LUMINQTORUL

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada

Anul 91 - Decembrie 2005 - Ianuarie 2006
 <Luminqtorul>
Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste
Romkne din USA wi Canada.
48 biserici - 5500 de membrii

Din cuprins
Prewedinte:
Liviu Yiplea (626) 839-5432 liviutiplea@
verizon.net
Cuprins Viceprewedinte Est:
George Dancea (847) 774-6199
Slobozewte ‘n pace pe robul Tqu ... 3 gdancea@comcast.net
Bucuria Crqciunului 5 Viceprewedinte Vest:
De fapt, ce sqrbqtorim noi ? 7 Daniel Branzai (714) 670-7772
<Wi ce ai auzit de la mine ...> 9 danbranz@sbcglobal.net
Principiul slujirii 11 Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui
Interviul numqrului 13 (519) 743-4736
Astqzi, vin sq-mi plec genunchii 16 Secretar:
Comunismul, religia fqrq Dumnezeu 17 Petre Ordeanu
Islamul 22 Departamentul de misiune
Tineri romkni din America 24 Titi Cocian (770) 640-7460
Dialoguri cu Bill] Graham 25 tcocian@hotmail.com
Maxime, cugetqri 26 Sandu Popa, Dan Paul, Mar\
Hobavcovici
Wtiri de pretutindeni 27
Doi bebelawi ‘n iesle 30 Departamentul de sfqtuire
Viorel Clintoc (330) 896-1552
Rqspunsul prewedintelui Bush 31 vclintoc@hotmail.com
Ce ne-a adus Christos ? 32 Iosif Serac (510) 351-1329
Octavian Dobow (623) 376-6808

Casier administrativ:
Ion Cotarla (248) 373-7324
Calendarul Asociayiei ioncotarla@hotmail.com
Casier misiune:
Moise Filipescu (818) 240-5119
“ntklnirea pqstorilor la Florida - Februarie (847) 774-6199 drfilipescu@]ahoo.com
“ntklnirea de primqvarq - N/A Wcoala Duminicalq:
Convenyia 2006 - N/A Eusebiu Rus (503)-521-9853
erusu50@]ahoo.com

Editor al revistei:
Daniel Branzai (714) 670-7772
Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an) plus danbranz@sbcglobal.net
expedierea. Incurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.
Tipar wi expediere
Titus Cocian - Atlanta
Abonementele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ
3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306 Corespondenyi:
Ioncotarla@hotmail.com Titus Cocian - Atlanta
Nelu Ciorbq - Portland
Liviu Tiplea - Los Angeles
Ioan Ciobotq - Timiwoara
Gicu Cotley - A\ron
Florian Guler - Detroit
George Dancea - Chicago

Slobozewte ‘n pace pe
robul Tqu, Stqpkne !
Lucrurile ar fi mult mai bune dacq
oamenii bqtrkni ar fi preyuiyi tot atkt
de mult ca wi mobila veche.
Din pqcate nu este awa. Cuvintele
bqtrknilor n-au prey ‘naintea celor
din jur ... <E senil, lqsayi-l ‘n pace!
Vorbewte aiurea. Ce sq mai awtepyi de
la unul ca el ? S-a ramolit de tot!>
Tinereyea este prea grqbitq wi prea
plinq de ea ca sq-wi <piardq vremea>
cu cei bqtrkni. Ce mare pagubq ...
Ce multe ar avea bqtrknii sq spunq wi
tinerii sq ‘nveye ...
Vq propun sq stqm puyin
‘mpreunq sq ascultqm
cuvintele pline de tklc wi de
miez rostite de un om aflat
la sfkrwitul unei ‘ndelungi
experienye de viayq. Numele
bqtrknului este Simeon. Iar
vorbele lui sunt acestea:
<Acum, slobozewte ‘n
pace pe robul Tqu, Stqpkne,
dupq cuvkntul Tqu. Cqci au
vqzut ochii mei mkntuirea
Ta, pe care ai pregqtit-o sq fie
‘naintea tuturor popoarelor,
lumina care sq lumineze
neamurile wi slava poporului
Tqu, Israel> (Luca 2:29-32).
Simeon este, ca wi tine, un
om ne’mplinit. El spune
<Acum, slobozewte ...>
Echivalentul contemporan al
expresiei este: <Dq-mi drumul>,
scoate-mq la loc larg>, elibereazq-mq.>
Dupq ce a experimentat tot ceea ce
i-a oferit viaya aici pe pqmknt, omul
acesta ne spune cq nimic nu i-a fost
suficient, nimic nu i-a fost pe mqsurq.
Totul i-a fost mic wi strkmt, insuficient
wi limitat. Simeon privewte spre
moarte ca spre <marea eliberare>,
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
Editorial
<marea evadare din cqtuwele acestei Simeon este, ca wi tine, un om
lumi>. Simeon “l roagq pe Dumnezeu obosit. El suspinq
sq rupq lanyul robiei lui ‘n lumea < ... ‘n pace...>
dewertqciunilor mincinoase pentru
a-l lqsa sq iasq ‘n lumea de dincolo, Aceste douq mici cuvinte spun
lumea deplinelor ‘mpliniri a tuturor tone de informayii. Adevqrata
idealurilor. pace nu poate fi experimentatq
Unele vieyi se aseamqnq cu acele ‘n condiyiile lumii acesteia. Biblia
flori care ‘nfloresc wi rqspkndesc spune, wi cuvintele bqtrknului Simeon
parfumul lor spre ‘nserare. Simeon o adeverewte, cq <omul nãscut din
este o astfel de persoanq. El nu femeie, are viaya scurtq, dar plinq de
necazuri> (Iov 14:1).
Cu toatq vkrsta
lui ‘naintatq,
Simeon n-a
gqsit ‘ncq pacea.
Sufletul lui ‘ncq
tknjewte dupq
ea wi wtie cq o
poate gusta cknd
va pleca din
lumea aceasta
wi va ajunge ‘n
prezenya lui
Dumnezeu.
Simeon este,
poate mai mult
ca tine wi ca mine,
un om al unei
relayii personale
cu Dumnezeu.
“n aceasta relayie,
Simeon se numewte pe
privewte spre moarte ca ‘nspre
sine <rob> wi-L proclamq pe Dumnezeu
ceva ‘nfricowqtor, ci ca ‘nspre zorii
ca <stqpkn> al squ. Probabil cq n-a
unei existenye noi, ‘n care va putea
fost awa toatq viaya lui. Au trebuit
spulbera limitqrile stknjenitoare
sq treacq ani mulyi pknq ce fumurile
ale prezentei existenye. Pentru toyi
tinereyii s-au ‘mprqwtiat, ceyurile wi
cei care simt, gkndesc wi vorbesc
negurile alergqrii de capul lui s-au
asemenea lui Simeon, ghioceii de la
risipit wi acum, ‘n perspectiva pe care
tkmple vestesc primqvara unei alte
i-o oferq ‘ndelungata lui experienyq de
vieyi.
viayq, Simeon wtie cine este el wi cine
este Stqpknul tuturor lucrurilor. De
multe ori, bqtrkneyea este preyul pe

 care trebuie sq-l plqtim ca sq ajungem
la ‘nyelepciune. La tinereye ‘nvqyqm,
dar doar la bqtrkneye ‘nyelegem.

Wi nu ‘n ultimul rknd, Simeon este,

awa cum trebuie sq fi wi tu, un om al
credinyei. El spune
,, cqci au vqzut ochii mei
mkntuirea Ta ...>

Dintre toyi bqrbayii aflayi atunci la

Ierusalim numai Simeon a vqzut awa Valentin Popovici
ceva. Trebuia sq ai ochi ca ai lui ca sq
poyi vedea awa ceva. Acolo unde ochii
celorlalyi nu vedeau deckt un prunc
ne’nsemnat adus la Templu de niwte
pqrinyi sqrqntoci, Simeon a vqzut
Mkntuirea lui Dumnezeu. Privirea lui
n-a fost stknjenitq de lumina soarelui
din acea amiazq. Ea a vqzut dincolo
de ea <lumina care sq lumineze
neamurile> wi dincolo de starea
decqzutq a nayiunii sale, ochii lui au
Anul Nou
vqzut <slava poporului Tqu, Israel>.
Cum au putut ochii lui slabi sq
vadq mai mult wi sq priveascq mai
departe deckt ochii mult mai tineri
ai oamenilor din jur? Rqspunsul este Am mai trecut o cotiturq wi-am mai legat ‘n vremi un nod,
foarte simplu. Simeon a fost un om Am mai ‘nchis ‘napoi o poartq wi-am mai trecut peste un pod.
al credinyei. El cunowtea Scripturile, Iar Timpul, scotocind desaga, o nouq hainq iar ‘wi scoate.
avea o relayie personalq cu Un an s-a dus wi altul vine, wi toate-s noi wi vechi sunt toate.
Dumnezeu, awtepta venirea lui Mesia
wi primise din partea lui Dumnezeu o S-a-ntors clepsidra vremii iarqwi, stqm la un prag de vremuri noi,
promisiune pe care tocmai o vqzuse Dar cine wtie-n calendare dacq mai sunt wi alte foi?
’mplinindu-se. “n cuvintele Scripturii, “n sacul vremii pe golite, ckte surprize ne awteaptq?
Simeon <ducea o viayq sfkntq, wi era Wi nu cumva pe scara vremii, aceasta e ultima treaptq?
cu frica lui Dumnezeu. El awtepta
mkngkierea lui Israel, wi Duhul Sfknt Cknd Anul Vechi a dat salutul, avea o teamq la apel,
era peste el. Duhul Sfknt ‘l ‘nwtiinyase Cqci Anul Nou stqtea ‘n fayq, dar nu vedea ce-i dupq el.
cq nu va muri ‘nainte ca sq vadq pe S-a dat onor la schimbul gqrzii, dar mai solemn ca altqdatq,
Christosul Domnului.> De parcq anii, pe la vamq, nu vor mai trece niciodatq.
Credinya lui Simeon l-a fqcut
sq depindq ‘n totul de Dumnezeu. Ne vin rqvawe din Scripturq, cq-n vremurile de apoi,
Adevqrata credinyq te face Vor fi rqzboaie, boli wi urq, wi Anticristul printre noi;
‘ntotdeauna sq te lepezi de tine, de
Cq-n mulyi iubirea wi credinya se vor rqci ‘n sloi de gheayq,
‘nyelepciunea wi priceperea ta wi sq te
Iar strkmbqtatea wi desfrkul vor umple legile din viayq.
abandonezi ‘n cqlquzirea fqrq grew a
Creatorului.
Dar iar ne mai sosesc rqvawe cq Dumnezeu e-Atotstqpkn,
Credinya adevqratq “l lasq pe
Cq-n mkna Lui stq Universul, wi toate doar prin El rqmkn.
Dumnezeu sq fie Dumnezeu wi ne
aweazq pe noi la locul nostru. La cei “ntr-o clipitq hotqrktq, El va striga timpului: GATA!
cincizeci wi unu de ani ai mei, eu Wi timpul va preda wtafeta, ca sq ‘nceapq judecata!
mq simt mai aproape de Simeon ca
altqdatq wi sunt ‘nclinat sq-i dau mult Ewti pregqtit de ‘ntklnirea cu Marele Judecqtor?
mai multq dreptate. Nu wtiu cum stai El vrea sq-yi dea prin har iertarea, sq-yi fie azi Mkntuitor.
tu. Poate cq tu ewti altfel. Eu ‘nsq nu Al vewniciilor Pqrinte, ce-a ‘nnoit un an pe cale,
mai sunt destul de tknqr ca sq le wtiu Vrea wi pe noi sq ne-nnoiascq, pentru ospqyul slavei Sale!
pe toate ...
* Imaginea - Corneliu Baba <Clepsidra>

