATE CREȘTINĂ
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
CUPRINS
RUGĂCIUNEA — DE LA CERCETARE TEOLOGICĂ

LA EXPERIEN}A TRĂIRII DUHOVNICE{TI
Preasfin]itul IGNATIE, Episcopul Hu[ilor, Centralitate şi marginalitate.

„Ecosistemul online” şi familia ............................................................................. 5
Pr. prof. univ. dr. Ioan C. TE{U, Educa]ia copiilor, în era digitală (I) ............ 19
Pr. conf. univ. Vasile CRE}U, Referendumul pentru limpezirea defini]iei
constitu]ionale a căsătoriei din 2018. Cauzele unui e[ec surprinzător.
Interoga]ii catehetice .......................................................................................... 35
Pr. lect. univ. dr. Cătălin VATAMANU, Sfânta Liturghie ca experien]ă sinodală
a bisericii lui Hristos ........................................................................................... 68
Pr. lect. univ. dr. Liviu VIDICAN-MANCI, Rugăciunea on-line: noi direc]ii
de cercetare catehetică [i pastorală ................................................................... 81
Pr. lect. univ. dr. Roger CORESCIUC, Mintea [i ra]iunea —
posibilită]i diferite de cunoa[tere. Problematizare catehetică ....................... 100
Drd. Alexandru CRE}U, Sfaturi practice ale părin]ilor filocalici cu privire la
îmbunătă]irea aten]iei la rugăciune ................................................................ 119
Dr. Mihail K. QARAMAH, Rugăciunile la semănat, la seceri[ [i la arie în
vechile Evhologhii bizantine ............................................................................ 136
Asist. univ. dr. Dragoş BOICU, Crâmpeie dintr-un portret insolit:
Episcopul Eusebiu în scrisorile Sfântului Isidor Pelusiotul ........................... 153
Drd. Tudorel-Constantin RUSU, „De este cineva...”. O perspectivă retorică
asupra celei mai cunoscute omilii pascale ....................................................... 177
Diac. drd. Iulian Ciprian RUSU, Rânduiala hirotoniei episcopului în
Arhieraticoanele române[ti — evolu]ie [i continuitate .................................... 194
Drd. Alexandru Nicolae AGIGNOAEI, Identitate divină, minuni [i ritual.
Aspecte esen]iale în debutul misiunii lui Moise printre evreii din Egipt ...... 217
Diac. prof. dr. Ilarion M. ARGATU, Război după epidemie. Elemente de
istoriografie britanică în Vita Cuthberti ......................................................... 235
4 Teologie [i Via]\
RECENZII
Pr. cercet. dr. Liviu Petcu, Botezul cre[tin în tradi]ia biblică, patristică [i
în inscrip]iile funerare, Editura Doxologia, Ia[i, 2020
(Prof. univ. dr. Emerit Constantin MARIN) .................................................... 244
Pr. Constantin Necula, Martorii Învierii. Medita]ii la Apostolele Duminicilor
de peste an, Editura Agnos, Sibiu, 2020
(Pr. dr. Maxim (Iuliu-Marius) MORARIU)....................................................... 251
Rug\ciunea — de la cercetare teologic\ la experien]a tr\irii duhovnice[ti 35
REFERENDUMUL PENTRU LIMPEZIREA

DEFINI}IEI CONSTITU}IONALE
A CĂSĂTORIEI DIN 2018.
CAUZELE UNUI E{EC SURPRINZĂTOR.
INTEROGA}II CATEHETICE
Pr. conf. univ. Vasile CREȚU

Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Justinian Patriarhul”, București
Abstract
One of the most important citizens’ initiative in the last 100 years is analyzed and
interpreted publicly as a ʺfailureʺ, aiming directly and exclusively at the very existence of
the Church, while inserting criticisms of the alleged violation of human rights and free-
doms. People tend to be more and more attracted by the political correctness and thus
they are forgetting about the Christian values where the family plays and important
role. The attitude towards the family of the Romanian society today could be identified
clearly during the moments that were preceding the referendum for the family from
October 6-7, 2018, as well as in its aftermath. The failure of this referendum also needs
to be analysed in connection with the catechetical activity of the Church and its effectiness.
The dialogue is probably the only effective way of communication through which the
theme of the family can be brought back from the periphery of the various manipulated
facts to the center of the real and useful debates of todayʹs society. The purpose of this
study is to highlight the premises on which this initiative was based, as well as the
causes that led to its failure, all studied in the light of sociological, psychological, legal
and theological analyzes.
Keywords: referendum, family, marriage, Constitution, Romania, 2018.
Preambul
Nu mai este un secret pentru nimeni că, la peste trei decenii de

la căderea comunismului, mulți români sunt atrași de mirajul no-
ilor ideologii globaliste care promovează intens corectitudinea poli-
tică (definită prin conceptele de diversitate, incluziune, reziliență,
toleranță, egalitate, nondiscriminare) și sunt manipulați de cam-
paniile mediatice agresive și tendențioase, în detrimentul cultivării
36 Teologie [i Via]\
valorilor creștine perene definite de bun-simț, normalitate, ierarhie a

valorilor, dat biologic și decență.
Atitudinea față de familie a societății românești de astăzi s-a
putut vedea în mod clar în timpul ce a precedat și succedat momen-
tul referendumului pentru familie din 6-7 octombrie 2018. Acest
scrutin a avut ca scop modificarea articolului 48, alin. 1, din Con-
stituția României, care prevede faptul că „Familia se întemeiază pe
căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe
dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi
instruirea copiilor”1. Schimbarea acestui articol ar fi urmat să consfin-
țească în legea fundamentală a țării că familia se poate constitui
prin uniunea liberă și asumată dintre un bărbat și o femeie. Criticii
referendumului au obiectat spunând că deja acest lucru este statuat
prin art. 277, alin. 1, Cod civil, care interzice căsătoria dintre per-
soane de același sex. Trebuie însă subliniat că, din punct de vedere
legislativ, prevederea Codului civil poate fi schimbată printr-o
hotărâre a Parlamentului României, în timp ce Constituția nu poate
fi modificată decât după consultarea populației prin exercițiul de-
mocratic al referendumului.
Acest demers a fost susținut de Consiliul Consultativ al Cultelor
din România, care include Biserica Ortodoxă Română, Episcopia
Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica
Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii
Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, Biserica Re-
formată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica
Evanghelică Luterană din România, Biserica Unitariană Maghiară,
Biserica Creștină după Evanghelie din România – Uniunea Biseri-
cilor Creștine după Evanghelie din România, Federația Comuni-
tăților Evreiești din România și Cultul Musulman din România2.
Prin vocea acestui Consiliu, s-a arătat că, indiferent de aparte-
nența religioasă, oamenii se pot uni în jurul lucrurilor cu adevărat
importante. Același Consiliu declara: „Inițiativa demarată încă
1
Constituția României, art. 48, alin. 1, https://www.constitutiaromaniei.ro/art-
48-familia/ (accesat la data de 20.12.2021).
2
Iulian Dumitrașcu, „Consiliul Consultativ al Cultelor din România susține
referendumul pentru definirea căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie”,
https://basilica.ro/consiliul-consultativ-al-cultelor-din-romania-sustine-referen-
dumul-pentru-definirea-casatoriei-ca-uniune-intre-un-barbat-si-o-femeie/ (acce-
sat la data de 20.12.2021).
din anul 2015 de Coaliția pentru Familie, din care fac parte și unele
organizații și asociații ale cultelor religioase din România, avea ca
scop să înlăture orice echivoc cu privire la termenul «soți», preci-
zând că numai uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie
se poate numi căsătorie; mai precis, termenul de căsătorie neputând
fi utilizat decât pentru a defini realitatea uniunii stabile între un
bărbat și o femeie. În tradiția iudaică, încă din Tora, este înscris
faptul că familia trebuie să fie uniune între un bărbat și o femeie,
iar cel care nu îndeplinește această poruncă încalcă credința în
Dumnezeul Unic. Potrivit învățăturii creștine, familia întemeiată pe
căsătoria între un bărbat și o femeie a fost binecuvântată și cinstită
de Mântuitorul Iisus Hristos prin prezența Sa, a mamei Sale și a
ucenicilor Săi, la Nunta din Cana Galileii, unde a săvârșit minu-
nea transformării apei în vin (cf. Ioan 2, 1-11), arătând astfel valoa-
rea sfântă a familiei conjugale. În scrierile islamului (Coran și
Sunnah), familia este definită ca uniunea între un bărbat și o feme-
ie, iar drepturile și responsabilitățile fiecărui membru al familiei sunt
indicate detaliat și ocrotite. În acest sens, Consiliul Consultativ al
Cultelor din România își reafirmă susținerea sa pentru definirea
mai precisă în textul Constituţiei a căsătoriei ca uniune între un
bărbat și o femeie, așa cum a decis deja în ședința sa de lucru din
20 iunie 2013. Familia naturală și tradițională se întemeiază, așadar,
pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pentru a
cultiva iubirea reciprocă și a da naștere la copii. Doar astfel înțe-
leasă, familia asigură perpetuarea societății umane”3.
De asemenea, această inițiativă s-a bucurat și de o susținere in-
ternațională, însuși Sanctitatea Sa Papa Francisc, declarând, într-un
mesaj postat pe rețeaua de socializare Twitter, prin care susținea
Întâlnirea Mondială a Familiilor, organizată de Biserica Catolică din
Irlanda, ocazie în care a fost anunțată și inițiativa referendumului pen-
tru familie din România: „Familia este icoana lui Dumnezeu, alianța
dintre un bărbat și o femeie care generează viață și comuniune”4.
3
Iulian Dumitrașcu, „Consiliul Consultativ al Cultelor din România susține
referendumul pentru definirea căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie”,
https://basilica.ro/consiliul-consultativ-al-cultelor-din-romania-sustine-referen-
dumul-pentru-definirea-casatoriei-ca-uniune-intre-un-barbat-si-o-femeie/ (acce-
4
„România. Referendumul pentru familie va fi organizat pe 7 octombrie 2018”,
https://www.vaticannews.va/ro/mapamond/news/2018-09/romania-referen-
dum-pentru-familie.html (accesat la data de 20.12.2021).
În mod eronat, cea mai importantă inițiativă cetățenească a ul-

timilor 100 de ani este analizată și interpretată sub semnul „eșecului”
care vizează exclusiv ființa Bisericii, inserând în acest cadru nume-
roase critici asupra presupusei nerespectări a drepturilor și liber-
tăților omului. Eșecul referendumului constituie și un punct de
interes major pentru activitatea catehetică a Bisericii, prin faptul că
această slujire dialogală reprezintă, probabil, singurul mijloc de co-
municare eficient prin care tema familiei poate fi readusă, de la periferia
faptului divers manelizat și mediatizat, spre centrul dezbaterilor reale și
utile ale societății actuale. Procedând astfel, problematica familiei,
pe de o parte, nu mai este exilată, pe nedrept, în spațiul privat virtual
al dezbaterilor pătimașe și interminabile, iar, pe de altă parte, ea
nu mai este aruncată în derizoriu și în irelevant, adică într-un pre-
zent incert marcat de crize de tot felul, crize corelate indirect cu fe-
nomenul diluării și pierderii identității și demnității naționale.
Pentru a înțelege în profunzime această inițiativă civică, trebuie
să analizăm atât premisele pe care s-au fundamentat inițierea aces-
tuia, cât și cauzele care au dus la eșecul lui, toate acestea studiate
în lumina unor analize sociologice, psihologice, juridice și teologice.
Apari]ia Coali]iei pentru Familie
Coaliția pentru Familie este o inițiativă civică fără personalitate