 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006

Bucuria Crqciunului

George Dancea ‘n cetatea lui David vi s-a nqscut un acewti oameni ‘l cqutau pe Domnul
Mkntuitor care este Hristos Domnul>. Isus. Mergeam pe strqzile orawului
Dewi existq mai multe exemple, aw Miami din Florida wi am fost plqcut
dori sq ne uitqm doar la trei exemple surprins sq vqd o femeie ‘n vkrstq ce
a celor ce au experimentat bucuria cu stqtea la o intersecyie cu o pancartq
ocazia nawterii Domnului. pe care erau scrise cuvintele: <Wi
Ne apropiem cu bucurie de
1. “n primul rknd aw dori sq astqzi oamenii ‘nyelepyi ‘l cautq pe
Sqrbqtoarea Nawterii Domnului.
ne uitqm la bucuria Mariei. “n Domnul Isus>. Oamenii ‘nyelepyi de
Mkntuitorul Isus ‘ntotdeauna aduce
Evanghelia dupq Luca 1:46 ni se atunci L-au cqutat pe Domnul Isus wi
bucurie. La venirea Lui ‘n lumea
relateazq: <Maria a zis: Sufletul meu astqzi de asemenea oamenii ‘nyelepyi
noastrq, cerul s-a unit cu pqmkntul
mqrewte pe Domnul wi mi se bucurq ‘l cautq pe Domnul. Cqlquziyi de o
‘n ckntece de bucurie. “ngerii au
duhul ‘n Dumnezeu, Mkntuitorul stea magii cqlqtoresc sq ‘l cunoascq
adus vestea bunq a bucuriei - cea
meu, pentru cq a privit spre starea pe “mpqratul de curknd nqscut al
mai frumoasq veste ce a fost adusq
smeritq a roabei Sale, cqci iatq cq iudeilor, dar se abat din drum wi trec
vreodatq. Acesta este motivul bucuriei
de acum ‘ncolo toate Neamurile pe la Ierusalim crezknd cq acolo
noastre cu ocazia Sqrbqtorilor:
‘mi vor zice fericitq>. Maria afirmq: ar trebui sq fie. Spre surprinderea
Nawterea Domnului Isus. Bucuria este
<mi se bucurq duhul ‘n Dumnezeu, lor, nu era acolo wi au plecat mai
‘nsq elementul ce lipsewte din viaya
Mkntuitorul meu>. Ea avea nevoie de departe. Cuvkntul Domnului spune
multora. Nu ayi observat cq tocmai
un Salvator, avea nevoie de Domnul ‘n Matei 2:9 : <Dupq ce l-au ascultat
aceastq bucurie lipsewte din inima
Isus. Ea a experimentat cea mai pe ‘mpqratul magii au plecat wi iatq
wi de pe faya atktor oameni, chiar ‘n
profundq wi veritabilq bucurie. Cu cq steaua care o vqzuserq ‘n Rqsqrit
timpul acestor Sqrbqtori? Bucuria
toate necazurile wi ‘ncercqrile prin mergea ‘naintea lor, pknq ce a venit wi
lipsewte chiar wi din viaya multora
care trecea, chiar dacq nu a fost s-a apropiat deasupra locului ‘n care
care se numesc crewtini. De ce oare?
‘nyeleasq wi a fost acuzatq pe nedrept, era pruncul. Cknd au vqzut ei steaua
De ce se pierde din vedere elementul
wi mai tkrziu, a simyit durerea de n-au mai putut de bucurie.> Este mare
cel mai esenyial al Sqrbqtorilor,
a vedea cq oamenii ‘l resping pe bucurie ‘n prezenya lui Dumnezeu wi
bucuria salvqrii? Cu siguranyq cq
Domnul Isus wi ‘l rqstignesc pe o atunci cknd simyi cqlquzirea Lui. Este
sunt frumoase evenimentele ce
cruce, dacq am ‘ntreba-o pe Maria: <ai bucuria aceasta wi a ta? Experimentezi
se desfqwoarq cu ocazia Nawterii
avut bucurie pentru cq Dumnezeu te- bucuria cq Dumnezeu este cu tine wi
Domnului, dar nu vrem sq ‘nlocuim
a ales?>, ea ar rqspunde: <da, sufletul cq te cqlquzewte mereu?
adevqrata bucurie wi semnificayia
meu mqrewte pe Domnul wi mi se O a treia bucurie este bucuria
acestor sqrbqtori cu altceva wi sq
bucurq duhul ‘n Dumnezeu.> adusq pentru toatq lumea. Vestea
pierdem din vedere vestea cea bunq
Un alt exemplu de oameni care bucuriei a fost adusq din ceruri de
adusq de ‘ngeri, despre cea mai mare
au trqit bucuria adevqratq cu ocazia cqtre mesageri speciali, ‘ngerii lui
bucurie de pe pqmknt. Iatq ce spun
Nawterii Domnului Isus, au fost Dumnezeu. “n Luca 2:8 se spune cq
‘ngerii ‘n Cuvkntul Domnului: <Dar
magii, oameni care cqutau adevqrul. <‘n yinutul acela erau niwte pqstori
‘ngerul le-a zis: >Nu vq temeyi cqci vq
Magii au fost ‘nyelepyii timpului care stqteau afarq ‘n ckmp wi fqceau
aduc o veste bunq care va fi o mare
lor, savanyii din vremea aceea, wi de strajq noaptea ‘mprejurul turmei
bucurie pentru tot norodul; astqzi

LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006 

 lor. Wi iatq cq un ‘nger al Domnului
s-a ‘nfqyiwat ‘naintea lor wi slava
Domnului a strqlucit ‘mprejurul
turmei lor. Ei s-au ‘nfricowat foarte
tare, dar ‘ngerul le-a zis: <Nu vq
temeyi, cqci vq aduc o veste bunq
care va fi o mare bucurie pentru tot
norodul. Astqzi ‘n cetatea lui David
vi s-a nqscut un Mkntuitor care este
Hristos Domnul>. Acesta este motivul
adevqrat al bucuriei, <vi s-a nqscut
un Mkntuitor>, un Mkntuitor care
ne iartq pqcatele, un Mkntuitor care
ne aduce salvare. Vestea Nawterii
Domnului Isus a adus bucurie ‘n toatq
lumea, ‘n orice oraw sub soare.
Pe lkngq faptul cq El este
Salvator, ‘ngerii ‘i aduc vestea lui
Iosif, logodnicul Mariei wi ‘i spun:
<Fecioara va nawte un fiu wi ‘i vei pune
numele Isus pentru cq El va mkntui
pe poporul lui de pqcatele sale. Toate
aceste lucruri s-au ‘ntkmplat ca sq se
‘mplineascq ce vestise Domnul prin
prorocul care zice: <Iatq Fecioara va
fi ‘nsqrcinatq, va nawte un fiu wi ‘i vor
Grupul de lucrqtori ‘ntruniyi ‘n munyii statului Colorado.
 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
pune numele Emanuel care tqlmqcit
‘nseamnq Dumnezeu este cu noi>
(Matei 1:21). Ne bucurqm cq avem
Salvator wi ne bucurqm de prezenya
Lui cu noi. Te invit sq te bucuri wi tu
de prezenya lui Dumnezeu. Poate
cq viaya ta este plinq de regret, de
durere wi suferinyq. Cum se poate
schimba starea aceasta apqsqtoare, ‘n
bucurie? Cu ckt te apropii de Domnul
mai mult, cu atkt bucuria ta va fi mai
mare.
Sunt douq categorii de oameni pe
pqmknt: unii care aleg bucuria wi alyii
care o refuzq. Bucuria este o alegere.
Atunci cknd ‘l alegi pe Domnul, alegi
bucuria. “n Evanghelia dupq Ioan
15:11, Domnul Isus spune: <V-am
spus aceste lucruri pentru ca bucuria
Mea sq rqmknq ‘n voi wi bucuria
voastrq sq fie deplinq.> Bucuria pe
care o dq Dumnezeu nu depinde
de circumstanye, de probleme sau
‘mprejurqri. Dacq ewti ‘n prezenya
Domnului, toate celelalte lucruri nu
mai au valoare. Psalmistul spune:
<”naintea Feyei Tale sunt bucurii
nespuse>, iar apostolul Pavel le scrie
Filipenilor: <Bucurayi-vq, wi iarqwi
zic, bucurayi-vq.>. Doar pqcatul
poate fura bucuria noastrq. Dacq
nu ai bucurie ‘n inima ta verificq ce
nu merge bine ‘n viaya ta. Vino la
Domnul ca sq te umple cu adevqrata
bucurie! Roagq-te, awa cum psalmistul
David se ruga: <Doamne, dq-mi
iarqwi bucuria mkntuirii tale.> Cei
ce primesc pe Domnul ‘n inima lor
aleg bucuria chiar dacq se confruntq
cu probleme, cqderi sau presiuni
‘ntr-uckt bucuria ‘n Domnul nu
depinde de circumstanyele exterioare.
Adevqrayii credinciowi sunt aceia care
au bucurie nu numai la Crqciun,
ci ‘ntotdeauna. Poyi primi aceastq
bucurie chiar astqzi. “ngerii se bucurq
‘n ceruri, acolo este bucurie wi se face
sqrbqtoare atunci cknd un pqcqtos se
‘ntoarce la Dumnezeu.
Fie ca aceastq bucurie sq ‘yi umple
inima wi viaya, iar Sqrbqtoarea Nawterii
Mkntuitorului sq fie prilejul ‘n care
mkntuirea sq intre wi ‘n casa ta!
 De fapt, ce
sqrbqtorim noi ?
Teofil Cocian aude din cer. Era glasul lui Dumnezeu Poporul care umbla ‘n ‘ntunerec vede
care a spus: <Acesta este Fiul Meu o mare luminq; peste cei ce locuiau ‘n
preaiubit de El sq ascultayi>. yara umbrei moryii rqsare o luminq.>
“ntre 7 wi 11 Noiembrie, pqstorii
Am ‘nyeles cq awa cum a fqcut (Isaia 9:1a, 2)
din Asociayia Baptistq Romknq din
Petru, tot awa facem wi noi de foarte Evanghelistul Ioan confirmq
Statele Unite wi Canada au fost invitayi
multe ori. Domnul vrea sq ne ‘nveye faptul cq Domnul Isus este Lumina.
la un timp retras, de rugqciune,
ceva, dar noi o luqm ‘naintea Lui. Este El spune: <”n El era viaya wi viaya era
studiu Biblic wi pqrtqwie ‘n munyii
firea noastrq care se bagq, care vrea lumina oamenilor. Lumina lumineazq
Colorado.
sq stqvileascq Duhul ce lucreazq. Este ‘n ‘ntunerec wi ‘ntunerecul n-a biruit-
Bro\enridge, locul stabilit pentru
mare lucru sq avem capacitatea sq o. Lumina aceasta este adevqrata
retreat, este o stayiune alpinq la
‘nyelegem care este nqzuinya Duhului luminq care-l lumineazq pe orice om
aproape 10,000 feet ‘nqlyime, unde
lui Dumnezeu ‘n noi wi ‘n lucrarea venind ’n lume.>(Ioan 1:4, 5, 9)
setea din om dupq frumos wi pitoresc
pe care o facem. Aw vrea sq aplic Constatqm cu uluialq cum ‘n
este pe deplin satisfqcutq prin
aceasta la sqrbqtorile ce ne stau ‘n perioada celor mai mari progrese
frumuseyea naturalq a priveliwtilor:
fayq wi felul ‘n care sqrbqtorim. technologice ‘n toate domeniile
munyi maiestowi cu crestele acoperite
Pe cknd va apare acest numqr de vieyii (comunicare, transport,
de nqmet ‘n mijlocul cqrora sunt
revistq sqrbqtoarea mulyumirii va fi sqnqtate, bunuri de larg consum,
bazine cu apq, lacuri alpine, ce
de mult trecutq wi vom fi ‘n mijlocul technologie militarq, comfort, etc.)
completeazq peisajul.
praznicului crqciunului. lumea zace ‘ntr-un ‘ntunerec gros
“n perioada wederii noastre
pe care-l recunosc chiar wi oamenii
‘n Colorado, la toate acestea
Ce am sqrbqtorit? Ce necredinciowi. Astqzi primim vewti
s-au adqugat zile ‘nsorite cu un
sqrbqtorim noi? despre crime odioase, patimi wi
soare blajin ce a fqcut ca razele-i
obsesii rele de tot felul, familii ‘n
binecuvkntate sq ridice temperatura
Mai auzim ‘ncq de la unele ruinq, copii victimizayi, sinucideri,
la 65 – 70 de grade. A fost minunat!
amvoane, dar tot mai puyin wi acte de terorism nemai’ntklnite, sunt
Am plecat ‘n grabq sq ajung la
mai stins, cq noi nu sqrbqtorim doar ckteva din elementele tabloului
‘nmormkntarea sorei Ana Mircu,
curcanul, cq nu sqrbqtorim decorurile dureros wi sumbru al societqyii de
membrq a bisericii noastre care a
multicolore, luminoase de crqciun, astqzi. O lume ‘n ‘ntunerec!!!
plecat la Domnul Isus. “n introducere
cq nu sqrbqtorim bradul, pomul de Biserica Domnului Isus a primit
am spus cq este greu sq te gkndewti
crqciun, wi nici celelalte aspecte legate un mandat special de la El, Cel ce a
la cer wi la frumuseyea cerului cknd
de comercializarea acestor sqrbqtori.. venit sq fie Lumina lumii cknd a spus:
aici pe pqmknt Dumnezeu ne-a fqcut
Bisericile noastre au programe <voi sunteyi lumina lumii!>
parte de locuri atkt de frumoase. Awa
frumoase ‘nchinate ‘n cinstea Celui Noi suntem lumina lumii cknd
a fost ‘n Colorado.
nqscut la Bethleem. Copii, tineri, umblqm ‘n luminq. Atunci, pqcatele
La unul din momentele de pqrtqwie
adulyi wi vrkstnici ne ‘nchinqm ne sunt iertate, atunci avem pqrtqwie
din Cuvknt pe care le-am avut
Domnului Isus cu pqstorii wi cu magii. unii cu alyii, atunci avem pqrtqwie
‘mpreunq, fr. Valentin Popovici vorbea
Wi totuwi ce sqrbqtorim? cu Dumnezeu. Umblknd ‘n luminq
de cei trei ucenici care au urcat pe
munte cu Domnul Isus wi cum ‘n rqspkndim luminq ‘n jurul nostru,
timp ce se rugau au avut parte de Sqrbqtorim Lumina lumii adicq mqrturisim lumii pe Domnul
experienye deosebite: faya Domnului ‘n noaptea ‘ntunerecului Isus. Aceste aspecte sunt extrem de
s-a schimbat wi s-au pomenit ‘n importante ‘ntruckt de ele este legatq
pqcatului vewnicia noastrq wi a celor ce ne
prezenya lui Moise wi a lui Ilie. Trebuie
sq fi fost extraordinar ‘nckt Petru zice: Proorocul Isaia vestewte nawterea ‘nconjoarq..
>sq facem trei colibi, una pentru….> Domnului Isus astfel: <Totuwi Awa cum am scris ‘n introducere
Dar deodatq o surprizq: o voce se ‘ntunerecul nu va ‘mpqrqyi vewnic pe nu aw vrea sq scriu o predicq pentru cq
pqmkntul ‘n care acum este necaz. nu aw vrea sq o iau ‘naintea Duhului

LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006 

 lui Dumnezeu. “ndemnul pe care l-am
primit este sq pun o ‘ntrebare foarte
serioasq. Mai ‘ntki mie wi apoi celor
ce citesc aceste rknduri. Domnul Isus
a venit, El Lumina lumii. Atunci, este
viaya mea cu adevqrat luminatq, este
trqirea mea cu adevqrat luminoasq?
Mai sunt ascunziwuri ‘n mine, locuri
unde Lumina Lui nu a pqtruns?
Stau wi mq ‘ntreb foarte serios:
Cum este viaya noastrq luni, maryi,
miercuri, joi, vineri, skmbqtq, zile
cknd am desbrqcat hainele religioase
de sqrbqtoare? Care sunt frqmkntqrile
ascunse ale gkndurilor noastre?
Domnul ‘wi ‘mplinewte menirea
‘ntrupqrii Sale ‘n noi numai wi numai
dacq ne lqsqm luminayi de El cu
adevqrat wi ‘n ‘ntregime. Altfel putem
avea o sqrbqtoare fqrq consistenyq:
o sqrbqtoare anualq, calendaristicq,
religioasq, socialq care s-ar putea
sq nu aibe nimic ‘n noi wi cu viaya
noastrq..
Citim ‘n Evanghelia dupq Luca
cq Slava Domnului a strqlucit ‘n
jurul pqstorilor de pe ckmp. Fie ca
aceastq strqlucire a prezenyei Sale sq
lumineze wi fiinyele noastre la aceste
sqrbqtori wi lumina Lui sq rqmknq ‘n
noi!
Sqrbqtorim nawterea lui Isus
Christos, Mkntuitorul lumii
Fiul Lui Dumnezeu S-a nqscut wi
I-au pus numele Isus, adicq Cel ce
v-a mkntui. Noi ckntqm un colind
romknesc, foarte popular care spune
awa: Pe Fiul ‘n al Squ nume Tatql
L-a trimis ‘n lume; sq se nascq wi
sq creascq, sq ne mkntuiascq. Este
Crqciunul, sqrbqtoarea nawterii
Domnului Isus, o sqrbqtoare a celor
mkntuiyi sau o sqrbqtoare a celor
nemkntuiyi? Sau poate cineva ar zice:
este o sqrbqtoare wi pentru unii wi
pentru alyii.
“ntr-un sens toyi oamenii pot
sqrbqtori cq acum aproape 2000
de ani S-a nqscut Mkntuitorul
lumii. Ne putem uni cu wuvoiul
oamenilor ce sunt victima reclamelor
luminoase, multicolore, muzicale,
a comercializqrii sqrbqtorii wi sq nu
avem nimic cu Isus Christos, Domnul.
Ce pagubq ar fi! O pagubq
colosalq. Mkntuirea adusq de Domnul
Isus afecteazq viaya de aici de pe
 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
pqmknt, care este scurtq wi trecqtoare
wi afecteazq viaya de dincolo de
moarte, care este vewnicq.
Viaya de aici capqtq sens, devine o
viayq de o calitate superioarq ‘mbibatq
‘n principiile wi valorile lui Dumnezeu
pentru noi. Fericirea pe pqmknt este
sq fii eliberat de sub robia pqcatului,
de patimi grele wi sq fii absolvit de
vinq. Astfel ajungi sq poyi ‘ntreyine
relayii sqnqtoase cu cei din casa ta,
cu cei din societate wi cu Dumnezeu.
Pentru aceasta S-a nqscut Domnul
Isus. El a coborkt din cer sq aducq
cerul ‘n inimile wi casele noastre.
Viaya vewnicq este viaya de
dupq moarte wi care nu se terminq
niciodatq. Vewnicia pune ‘naintea
noastrq douq posibilitqyi. Sq petrec
vewnicia ‘n iadul cu foc, care a fost
pregqtit pentru diavol wi ‘ngerii lui,
sau sq o petrecem ‘n cerul pregqtit
de Domnul Isus pentru noi. Cine-L
primewte pe Domnul Isus ca Mkntuitor
personal ‘n timpul vieyii de aici, acela
are promisiunea vewniciei fericite cu
Dumnezeu: <Fiindcq atkt de mult a
iubit Dumnezeu lumea cq a dat pe
singurul Squ Fiu ca oricine crede ‘n El
sq nu moarq, ci sq aibe viaya vewnicq.>
(Evanghelia dupq Ioan 3:16)
Cei mkntuiyi sunt aceia ce
au crezut ‘n Fiul Lui Dumnezeu,
Domnul Isus Christos, s-au pocqit de
pqcatele lor wi acum trqiesc pentru
Dumnezeu. Acewtia au Crqciun,
acewtia sqrbqtoresc wi sqrbqtoarea lor
este Domnul Isus wi nu altceva.
Eu m-am predat Domnului la
vkrsta de 16 ani wi cknt din toatq
inima: <O ce simyire L-am pe Isus,
asta mq face awa voios; Cq sunt
mowtean al cerului nalt wi mkntuirea
cq am aflat.>
“l sqrbqtorim pe <Emanuel>
– Dumnezeu este cu noi
“n sfkrwit, doresc sq mai amintesc
cq Domnul Isus s-a nqscut la Bethleem
ca wi Emanuel, care ‘nseamnq
Dumnezeu este cu noi.
Este o perspectivq frumoasq ce
se desprinde la sqrbqtoarea nawterii
Domnului: este minunat faptul cq am
fost luminayi, cq ‘ntunerecul pqcatului
a fost ‘mprqwtiat de prezenya luminii;
este uimitor cum ‘ntruparea wi
apoi moartea Domnului Isus au
fost suficiente sq ridice pqcatele
noastre wi sq ne aducq mkntuirea
atkt de necesarq wi scumpq, dar este
fascinantq promisiunea prezenyei
Sale cu noi. Dupq ce am fost luminayi
wi mkntuiyi nu am fost lqsayi singuri,
ci Domnul Isus care a venit ca wi
“mpqrat, <al cqrui ‘mpqrqyie nu
va avea sfkrwit>, (Luca 2:33), este
Emanuel – Dumnezeu este cu noi.
Asta ‘nseamnq awa de mult, este
experienya noastrq binecuvkntatq:
Cknd suntem singuri, El este
prietenul adevqrat, cel mai apropiat,
Cknd suntem slabi, El este
puterea ce ne yine,
Cknd suntem ispitiyi, El este
mijlocul de-a iewi din ispitq,
Cknd suntem ‘ntristayi, El este
mkngkierea ce alinq sufletele noastre
‘ndurarete,
Cknd suntem ‘n nevoi, El este
sursa ‘mplinirii nevoilor noastre, etc.
El este totul pentru noi wi El
este cu noi! Oh, aceastq prezenyq
binecuvkntatq ‘n familie, ‘n spital, ‘n
societate, ‘n bisericq…
Putem fi ispitiyi sq lqsqm privirile
sq fie atrase de mesele ‘ncqrcate,
de ospeye (part]-uri), de decorayii
‘n casq, pe casq cu multe lumini, de
muzicq, de cadouri, etc ‘n care firea
noastrq sq se simtq la ea acasq wi sq fie
provocatq la o sqrbqtorire superficialq
care sq o ia ‘naintea nqzuinyei
Duhului Lui Dumnezeu. “n timp ce
doresc, ca anul acesta, sq avem cele
mai alese sqrbqtori, mq rog Domnului
ca El sq ne dea harul sq auzim vocea
tainicq a Duhului Sfknt care sq
imprime ‘n noi voia lui Dumnezeu,
sq umblqm ‘n luminq, cqci Lumina a
rqsqrit, sq avem bucuria mkntuirii,
cqci Mkntuitorul S-a nqscut wi atkt
‘n anul ce vine ckt wi toatq viaya, sq
umblqm ‘n prezenya binecuvkntatq a
lui Emanuel.
Atunci wi numai atunci sqrbqtoarea
noastrq este realq, adevqratq wi este
awa de frumos exprimatq ‘n versurile:
<Copii, pqrinyi, bunici, nepoyi, ‘n faya
Ta Mesia
“ngenunchem smeriyi cu toyi, cu
Iosif wi Maria.
<Sqrbqtori fericite>
wi
<La mulyi ani!>
 Wi ce ai auzit de la
mine ...
de Gicu Cotley
„Tu dar, copilul meu, ‘ntqrewte-te
‘n harul care este ‘n Christos Isus. Şi
ce ai auzit de la mine, ‘n faya multor
martori, ‘ncredinyeazq la oameni de
‘ncredere, cari sq fie ‘n stare sq ‘nveye
wi pe alyii.> - 2 Timotei 2:1-2
L
a trecerea dintre ani, vq
invitqm sq ne gkndim la
mowtenirea pe care o lqsqm
generayiilor care vin dupq noi.Trqim
vremurile cknd vewtile circulq mai
repede deckt viteza sunetului. La
interval doar de ckteva minute, wtiri
noi sunt rqspkndite pe toatq faya
pqmkntului. S-au construit sisteme de
comunicayie dintre cele mai moderne
care sq ajute la rqspkndirea wtirilor.
Tehnologia modernq rqpewte
tot mai mult timp omului de rknd.
Chiar cknd cqlqtorewti ‘n mawinq,
‘n autobuz, sau singur pe stradq
ewti deranjat de sunetul strident al
telefonului. “n fiecare dimineayq pe
paginile ziarelor apar articole scrise
cu litere mari care redau amqnunyit
evenimentele mai importante din
lume. Nu de puyine ori gqsewti ‘n
ziare, reviste sau cqryi informayii
despre faptele unor persoane care
au murit de mult, dar care au avut
o influenyq importantq ‘n viaya unor
oameni, asupra unor biserici, a unor
comunitqyi sau chiar asupra unor
nayiuni.
Fiecare din noi ne bucurqm atunci
cknd auzim sau citim lucruri bune
despre cineva, dar ne ‘ntristqm foarte
mult cknd aflqm sau citim lucruri rele
despre acea persoanq. Uneori aceste
povestiri sau informayii pot schimba
viaya unei persoane, pot lqsa ‘n urmq
rqni adknci care cu greu se vindecq.
Nu poyi uita niciodatq ziua cknd te-ai
nqscut, ziua cknd ai mers la wcoalq,
ziua cknd yi-ai predat viaya Domnului
Isus, ziua de cqsqtorie wi alte zile
importante, dar cu atkt mai greu poyi
uita persoanele care au avut cea mai
mare influenyq ‘n viaya ta.
Puyini oameni ‘wi dau seama de
importanya amprentelor lqsate ‘n
urmq pe mknerul uwii, pe uwa mawinii,
pe cana de cafea sau pe viaya cuiva.
Amprentele degetelor de la
mknq au fost folosite pentru prima
datq ‘ntr-un proces public ‘n anul
1891 ‘n Argentina cknd Francisca
Rojas wi-a omorkt 2 dintre copiii ei
dupq care wi-a cauzat ckteva rqni
la gkt sub motivul cq a fost atacatq
de un criminal. Ea a ‘ncercat sq-
wi ascundq fapta dknd vina pe un
vecin cu numele de Velas`uez.
LUMINQTORUL - Noiembrie 2005
Tot ‘n acea perioadq un ofiyer de
poliyie din acea yarq cu numele
de Juan Vucetich experimenta
sistemul de aplicare a amprentelor
‘n cazurile de criminalisticq. El a
reuwit sq demonstreze judecqtorului
cq amprentele de pe mknerul uwii
de la locul crimei se potriveau
cu amprentele de la degetele
lui Francisca Rojas. Prin aceastq
metodq nouq, Francisca Rojas a fost
condamnatq pentru faptele ei josnice.
Fqrq sq-wi dea seama ea a lqsat ‘n
urmq aceste amprete mici care au
costat-o foarte scump.
Astqzi amprentele degetelor de la
mknq se folosesc pe scarq mondialq
pentru indentificarea persoanelor.
Fiecare persoanq ‘n parte ‘wi lasq ‘n
urmq o amprentq sau un semn pe
unde trece.
“n rkndurile care urmeazq vreau
sq vorbesc despre un alt fel de
amprente sau semne pe care fiecare
din noi le lqsqm ‘n urma noastrq.
Cele mai concludente amprente pe
care fiecare dintre noi le lqsqm ‘n
urmq sunt cele din familie, ‘n special
asupra copiilor nowtri wi apoi cele de
la locul de muncq, de la bisericq wi din
societatea ‘n care trqim.