juridică, independentă de orice partid politic și neafiliată confesional,
deschisă tuturor celor care împărtășesc valorile familiei tradițio-
nale5. Ea are în componență 44 de asociații și fundații și reprezintă,
informal, inițiativa legislativă a cetățenilor de revizuire a Consti-
tuției României6. Printre susținătorii inițiativei se numără multe
personalități ale societății românești, precum tenorul Vlad Miriță,
cântăreț de muzică pop și solist al Operei Naționale din București,
Tudor Sișu, cântărețul de muzică rap, Liana Stanciu, prezentatoare de
radio și televiziune, soprana Felicia Filip și soțul acesteia, regizorul
5
Gheorghe Anghel, „Coaliţia pentru Familie: Referendumul nu este al niciu-
nui partid, este al acelora care vor vota pentru apărarea copiilor lor”, 13.09.2018,
<https://basilica.ro/coalitia-pentru-familie-referendumul-nu-este-al-niciunui-
partid-este-al-acelora-care-vor-vota-pentru-apararea-copiilor-lor/> (accesat la
data de 14.12.2021).
6
https://coalitiapentrufamilie.ro/despre-proiectul-coalitia-pentru-familie/
membri/ (accesat la data de 14.12.2021).
de operă Cristian Mihăilescu, medicul Leon Dănăilă și părintele

profesor Constantin Necula7. Printre cei mai cunoscuți membri ai
Coaliției pentru Familie se numără Mihai Gheorghiu, preşedintele
comitetului de iniţiativă constituţională și președintele Coaliției
pentru Familie, precum și Ana-Corina Săcrieru, jurist și purtător
de cuvânt al Coaliției pentru Familie.
România se înscria, astfel, într-un trend european, existând
deja iniţiative similare pentru definirea căsătoriei, urmând exem-
plul Croaţiei şi Sloveniei, care au inițiat un referendum cu succes
în 2015 pentru înscrierea în Constituţiile lor a definiţiei căsătoriei
ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie. De fapt, demersul Coaliției
de a face această precizare în Constituție este motivat de faptul că
ea este legea fundamentală a unui stat, și aceasta primează în fața
oricăror legi sau dispoziții ale Uniunii Europene sau ale altor or-
ganisme internaționale la care România este parte și care ar putea,
într-o zi, să devină obligatorii pentru țara noastră. În prezent, dreptul
Uniunii Europene lasă statelor membre competențe exclusive cu
privire la dreptul familiei și căsătorie.
Schimbările majore din spațiul european, disprețul unor lideri
europeni la adresa familiei tradiționale, precum și angajamentele
publice ale unor lideri politici români cât privește aplicarea mime-
tică a acestor măsuri bulversante pentru echilibrul emoțional al
unei familii naturale, fără consultare publică cu actorii sociali din
statul român – relevanți și implicați în cunoașterea și remedierea
problemelor complexe ale familiilor românești în criză –, au fost
principalele motive care au dus la constituirea unei Coaliții pentru
apărarea familiei creștine. În acest sens, cazul foarte mediatizat al fa-
miliei Bodnariu definește cea mai pertinentă problemă cu privire la
autonomia deciziilor în familia tradițională și la imixtiunea statu-
lui în cadrul deciziilor pe care le ia o familie cu privire la nașterea
și educarea propriilor copii.
Pe fondul unor acuzații de violență fizică, la care se adaugă câteva
probleme privind manifestări de religiozitate acasă, cei cinci copii
ai familiei Bodnariu au fost preluați de către statul norvegian în data
de 16 noiembrie 2015. Au urmat dispute juridice între familia Bod-
nariu și Barnevernet (serviciul de protecție a copiilor din Norvegia),
7
https://coalitiapentrufamilie.ro/despre-proiectul-coalitia-pentru-familie/
sustinatori/ (accesat la data de 14.12.2021).
perioadă în care atât în Londra, Dublin, Roma, Frankfurt, Bratis-

lava, Praga, Bruxelles, Haga şi Varşovia, cât și în România, au avut
loc numeroase manifestații publice împotriva abuzurilor pe care
le face sistemul de protecție socială al Norvegiei și pentru susține-
rea familiei Bodnariu. Așa cum am observat, instituțiile românești
nu au rămas indiferente la acest caz, înregistrându-se aici o serie
importantă de intervenții publice, printre care se identifică cea a
președintelui României, a Guvernului și a Avocatului Poporului8,
precum și cea a Coaliției pentru Familie, care militează încă din
2013 pentru drepturile familiei creștine.
Atacurile ideologice permanente asupra familiei tradiționale
au dat naștere numeroaselor reacții din partea Coaliției pentru Fa-
milie, care are drept misiune principală protejarea și sprijinirea fa-
miliei întemeiate pe căsătoria dintre bărbat și femeie, înțelegând
astfel că avem dreptul constituțional și obligația morală de a o apăra
de acele tendințe ale societății moderne care îi diminuează impor-
tanța și îi accelerează degradarea9. Ampla inițiativă a Coaliției pentru
Familie de a ameliora viitorul societății, prin sprijinirea concretă a
familiei, dezvoltă o serie de obiective operaționale generale, printre
care se identifică, de exemplu, asigurarea în România a unui număr
crescând de familii, cât mai longevive și mai numeroase, în care
membrii acestora să poată beneficia de un mediu economic, social,
protector și psiho-afectiv propice formării și dezvoltării persona-
lității umane, cu impact pozitiv asupra continuității națiunii ro-
mâne. La acestea se adaugă și o serie de obiective specifice, precum:
familia să rămână definită în legislație și Constituție ca instituția
fundamentală pentru societate, întemeiată pe căsătoria liber con-
simțită între un bărbat și o femeie; tinerii să fie complet și corect
informați în legătură cu însemnătatea, unicitatea și beneficiile că-
sătoriei și ale familiei astfel întemeiate; familia să fie sprijinită so-
cial, cultural și legislativ, respectată ca instituție de care depinde
8
Daniel Dancea, Cazul Bodnariu, drama nedescifrată a românului din Norvegia ră-
mas fără cei 5 copii. Sunt anunţate proteste în oraşe importante din Europa şi America
https://adevarul.ro/locale/timisoara/cazul-bodnariu-drama-nedescifrata-roma-
nului-norvegia-ramas-cei-5-copii-anuntate-protese-orase-importante-europa-
america-1_5687c16e37115986c60e293d/index.html (accesat la data de 10.12.2021).
9
Coaliția pentru familie, Un referendum pentru România, p. 3, disponibil la
adresa https://safielumina.ro/wp-content/uploads/2018/01/coalitia-pentru-fami-
lie-TEHNO.pdf (accesat la data de 15.12.2021).
binele fiecăruia dintre noi și prosperitatea națiunii, ca, mai apoi,

statutul căsătoriei să fie întărit prin nerecunoașterea formelor al-
ternative de conviețuire, precum concubinajul („uniunile civile”)10.
Pornind de aici, necesitatea limpezirii definiției constituționale
a căsătoriei reprezintă o utilitate practică în demersul evoluției te-
meinice a societății și o nevoie urgentă în cadrul concepției publice
majoritare românești, care este asaltată de o multitudine de forme
de conviețuire ce se autodefinesc drept familii. Din acest motiv, se are
în vedere organizarea unui referendum care să aibă drept scop
definirea clară a familiei și implicațiile socio-umane ale acesteia.
Stabilirea datei [i desfă[urarea referendumului
Încă din anul 2013, Coaliția pentru Familie a militat pentru cla-
rificarea definiției constituționale a căsătoriei, apelând la o formu-
lare lipsită de echivoc. Ulterior, proiectul de lege de modificare a
Constituției a fost respins de Curtea Constituțională. În 2016, Coaliția
pentru Familie a reușit să strângă trei milioane de semnături în
vederea modificării Constituției României, în sensul de a se men-
ţiona explicit, în art. 48, alin.1, că „familia se întemeiază pe căsăto-
ria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”, nu „între soţi”, așa
cum se preciza până atunci11.
În data de 20 iulie 2016, cu unanimitate de voturi, Curtea Con-
stituţională a României a constatat că acest demers civic îndepli-
neşte condiţiile prevăzute de art. 150 şi 152 din Constituţia României.
Următorul pas ca cele două camere ale Parlamentului să ia în dis-
cuţie această propunere. Conform art. 151, alin. 1, din Constituţia
României, pentru ca să se organizeze referendumul solicitat, este
nevoie de votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecă-
rei Camere.
Asociațiile care militează împotriva familiei tradiționale au re-
plicat față de inițiativa Coaliției prin nenumărate petiții și acuze
10
Coaliția pentru familie, Un referendum pentru România, p. 4, disponibil la
adresa https://safielumina.ro/wp-content/uploads/2018/01/coalitia-pentru-fami-
lie-TEHNO.pdf (accesat la data de 15.12.2021).
11
Constituția României, art. 48, alin. 1, https://www.constitutiaromaniei.ro/art-
48-familia/ (accesat la data de 16.12.2021).
cu privire la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului12, de-

finind astfel o poziție fermă împotriva deciziei constituționale, care
dezvoltă „o creștere a tensiunilor sociale și a infracțiunilor moti-
vate de ură”13. În pofida tuturor acestor atacuri, Curtea Europeană
a Drepturilor Omului, încă din anul 2012, a afirmat faptul că nu
ține de esența drepturilor omului căsătoria între persoanele de
același sex, ci aceasta este o chestiune ce se reglementează de către
legislația fiecărui stat în parte.
După lungi tergiversări, Senatul României, ca for decizional,
întrunit la data de 11 septembrie 2018, adoptă propunerea de re-
vizuire a art. 48 din Constituția României, inițiată de Coaliția pen-
tru Familie. Din 137 de senatori, 107 au votat „pentru”, 13 au votat
„împotrivă”, iar 7 s-au abținut; toate voturile împotrivă au venit
din partea senatorilor USR, iar abținerile din partea câtorva senatori
PNL. Ca urmare, Guvernul Dăncilă, după validarea venită din
partea Curții Constituționale14, aprobă pe 18 septembrie, același an,
o Ordonanță de Urgență15 care prevede organizarea referendumu-
lui în cel mult 30 de zile, alocându-se special două zile pentru desfă-
șurarea sa, hotărându-se, în acest sens, zilele de 6 și 7 octombrie 2018.
12
Iulia Roșu, ONG-urile reacţionează la decizia CCR cu privire la modificarea Con-
stituţiei: Mâine ar putea fi puse la îndoială şi drepturile reproductive ale femeilor, https:/
/adevarul.ro/news/societate/ong-urile-reactioneaza-decizia-ccr-privire-modifica-
rea-constitutiei-maine-putea-puse-indoiala-drepturile-reproductive-femeilor-
1_578f93225ab6550cb80b28c4/index.html (accesat la data de 16.12.2021) și http://
platforma-demos.ro/2018/09/12/drepturile-nu-se-supun-la-vot/ (accesat la data
de 16.12.2021).
13
Dana Purgaru, CCR decision on heterosexual marriage infuriates members of
LGBT community, 22 iulie 2016, https://www.nineoclock.ro/2016/07/22/ccr-decisi-
on-on-heterosexual-marriage-infuriates-members-of-lgbt-community-coalition-
for-family-wants-referendum-to-coincide-with-parliamentary-elections/ (acce-
14
Ana Petrescu, Guvernul, convocat în ședință după ce CCR a dat UNDĂ VERDE
pentru Referendum în România/ CCR a avizat favorabil Legea pentru revizuirea Consti-
tuției, în sensul redefinirii familiei, 17 septembrie 2018, https://www.mediafax.ro/so-
cial/unda-verde-pentru-referendum-in-romania-ccr-a-avizat-favorabil-legea-
pentru-revizuirea-constitutiei-in-sensul-redefinirii-familiei-17522244 (accesat la
data de 17.12.2021).
15
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 18 septembrie 2018 pentru modifi-
carea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referen-
dumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a
Această accelerare forțată ne ridică un mare semn de întrebare,