 Un exemplu elocvent de amprente
demne de urmat sunt cele lqsate de
misionarul canadian John Geddie care
‘n anul 1848 a plecat ca misionar pe
o insulq locuitq doar de canibali unde
a gqsit doar violenyq wi urq. Dupq 24
de ani de muncq wi jertfq misionarul
moare. Prietenii lui au confecyionat o
plqcuyq comemorativq pe care au pus-
o pe zidurile bisericii ‘nfiinyate de el.
Pe aceastq plqcuyq scria: „“n amintirea
lui John Geddie.... Cknd el a ajuns pe
aceastq insulq ‘n anul 1848, nu era
nici un crewtin, dar cknd a plecat ‘n
anul 1872 pe insulq nu mai era nici
un fel de urq.>
Poate cq nici unul dintre noi nu
vom putea sq convertim viaya unei
‘ntregi insule sau a unui sat ‘ntreg sau
a comunei ‘n care locuim, dar fqrq
sq ne dqm seama vom lqsa amprente
puternice ‘n multe vieyi omenewti.
“ntrebarea pe care trebuie sq
ne-o punem fiecare este „Ce fel de
amprente lqsqm ‘n urma noastrq, ‘n
famile sau ‘n societate?> sau „Ce aud
copiii nowtri despre noi>?
Ruth Graham soyia marelui
evanghelist american Bill] Graham ‘wi
amintewte wi astqzi cu multq plqcere
de pqrinyi ei care au fost misionari
‘n China. Ea spunea cq ‘n fiecare
dimineayq cknd se scula ‘l gqsea pe
tatql ei citind Cuvkntul Scripturii.
Mama ei de asemenea nu scqpa nici
o searq fqrq sq citeascq din Sfknta
Scripturq. Astfel amprenta citirii
cuvkntului lui Dumnezeu s-a awezat ca
o pecete pe ‘ntreaga viayq a lui Ruth
Graham care la rkndul ei a influenyat
multe alte persoane.
Sq ne amintim de Anania wi Safira
care dupq ce wi-au vkndut mowioara
au hotqrkt sq punq deoparte o sumq
de bani, iar restul l-au depus la
picioarele apostolilor. Plin de Duhul
Sfknt Petru i-a zis: „Anania, pentru ce
yi-a umplut Satana inima ca sq minyi
pe Duhul Sfknt, wi sq ascunzi o parte
din preyul mowioarei? (...) N-ai minyit
pe oameni, ci pe Dumnezeu.> (Faptele
Apostolilor 5:3-4) Oare cine i-a
‘nvqyat pe Anania wi Safira sq mintq?
Nu puteau ei sq spunq adevqrul?
Au trecut de-atunci sute de ani
dar amprenta lui Anania wi Safira
a rqmas pe multe suflete. Obiceiul
necinstei s-a transmis peste generayii
10 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
wi generayii. “n scrierile sale,
Platon spunea: „Noi iertqm
cu uwurinyq un copil cqruia
‘i este fricq de ‘ntuneric; dar
cea mai mare tragedie a vieyii
este cknd omul se teme de
luminq.>
Doamne, ajutq-ne sq
lqsqm ‘n urma noastrq numai
amprenta adevqrului wi a
corectitudinii!
“mi aduc wi astqzi aminte
de ziua cknd Marius Cornea,
un copil de la Orfelinatul
din Suceava a ajuns pe masa
de operayie wi ‘nainte de-a fi
operat a cerut permisiunea
doctorului sq se roage.
Cineva wi-a pus amprenta
rugqciunii peste sufletul
acelui copil. Astqzi cknd
timpul de rugqciune din
familie wi bisericq este aproape
inexistent avem nevoie de
oameni ca Ilie care sq creadq
‘n puterea rugqciunii wi sq
transmitq aceastq amprentq vorbire de rqu wi ‘n vorbire de bine.>
la generayia tknqrq. Este nevoie wi (2 Cor. 6:4-8)
astqzi de oameni ai rugqciunii ca John Puyini sunt cei care au o rkvnq
|nox, despre care Regina Maria a pentru Evanghelia Domnului Isus awa
Scoyiei spunea cq ‘i este mai fricq de cum a avut-o Pavel. Doamne, adu
rugqciunile lui John |nox deckt de zile de ‘nvioare wi pune-yi din nou
10000 de soldayi. amprenta Duhului Sfknt peste ckt
Citim pe paginile Scripturi despre mai multe suflete care sq aibq curajul
bqtrknul Pavel care cu multq ardoare sq vesteascq cu putere Cuvkntul
‘l sfqtuia pe tknqrul Timotei wi ‘i Scripturii wi-n vremuri ca acestea.
spunea: „...ce ai auzit de la mine, ‘n Din punct de vedere spiritual
faya multor neamuri, ‘ncredinyeazq la trqim vremuri grele cknd stqpknul
oameni de ‘ncredere...> ‘ntunericului ‘ncearcq sq influenyeze
Am stat wi m-am gkndit oare ce pe ckt mai mulyi oameni. Lumea
a auzit Timotei de la Pavel? Ce fel modernq de azi i-a pus la dispoziyie
de amprente wi-a pus viaya lui pe aparatura necesarq. Actele de
sufletul acestui tknqr? Cred cq cea terorism sunt plaga societqyii din
mai grqitoare amprentq pe care wi-a secolul al XXI-lea. Virusul infectat al
lqsat-o Pavel a fost rkvna lui pentru televizorului a otrqvit mintea fragedq
Evanghelia Domnului Isus Christos. a multor copii wi adulyi. Dorinya dupq
El spunea: „Ci ‘n toate privinyele, putere wi bani, dupq sknge wi urq a
arqtqm cq suntem niwte vrednici schimbat ‘nfqyiwarea multor yqri.
slujitori ai lui Dumnezeu, prin multq Este nevoie acum de-o bunicq ca
rqbdare, ‘n necazuri, ‘n nevoi, ‘n Lois, de-o mamq ca Eunice, de-un
strkmtorqri, ‘n bqtqi, ‘n temniye, ‘n Evanghelist ca wi Pavel care sq-wi punq
rqscoale, ‘n posturi; prin curqyie, prin amprenta Sfintelor Scripturi peste
‘nyelepciune, prin ‘ndelungq rqbdare, noua generayie.
prin bunqtate, prin Duhul Sfknt, „“ntqriyi-vq ‘n harul care este ‘n
printr-o dragoste neprefqcutq, prin Christos Isus. Şi ce ayi auzit de la
Cuvkntul lui Dumnezeu, prin armele mine ‘ncredinya-yi mai departe la
de lovire wi de apqrare, pe care le dq oameni de ‘ncredere cari sq fie ‘n
neprihqnirea; ‘n slavq wi ‘n ocarq, ‘n stare sq ‘nveye wi pe alyii.>

Principiul slujirii
Cqci este mai ferice sq dai deckt sq
primewti - Fapte 20:35
Principiul enunyat ‘n textul
biblic alqturat este valabil nu numai
pentru filantropi, ci wi pentru viaya
de familie! Legea fundamentalq din
universul creat de Dumnezeu este
dragostea care se jertfewte dqruindu-
se altora.
Dqruirea din dragoste
Biblia ne spune cq Dumnezeu se
dqruiewte fqpturilor create de El wi cq
awteaptq ca wi ele sq I se dqruiascq la
fel de deplin.
Scriptura ne spune cq noi
suntem creayi de Dumnezeu, trqim
prin Dumnezeu wi existqm pentru
Dumnezeu. Toatq fericirea noastrq
depinde de aceasta.
Existq, din pqcate, oameni care
intrq ‘n cqsnicie cu iluzia cq se pot
ferici unii pe alyii, fqrq ajutorul
sau intervenyia lui Dumnezeu. Mai
devreme sau mai tkrziu, vor ajunge sq
recunoascq faptul cq dqruirea fericirii
nu stq ‘n puterile lor. De Dumnezeu,
wi numai de Dumnezeu atkrnq
fericirea noastrq!
Ce este de fapt aceastq fericire?
“n zadar vom cquta ‘n Biblie o
definiyie a ei, cqci nu vom gqsi. Wi
asta pentru cq ‘nainte de a fi o stare
subiectivq a inimii, fericirea este
rezultatul unei poziyii corecte fayq de
Dumnezeu wi fayq de oameni.
Cel care wtie sq se aweze ‘ntr-o
poziyie corectq fayq de Dumnezeu wi
fayq de oameni va ajunge sq guste
adevqrata fericire, adkncq, durabilq
wi neinfluenyatq de circumstanyele
nefavorabile ale vieyii. Fqrq nici o
‘ndoialq, cei tineri se cqsqtoresc
pentru cq doresc fericirea, dar wi
aceastq fericire nu este altceva deckt
un dar de la Dumnezeu:
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
<Nu este bine ca omul sq fie
singur. (Eu) Am sq-i fac un ajutor
potrivit pentru el> (Gen. 2:18)
Casa wi averea le mowtenim de la
pqrinyi, dar o nevastq priceputq este
un dar de la Domnul - Prov. 19:14
Numai acela care ‘wi primewte de
la Domnul ajutorul potrivit pentru
cqsqtorie are wanse de fericire. Iatq de
ce trebuie sq-L ‘ntrebqm pe El wi apoi
sq awteptqm ca El sq ni-l descopere.
Wi ‘ncq ceva; cine vrea sq fie fericit
trebuie sq o apuce, ckt se poate mai
repede, pe calea slujirii.
Dqruirea ca terapie
Nu cu mult timp ‘n urmq, o
tknqrq pereche s-a prezentat ‘naintea
pqstorului bisericii wi i-au spus cq sunt
pe cale sq se despartq:
<Nu ne mai iubim unul pe celqlalt.
Ne certqm toatq ziua din orice fleac.
Am ajuns la convingerea cq nu ne
potrivim wi cq am fqcut o grewealq
cknd ne-am cqsqtorit>.
Bqtrknul pqstor i-a privit cu
dragoste wi cu o adkncq ‘nyelegere;
apoi le-a zis:
<Ferice de omul care nu se duce la
sfatul celor rqi, nu se oprewte pe calea
pqcqtowilor wi nu se aweazq pe scaunul
celor batjocoritori! Ci ‘wi gqsewte
plqcerea ‘n Legea Domnului wi zi wi
noapte cugetq la Legea Lui! El este ca
un pom sqdit lkngq un izvor de apq>
-Psalm 1:1-3
<Despre nepotrivirile dintre voi
vom vorbi altqdatq. Deocamdatq
vreau sq lqmurim altceva. V-ayi
gkndit vreodatq cq fericirea voastrq
este un dar de la Dumnezeu? Biblia
spune: <Cqutayi mai ‘ntki ‘mpqrqyia
lui Dumnezeu wi neprihqnirea Lui wi
toate aceste lucruri vi se vor da pe
deasupra> (Mat. 6:33).
<De wase luni, de cknd v-ayi
cqsqtorit, ce ayi fqcut voi pentru
Rubrica familiei
‘mpqrqyia lui Dumnezeu? Nu credeyi
cumva cq versetul acesta este valabil
wi pentru situayia voastrq? Nu cumva
Dumnezeu refuzq sq vq dea fericirea,
atkta vreme ckt voi vq gkndiyi numai
la voi ‘nwivq wi nu cqutayi mai ‘ntki
‘mpqrqyia Lui?>
Asemenea multor alte familii
tinere, wi acewtia au trebuit sq
recunoascq faptul cq au uitat de
<‘mpqrqyia lui Dumnezeu> de ‘ndatq
ce au intrat ‘n viaya de cqsnicie.
Dewi ‘nainte fuseserq foarte activi ‘n
cadrul tineretului bisericii, acum nu
se mai considerau printre <tineri>
wi se mulyumeau doar sq asiste la
activitqyile din adunare.
<Am o soluyie pentru problema
voastrq>, le-a spus pqstorul. <Existq
o bqtrknicq uitatq de copiii ei
necredinciowi wi care trqiewte astqzi ‘n
mizerie la marginea orawului. Duceyi-
vq ‘mpreunq la ea. Uitayi-vq cu bqgare
de seamq ‘n jur wi faceyi, ca pentru
Domnul, tot ce trebuie fqcut pentru
sora voastrq>.
A doua zi, tinerii s-au pus pe lucru
wi au ‘nceput sq slujeascq ‘n casa
bqtrknei.
<Dq-mi te rog fqrawul>, <Ajutq-mq
sq-mi suflec mknecile>, <Adu o gqleatq
cu apq>, ... <Oare ce trebuie sq mai
cumpqrqm pentru mkine?> ...
La ckteva zile, pqstorul i-a ‘ntklnit
wi i-a ‘ntrebat:
<Cum mai merge?>
<Ceva mai bine. Am uitat de
problemele noastre.>
Dupq ‘ncq o lunq, cei doi au venit
din proprie iniyiativq la pqstor, ca sq-i
cearq iertare pentru ne’nyelepciunea
lor. Se ‘nyelegeau acum de minune.
Ce se ‘ntkmplase de fapt?
Se ‘ntkmplase cq tinerii ‘nvqyaserq
sq se aweze ‘ntr-o poziyie corectq fayq
de Dumnezeu wi fayq de oameni.
Wi se mai ‘ntkmplase ceva: tinerii
‘nvqyaserq sq slujeascq! Aceastq
11
 transformare le-a salvat cqsnicia.
Fqrq sq-wi dea seama, ei intraserq ‘n
viaya de familie ca sq fie slujiyi. Acum
deprinseserq slujirea pentru alyii wi,
automat, ‘ncepuserq sq o practice wi
unul fayq de celqlalt.
Este awa de uwor sq cazi ‘n egoism
wi sq vezi realitatea doar din punctul
tqu de vedere!
“mi aduc aminte cq atunci cknd
fata noastrq mai mare, Christine, avea
cam 5-6 aniwori, am trqit o ‘ntkmplare
care mi-a arqtat ‘ncq o datq ce mare
nevoie avem sq ‘nyelegem realitatea
wi din punct de vedere al celui pe
care vrem sq-l slujim. Pe atunci
Romknia era campioanq mondialq la
gimnasticq wi tocmai cumpqrasem un
poster (o pozq mqritq) cu imaginea
campioanei romknce evoluknd la
bkrnq. Ne-am dus ‘mpreunq, eu wi
Christine, ‘n camera ei, ca sq gqsim
locul cel mai potrivit unde sq o lipim
de perete. Bine’nyeles cq am lqsat-o
pe ea sq aleagq.
Surpriza a venit atunci cknd mi-a
cerut sq lipesc posterul sub rafturile
bibliotecii suspendate pe perete. Cknd
m-am aplecat ‘nsq la nivelul ei, cam
la 1,10 m de sol, mi-am dat seama cq
alesese perfect. Dewi incomod pentru
noi cei mari, locul de sub bibliotecq
‘i oferea ei cel mai odihnitor punct
de vedere. A trebuit sq aleg ‘ntre
preferinya ei wi preferinyele noastre
wi, bine’nyeles, poza a ajuns ... exact
acolo unde a vrut-o ea!
Calea slujirii este singura cale
cqtre fericire. Oare ckte familii
crewtine sunt nefericite pentru cq au
abandonat sq se preocupe de punctele
de vedere ale celorlalyi, de durerile wi
nevoile altora?
Geografia Israelului ne prezintq
o ilustrayie foarte potrivitq pentru
studiul nostru. “n nordul yqrii se aflq
lacul Ghenezaret, numit wi marea
Galileii. El primewte cu bucurie apele
Iordanului care izvorqsc din munyii
Libanului wi le lasq apoi sq curgq la
vale, dqruindu-le ckmpiei de la sud.
“mprospqtarea continuq cu apq face
ca lacul sq fie un mediu ideal pentru
viaya pewtilor.
“n sudul Israelului se aflq Marea
Moartq, care, spre deosebire de
lacul Ghenezaret, primewte apele
12 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
Iordanului, dar nu le dq voie sq curgq
mai departe. Acumularea de sqruri
minerale datorate aluviunilor purtate
de Iordan wi concentrayia mare de
fosfayi datoratq evaporqrii, au fqcut
din aceastq oglindq de apq o Mare ...
Moartq! Nici un pewte nu poate trqi
acolo.
Egoismul ne face sq rqspkndim
moarte pentru cei din jurul nostru,
‘n timp ce dqrnicia wi slujirea
dezinteresatq ne fac o sursq de viayq
wi binecuvkntare.
Dqruirea ca mqrturie crewtinq
Dewi nu este ‘ndeobwte recunoscut,
slujirea crewtinq nu este o practicq
de viayq, ci un mod de a fi. Un om
nqscut din Dumnezeu intrq ‘ntr-o
realitate nouq, ‘n care <este mai ferice
sq dai deckt sq primewti>. (Faptele
Apostolilor 20:35)
Dumnezeu wi ‘ntreaga creayie
trqiesc dupq acest principiu:
<Fiindcq atkt de mult a iubit
Dumnezeu lumea, cq a dat... > (Ioan
3:16);
<Dar fiecqruia dintre noi harul
i-a fost dat dupq mqsura darului lui
Christos. De aceea este zis: S-a suit
sus, a luat robia roabq wi a dat daruri
oamenilor> (Efeseni 4:7,8).
<Dar toate aceste lucruri le face
unul wi acelawi Duh, care dq fiecqruia
‘n parte, cum voiewte> (1 Corinteni
12:11).
Priviyi lumea fqcutq de Dumnezeu
wi ea vq va ‘nvqya principiul slujirii:
Dumnezeu a fqcut soarele wi el ne
dq cqldurq.
Dumnezeu a fqcut luna wi ea ne dq
lumina ei.
Dumnezeu a fqcut stelele wi ele ne
dau strqlucirea lor.
Dumnezeu a fqcut aerul wi apa wi
ele ne dau viayq.
Dumnezeu a fqcut pqmkntul wi el
ne dq de mkncare.
Dumnezeu a fqcut pomii wi ei ne
dau fructele lor.
Dumnezeu a fqcut florile wi ele ne
dau parfumul wi frumuseyea.
Dumnezeu l-a fqcut pe om, dar
oare omul a ‘nvqyat sq dqruiascq?
Cam pe la anul 125 dupq Christos,
un filosof numit Aristides, a scris ‘n
apqrarea crewtinilor urmqtoarele:
<Ei umblq cu toatq smerenia wi
umilinya; prefqcqtoria nu se gqsewte
‘n mijlocul lor wi se iubesc unii pe
alyii. Ei nu dispreyuiesc pe vqduvq
wi nu-l necqjesc pe cel orfan. Cel ce
are, dq cu m’nq largq celui ce n-are.
Dacq vqd un strqin, ‘l poftesc sub
acoperiwul lor, wi se bucurq ‘mpreunq
cu el, de parcq s-ar fi ‘ntklnit cu un
frate, pentru cq ‘ntre ei se numesc
frayi, nu dupq sknge, ci dupq Duh wi
<’n Domnul>; ori de ckte ori un sqrac
dintre ei pleacq din lumea aceasta,
altul dintre ei, care prinde de veste, se
ocupq de el wi-i face o ‘nmormkntare
corespunzqtoare resurselor lui
materiale; c’nd aud cq unul dintre
ei este ‘nchis sau persecutat din
pricina Numelui lui Mesia al lor, toyi
ceilalyi sar sq-l ajute cu ce are de
trebuinyq wi dacq este cu putinyq sq fie
rqscumpqrat, ei ‘l rqscumpqrq. Dacq
se gqsewte printre ei unul sqrac sau ‘n
lipsq wi dacq ei nu au suficient ca sq-l
ajute, postesc toyi douq sau trei zile
ca sq punq deoparte ceea ce-i trebuie
sqracului lipsit.>
Nu-i extraordinar ?
Dumnezeu este Acela care poate
da wi poate lua ‘napoi fericirea. Atkta
timp ckt nu vom fi pe placul lui
Dumnezeu, El se va ‘ngriji ca sq nu
gustqm fericirea.
De multe ori, nefericirea este
<nuiaua> cu care Dumnezeu vrea
sq ne ‘ntoarcq ‘napoi la o viayq de
ascultare.
Wi acum, dupq cum spunea
Domnul Isus:
<Dacq wtiyi aceste lucruri, ferice de
voi dacq le faceyi> (Ioan 13:17).
Pe Dorca din cartea Faptele
Apostolilor au plkns-o wi prietenele ei
wi sqracii pentru care fqcea ea hqinuye.
Dacq ayi dispare peste noapte, cine
ar plknge dupq pqrtqwia wi ajutorul
vostru?