sugerând faptul că partidele politice, sub aparenta susținere, nu și-au
dorit ca inițiativa concretizată în chemarea cetățenilor României
pentru exprimarea opțiunii prin vot să fie validată. Trebuia să
existe o discuție onestă cu inițiatorii și să li se spună că într-o lună
nu se pot realiza foarte multe lucruri. Discuția aceasta nu a existat,
„nici cei de la Coaliția pentru Familie nu au pus aceste teme pe
agenda publică, și nici reprezentanții statului, ai Guvernului, nu au
avut interesul să le pună pe agendă”16.
În data de 12 septembrie 2018, Coaliţia pentru Familie şi Plat-
forma Împreună subliniază faptul că referendumul „nu este al ni-
ciunui partid, al niciunui lider politic, este al tuturor acelora care
vor veni la vot pentru apărarea copiilor lor, pentru ca viața lor să fie
scutită de minciuna ideologică a revoluției sexuale, de minciuna
acelora care vor să ne reeduce pe toți, părinți și copii”17. S-a orga-
nizat și o caravană, numită „Hai la Referendum!”, prezentă în Ti-
mișoara, Arad, Deva, Sibiu și Alba Iulia, care a fost susținută de
către teologul și scriitorul Mihail Neamțu, cu scopul de a informa
cetățenii români cu privire la referendum18.
În general, campania mediatică în presa scrisă și în cea online
a fost fie precară, fie marcată de mesaje ofensatoare la adresa fa-
miliei naturale pentru o presupusă „discriminare” a celor care se
identifică cu comunitatea LGBTQIA+. Nici un edil și nici o persoană
politică nu a formulat nici măcar un punct de vedere clar, argumentat
și concis. Au fost doar vocile vârfurilor partidelor care și-au exprimat
16
referendumului
rferendumulu naţional pentru revizuirea Constituţiei http://www.monitorulju-
ridic.ro/act/ordonan-de-urgen-nr-86-din-18-septembrie-2018-pentru-modifica-
rea-i-completarea-legii-nr-3-2000-nbsp-privind-organizarea-i-desf-urarea-
referendumului-precum-i-pentru-unele-m-suri-pentru-buna-205015.html (acce-
16
Radu Carp, „Nimeni nu voia, de fapt, să fie validat referendumul, dar ni-
meni nu voia să recunoască acest lucru”, în Cristian Curte, Șocul referendumului:
interviuri, Editura Rost, București, 2019, p. 44.
17
Gheorghe Anghel, „Coaliţia pentru Familie: Referendumul nu este al niciu-
nui partid, este al acelora care vor vota pentru apărarea copiilor lor”, 13.09.2018,
https://basilica.ro/coalitia-pentru-familie-referendumul-nu-este-al-niciunui-par-
tid-este-al-acelora-care-vor-vota-pentru-apararea-copiilor-lor/, (accesat la data
de 14.12.2021).
18
Florin Nicolaie, „Mihail Neamțu a vorbit la Caravana «Hai la Referendum!»
de la Alba Iulia”, 04.10.2018, https://basilica.ro/mihail-neamtu-a-vorbit-la-cara-
vana-hai-la-referendum-de-la-alba-iulia/ (accesat la data de 14.12.2021).
punctele de vedere într-un mod versatil, ezitant și vag. Din cauza

tensiunilor politice și sociale, majoritatea cetățenilor a ales boicotul,
crezând că această acțiune poate fi un act de protest față de clasa
politică lipsită de credibilitate. Aceste aspecte vor face obiectul
unei analize detaliate a cauzelor principale care au dus, din punctul
nostru de vedere, la invalidarea referendumului.
La prima vedere, acest interval generos de timp (6 și 7 octombrie
2018) a fost considerat un avantaj major pentru validarea scruti-
nului, mizându-se pe faptul că, în acest context, consultarea cetă-
țenilor devine mult mai facilă. Însă falsa polarizare a societății
indusă de anumite centre de putere, neimplicarea politicienilor în
susținerea demersului civic și timpul foarte scurt oferit corectei in-
formări a populației cu drept de vot au determinat un absenteism
masiv și decisiv.
Astfel, în rapoartele statistice se poate observa că, în ziua de sâm-
bătă, 6 octombrie 2018, prezența la vot, în special în mediul rural,
arăta dramatic: cu greu se atingea procentul de 6% din totalul de
30% (echivalentul a 5,67 milioane de voturi, adică minimul necesar
pentru atingerea pragului de validare a sufragiului). În privința dias-
porei, cifrele arătau mai bine. Miza s-a transferat în cea de-a doua
zi când, conform evaluărilor optimiste ale celor din Coaliția pen-
tru Familie, prezența ar fi trebuit să crească simțitor și salvator, cu
precădere după ora 13, când se presupunea că, ieșind de la slujbă,
credincioșii impulsionați de predica preotului din parohia lor vor
merge negreșit la urne pentru a apăra unul din temeiurile moralei
creștine și mica biserică – familia.
După cum se poate desprinde din Fig. 1, media de creștere în
acest interval orar vizat, 13-16, nu a crescut considerabil, procentajul
trecând ușor de jumătate din cel prevăzut de lege. Și de această
dată, românii din diaspora s-au prezentat la urne, procentual vor-
bind, în număr mai mare decât cei din țară. Studiind tabelul, se
observă că, pentru numărul total de votanți din afara granițelor,
procentajul final obținut este peste pragul minim necesar pentru
validarea scrutinului. Odată cu apropierea orei de închidere a ur-
nelor, rezultatul final a fost din ce în ce mai previzibil, iar șansele
validării referendumului au scăzut considerabil.
Fig. 1. Sursa: Biroul Electoral Central19

Din toate cele 41 de județe ale țării, doar într-unul s-a atins
pragul minim necesar validării referendumului. Este vorba de ju-
dețul Suceava. În rest, avem de-a face cu mai bine de jumătate dintre
județe care se află sub pragul mediei naționale.
Rezultatul final, cel de 21,10% (adică 3.857.308 de cetățeni ai

României cu drept de vot) a invalidat referendumul, aducând tot-
odată și respingerea inițiativei celor trei milioane de români care
și-au exprimat dorința de a avea o formulare clară în cadrul Con-
stituției în legătură cu alcătuirea familiei. Cât privește proporția
celor două răspunsuri la întrebarea formulată pe buletinele de vot
– „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României
în forma adoptată de Parlament?” –, previziunile sondajelor au
coincis cu realitatea. Astfel, un procentaj covârșitor – 91,56% (aprox.
3.500.000 de votanți) – a fost pentru modificarea sintagmei „între
soți”, o mică parte – 6,47% (aprox. 249.000 de votanți) – a votat
pentru păstrarea acesteia, iar un mic procent din totalul exprimat –
1,97% – a reprezentat voturile nule.
19
http://referendum2018.bec.ro/rezultate/ (accesat la data de 20.12.2021).
20
21
Cum a fost posibil ca un număr destul de mic de români să se

prezinte la vot, iar restul să fie indiferenți? În opinia sociologului
Barbu Mateescu, numărul credincioșilor autentici din România este
mult mai mic decât numărul celor care afirmă că ar crede în Dumne-
zeu. El consideră că ortodoxia românească este bazată mai mult pe identi-
tate și, într-o măsură mai mică, pe practică sau credință22. Astfel, „covâr-
șitoarea majoritate a românilor care se auto-identifică drept orto-
docși (și care la rândul lor sunt covârșitoarea majoritate a cetățenilor
țării) sunt ortodocși doar cu numele, adică nu merg la biserică, sunt
în dezacord cu elemente fundamentale ale credinței creștine (exis-
tența sufletului, raiului, diavolului etc.) sau sunt deschiși la influențe
ne-creștine (cred în farmece, astrologie, blesteme, descânt etc.)”23.
În acest cadru, rămâne definitorie sintagma „creștini de week-end”,
care îi include pe creștinii care plasează raportarea la credința creștină
și la Biserică într-o zonă limitrofă în care guvernează ocultismul,
condiționarea și mai ales superficialitatea. Pe scurt, creștini declarativi,
fără angajare activă în viața Bisericii și în viața cetății.
Prin urmare, eșecul referendumului poate avea mai multe cauze,
printre care se evidențiază cele politice (care definesc raportarea
instituțiilor statului român la principalele probleme publice cu
care ne confruntăm), cele socio-culturale (care definesc cadrul în care
sunt amplificate anumite principii ideologice în defavoarea celor
religioase, implicând o propagandă agresivă care deviază rapid în
boicot) și cele religioase (care devin astăzi o provocare majoră spre
care se îndreaptă întreaga activitate a Bisericii Ortodoxe).
Cauze politice ale e[ecului
Anul 2017, cel care a precedat referendumul pentru familie, a

fost marcat de multe situații tensionate la nivel politic. PSD, partidul
care avea o majoritate confortabilă în Parlament și care dispunea
de puterea executivă, a pierdut treptat din popularitate, din cauza
faptului că, pentru prima dată în istoria României, un partid aflat
22
Barbu Mateescu, Referendumul Coaliției pentru Familie – baza statistică
de start, https://sociollogica.blogspot.com/2018/09/referendumul-coaliti-
ei-pentru-familie.html (accesat la data de 18.12.2021).
23
Barbu Mateescu, Referendumul Coaliției pentru Familie – baza statistică
de start, https://sociollogica.blogspot.com/2018/09/referendumul-coalitiei-
pentru-familie.html (accesat la data de 18.12.2021).
la guvernare și-a demis propriul guvern prin moțiune de cenzură,

doi premieri – Sorin Grindeanu și Mihai Tudose – fiind nevoiți să
părăsească birourile de la Palatul Victoria. De asemenea, tot în acest
an, s-au dus cele mai mari lupte pentru modificarea Legilor în Jus-
tiție, fie prin ordonanțe de urgență ale Guvernului, fie prin legi și
modificări în Parlament. De fiecare dată, sute de mii de oameni au
reacționat și au protestat în stradă, ca urmare a implicării active a
mișcării #rezist.
În 23 ianuarie 2017, cu opt zile înainte de adoptarea celebrei
OUG 13, șeful statului anunțase un referendum pentru Justiție.
Ulterior însă, la o lună de la abrogarea ordonanței, a anunțat că nu
va declanșa referendumul, deoarece protestele au fost considerate
un semnal popular clar. Doar că, la începutul lunii noiembrie a
aceluiași an, președintele Johannis a spus din nou, mai rezervat de
data aceasta, că ia în calcul referendumul pentru a stopa modifică-
rile la Legile Justiției (Codul penal și Codul de procedură penală).
Pe 20 decembrie 2017, ministrul Justiției a renunțat la posibilitatea
unui astfel de referendum24. Astfel, întreaga confruntare politică de
până acum se va muta, din păcate, pe subiectul referendumului pen-
tru familie25, care devine, în mod paradoxal și surprinzător, o miză poli-
tică spre care se îndreaptă atenția luptelor electorale ale anului 2018.
În acest context, asocierea referendumului pentru familie cu
consolidarea și re-legitimarea electorală a principalului partid de
guvernământ a determinat o boicotare în masă chiar și din partea
unora care, în alte condiții de organizare a referendumului, ar fi votat
negreșit. Trebuie să înţelegem că ne aflăm în situaţia în care toate
îndemnurile de participare la vot ale bisericilor şi cultelor creştine din
România sunt sabotate de partidele politice, în ciuda declaraţiilor
oficiale ale liderilor acestora. Campania masivă de dezinformare a
întregului electorat este dusă şi astăzi, prin vectori politici, admi-
nistrativi şi mediatici, aflaţi sub influenţa partidelor politice26.
24
https://ziare.com/stiri/perspective-2018/evenimentele-politice-ale-anului-
2018-in-romania-si-in-lume-toti-ochii-pe-justitie-si-pe-rusia-1495490 (accesat la
data de 19.12.2021).
25
Adrian Albu, Daniel Roxin: Toxicul Dragnea a omorât Referendumul pentru Fa-
milie. Iată consecințele invalidării Referendumului, http://www.cunoastelumea.ro/
daniel-roxin-toxicul-dragnea-a-omorat-referendumul-pentru-familie-boicotul-l-a-
vizat-in-primul-rand-pe-el-iata-consecintele/ (accesat la data de 19.12.2021).
26
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22743547-referendum-2018-coali-
pentru-familie-toate-ndemnurile-vot-ale-bisericilor-cultelor-cre-tine-sunt-boicotate-
partide-ciuda-declara-iilor-liderilor-politici.htm (accesat la data de 20.12.2021).
De la început, referendumul pentru familie a fost perceput ca o de-