GABRIELA POVIAN
Ce ayi face dacq ‘ntr-o zi
vq sunq cineva la uwq wi vq ‘ntreabq
pur wi simplu sec, awa dacq-L
cunoawteyi pe Domnul Isus Christos
wi dacq n-ayi vrea sq-L primiyi ‘n
inima dumneavoastrq ca Domn wi
Mkntuitor?
Acest lucru i s-a ‘ntkmplat
Gabrielei Povian, invitata de astqzi.
Gabriela are 29 de ani, este
cqsqtoritq cu Sorin, au o fiicq de 5
ani, pe nume Andrada wi lucreazq ca
educatoare la Leagqnul de copii.
***********
Reporter:
Cum s-a ‘ntkmplat? Erai odatq
acasq wi a bqtut o persoanq la tine
la uwq wi te-a ‘ntrebat dacq vrei sq-L
primewti pe Christos ‘n viaya ta? Ceva
de genul acesta?
Gabriela Povian:
Exact awa s-a ‘ntkmplat. Am rqmas
foarte uimitq de ‘ntrebare pentru cq
nimeni nu-mi mai pusese o astfel de
‘ntrebare. Am poftit acea persoanq
‘nquntru wi ‘n ckteva cuvinte mi-a
vorbit despre Domnul Isus wi despre
Dumnezeu, ‘ntrebkndu-mq dacq eu
cunosc ceva despre Domnul Isus.
Cunowteam foarte puyine lucruri,
dar am ‘ntrebat eu mai multe despre
Domnul Isus wi la un moment dat el
mi-a spus: <Uite, dacq vrei sq mergi ‘n
cer, Domnul Isus trebuie sq locuiascq
‘n inima ta. Tu trebuie sq-L primewti
pe El ca Domn wi Mkntuitor>. Wtiam ce
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
Radio
<Vocea Evangheliei> -
Timiwoara
‘nseamnq aceasta wi mi-a spus: Hai sq
ne rugqm acum ‘mpreunq, dacq vrei.
Am acceptat. Mi-aduc aminte cq am
plkns awa de tare... Nu-mi dqdusem
seama atunci, dar wtiu acum cq Duhul
Domnului m-a cercetat; Am repetat
dupq el rugqciunea, cu lacrimi ‘n ochi,
cu toatq inima wi cu toatq sinceritatea.
Reporter:
Ce-ai ‘ntrebat mai mult despre
Domnul Isus Cristos? Ce-ai vrut sq afli
mai mult?
Gabriela Povian:
Nu puteam sq ‘nyeleg jertfa Lui
pentru mine wi am spus: <Da, de
ce? Cum e posibil? Chiar nu pot sq
‘nyeleg? Dumnezeu care m-a creat
de ce nu m-a fqcut ca sq fiu awa cum
El dorewte? De ce nu pot sq intru ‘n
cer awa cum sunt? De ce El a trebuit
sq vinq de acolo din cer awa cum wtiu
eu wi sq-wi dea viaya pentru mine?>
Pentru mine a fost mereu o enigmq
lucrul acesta.
Reporter:
Ce dragoste de Dumnezeu, sq
moarq-un Rege-n locul meu. Doar
‘n crewtinism se ‘ntkmplq awa ceva.
“n nici o altq religie a lumii, nu se
‘ntkmplq awa ceva, Dumnezeul sq se
dea jertfq pentru oameni. Ce-ai simyit
atunci cknd L-ai primit pe Christos
‘n inima ta? Cum a fost momentul
acela?
Interviul lunii
Gabriela Povian:
Am plkns. Am plkns foarte mult.
Wi awa cum am spus mai ‘nainte nu-mi
dqdeam seama, dar Duhul Domnului
mq cercetase. Eram bucuroasq. Mq
simyeam ‘n ordine acum ‘naintea lui
Dumnezeu. Simyeam cq ‘ntr-adevqr:
Fq un pas spre Dumnezeu wi El va face
o sutq. Eram convinsq acum cq eu am
fqcut acel pas wi awteptam de acum ca
Dumnezeu sq facq pe cei o sutq spre
mine, cu toate cq nu wtiam cum ‘i va
face.
Reporter:
De ce aveai nevoie de Dumnezeu
‘n viaya ta? Nu erai un om moral, un
om cinstit, un om corect? Ce pqcate
te apqsau ca sq ai nevoie de Cristos ‘n
viaya ta?
Gabriela Povian:
Eram un om moral, eram un om
cinstit, dacq s-ar putea spune awa,
dar ‘mi era tare fricq de moarte. Nu
wtiam ce se va ‘ntkmpla cu mine dupq
ce voi muri, nu wtiam. Aveam 18
ani wi ca orice tknqr iubeam dansul,
iubeam discotecile, iubeam barurile,
‘mi plqceau nopyile petrecute cu alyi
tineri ‘n pqcatul curviei, ‘n pqcatul
desfrkului, toate pqcatele pe care
tinerii le fac wi pe care nu le considerq
pqcate, pentru cq nici eu nu le
consideram pqcate. Erau ceva ce-mi
plqcea. “mi plqcea sq mq simt eu bine,
‘mi plqcea sq ies ‘n evidenyq. Eram
foarte mkndrq wi chiar dacq viaya ‘mi
oferise foarte multe lucruri bune,
13
 eram foarte supqratq pentru cele
rele din viaya mea wi nu le puteam
‘nyelege de ce au fost ‘ngqduite wi de
ce un Dumnezeu care se spune cq mq
iubewte a ‘ngqduit acele lucruri rele ‘n
viaya mea.
Reporter:
Ce-au spus cei care te cunowteau?
Este destul de ciudat acum, ‘ntr-o
lume a libertqyii sexuale totale, sq
le spui unor oameni: Nu este corect
sq trqiyi awa, trebuie sq trqiyi moral,
trebuie sq trqiyi o viayq de sfinyenie
pentru cq awa ne cere Dumnezeu.
Pare-o nebunie!
Gabriela Povian:
Exact, pare-o nebunie wi pentru
mine pqrea ‘n acele vremuri. Ai
atins un punct foarte important. Mi-
era foarte fricq de reacyia celor din
jurul meu, deoarece mq simyeam
importantq ‘n grupul meu de tineri
cu care umblam. Wi mi-era foarte fricq
de pqrerea lor. Pentru mine era foarte
importantq.
Reporter:
Wi din nefericire de multe ori
yinem cont de pqrerea grupului
din care facem parte wi nu yinem
cont, ‘n primul rknd, de pqrerea lui
Dumnezeu despre viaya noastrq.
Gabriela Povian:
Exact cum ai spus, din nefericire!
Vreau sq-yi spun, chiar dacq ‘n acel
moment “l primisem pe Domnul Isus
‘n inima mea, din pqcate, mi-am
vqzut pentru 5 ani de zile, mi-am
vqzut de treaba mea mai departe.
Am fost aproape de Dumnezeu,
m-am simyit acceptatq, m-am simyit
pentru acele momente copilul lui
Dumnezeu, dar a doua zi venind
viaya peste mine, venind aceleawi
obiceiuri ‘n care trqiam, rqmknknd
exact acolo, neplecknd mai departe
de acolo, necqutkndu-l mai departe
pe Dumnezeu. Exact cum am spus, eu
am fqcut un pas ‘n mkndria mea wi ‘n
ne’nyelepciunea mea awteptam acum:
Hai, Doamne, fq-i pe ceilalyi o sutq!
Reporter: Pur wi simplu este
contra naturii la aceastq orq sq nu
14 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
trqiewti o viayq de libertate totalq.
Este greu pentru un tknqr wi este greu
wi pentru cel care recomandq unui
tknqr sq trqiascq o viayq curatq. Dar,
Dumnezeu nu acceptq jumqtqyi de
mqsurq. Probabil nu a acceptat nici
‘n continuare cei 5 ani petrecuyi de
tine ‘n neorknduialq. Vroiai sq fii wi
cu Dumnezeu wi cu diavolul, awa, nu
puteai sq-i ‘mpaci chiar pe amkndoi.
Gabriela Povian:
Exact awa este! Soyul meu care ‘n
acea perioadq ‘mi era doar prieten
m-a sprijinit foarte tare wi ‘ntotdeauna
mi-a fost alqturi chiar wi ‘n prietenia
noastra wi ‘ntotdeauna pentru el
deciziile mele au fost importante wi
a fost omul wi este omul care mi le-a
respectat ‘ntotdeauna.
“n acewti 5 ani, Dumnezeu Wi-a
‘ndreptat foarte tare privirile asupra
mea. Ceea ce nu am spus pknq acum
este faptul cq eu sunt un copil ‘nfiat
wi ca wi mulyi copii din anii ^74 nqscuyi
la fel ca wi mine, n-am avut o copilqrie
uwoarq. Sunt ‘nfiatq de doi oameni
mai ‘n vkrstq wi concepyiile dintre cei
mai ‘n vkrstq wi cei mai tineri sunt mai
greu de adus la un numitor comun,
dar ‘i mulyumesc lui Dumnezeu
pentru cq am avut o familie. Este
foarte important. Lucrul pentru care
eu mq bucur foarte tare este faptul cq
am ‘nyeles, cu toate cq tkrziu, dar am
‘nyeles cq Dumnezeu a luptat foarte
mult pentru mine.
Cea prin care Dumnezeu a hotqrkt
sq-mi dea viaya a vrut sq facq avort,
dar ‘n acea vreme nu erau permise
avorturile wi atunci ea a decis sq
lase copilul, sq-l abandoneze ‘ntr-un
leagqn, sq nu facq ea un avort prin
care ar putea sq-i fie pusq viaya ‘n
pericol. “i mulyumesc lui Dumnezeu
pentru aceastq fricq pe care i-a dat-
o pentru cq pot sq mqrturisesc cq
Dumnezeu a luptat ca eu sq mq nasc.
“mi place awa de mult Psalmul 139.
Mi-l iau awa ‘n dreptul meu, wtiu cq
sunt preaiubitq Domnului wi wtiu cq
Dumnezeu a luptat mult ca eu sq mq
nasc.
Pe tatql meu nu-l cunosc. Nu wtiu
nici mqcar cum se numewte. Dupq
acei 3 ani, ‘n care eu L-am primit pe
Domnul Isus ‘n inima mea am hotqrkt
sq-mi caut mama biologicq. A fost un
drum greu, nu a fost un drum uwor.
Dar am mers wi am cqutat-o wi am stat
de vorbq cu ea. La ‘nceput a refuzat,
probabil de fricq. O ‘nyeleg; sq vinq un
om ‘naintea ta dupq 22 de ani wi sq-
yi spunq: <Uite, eu sunt copilul tqu!>
O ‘nyeleg wi vreau sq mqrturisesc cq
numai Dumnezeu a fost cel care mi-a
dat putere sq o iert. Am fost foarte
supqratq pe ea. Am avut foarte multe
motive sq o urqsc, dar Dumnezeu nu
a lqsat acea urq ‘n inima mea. Aceasta
a fost lucrarea Lui; prin puterea mea
nu s-ar fi putut face awa ceva.
Mergknd la leagqn sq caut datele,
Dumnezeu mi-a pus pe inimq, ceea
ce atunci nu am ‘nyeles, sq doresc
sq lucrez acolo awa cq m-am angajat
acolo, ca infirmierq. Dumnezeu a pus
acolo trei categorii de oameni: o fatq
care era ‘ntr-adevqr crewtinq, o fatq
care era ‘ntre crewtinq wi necrewtinq,
cknd crewtinq, cknd necrewtinq wi o
fatq care era crewtinq doar cu numele.
Am avut trei exemple. Am avut trei
posibilitqyi de a alege.
Reporter:
Viaya ta ‘mpqryitq ‘n trei oameni!
Gabriela Povian:
Exact! Inima mea se ‘ndrepta
foarte mult spre fata aceea care era
crewtinq. Chiar dacq ea nu wtia, eu
ascultam ceea ce povestea ea wi ‘mi
plqcea awa de mult sq o aud cum ea
merge cu tinerii, ce frumos trqiesc
ei, cum merg wi cum ckntq, cum
dau slavq Domnului. “ntr-o zi, pe
nepusq masq pentru ea, i-am spus:
<Uite, vreau sq merg wi eu cu tine la
bisericq.>
Ea s-a uitat uimitq la mine wi a zis:
<Bine, dacq vrei sq vii, hai! Uite ne
‘ntklnim la ora cutare wi mergem.> Wi
am mers cu ea la wcoala biblicq wi era
acolo o awa mulyime de tineri, ‘nckt
eu am fost uimitq. Nu vqzusem awa de
mulyi tineri deckt ‘ntr-o discotecq sau
la wcoalq, la liceu. Eram awa de uimitq
cq toyi acei tineri se rugau, ckntau wi-L
slqveau pe Dumnezeu. Awa ceva eu nu
mai vqzusem.
Reporter:
Ai crezut cq ai aterizat pe altq
planetq!
 Gabriela Povian: Exact! Credeam
cq nu sunt pe pqmknt, cq nu este o
lume realq.
Ce-am simyit atunci? M-am simyit
micq, m-am simyit pqcqtoasq. Am
spus: <Doamne, nu merit sq fiu ‘n
locul acesta! Locul acesta este prea
sfknt pentru mine.> Wtiu cq am plkns
foarte tare wi spuneam:
<Doamne, dacq s-ar despica
pqmkntul wi aw intra ‘n el, cred cq ar
fi foarte bine. Mi-a fost ruwine. Mi-
am vqzut efectiv viaya mea, mi-am
vqzut modul meu de a trqi wi mi-am
dat seama ca nu este deloc awa cum
vrea Dumnezeu. Mi-am adus aminte
ceea ce “i promisesem lui Dumnezeu,
mi-am dus aminte cq-L invitasem pe
Domnul Isus ‘n inima mea wi ‘n tot
acest timp de fapt, “l dqdusem afarq
din inima mea.
Reporter:
L-ai invitat ‘n inima ta, dar L-ai
pus undeva ‘n cqmarq, acolo sub niwte
rafturi, sub niwte borcane wi n-ai vrut
sq mai afli de El niciodatq. Cam awa se
‘ntkmplq. Cknd Domnul Isus Christos
intrq ‘n inima noastrq vrea sq preia El
controlul total, vrea sq fie El stqpknul
casei, sq fie El stqpknul inimii noastre,
sq nu mai conducem noi, pentru cq
atunci cknd conducem noi conducem
prost wi mergem spre wany.
Gabriela Povian:
Awa este. Pknq atunci am avut
ocazia sq vqd cq-mi condusesem viaya
cu propriile mele mkini wi fusese
grewit. “i mulyumesc lui Dumnezeu
cq soyul meu a stat alqturi de mine wi
tot Dumnezeu mi-a dat ‘nyelepciune
sq-l aleg pe el ca soy. “nainte cu o lunq
ca noi doi sq ne cqsqtorim, eu mq
hotqrksem clar:
<Doamne, Te voi urma! Doamne
voi merge pknq la capqt. Voi face
legqmkntul pknq la capqt cu Tine.
M-a apqsat foarte tare povara
pqcatului acesta, cq trqiam ‘n curvie
cu el, fqrq sq fim cqsqtoriyi. Dar vreau
sq vq spun ‘n modul nostru egoist de
oameni, dupq ce ne-am cqsqtorit mq
simyeam ‘naintea lui Dumnezeu:
<Doamne, dar acum eu sunt
cqsqtoritq, eu numai curvesc!
Mulyumesc lui Dumnezeu. El e
minunat, ne iubewte wi are atkta de
mare wi de multq rqbdare pentru
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
fiecare dintre noi. Sunt sigurq cq
mq privea ca un tatq pe copilul lui wi
spunea: <Iar nu ai ‘nyeles ce-am vrut
sq-yi spun. Bine, hai cq am rqbdare
wi-yi explic din nou ce-am vrut sq-yi
spun>.
Reporter:
Cum ‘yi amintewti de momentul ‘n
care a sunat cineva la uwq? Revenind
la acel moment de ‘nceput. De ce n-a
sunat persoana respectivq la vecinii
tqi sau la etajul de deasupra, sau
dedesupt, sau oriunde altundeva? De
ce crezi cq Dumnezeu a ales sq trimitq
pe cineva exact la uwq la tine? Ai un
merit deosebit? Ewti mai bunq deckt
alyi oameni? Ewti mai importantq
‘n ochii lui Dumnezeu deckt alyi
oameni?
Gabriela Povian:
Nu, nu am nici un merit deosebit.
Nu sunt mai importantq deckt un
alt om, dar Dumnezeu cred cq Wi-a
‘ndreptat ochii spre mine la fel cum
face spre fiecare. Pentru cq cu fiecare
om Dumnezeu lucreazq ‘ntr-un mod
deosebit. El a trimis acea persoanq la
mine pentru cq mq cunoawtea. Wtia cq
eu ‘n felul acesta voi face legqmknt
cu El. Sunt convinsq cq Dumnezeu
nu a ales altq cale pentru cq wtia cq
eu nu ‘i voi rqspunde ‘n altq cale.
La fel a fost wi cknd m-a hotqrkt sq
fac botezul. Pentru mine a fost awa
de greu sq accept sq mq bag ‘n apq.
Spuneam: <Doamne, toate le pot face,
dar sq mq bag ‘n apa aceea, chiar
nu pot. Nu pot. Pentru mine mi se
pare imposibil. Wi Dumnezeu iarqwi
mi-a vorbit, ‘ntr-un mod personal,
mie, ca eu sq ‘nyeleg, printr-un vis de
noapte ‘n care El mi-a vorbit. Chiar
vqzusem sfkrwitul lumii, focul, lumea
fugea, era speriatq. La un moment dat
rqmqsesem doar eu singurq, ‘n faya
unui pqmknt pkrjolit. M-am awezat
‘n genunchi wi-am spus: Doamne,
tocmai acum vine sfkrwitul lumii,
este sfkrwitul vieyii mele. Eu acum voi
merge ‘n iad pentru cq eu nu am fqcut
ceea ce wtiam cq trebuie sq fac. Ce se
‘ntkmplq cu mine? Am auzit doar o
voce care mi-a spus awa: <Du-te wi fq
ceea ce ai de fqcut!>
Wi-mi aduc awa de bine aminte:
Era ‘ntr-o miercuri seara wi m-am
dus joi dimineaya la wcoalq, eram la
post licealq wi i-am spus fetei aceleia
despre care eu am povestit cq era o
adevqratq credincioasq, pe care eu am
exploatat-o, ‘ntre ghilimele, la maxim.
Am ‘ntrebat-o tot ce wtia despre
Dumnezeu wi ea a avut foarte multq
rqbdare wi mi-a rqspuns. “i mulyumesc
lui Dumnezeu ‘ntr-un mod deosebit
pentru ea pentru cq astqzi este wi
prietena mea. I-am spus: >Goga, vreau
sq fac botezul! Vino cu mine astqzi.
Vreau sq iau cerere wi sq fac botezul.
M-am hotqrkt, vreau sq fac botezul>.
Bine’nyeles, cq ea s-a bucurat. “n acea
zi am mers la bisericq wi am fqcut
cererea de botez.
Reporter:
Ce reprezintq botezul, la urma
urmelor?
Gabriela Povian:
Faptul cq mie ‘mi era foarte
greu. Ce vor spune oamenii? Mi-era
foarte greu sq mq prezint ‘naintea
oamenilor wi sq spun: <Uite, eu sunt
pocqitq, m-am botezat>. Pentru mine
a fost, pot sq spun, pasul cel mai,
cel mai, cel mai important, pentru
cq am recunoscut ‘naintea tuturor
oamenilor. Mi-am invitat prietenii,
mi-am invitat cunoscuyii wi mq bucur
pentru cei care au acceptat sq vinq.
Am spus ‘n faya tuturor: <Da, eu “l
primesc pe Domnul Isus ‘n inima
mea. Da, eu vreau sq fiu un copil de
Dumnezeu>. Pentru mine a fost foarte
greu de fqcut acest lucru.
Dumnezeu mi-a dat putere wi a
avut rqbdare cu mine sq ‘nyeleg cq
el trebuie fqcut. Este exemplul pe
care trebuie sq-l urmqm. Dumnezeu
nu vrea un om pentru o religie,
Dumnezeu nu vrea un om pentru un
cult, Dumnezeu nu vrea un om pentru
o bisericq, Dumnezeu vrea un om care
sq semene cu El.
Pknq cknd nu am ‘nyeles acest
lucru mi-a fost mai greu, am bkjbkit
prin credinyq. Dar cknd am ‘nyeles
aceasta wi cknd ‘n inima mea s-a
nqscut dorinya cea mai fierbinte ca,
la orice orq, dacq mq ‘ntreabq cineva:
<Ce-yi dorewti cel mai mult? Dacq ar fi
sq yi se ‘ndeplineascq o dorinyq care
ar fi aceea?> eu sq rqspund: <Dorinya
mea este ca, ‘mpreunq cu soyul
meu wi fetiya mea, sq semqnqm cu
Dumnezeu.>
15
 Maxime despre Nawtere

Astqzi vin sq-mi plec genunchii ... Nawterea lui Christos L-a adus pe
Dumnezeu la om, ‘nsq doar crucea
lui Christos ‘l poate duce pe om la
Dumnezeu.

Wi cknd te gkndewti cq hangiul nu

Repertoriul muzical L-a primit pe Christos ‘n casq pentru
romknesc al sqrbqtorii cq nu i s-a pqrut o <afacere ... bunq>.
Nawterii Mkntuitorului
include piese muzicale pline Singura cale sq uitqm ceea ce am
de sensibilitate, cum e cazul fqcut noi este sq ne aducem mereu
consacratului colind <Astqzi aminte de ceea ce a fqcut El.
vin sq-mi plec genunchii>,
un colind nqscut ‘n ininimile
a doi romkni.
Binecunoscutul
compozitor Nicolae Seara de Crqciun!
Moldoveanu a fost cel care
a surprins cel mai bine
mesajul versurilor lui Simion Cure wi a compus melodia uneia dintre cele mai
apreciate colinde romknewti.
<Era ‘n toamna anului 1967, toamna tkrziu, cred cq prin noiembrie,
povestewte domnul Moldoveanu. “mpreunq cu alyi credinciowi eram ‘n casa unei
familii sfinte, familia Pintea. Atunci mi-a dat fratele Simion Cure acest text wi
apoi m-a rugat sq-i compun o melodie.>
Astqzi vin sq-mi plec genunchi exprimq atitudinea sufletului unui om care a
‘nyeles mesajul “ntrupqrii, dar wi al ‘ntregii vieyi a lui Christos, ce a culminat ‘n
jertfa supremq de pe Calvar, pentru pqcatele fiecqruia dintre noi: o atitudine de Mihaela Cinteanu
smerenie, de acceptare a harului sfknt, de mulyumire pentru jertfa Sa.

De sus, din cerul cenuwiu,

Zqpada cade ne’ncetat,
Astqzi vin sq-mi plec genunchii “n casq umbrele ‘nserqrii,
“naintea ieslei Tale, Tiptil, sfios, s-au strecurat.
Copilaw din altq lume,
Obosit de frig wi cale. E searq! E seara sqrbqtorii sfinte,
Cknd s-a nqscut Isus Christos,
“mi plec inima wi faya, Ce-avea sq-aducq lumii pacea,
Copilaw din zare-albastrq, Iertarea pentru pqcqtos.
Şi mq-nchin cu umilinyq,
Cqlqtor prin lumea noastrq! O stea lucii ‘n miez de noapte,
Vestind pe lume-un ‘mpqrat,
Nu am smirnq ca wi magii, Dar nu cu slavq wi palate,
Nici tqmkie wi nici aur, Ci-n iesle, umil wi sqrac.
Lacrimile pocqinyei
“mi sunt singurul tezaur! Awa ne povestewte mama,
Cu glasul blknd wi tremurat,
Yi le-aduc acum-nainte Despre adknca Lui iubire,
Cu sfialq wi ruwine, Ce-a strqbqtut din veac ‘n veac.
Copilaw venit din ceruri
Sq poryi crucea pentru mine! De aceia, copilawi, acuma,
“n noaptea aceasta de Crqciun,
Ca dar lui Isus sq-I aducem,
Tot ce-avem mai sfknt wi bun!