monstrație de putere, dar și ca o revendicare politică din partea Partidu-
lui Social Democrat, drept pentru care, folosindu-se de animozitățile
deja create, partide progresiste (precum USR+) au pus într-o lumină
nefavorabilă această inițiativă. Politicienii români s-au poziționat
în două tabere, având declarații contradictorii. Președinte al Parti-
dului Social Democrat de la acea vreme, Liviu Dragnea declara:
„Dacă mă întrebați ce fac eu, merg la referendum și educația mea
ortodoxă, educația mea de copil crescut la sat, la țară, înconjurat
de familia tradițională, mă face să spun «Da» cu toată hotărârea la
acest referendum, pentru că așa văd eu societatea românească,
continuitatea acestui popor”27.
De asemenea, aceeași poziție aveau să adopte fostul președinte
al României, Traian Băsescu, și președintele Partidului Mișcarea
Populară, Eugen Tomac. Deși Partidul Național Liberal anunțase că
va susține această cauză, Ludovic Orban avea să declare ulterior
că va lăsa la latitudinea conștiinței fiecărui coleg din partid modul în
care se va raporta la acest demers democratic. Poziția cea mai ra-
dicală avea să o aibă viitorul candidat la prezidențiale Dan Barna,
care a declarat: „Suntem împotriva modificării Constituției. Este o
temă falsă, o problemă care nu aduce nimic nou în România. Un
referendum ar trebui să rezolve o problemă a societății – consulți
societatea pentru a rezolva o problemă. Acest referendum nu e decât
un eventual recensământ pentru dezbinare, pentru că a doua zi după
referendum viața niciunei familii, viața niciunei femei abuzate, ni-
ciunui copil nu va fi mai bună cu absolut nimic. Nu se rezolvă nicio
problemă, e o temă folosită a patra oară de Liviu Dragnea pentru
a muta atenția societății de la temele cu adevărat importante. Reco-
mandarea noastră pentru colegi este de vot împotrivă”28.
27
Gabriel Pecheanu, „Referendumul pentru familie: Cum se poziționează po-
liticienii față de evenimentul din weekend”, https://www.mediafax.ro/politic/re-
ferendumul-pentru-familie-cum-se-pozitioneaza-politicienii-fata-de-evenimentul-
din-weekend-17545065, (accesat la data de 20.12.2021).
28
Gabriel Pecheanu, „Referendumul pentru familie: Cum se poziționează po-
liticienii față de evenimentul din weekend”, https://www.mediafax.ro/politic/refe-
rendumul-pentru-familie-cum-se-pozitioneaza-politicienii-fata-de-evenimentul-
din-weekend-17545065 (accesat la data de 20.12.2021).
La acest tip de discurs au aderat majoritatea românilor care au ales

să nu participe la scrutinul democratic din octombrie 2018, moment
în care s-a înregistrat cea mai mică prezență la un vot popular din
perioada postdecembristă: din cei 18.279.011 cetățeni cu drept de
vot, au participat puțin peste 3 milioane, reprezentând un procent
de 21,10%, subclasându-se astfel prezenței la referendumul din
2007 care s-a referit la introducerea votului uninominal29.
După încheierea referendumului, cea mai șocantă reacție din
spațiul politic a fost cea a președintelui României, Klaus-Werner
Johannis, care, departe de a-și îndeplini rolul de mediator, a afirmat
următoarele: „Stat de drept fără drepturile omului nu poate să existe
și aceste lucruri sunt statuate în Constituție. Cu siguranță că nu e
suficient ca un lucru să fie scris, trebuie și respectat și pus în prac-
tică. În această zonă, cred că societatea mai are un drum lung de
parcurs, este vorba de acceptare, este vorba de educație și de toleranță.
Vă amintiți când a apărut ideea cu referendumul, am devenit ina-
micul public numărul unu când am spus că trebuie să fim toleranți.
Cei care au promovat referendumul nu au fost toleranți. Dar românii au
dat o lecție imensă acestor infatuați care au promovat ura și, așa cum se
spune popular, i-au tratat cu flit (subl. ns). Românii au fost mult dea-
supra acelei părți a clasei politice care a promovat agresiv și cu un
mesaj intolerant acel referendum”30.
Etichetarea a peste 3 milioane de români, din partea președintelui
României, ca fiind infatuați care au propagat ura, a provocat stupoare și
consternare. Această declarație publică ne face să înțelegem mai bine
realitatea postmodernă a dublei măsuri cu care se aplică azi mult
mediatizatul concept de toleranță, camuflat în „pielea de oaie” a
drepturilor omului. Președintele României a arătat că România
normală pe care o clamează frecvent nu este o Românie a valorilor
perene, ci o Românie a minorității care dorește să conducă majoritatea.
29
Maria Tufan, „Rezultatul final al referendumului: Cea mai slabă prezență la
vot din istoria democrației românești”, https://adevarul.ro/news/politica/rezulta-
tul-final-referendumului-cea-mai-slaba-prezenta-vot-istoriademocratiei-roma-
nesti-1_5bbb83dbdf52022f754d761b/index.html (accesat la data de 20.12.2021).
30
Ana Petrescu, „Șeful statului, despre referendumul pentru familie: Românii
au dat o lecție infatuaților care au propagat ura”, https://www.mediafax.ro/poli-
tic/seful-statului-despre-referendumul-pentru-familie-romanii-au-dat-o-lectie-
infatuatilor-care-au-propagat-ura-17941629 (accesat la data de 20.12.2021).
De altfel, în ultimul timp, se observă cu ușurință că majoritatea este

cea care trebuie să se supună unei presiuni mediatice, psihologice
sau ideologice din partea minoritarilor. Scopul urmărit este ca ma-
joritarii să se retragă în catacombe, iar minoritarii să defileze în cetate.
Majoritatea este obligată să se justifice şi, pentru a nu leza minori-
tatea, să se retragă, să se replieze, să se explice. La ora actuală, există o
strategie clară de cucerire a centrului simbolic al României, adică a spa-
țiului public, de creare a unui nou consens social, în care reperele sunt
„valorile europene” și „corectitudinea politică”, adică „noile drep-
turi ale omului” (gay rights) și „familiile alternative”.
Un alt aspect important asupra căruia ne face atenți Teodor
Baconschi este cel legat de absenteismul tot mai evident din ulti-
mul deceniu la oricare tip de alegeri, care poate fi corelat cu un
analfabetism electoral în care orice părere neargumentată sau me-
diatizată excesiv devine sursă a deciziilor31. Dacă asociem această
constatare și cu realitatea că partidele aflate la acea dată în Parlament
acumulaseră cu greu, împreună, 5 milioane de voturi la ultimele
alegeri parlamentare din decembrie 2016, ne dăm seama că, în cazul
referendumului, mobilizarea ar fi fost cu atât mai anevoioasă, la
mijloc nefiind vorba de o miză strict politică manifestată printr-un
loc în Parlament sau o majoritate parlamentară care să susțină un
Guvern.
Pe lângă acest aspect, o parte din publicul susținător al parti-
delor se suprapunea cu cel mobilizat de către Biserica Ortodoxă
Română, referindu-ne în special la vârstnici, care aparțin unor co-
munități mici, bazate pe ordine și predictibilitate. Cu toate acestea,
un alt factor a intervenit decisiv, în special pe ultima sută de metri:
neimplicarea în spațiul public a niciunui partid dintre cele care au
semnat în 2015 un protocol de susținere a Coaliției pentru Familie32.
Liderii politici au preferat fie calea unui noncombat, fie cea a unei
susțineri declarative, dar puțin credibile în planul mobilizării la
31
Teodor Baconschi, ,,Din această temporară slăbiciune, Biserica nu are decât
de câștigat”, în Cristian Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, Bucu-
rești, 2019, p. 12.
32
Monica Stoica, Referendum cu bucluc. Familia, Oltul și Justiția, https://jurna-
lul.ro/stiri/politica/referendum-cu-bucluc-familia-oltul-si-justitia-766510.html
(accesat la data de 21.12.2021).
urne, fie cea a declarațiilor contradictorii33, care au avut ca rezultat,

finalmente, o nepăsare aproape generalizată a electoratului.
În opinia regretatului jurnalist Răzvan Codrescu, „astăzi, atât
ideea națională, cât și ideea creștină, ce au mobilizat ambele româ-
nitatea de-a lungul istoriei, sunt într-o criză letală. Referendumul
a fost boicotat de către formatorii de opinie, prin elita intelectuală
și reprezentanții media, dar internetul a susținut și el boicotul. In-
formarea a fost deficitară, pe de o parte, iar uriașa mașină electorală
a partidului de la guvernare a dat impresia că este pro-referendum, dar în
același timp a fost încurcată de posibila reușită a referendumului (subl. ns.),
mulțumindu-se că a dat voie să se întâmple, dar lucrul nu s-a în-
tâmplat. Întrebarea nu a fost inteligibilă pentru omul care nu este la
curent cu problemele, mai ales unul din mediul rural, unde s-a simțit
o lipsă de reacție și de nepăsare la o problemă de interes vital, na-
țional, și care a produs o oarecare iritare întrucât omului simplu
de la țară i s-a părut o glumă”34.
Toate aceste cauze de natură politică au generat controverse
aprinse și polarizări vizibile în cadrul societății românești, ampli-
ficând și mai mult tensiunea deja existentă. Astfel, opoziția și ge-
nerația tânără au asociat scrutinul despre familie „cu războiul
sfânt împotriva corupţiei reprezentată de Dragnea, război care
este asimilat cu respingerea unei adevărate cruciade a corupţiei
împotriva drepturilor omului de a fi diferit”35.
33
Președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat că partidul său nu se
va implica în campania pentru referendumul pentru revizuirea Constituției, reco-
mandând simpatizanților să voteze conform propriei conștiințe (cf. Dan Anghel,
Tăriceanu, progresist peste noapte: ALDE nu se va implica în campania pentru referen-
dum. Să respectăm libertatea fiecăruia să-şi organizeze viaţa intimă, https://ade-
varul.ro/news/politica/tariceanu-progresist-noapte-alde-nu-implica-campania-
referendum-respectam-libertatea-fiecaruia-sa-si-organizeze-viata-intima-
1_5bab8730df52022f75dd013e/index.html [accesat la data de 20.12.2021]). La rân-
dul său, premierul Viorica Dăncilă a declarat că PSD nu va face campanie pentru
influențarea votului la referendum (cf. declarației de la Digi 24 din 26 septembrie
2018), deși liderul partidului, Liviu Dragnea, a anunțat că, în ședința Biroului Perma-
nent Național din 24 septembrie, s-a decis organizarea unei campanii de informare a
populației cu privire la tema referendumului (cf. unei știri date de Pro TV în 24
septembrie 2018).
34
Răzvan Codrescu, „Două idei fundamentale au mobilizat românitatea de-a lun-
gul istoriei: ideea națională și ideea creștină. Amândouă sunt astăzi într-o criză letală”,
în Cristian Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, București, 2019, pp. 74-75.
35
Vasile Dâncu, Familia. Înainte și după referendum, în Sinteza, 23 noiembrie
2018, https://www.revistasinteza.ro/familia-inainte-si-dupa-referendum (acce-
România nu are, până în ziua de astăzi, o lege favorabilă refe-

rendumului inițiat de cetățeni. Este de apreciat faptul că românii au
reușit să treacă de barierele puse de o legislație descurajantă, strân-
gând 3 milioane de semnături, însă convocarea la vot a peste 5.5 mi-
lioane de români s-a dovedit o țintă prea ambițioasă. Ultima mo-
dificare a Constituției prin referendum în timpul Guvernului Năs-
tase, în anul 2003, a cărui miză era aderarea noastră la Uniunea
Europeană, s-a realizat cu mari eforturi, chiar forțând legea. Nu este
de mirare că acest lucru nu a fost posibil și în cazul referendumu-
lui, care a trebuit să facă față unei campanii furibunde de dezin-
formare și care a culminat cu o întrebare greu de priceput, până și
pentru unele minți ascuțite.
Strâns legate de aceste cauze politice și de boicotul care începe să
prindă contur sunt și cauzele socio-culturale, care prezintă cu ade-
vărat propaganda acerbă pe care mișcările anti-familie au realizat-o
în perioada pregătitoare referendumului.
Cauze socio-culturale ale e[ecului
Polarizarea ideologică între virtute și vicii, promovată mai ales

în industria divertismentului și a rețelelor de socializare, generează,
îndeosebi în rândul tinerilor, o indiferență față de valorile tradiți-
onale, fapt ce s-a dovedit prin adoptarea de către aceștia a ideii de
boicot. Contextul descris devine un teren fertil pentru orice gen de
propagandă, mai ales pentru un boicot în care sunt urmărite în mod
clar principiile pe care omul modern dorește să le cultive – liber-
tatea, autoritatea deciziei și făurirea unei lumi proprii.
În acest cadru, una dintre cauzele sociale ale eșecului referen-
dumului este constituită de ineficiența comunicării și gradul scăzut de
promovare a evenimentului. Pe lângă timpul scurt dedicat campaniei
(de aproape trei săptămâni), s-a mai adăugat atitudinea majoritar
ostilă a mass-media legată de organizarea și de oportunitatea scruti-
nului. Dezbaterile publice și emisiunile la care au fost invitați să
vorbească membrii Coaliției pentru Familie sunt restrânse, margi-
nale și prea puțin numeroase, iar strategia aplicată prin majorita-
tea căilor de comunicare i-a introdus pe aceștia într-un spațiu
limitrof, mizând pe faptul că, dacă nu vorbim despre ei, nu există36.
36
Mihai Gheorghiu, „Spațiul public românesc a fost cucerit deja de corectitu-
dinea politică, de vulgaritate și de preeminența ideologicului”, în Cristian Curte,
Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, București, 2019, p. 89.
Totodată, s-a manifestat și o lipsă de adaptare a discursului, atât

din partea laicilor, cât și a clericilor, fapt ce a contribuit și el la lipsa
unei comunicări simetrice, reale și eficiente în spațiul public.
Implicarea mediatică vizibilă a adversarilor referendumului s-a
concretizat în numeroase îndemnuri adresate cetățenilor de a nu
se prezenta la urne, acompaniate de opiniile anticreștine ale unor
vedete care adună milioane de urmăritori pe platformele sociale.
Acestea au apelat fie la sloganuri scurte și percutante de genul:
„Iubirea nu se votează!”, „Dacă îți pasă, stai acasă!”, fie la afirmații
de genul că referendumul „împrăștie ură și divizează cetățenii”,
fiind un act rușinos și imoral37.
La acestea se adaugă și videoclipul devenit viral, intitulat „Copiii
referendumului”, inspirat din serialul „Povestea slujitoarei”, în
care se prezintă viaţa dintr-un stat condus de un regim totalitar, ul-
trareligios, care doreşte să revină la valorile tradiţionale şi care tratează
femeile ca pe o proprietate a lui38. Această poveste, pentru a fi re-
ceptată în contextul dorit, este însoțită și de mesajul: „Acest refe-
rendum nu este despre familia tradițională, ci despre îngrădirea
drepturilor copiilor noștri. Depinde de noi dacă ne vom crește copiii
într-o nouă dictatură, sub teroare. România noastră nu poate fi a
urii și a stigmatizării, așa cum nu poate fi a corupților. Libertatea
este un drept fundamental și vrem să fie respectat”39. Mai mult decât
atât, spotul prezentat devine un mijloc subliminal de manipulare emoțională,
deoarece scopul principal al acestuia este să denigreze creștinis-
mul prin apelul la o multitudine de imagini și sunete care provoacă
compătimire și chiar un sentiment profund de milă. Nu poate fi
37
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22721073-mar-pentru-boicotarea-re-
ferendumului-iubirea-nu-voteaz-vrem-stat-care-biserica-statul-sunt-separate.htm,
(accesat la data de 20.12.2021) și https://www.mediafax.ro/politic/referendum-
pentru-familie-iubirea-nu-se-voteaza-si-copiii-referendumului-cum-incearca-sa-
boicoteze-internauti-si-unele-organizatii-evenimentul-din-6-7-octombrie-
17543504 (accesat la data de 22.12.2021).
38
Cristina Radu, Copiii referendumului, clip al Papaya Advertising, care îndeamnă
la boicotarea referendumului, https://www.news.ro/social/copiii-referendumului-
clip-al-papaya-advertising-care-indeamna-la-boicotarea-referendumului-video-
1922405101002018101518478591 (accesat la data de 21.12.2021).
39
https://www.mediafax.ro/social/campanie-virala-de-boicotare-a-referendu-
mului-cu-scene-inspirate-din-povestea-slujitoarei-mesajul-central-daca-va-pasa-
stati-acasa-17538592 (accesat la data de 21.12.2021).
vorba de un îndemn la toleranță și reflecție, ci de un alt mijloc de

influențare subtilă și divizare profundă a societății românești40.
De asemenea, un alt argument extrem de vehiculat în mass-
media de către cei care își făcuseră un scop din boicotarea inițiativei
semnate de peste trei milioane de români este afirmația că referendu-
mul nu este justificat pentru că el nu reprezintă o soluție de îmbună-
tăţire a condiţiei familiei, ci este, de fapt, un act de putere, de propagandă
şi de dominare religioasă. Cu alte cuvinte, în loc să se vorbească despre
abandonul şcolar, despre copiii instituţionalizaţi, despre protecţia
femeilor agresate casnic, se produce o mare mobilizare civică pen-
tru a se statua juridic un principiu: înlocuirea termenului de „soţi”
cu exprimarea „bărbat şi femeie”. În aceeași logică a manipulării,
un scrutin care presupune cheltuieli remarcabile de organizare
(inclusiv cele de publicitate) devine inutil și periculos pentru că el
se transformă într-o agitaţie a unor milioane de oameni care creează și
amplifică artificial spaima „duşmanului comun” – parteneriatul civil în-
tre persoanele de acelaşi sex.
Referendumul nu a avut drept scop redefinirea drepturilor
omului sau îngrădirea libertăților acestuia, ci limpezirea definiției
constituționale a căsătoriei și statuarea juridică a faptului că nu
orice relație obișnuită, fără utilitate socială, poate fi numită familie.
Astfel, trebuie să înțelegem că ,,instituții precum familia funcțio-
nează de mii de ani în toate civilizațiile, ele nu sunt o invenție crești-
nească, ci sunt recunoașterea de bun-simț a unui fapt natural, că
doar un bărbat și o femeie pot avea copii împreună”41. Miza acțiu-
nilor grupărilor antireferendum nu este decât legiferarea unor ra-
porturi de prietenie a căror urmări sunt strict legate de raporturi
juridice: împărțirea sau păstrarea unor moșteniri, averi și bunuri
comune, nicidecum nu pot viza responsabilități sociale care implică
perpetuarea neamului omenesc, creșterea și educarea copiilor,
care pot include o multitudine de răspunderi de natură culturală
și economică.
O formă rafinată și eficientă de reeducare contemporană este
acreditarea ideii că cel care își apără convingerile personale, înte-
meiate pe o percepție firească a realităților înconjurătoare (pentru
40
http://inliniedreapta.net/copiii-referendumului-papaya-advertising-o-ma-
nipulare-impotriva-bunului-simt/ (accesat la data de 21.12.2021).
41
Adrian Papahagi, „Aceasta este credința mea – că o familie naturală se com-
pune din părinți și din copiii care se pot naște din această uniune”, în Cristian Curte,
Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, București, 2019, p. 161.
că sunt ale tale, pentru că trăiești cu ele, în proximitatea lor), i se spune

că nu trebuie să fie radical, că totul e relativ, că e nevoie de nuanțe. În schimb,
de câte ori e vorba despre lucruri depărtate, despre care nu știi mare
lucru, ți se spune că trebuie să fii radical, să crezi fără șovăire în ce îți
spune cineva străin. Cu alte cuvinte, trebuie să fim relativi cu ale
noastre și absoluți cu cele care nu ne aparțin.
Cauze religioase ale e[ecului
Unele dintre cele mai importante cauze sunt cele religioase.

Ele implică o sumă importantă de factori care, dacă vor fi analizați
cu luciditate și onestitate, pot oferi Bisericii strategii clare și inteli-
gente pentru viitor. În pofida unei implicări substanțiale a clericilor și
mirenilor pentru promovarea utilității acestei inițiative democratice
și pentru evidențierea unor premise false, intens mediatizate de
partizanii boicotului, invalidarea referendumului a reprezentat o
surpriză de proporții pentru toate cultele religioase din România.
O primă cauză religioasă este legată de eficiența și de credibi-
litatea Bisericii – alcătuită din clerici și mireni – în societate. Mo-
mentul referendumului a fost un barometru extrem de realist și
incomod, pentru că a indicat în ce măsură mai suntem un organism
viu, receptiv la provocările lumii actuale. Asta implică și conștiința
noastră națională, pe care o considerăm cu multă mândrie ca
identificându-se cu cea de creștin-ortodox. Se pare că ultimii 30 de
ani ne-au luat prin surprindere și, după cum subliniază Părintele
Constantin Necula, principala vină a Bisericii noastre „ține de lipsa
unui exercițiu în teologia politică”42. Contrar aparențelor, acest lu-
cru nu înseamnă o implicare a Bisericii Ortodoxe Române în poli-
tică, ci, dimpotrivă, o abordare cât mai înțeleaptă a politicului, cu
precauție, dar și căutând să împlinim sensul platonic al expresiei
„a face politică”, adică a nu fi nepăsător cu problemele polis-ului
(cetății, orașului, țării) în care nu doar lucrăm, ci și trăim.
În ciuda evoluţiilor politice, sociale și economice din ultimele
trei decenii, românilor se pare că le lipsesc încă reperele morale şi
culturale. Lipsiţi de modele, ei cad victime ale industriei audiovi-
zuale, care face să conteze doar persoanele care câştigă rapid averi
42
Pr. Constantin Necula, „Încă nu ne-au fost arătate temnițele, dar cred că nu e
departe vremea”, în Cristian Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost,
București, 2019, p. 139.
şi obţin cu uşurinţă statutul de vedete. Astfel, obsesia imaginii de-

vine foarte importantă pe fondul lipsei de repere. Pe de o parte,
după 1990 s-a vorbit despre o explozie evidentă a religiozităţii. De
fapt, constatăm mai degrabă o explozie a practicilor religioase, adică
o preluare a comportamentului extern, fără o interiorizare auten-
tică a valorilor religioase, inclusiv a Decalogului. Această stare de
fapt este cauzată în parte de perioada comunistă antireligioasă,
dar şi de predominanţa valorilor utilitare şi materiale din societatea
românească actuală. Pe de altă parte, observăm că unele sondaje
vorbesc de scăderea treptată a încrederii în Biserică. Din ce în ce
mai mulți oameni, în speciali tinerii, își confecționează un sincre-
tism magico-religios, refugiindu-se din calea unui clericalism pe
care îl percep ca fiind trufaș. În plus, fenomenul este însoțit și de
creșterea numărului celor care nu doar ocolesc o relație dificilă cu
Biserica, ci sunt de-a dreptul revoltați de simpla ei existență. Indife-
rența și revolta religioasă se transformă în maladii spirituale, fiind
generate de neconcordanța dintre propovăduire și viețuire, de in-
adecvarea limbajului la exigențele vremurilor contemporane.
Toate acestea fac neatractiv cuvântul lui Dumnezeu, fac irelevantă
asumarea unei credințe mărturisitoare, nu doar declarative.
Aceste considerații reclamă nevoia de implicare majoră a Bise-
ricii în viața socială, de evidențiere a utilității sale publice, mizând
pe poziționarea înțeleaptă a acestei instituții divino-umane în nu-
meroase domenii și teme complexe: corupția, vulgaritatea, manipu-
larea, degradarea valorilor, a învățământului, a sănătății publice.
Este oportun să reflectăm pragmatic la importanța existenței unui
autentic partid creștin-democrat într-o societate europeană mo-
dernă, partid care să fie o contrapondere fundamentală la consu-
merism, la secularizarea puternică a spațiului public, la tentațiile
materiale ori la lipsa de scrupule a unor decidenți „fără Dumnezeu”
ajunși în funcții publice. Nu ar trebui să ne gândim la un naționa-
lism exacerbat și la o izolare autosuficientă, ci la traducerea con-
structivă a mesajului creștin în limbajul zilelor noastre, la adaptarea
lui la nevoile de azi ale unei societăți care nu vrea nici întoarcerea
în timp, nici mirajul dictaturilor uniformizante. Ci acolo unde îi e
locul, în Europa43.
43
A se vedea Lucian Popescu, Referendumul: alegerea grâului de neghină, https://
www.hotnews.ro/stiri-opinii-22746121-referendumul-alegerea-graului-neghina.htm
O cercetare deosebit de valoroasă, condusă de prof. univ. dr.

Daniel David de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, intitulată
„Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o
monografie cognitiv-experimentală”, publicată la Editura Polirom,
Iași, în 2015, prezintă câteva caracteristici interesante despre reli-
giozitatea românilor44. De exemplu, românii au un nivel foarte
crescut de religiozitate, atât în forma religiozităţii personale şi cre-
dinţei în Dumnezeu, cât şi în forma importanţei religiei în viaţă.
De asemenea, România are unul din cele mai mici procente de atei
(1,1%), în comparaţie cu alte ţări/culturi din spaţiul vestic. Religiozita-
tea românilor (ca a altor ţări/culturi) nu are însă o încărcătură teologică
suficient de puternică. Spre exemplu, românii aleg predominant
semnificaţia religiei ca „a face bine oamenilor” faţă de „normă/ce-
remonie religioasă”; românii au mai mică încredere în oameni de
altă religie în comparaţie cu alte ţări şi preferă mai mult ca alte ţări să
nu aibă vecini de altă religie. Interesant însă, românii sunt în ma-
joritatea lor de acord cu ideea că „oamenii de altă religie sunt, pro-
babil, la fel de morali ca cei din religia mea”45.
Acest lucru sugerează o toleranţă religioasă a românilor, neîncre-
derea legată de oameni sau vecini de altă religie nefiind intrinsecă
religiei românilor, ci făcând parte din neîncrederea mai generală a
românilor în oameni. Concluzia? Psihologul Daniel David spune
că religiozitatea românilor este la niveluri foarte crescute. Dar, la o
analiză atentă, sub această religiozitate se ascunde adesea o su-
perstiţie foarte puternică. Într-adevăr, religiozitatea românilor nu
este una încărcată doar teologic, ci este şi una mai „lumească”, re-
ligia fiind văzută nu doar pentru mântuire şi viaţa de apoi, dar şi în
mod pragmatic în prezent46. Aşadar, este loc pentru educaţie religioasă,
acolo unde se cere şi unde se doreşte. Pentru cei cu religiozitate crescută,
biserica trebuie să aibă un rol mai activ pentru educaţie teologică. Altfel,
44
A se vedea studiul nostru „Cateheza parohială. Modalități de predare a în-
vățăturii ortodoxe către tineri”, în vol. Prelegeri pentru cursurile de pregătire în vede-
rea obținerii gradelor profesionale clericale (definitivat), Editura Cuvântul Vieții a
Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, 2019, pp. 198-199.
45
http://www.lapunkt.ro/2016/01/07/despre-religiozitatea-romanilor (accesat
la data de 21.12.2021).
46
http://www.gandul.info/interviurile-gandul/romanii-sunt-inteligenti-com-
petitivi-si-muncitori-le-lipseste-insa-ceva-14101650 (site consultat în 13 04 2018),
religiozitatea crescută, pe un fond de educaţie teologică redusă,

va aduce nu atât valori, cât pseudocunoaştere. Într-adevăr, religiozi-
tatea crescută pe un fond superstiţios ne face spre exemplu să nu
înţelegem că opţiunea creştină este incompatibilă cu astrologia
sau vrăjitoria.
În opinia profesorului Daniel David, Biserica trebuie să vină în
întâmpinarea religiozităţii indivizilor cu modele şi traiectorii diferite,
adaptate – în cadrul permis de dogme – profilurilor psiho-culturale
diferite. Altfel, Biserica va rămâne ancorată doar de profilul psiho-
cultural tradiţional şi îşi va pierde treptat relaţia cu generaţiile mai ti-
nere care au dezvoltat deja un profil psihocultural modern (pro-
babil un fenomen similar a avut deja loc în multe ţări vestice). Într-o
eră a schimbărilor rapide, Biserica are un rol dificil, trebuind să fie
atât o alternativă, cât şi o prezenţă în lumea modernă. Integrând
unitar aceste roluri, Biserica poate deveni, astfel, locul în care oa-
menii – indiferent că se identifică sau nu cu lumea modernă – se
regăsesc mereu; asta este o provocare la care Biserica trebuie să facă
faţă cu înţelepciune47.
Mulți creștini de ocazie „nu înțeleg sensul religios al căsătoriei –
așa cum nu înțeleg incompatibilitatea între creștinism și cititul în
stele prin astrologie/horoscop/vrăjitorie (fie aceasta și albă!)”48.
Pornind de la această afirmație, ne dăm seama că una din cauzele
serioase ale apatiei generale a credincioșilor de a participa la refe-
rendum, deși cultele religioase i-au îndemnat clar în acest sens, se
explică prin trăsăturile de mai sus ale religiozității poporului român.
Astfel, înțelegem și mai bine faptul că „avem creștini care stau
mai mult la televizor decât la rugăciune”49. Nu trebuie deloc să ne
mire că numeroși „credincioși” care au un astfel de profil au pre-
ferat să stea acasă în cele două zile ale referendumului, pentru ei
contând mai mult „propovăduirea” formatorilor de opinie din
media, decât îndemnul călăuzitorilor lor spirituali.
47
http://www.lapunkt.ro/2016/01/07/despre-religiozitatea-romanilor (accesat
la data de 21.12.2021).
48
Daniel David, Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o
monografie cognitiv-experimentală, Editura Polirom, Iași, 2015, p. 193.
49
Pr. Constantin Necula, „Încă nu ne-au fost arătate temnițele, dar cred că nu e
departe vremea”, în Cristian Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost,
București, 2019, p. 139.
În pofida reproșurilor conform cărora cultele religioase nu au

știut să gestioneze foarte bine campania de informare și de con-
vingere a credincioșilor, implicarea Bisericii Ortodoxe Române a
fost exemplară în susținerea acestui proiect, prin vocea și acțiunea
curajoasă a multor mireni și clerici cu o bună reputație la nivel na-
țional. În aceeași direcție, ierarhii noștri, ca locuitori ai polis-ului,
și-au exprimat dreptul democratic la vot și au îndemnat populația
să facă același lucru. Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Patri-
arh Daniel a declarat: „Am votat pentru modificarea în forma pe
care a făcut-o Parlamentul României și am menționat faptul că, ți-
nând seama de scopul acestui referendum, participarea la vot este
un drept, o onoare și o binecuvântare”50. De asemenea, purtătorul
de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a încercat să de-
monteze o parte din criticile aduse de anumiți politicieni referi-
toare la oportunitatea și necesitatea referendumului pentru
familie: „Prin acest referendum nu se urmărește, în niciun fel,
vreo schimbare a noțiunii de familie, sau vreo modificare a drep-
turilor care există astăzi pentru toți cetățenii români”51.
Ca urmare a invalidării referendumului, Patriarhia Română a
dat dovadă de eleganță, pragmatism și discernământ în declarații,
afirmând despre scrutin că a fost „un succes nedeplin” chiar și
atunci când multora li s-a părut că rezultatul respectiv ar fi repre-
zentat o înfrângere dramatică pentru Biserică. Comunicatul Patri-
arhiei de la acel moment a arătat gradul înaintat de secularizare și
de desacralizare a societății românești: „Atitudinea pe care româ-
nii şi-au asumat-o, prin participare la vot sau prin neprezentare la
vot, trebuie respectată şi analizată, iar democraţia bazată pe liber-
tatea civică trebuie cultivată mai intens prin informare corectă şi
permanentă privind tema dezbătută public. Deşi referendumul
recent nu a fost validat, totuşi acesta ne-a oferit posibilitatea de a
cunoaşte gradul de secularizare a societăţii româneşti de astăzi,
precum şi principalele poziţionări din societate privind afirmarea
şi apărarea valorilor morale bazate pe credinţa în Dumnezeu şi is-
50
Gheorghe Anghel, Referendum pentru familie 2018. Ierarhii români participă la
vot, https://basilica.ro/referendum-pentru-familie-2018-ierarhii-romani-partici-
pa-la-vot/ (accesat la data de 21.12.2021).
51
Gheorghe Anghel, Vasile Bănescu demontează o parte dintre criticile aduse refe-
rendumului, https://basilica.ro/vasile-banescu-demonteaza-o-parte-dintre-critici-
le-aduse-referendumului/ (accesat la data de 21.12.2021).
toria bimilenară a poporului român. În acest context social, Biseri-

ca Ortodoxă Română are datoria de a susţine şi promova în
continuare familia binecuvântată de Dumnezeu şi valorile credin-
ţei creştine”52.
Evoluția demografică a românilor creștini de confesiune orto-
doxă este un aspect deosebit de important. Peste două sau trei de-
cenii, va dispărea o întreagă generație de adulți și de vârstnici
religioși, care au dus o viață modestă și tradițională, în care Bise-
rica și învățăturile ei erau unele dintre cele mai importante repere.
Vom avea o Românie dominată de oameni occidentalizați și secu-
larizați, crescuți într-un spirit individualist, cu mentalități urbane,
conectați mai mult la știință și bani și mai puțin la cele spirituale. Gene-
rațiile României de mâine vor fi greu încercate de mișcările seis-
mice ale istoriei contemporane. Ce poate să facă Biserica astăzi
pentru a fi pregătită la schimbările majore de mâine?
Consecin]ele invalidării referendumului
Considerat de mulți drept un eșec vizibil al Bisericii, referen-

dumul pentru limpezirea noțiunii juridice de căsătorie reprezintă
un pretext favorabil în ceea ce privește afirmarea noilor principii
dominante ale societății postmoderne. Dezideratul principal cla-
mat de adversarii familiei naturale nu a fost doar boicotul acestui
scrutin, ci vizibilitatea și promovarea propriei agende ideologice
în spațiul public.
Mai mult decât atât, un reper important pentru drepturile mi-
norităților constă în elaborarea unui ghid lingvistic de către Parla-
mentul European pentru oficialii publici, în care este interzisă
pronunțarea termenilor „gay”, „lesbiană”, „homosexual”, fiind
încurajată utilizarea expresiilor precum „oameni homosexuali și
persoane lesbiene”, iar denumirea „căsătorie gay” trebuie înlocu-
ită cu „căsătorie egalitară”. De asemenea, este incorect să utilizezi
expresia „drepturile homosexualilor”, ci trebuie folosită sintagma
„comportament egalitar, echitabil”. În plus, nu se mai poate dis-
cuta despre sex masculin sau feminin, ci despre „gen primit la
52
Sorin Ionițe, „Un succes nedeplin ne cheamă la mai multă speranță și lucra-
re”, https://basilica.ro/un-succes-nedeplin-ne-cheama-la-mai-multa-speranta-si-
lucrare/ (accesat la data de 21.12.2021).
naștere”. Totodată, potrivit ghidului, este greșit să te referi la

„schimbare de sex”, pentru că poate fi vorba doar despre „tranzi-
ție de gen”. La fel, nu se mai folosesc cuvintele „mamă” și „tată”,
ci termenul generic de „părinți” pentru a nu jigni membrii comu-
nităților minoritare53. Această măsură conturează echitatea, inclu-
ziunea și diversitatea, în termenii unei noi dialectici care definește
foarte bine premisele conștiinței postmoderne.
În aceste circumstanțe, procesul invariabil de schimbare a ier-
arhiei valorilor nu e decât o consecință firească a atitudinii consec-
vente pe care ideologia postmodernă o promovează: „Între noi s-a
produs o ruptură. Valorile noastre sunt răsturnate, chiar dacă ele
sunt proclamate în vigoare. Practic ele au dispărut, cu acea «cuvi-
ință», pe care o numeam bună pentru că garanta omenia din noi.
Bună-cuviința nu e, oare, principiul organic al valorilor morale?
Poți fi om fără ea?”54 Ideea de umanitate este legată de împlinirea
perenă a valorilor comune: bine, iubire, credință, dreptate, echili-
bru și onestitate, ca principii care asigurau identitatea și aparte-
nența la neam. Însă, atunci când preferința pentru adulter
înlocuiește fidelitatea, atunci când numărul de copii care se nasc
în afara căsătoriilor civile este din ce în ce mai mare, atunci când
dragostea pentru copii este înlocuită de abandonul total, atunci
când relația din cadrul familiei este limitată doar la aspectul său
procreativ, înseamnă că ne aflăm în fața unor provocări teribile
pentru familia și societatea românească55.
53
Date preluate din articolele: Raluca Oanță, Parlamentul european elaborează
un nou ghid lingvistic. „Mama” și „tata”, cuvinte interzise funcționarilor de la Bruxe-
lles, https://www.rostonline.ro/2021/03/parlamentul-european-elaboreaza-un-
nou-ghid-lingvistic-mama-si-tata-cuvinte-interzise-functionarilor-de-la-bruxe-
lles/ (accesat la data de 21.12.2021), și Roberto Vivaldelli, Ora lʹUe vuole imporre la
neolingua politicamente corretta, https://www.ilgiornale.it/news/cronache/ora-lue-
vuole-imporre-neolinga-politicamente-corretta-1931423.html (accesat la data de
21.12.2021).
54
Ana Ocoleanu, ,,Ethos, paradosis, paideia. Sensul etic al pedagogiei creștine
după Alice Voinescu (1885-1961)”, în: Educația creștină într-o cultură pluralistă: cum
creștem copiii în lumea de azi, Oliviu Botoi, Răzvan Brudiu (eds.), Vol. II., Editura
Reîntregirea, Alba Iulia, 2020, pp. 157-158.
55
A se vedea studiul nostru „Criza familiei în România contemporană. O ana-
liză sociologică, pastorală și catehetică”, în Altarul Reîntregirii (The Journal of the
Faculty of Theology, Alba-Iulia), nr. 3/2020, Editura Reîntregirea, 2020, Alba-Iulia,
pp. 23-40.
Trebuie subliniat faptul că lupta împotriva familiei naturale nu se

oprește aici, întrucât miza centrală este redefinirea familiei. În acest
sens, mass-media numea frecvent scrutinul drept referendum
pentru redefinirea noțiunii de familie. Demnitatea familiei inclu-
de o serie remarcabilă de îndatoriri relevate adesea și în importan-
ța unirii celor doi soți: bărbat și femeie, prin căsătorie. Nu putem
asimila familia cu orice relație de prietenie sau de coabitare și nu îi
putem oferi un certificat care poate oficializa această formă de
conviețuire. Așa cum menționează partizanii organizațiilor anti-
referendum, iubirea nu se votează56, însă am putea și noi afirma că
nici orice formă de manifestare a iubirii nu se legiferează, pentru
că recunoașterea publică a relației se fundamentează pe o utilitate
socială: „Există o recunoaștere publică a căsătoriei, în virtutea
unei utilități sociale. Ea nu este o recunoaștere a pasiunii între doi
adulți, care nu privește pe nimeni. Există nenumărate relații afec-
tive și solidare între doi adulți, cea de prietenie, de camaraderie,
unde nu cere nimeni un certificat oficial”57. Toate opiniile pozitive
referitoare la instituția căsătoriei încheiate între un bărbat și o fe-
meie nu sunt argumentate doar teologic, prin recursul la însem-
nătatea creștină a acesteia, ci și sociologic, prin invocarea
utilităților civile și demografice pe care le revendică familia în mo-
dul tradițional de constituire.
Scopul acțiunilor realizate de organizațiile antireferendum vi-
zează diminuarea sensului pe care îl are în mod natural familia,
deoarece ,,tot ceea ce definește relația de cuplu homosexual și toa-
tă problematica pe care această relație o ridică va deveni proble-
matică pentru familie, în general. Astfel, conceptul de căsătorie
între persoane de același sex constituie un fel de cal troian în ceta-
tea mentalității oamenilor. Acesta va schimba nu numai sensul cu-
vântului familie, ci însăși realitatea pe care acest cuvânt o descrie
și o definește. Pentru prima oară în istorie, familia se confruntă cu
riscul propriei disoluții”58. Datele furnizate de agendele progresis-
56
http://www.mozaiqlgbt.ro/wp-content/uploads/2017/04/CAMPANIE-RE-
FERENDUM-2018.pdf (accesat la data de 21.12.2021).
57
Adrian Papahagi, „Aceasta este credința mea – că o familie naturală se com-
pune din părinți și din copiii care se pot naște din această uniune”, în Cristian
Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, București, 2019, p. 159.
58
Virgiliu Gheorghe, Andrei Dîrlău, Fața nevăzută a homosexualității, Editura
Christiana, București, 2014, p. 154.
te sunt clare. Ele au ca demers neglijarea valențelor benefice pe

care le are familia naturală și introducerea acesteia în spațiul con-
științei românilor sub formă alterată, a posibilităților multiple de
coabitare, care ar redefini normalitatea și logica firii. Relativizarea
denumirii de familie impune numeroase surogate și alternative în
definirea acesteia, înfățișând umanității un nou mod de raportare
la înțelesul cadrului familial. În urma acestui demers nociv, fami-
lia, din nucleu al societății, sub influența unei pretinse irelevanțe
sociale, va deveni un alt element destructurat și lipsit de utilitate
în arealul mentalității umane.
Interoga]ii pastoral-catehetice. Ce avem de făcut?
Paradoxal, Biserica și membrii ei au avut mai mult de câștigat

de pe urma acestei inițiative cetățenești. Pe lângă capacitatea de
mobilizare remarcabilă de care au dat dovadă clericii și credincio-
șii, materializarea acestei însușiri pozitive se revelează în conști-
entizarea situației în care se află poporul român. O radiografie a
situației actuale și o confruntare lucidă cu realitatea pot accentua
veleități încă nedescoperite sau aflate în stare incipientă, pe care
Biserica este chemată să le analizeze și să ofere soluții pe măsură:
,,e important un moment ca acesta de trezire […], o stare de fapt
care s-a developat, un fel de revelație a stării în care ne aflăm și cu
ea trebuie să pornim la drum mai departe […]; din această slăbi-
ciune temporară Biserica nu are decât de câștigat. Ea se va întări,
lucrând mai puțin cu cantitatea și căutând mai mult cele sufletești,
cele imateriale, pentru a genera energia de care are nevoie pentru
a se reporni”59. Prin urmare, deznodământul referendumului pen-
tru limpezirea definiției constituționale a familiei e un semnal de
trezire că avem ceva de făcut, până nu va fi prea târziu.
Un alt aspect interesant este relația dintre raportarea români-
lor la credința creștină și aplicarea acestor convingeri religioase în
raporturile cu semenii lor. Cu toate că nivelul de religiozitate din
ultimii ani este unul foarte ridicat în comparație cu alte țări din
Europa și din lume, ne confruntăm totuși cu o creștere semnifica-
59
Teodor Baconschi, „Din această temporară slăbiciune, Biserica nu are decât
de câștigat”, în Cristian Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, Bucu-
rești, 2019, p. 22.
tivă a relativismului moral și a emancipării vieții de cuplu. Astfel,

o cercetare recentă ne spune că 57,1% dintre români nu sunt de
acord cu căsătoriile homosexuale religioase, pe când doar 22,1% le
admit. Tot în această direcție, 53,4% dintre români sunt împotriva
căsătoriilor homosexuale civile, pe când doar 28,3% sunt de
acord. În proporție de 35,3%, românii consideră homosexualitatea
o preferință sexuală diferită de cea a majorității oamenilor, pe
când 28% o consideră un păcat. Mai mult decât atât, românii nu
sunt de acord cu înfierea copiilor de către cuplurile gay (55,1%) și
sunt deranjați de afișarea publică a acestora (45,3%)60.
Un răspuns la această dilemă o reprezintă raportarea superfi-
cială sau chiar utilitaristă a românilor la Biserică și la ființa aceste-
ia: ,,Nu-i destul să fim religioși pentru a fi cu adevărat credincioși.
E posibil, oare, ca ortodoxia să fi dezvoltat mai mult practici, dar
mai puțin convingeri doctrinare? Cunosc oameni care fac yoga și
merg la mormântul lui Arsenie Boca. Sunt o mulțime de inși care
participă la maslu și consultă zodiacul”61. Sentimentul religios al
multor români se rezumă la o polarizare a preceptelor creștine și a
celor postmoderne, omul de astăzi trăind cu memoria credinței în
virtuțile ei tradiționale, dar și cu dorința irezistibilă a plăcerilor și
a modelelor cotidiene. Așa cum am observat până aici, este nevoie
de asumarea rolului de membru al Bisericii, de responsabilizare
în problematica creștină, de înțelegere mai profundă a rolului cre-
dinței în toate compartimentele vieții cotidiene, de estompare a
adeziunii la un creștinism pasager sau chiar ocult, tinzând conti-
nuu spre o viețuire creștină autentică, adaptată la exigențele actu-
ale: „Se pare că la noi s-a creat un divorț între mersul la biserică și
viața creștină […]; mersul la biserică nu se răsfrânge în niciun fel
în viața mea de fiecare zi, nu mă modelează, nu îmi modelează
viața”62.
60
Barometru politic național. Credințe și valori în societatea românească, https://
www.ssoar.info/ssoar/bitstream/handle/document/72583/ssoar-2021-stefan Cre-
dinte_si_valori_in_societatea.pdf?sequence=1&isAllowed=y&lnkname=ssoar-
2021-stefan Credinte_si_valori_in_societatea.pdf (accesat la data de 20.12.2021).
61
Mihail Neamțu, „Referendumul a fost un exercițiu de suveranitate pierdut
din pricina apatiei civice și a amneziei istorice”, în Cristian Curte, Șocul referendu-
mului. Interviuri, Editura Rost, București, 2019, p. 113.
62
Cristian Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, București, 2019,
pp. 74-75.
Este nevoie de o ieșire a creștinilor din anumite forme osificate

de letargie duhovnicească și pasivitate liturgică, trăsături foarte
des întâlnite în vremurile noastre. Născuți și crescuți să-și ducă
viața în mijlocul lumii, printre oameni de toate categoriile sociale
și religioase, credincioșii mireni sunt chemați de Dumnezeu să-și
împlinească apostolatul în mijlocul acestei lumi. Fiecare dintre
noi, pe măsura puterilor și pregătirii noastre, suntem datori să
participăm la aprofundarea și apărarea învățăturilor evanghelice,
indiferent de locul în care ne aflăm: ,,Biserica să își educe o elită și
o linie apologetică în stare să discute cu toate provocările ideolo-
gice ale veacului, să convingă, să evanghelizeze fiecare nouă ge-
nerație, deoarece credința este din auzire; trebuie cumva să o
transmiți. Dar și să o adaptezi la profilul socio-cultural al fiecărei
perioade istorice”63.
O bună modalitate prin care se poate realiza procesul complex
al educației religioase pe tot parcursul vieții îl reprezintă apelul la
profesioniștii din diferite domenii, care pot prezenta, într-o per-
spectivă creștină, argumente de specialitate: „Probleme în Biseri-
că sunt berechet, iar soluțiile pot veni, uneori, exact de la oamenii
cei mai instruiți ai societății, care sunt de bună credință – evident –
și care, în general, au o mai bună priză la realitatea socială decât
majoritatea clericilor [...]. Mă refer, așadar, la o schimbare de para-
digmă. Care nu se putea instala peste noapte, desigur. Și care ar fi
fost de preferat să nu folosească trompete, țuțeri, ci oameni cu
adevărat inteligenți, cu o bună abilitate și instrucție a comunicării,
serios informați, recunoscuți ca profesioniști în domeniile lor, dar
apropiați bisericii”64. Răzvan Codrescu consideră că „în societate
există o prăpastie tot mai mare între intelectualitate și popor, fie-
care trăgând în părți diferite. Mai mult, ideologia a ajuns să pri-
meze asupra moralei și să ne ordoneze existența. Este nevoie de
cooperare și armonie permanente între cler și laicatul intelectual
63
Teodor Baconschi, „Din această temporară slăbiciune, Biserica nu are decât
de câștigat”, în Cristian Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, București,
2019, p. 18.
64
Marius Vasileanu, „Am pierdut un referendum, dar putem recâștiga totul”,
în Cristian Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, București, 2019,
pp. 204-205.
ortodox”65. Cu alte cuvinte, redus doar la un element de decor, rolul

misionar al laicatului nu-și va atinge prea curând ținta.
Acest proces pastoral descrie obiectivele concrete ale misiunii
educaționale a Bisericii în ceea ce privește viitorul societății româ-
nești. În exercitarea chemării sale învățătorești, preotul nu trebuie
să se limiteze doar la predică și la anumite sfaturi punctuale pe
care le oferă, ci el trebuie să analizeze foarte bine cauzele și să ofe-
re rezolvări clare din punct de vedere moral, creștin și pastoral,
concretizate în programe de catehizare speciale, deoarece ,,consu-
mul pasiv al predicii duminicale nu-i suficient pentru a produce
vindecarea lăuntrică și transformarea socială”66.
Adaptarea misiunii Bisericii la cerințele de astăzi identifică un
obiectiv urgent – educația religioasă online. Întrucât procesul educa-
tiv se mută astăzi de pe băncile școlii în mediul virtual, iar româ-
nii dezvoltă o înclinație ascendentă către lumea digitală, Biserica
trebuie să-și cultive un loc principal și în acest nou cadru, inițiind
cateheze și dezbateri online. Acest lucru se poate realiza prin in-
termediul platformelor de întâlnire online (Zoom, Google Meet și
Cisco Webex Meetings), unde preoții și laicii pot dezvolta teme de
credință creștină și de utilitate actuală67. Spațiul digital oferă posi-
bilitatea conferințelor cu un număr ridicat de participanți, unde
pot fi invitate și anumite personalități din diferite domenii pentru
a spori interesul celor prezenți: Referendumul a scos la iveală niș-
te limite administrative ale Bisericii noastre. Pentru că n-avem
profilul unei biserici misionare, chiar n-avem sisteme de comuni-
care directă cu credincioșii, baze de date, direct mail, videoconfe-
rințe. N-avem sisteme informatice bine puse la punct. O să-mi
spuneți că noi nu suntem Marta, ci Maria. Totuși, cred că Apostolul
65
Răzvan Codrescu, „Două idei fundamentale au mobilizat românitatea de-a
lungul istoriei: ideea națională și ideea creștină. Amândouă sunt astăzi într-o criză
letală”, în Cristian Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, București,
2019, pp. 74-75.
66
mului. Interviuri, Editura Rost, București, 2019, p. 124.
67
A se vedea studiul nostru „Influența rețelelor de socializare în dezvoltarea
spirituală a tinerilor”, în Dorin Opriş, Ioan Scheau, Octavian Moșin (editori),
Educaţia din perspectiva valorilor, Tom XX: Summa Paedagogica Theologiae, Editu-
ra Eikon, București, 2021, pp. 31-35.
Pavel sau Ioan Gură de Aur ar fi avut astăzi un cont de YouTube

prin care ar fi evanghelizat milioane de conștiințe”68.
Pe fundalul unei ofensive puternice din partea ideologiilor
postmoderne, responsabilitatea noastră constă în lucrarea asiduă
și temeinică la baza societății, la nivelul familiei, al școlii și al Bise-
ricii. Astfel, constatând că am slăbit cantitativ, este necesar să ne întă-
rim calitativ, iar acest fapt se concretizează prin strângerea legăturii
între credincioșii unei parohii, prin agape, prin întrajutorarea
membrilor comunității, prin încurajarea de către preot a persoa-
nelor capabile să se implice în organizarea și susținerea unor dia-
loguri, conferințe, dezbateri pe diverse teme de actualitate.
Toate aceste obiective devin realitate doar prin intermediul
unei educații creștine consecvente și a unei vocații catehetice prac-
ticate cu pasiune și dăruire în comunitățile de credință. Adică prin
intensificarea demersului pedagogic eclezial, deoarece reînvierea
trupului amorf al societății, în general, și al familiei creștine, în
special, depinde de modul în care „Biserica Ortodoxă Română se
va concentra pe o catehizare mai intensă și profund realistă pe
tema căsătoriei și a familiei, pe o strategie pastorală, care să ia con-
cret în calcul pericolul reprezentat de actualele ideologii anticreș-
tine și de amplificarea proiectelor sociale dedicate familiilor
vulnerabile”69. Situația lumii de astăzi constituie terenul fertil pe
care educația religioasă trebuie să-l fructifice în mod inteligent și
durabil.
68
mului. Interviuri, Editura Rost, București, 2019, pp. 118-119.
69
Vasile Bănescu, „Cred că Biserica are datoria să contribuie la creșterea gra-
dului de realism și de luciditate în legătură cu lucruri esențiale din societatea
noastră”, în Cristian Curte, Șocul referendumului. Interviuri, Editura Rost, Bucu-
rești, 2019, p. 31.
View publication stats

Referendum Ul Pentru Familie Vasile Cretu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referendum Ul Pentru Familie Vasile Cretu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

Referendumul pentru limpezirea deﬁniției

Article · October 2022

The user has requested enhancement of the downloaded file.

MITROPOLIA MOLDOVEI {I BUCOVINEI

Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

SERIE NOU| – ANUL XXXII (XCVIII), Nr. 1-4, IANUARIE-APRILIE 2022

Pr. dr. Gabriel Piștea – redactor coordonator

Editura DOXOLOGIA, Cuza-Vodă 51, 700038, Iași

Plata abonamentelor se va face în contul

Mitropolia Moldovei și Bucovinei

RUGĂCIUNEA — DE LA CERCETARE TEOLOGICĂ

Preasfin]itul IGNATIE, Episcopul Hu[ilor, Centralitate şi marginalitate.

REFERENDUMUL PENTRU LIMPEZIREA

Pr. conf. univ. Vasile CREȚU

Nu mai este un secret pentru nimeni că, la peste trei decenii de

valorilor creștine perene definite de bun-simț, normalitate, ierarhie a

În mod eronat, cea mai importantă inițiativă cetățenească a ul-

Apari]ia Coali]iei pentru Familie

Coaliția pentru Familie este o inițiativă civică fără personalitate

de operă Cristian Mihăilescu, medicul Leon Dănăilă și părintele

perioadă în care atât în Londra, Dublin, Roma, Frankfurt, Bratis-

binele fiecăruia dintre noi și prosperitatea națiunii, ca, mai apoi,

Stabilirea datei [i desfă[urarea referendumului

cu privire la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului12, de-

Această accelerare forțată ne ridică un mare semn de întrebare,

punctele de vedere într-un mod versatil, ezitant și vag. Din cauza

Fig. 1. Sursa: Biroul Electoral Central19

Fig. 2. Sursa: Biroul Electoral Central20

Rezultatul final, cel de 21,10% (adică 3.857.308 de cetățeni ai

Fig. 3. Sursa: Biroul Electoral Central21

Cum a fost posibil ca un număr destul de mic de români să se

Cauze politice ale e[ecului

Anul 2017, cel care a precedat referendumul pentru familie, a

la guvernare și-a demis propriul guvern prin moțiune de cenzură,

De la început, referendumul pentru familie a fost perceput ca o de-

La acest tip de discurs au aderat majoritatea românilor care au ales

De altfel, în ultimul timp, se observă cu ușurință că majoritatea este

urne, fie cea a declarațiilor contradictorii33, care au avut ca rezultat,

România nu are, până în ziua de astăzi, o lege favorabilă refe-

Cauze socio-culturale ale e[ecului

Polarizarea ideologică între virtute și vicii, promovată mai ales

Totodată, s-a manifestat și o lipsă de adaptare a discursului, atât

vorba de un îndemn la toleranță și reflecție, ci de un alt mijloc de

că sunt ale tale, pentru că trăiești cu ele, în proximitatea lor), i se spune

Cauze religioase ale e[ecului

Unele dintre cele mai importante cauze sunt cele religioase.

şi obţin cu uşurinţă statutul de vedete. Astfel, obsesia imaginii de-

O cercetare deosebit de valoroasă, condusă de prof. univ. dr.

religiozitatea crescută, pe un fond de educaţie teologică redusă,

În pofida reproșurilor conform cărora cultele religioase nu au

toria bimilenară a poporului român. În acest context social, Biseri-

Consecin]ele invalidării referendumului

Considerat de mulți drept un eșec vizibil al Bisericii, referen-

naștere”. Totodată, potrivit ghidului, este greșit să te referi la

Trebuie subliniat faptul că lupta împotriva familiei naturale nu se

te sunt clare. Ele au ca demers neglijarea valențelor benefice pe

Interoga]ii pastoral-catehetice. Ce avem de făcut?

Paradoxal, Biserica și membrii ei au avut mai mult de câștigat

tivă a relativismului moral și a emancipării vieții de cuplu. Astfel,

Este nevoie de o ieșire a creștinilor din anumite forme osificate

ortodox”65. Cu alte cuvinte, redus doar la un element de decor, rolul

Pavel sau Ioan Gură de Aur ar fi avut astăzi un cont de YouTube

View publication stats