16 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006

Comunism
- Religia fqrq Dumnezeu
Luna Decembrie este acum wi luna
‘n care se sqrbqtorewte ziua nayionalq
a Romkniei. Pentru mulyi dintre noi, o
privire ‘napoi ‘nseamnq wi o confruntare
cu fantomele care au bkntuit yara
‘n vremea comunismului. Vq supun
atenyiei o analizq a acelei epoci.
<S-au fqlit cq sunt ‘nyelepyi wi
au ‘nebunit; wi au schimbat slava
Dumnezelui nemuritor ‘ntr-o icoanq
care seamqnq cu omul muritor, ... au
schimbat ‘n minciunq adevqrul lui
Dumnezeu wi au slujit wi s-au ‘nchinat
fqpturii ‘n locul Fqcqtorului, care este
binecuvkntat ‘n veci! Amin> (Romani
1:22-25)
(Vladimir Tismaneanu, <Stalinism
pentru eternitate>. O istorie politicq
a comunismului romknesc, Editura
Polirom, Iawi, 2005 - <Stalinism for All
Season>. A Political Histor] of Romanian
Communism, Universit] Of California
Press, 2003)
Tudorel Urian: <Cu spirit analitic,
fineye wi grijq pentru detalii, Vladimir
Tismqneanu scrie lucruri fundamentale
despre contrastul dintre retorica
legalistq wi comportamentul subversiv
al liderilor comuniwti, dinamica PCR
de dupq 1944, enigma Gheorghe
Gheorghiu-Dej, evoluyia politicq a
lui Nicolae Ceausewcu, descifrarea
exactq a mesajului transmis de Nicolae
Ceauwescu ‘n momentul invadqrii
Cehoslovaciei de cqtre trupele
Pactului de la Varwovia (era un mesaj
anti-sovietic, nu unul de susyinere
a reformelor economice iniyiate de
Dubce\), rolul (cel puyin ambiguu)
jucat de Securitate ‘n ultimii ani ai
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
comunismului, cum a fost posibil ca
Nicolae Ceauwescu sq se menyinq la
putere mai bine de un sfert de veac,
paradoxul tranziyiei de dupq cqderea
comunismului.
Andrei Codrescu: <O explorare
pasionatq a mecanismelor minyii
totalitare wi o poveste tragicq a
coruperii idealismului de cqtre puterea
nemiloasq. Rqzboiul Rece poate cq s-a
‘ncheiat, ‘nsq conflictele descrise aici
‘ntr-un mod fascinant conyin adevqruri
universale wi de actualitate.> (ultima
copertq)
(Selecyii din carte)
Introducere: De ce o istorie a
comunismului romknesc?
<Nu existq ‘n lume fortqreayq pe
care oamenii muncii, bolwevicii, sq nu o
poatq lua cu asalt.> (Iosif Stalin, aprilie
1928)
<Credinya este cea care pregqtewte
wi ‘nzestreazq sufletul uman pentru
acyiune. A fi ‘n posesia adevqrului unic
wi a nu te ‘ndoi niciodatq de justeyea lui;
a simyi sprijinul unei puteri misterioase,
fie ea Dumnezeu, fie destinul, fie
legea istoriei; a fi convins de faptul cq
oponenyii sunt ‘ncarnarea diavolului wi
cq trebuie zdrobiyi; a exulta ‘n uitare
de sine wi ‘n devotament pentru datorie
– toate acestea reprezintq premise
excelente pentru a acyiona hotqrkt wi
ne’ndurqtor ‘n orice domeniu.> (Eric
Hoffer, The True Believer).
<Prin examinarea tendinyelor
wi a dinamicii anterioare lui 1989,
cred eu, putem explica mai bine
<excepyionalismul> romknesc de dupq
1989, inclusiv violenya spasmului
revoluyionar iniyial, re’nvierea poliyiei
secrete, lipsa de transparenyq din
viaya publicq, climatul de nestqvilitq
suspiciune wi corupyie, apariyia
coaliyiilor <rowii-brune>, stalinisto-
fasciste wi ultranayionaliste, stilul
paternalist caracteristic atkt guvernului,
ckt wi opoziyiei, absenya grupurilor
orientate spre reformq din rkndurile
birocrayiei aflate la putere wi anemia
eforturilor liberale, pluraliste de
consolidare a societqyii civile.
<Cunoawterea acestor mowteniri wi
tradiyii este crucialq pentru a descoperi
sensul rezultatului alegerilor romknewti
din noiembrie-decembrie 2000, cknd
partidul succesor al P.C.R. a revenit la
putere, iar un partid condus de fostul
sicofant al lui Ceauwescu, Corneliu
Vadim Tudor, a devenit principala
foryq de opoziyie parlamentarq pe
17
 o platformq radical-wovinistq. Prin
urmare, cartea mea se adreseazq ‘n
primul rknd acelora care studiazq
comunismul wi postcomunismul wi care
vor sq ‘nyeleagq rolul tradiyiilor politice,
culturale wi morale, precum wi cel al
valorilor wi simbolurilor ‘n funcyionarea
wi descompunerea regimurilor leniniste
din Europa Centralq wi de Est. Pentru
cq existq numeroase studii utile, scrise
de istorici wi analiwti politici romkni,
cu privire la aspecte particulare ale
problemelor pe care le examinez wi
eu, am hotqrkt ‘n mod deliberat sq
evit excesul de referinye la documente
de arhivq sau la alte surse relativ
inaccesibile cititorului occidental. Pe
scurt, publicul pe care l-am avut ‘n
vedere ‘i include pe toyi cei ce vor sq
‘nyeleagq Romknia wi natura specialq
a tiraniei leniniste din aceastq yarq,
cauzele violenyei wi skngeroasei revoluyii
romkne wi mowtenirea acesteia.>
1. “nyelegerea stalinismului
nayional. Mowtenirea
socialismului ceauwist
<Hobb]ul meu este construirea
socialismului ‘n Romknia.> (Nicolae
Ceuwescu, august 1989)
<Nicolae Ceauwescu a fost un
om cu o voinyq wi o ambiyie imense,
care wi-a pus cu siguranyq amprenta
pe tradiyia comunistq romkneascq,
modificknd-o esenyial. Wi, totuwi, cel
mai important este faptul cq trqsqturile
principale ale culturii politice staliniste
a Romkniei nu au fost schimbate ‘n mod
decisiv de cqtre Ceauwescu. Aparenta
singularitate wi excentricitatea exageratq
a experimentului romknesc, pknq la
disoluyia sa violenyq ‘n decembrie
1989, ‘mpreunq cu izbitorul contrast
fayq de alte regimuri comuniste nu
trebuie sq umbreascq faptul cq valorile,
atitudinile wi opyiunile adoptate la
congresul fondator al partidului
‘n mai 1921 au fost conservate:
voluntarismul politic, spiritul de sectq,
radicalismul, cultul ierarhiei wi al
autoritqyii, dispreyul pentru democrayia
parlamentarq wi constituyionalism.
“n mod, sigur, de-a lungul anilor au
fost dezvoltate wi extinse numeroase
atribute suplimentare wi au existat
clivaje ‘n ceea ce privewte identitatea
partidului wi maniera de a se autodefini,
rupturi wi schimbqri semnificative. Dar
argumentul principal al interpretqrii
mele este acela cq ‘n Romknia, fie sub
Gheorghiu-Dej, fie sub Ceauwescu,
mowtenirea stalinismului radical nu a
fost niciodatq pusq complet sub semnul
‘ntrebqrii – wi, prin urmare, nu a putut fi
abandonatq. Este simptomatic faptul cq
intelectualitatea romknq, dewi a fost una
18
dintre cele mai sofisticate din Europa de
Est wi ‘n mod cert una intim influenyatq
de standardele literare wi academice
franceze, a rqmas neatinsq de pasiunea
francezq pentru valorile de stknga.>
<Spre deosebire de comunismul
nayional, stalinismul nayional s-a opus
‘n mod sistematic oricqrei forme de
liberalizare, ca sq nu mai vorbim de
democratizare. Reacyionar wi ‘nchis
‘n sine, acesta aprecia autarhia wi
exclusivismul. A aderat la o viziune
militaristq atkt pe plan intern, ckt
wi pe plan internayional. Stalinismul
nayional s-a agqyat de un numqr de
legi, presupus universale, ale revoluyiei
socialiste wi a tratat orice <deviayie> de
la acestea ca pe o trqdare a principiilor
de clasq. A dat glas angoaselor politice
wi a exploatat sentimentele de izolare
nayionalq, umilire wi panicq. A atras ‘n
mod frecvent elitele leniniste din yqrile
‘n care stknga radicalq prestalinistq
fusese slabq sau total inexistentq
sau ‘n care legitimitatea regimului
deriva dintr-o sursq externq: Romknia,
Albania, Coreea de Nord, Cehoslovacia
dupq 1968 wi R.D.G.
Pe scurt, comunismul nayional a
fost opusul stalinismului nayional. “n
timp ce comunismul nayional promitea
regenerarea, stalinismul nayional era un
simptom al degenerqrii. Comunismul
nayional preyuia diversitatea wi era
potenyial pluralist. Stalinismul nayional
era narcisist wi anacronic; preyuia
uniformitatea wi exploata resentimentele
wi atawamentele tribale. Deznodqmkntul
comunismului nayional ar fi o ordine
postcomunistq. Scopul stalinismului
nayional a fost realizarea utopiei
leniniste, chiar wi cu preyul sqrqciei
generalizate. Acestea sunt descrierile
a douq arhetipuri teoretice, ‘nsq au
apqrut frecvent cazuri de amalgamare,
castroismul wi maoismul fiind cele mai
semnificative exemple.>
2. O sectq mesianicq. Partidul
Comunist Romkn ‘n ilegalitate,
1921-1944
<Stalinismul ‘nseamnq uciderea
omului lquntric. Wi, indiferent de ceea
ce zic sofiwtii, indiferent de ce minciuni
spun intelectualii comuniwti, totul derivq
din asta. Omul lquntric trebuie sq fie
ucis pentru ca Decalogul comunist sq fie
implantat ‘n suflet.> (Ale\sander {at,
M] centur])
<”n Romknia stknga a avut o
poziyie perifericq de-a lungul perioadei
interbelice wi a fost incapabilq sq
conceapq <mituri politice> – dupq
definiyia lui Georges Sorel – capabile
sq inspire imaginayia revoluyionarq
wi sq stimuleze energiile sociale.
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
Comuniwtii, ‘ndoctrinayi cum erau de
viziunile bolwevice ale utopiei lipsite
de clase, de stat wi supranayionale,
nu au wtiut cum sq transforme aceste
idei ‘n catalizatori politici. Din motive
economice, culturale wi sociologice, ‘n
Romknia wocul modernizqrii nu a dus
la dezvoltarea unor adevqrate partide
de masq ale clasei muncitoare, ci, mai
degrabq, la resentiment anticapitalist,
misticism superstiyios cvasireligios wi
nostalgie, comunitar-agrarq manipulatq
de dreapta radicalq, antiliberalq wi
xenofobq.>
<Tineretul romkn tknjea dupq
modele existenyiale noi wi pure, iar
scriitori precum Andre Malraux,
Romain Rolland wi Andre Gide erau
la fel de populari la Bucurewti ‘n anii
^30 ca wi la Paris, Praga sau Barcelona.
Yara se afla ‘ntr-o stare de profundq
sqrqcie, frustrare wi disperare, ceea ce
constituia o bazq pentru ideologii wi
acyiuni revoluyionare, atkt de stknga,
ckt wi de dreapta. Dar, ‘n loc sq profite
de aceastq situayie wi sq ‘ncerce sq caute
adevqratele cauze ale nemulyumirii
sociale, P.C.R. a tradus cu obedienyq
‘n fapt tacticile suicidare concepute
wi impuse de cqtre Comintern.
Imitknd retorica paranoidq stalinistq,
autoclaustrayi wi nematurizayi politic,
comuniwtii romkni denunyau Partidul
Social-Democrat ca fiind un <cal troian>
al burgheziei infiltrat ‘n rkndurile clasei
muncitoare.>
<Slqbiciunea intelectualq a
comunismului romknesc interbelic,
determinatq de elitismul partidului,
dar wi de aversiunea acestuia fayq de
orice poziyie care pqrea nayionalistq,
explicq de ce P.C.R. a exercitat o atracyie
limitatq asupra intelighenyiei.>
3. Drumul spre puterea
absolutq. De la cvasimonarhie la
democrayie popularq, 1944-1948
<Existq o otravq aparte ‘n caracterul
complex al leninismului: imoralitatea,
pe care adepyii acesteia o iau drept
culme a abilitqyii politice. Se pare cq
totul este permis <pentru binele cauzei>,
dar, cum aceasta nu este definitq,
oricine ‘wi poate permite sq-i dea o
definiyie convenabilq.> (Boris Souvarine,
A contre-courant)
<Datoritq prezenyei sovietice,
P.C.R. a putut obyine ‘n cadrul coaliyiei
guvernamentale o superioritate politicq
pe care altfel nu ar fi dobkndit-o prin
forye proprii. Numqrul de membri
ai P.C.R. a crescut rapid, iar acest
lucru necesitq o analizq mai atentq.
Cercetqrile de dupq 1989 aratq cq,
atunci cknd a avut loc lovitura de stat
de la 23 august, P.C.R. avea numai 80
de membri ‘n Bucurewti wi mai puyin
de 1.000 ‘n ‘ntreaga yarq, incluzkndu-
i wi pe cei din ‘nchisori wi lagqre de
concentrare (se pare cq aceste statistici
nu-i includ wi pe comuniwtii aflati
‘n U.R.S.S., ‘n Franya wi ‘n alte yqri
occidentale). Pe parcursul a trei luni,
pknq ‘n octombrie 1944, P.C.R. atinsese
un numqr de membri cuprins ‘ntre
5.000 wi 6.000. “n februarie 1945, P.C.R.
avea deja 15.000 de membri, iar pknq
la data de 23 aprilie 1945 numqrul
acestora ajunsese la 42.653.>
<Primul pas cqtre dictatura
proletariatului fusese fqcut ‘n august
1947, atunci cknd fuseserq dizolvate
partidele Nayional-Tqrqnesc wi Nayional-
Liberal. Ultima loviturq a venit pe
data de 30 decembrie 1947, cknd
regele Mihai a fost foryat sq abdice wi,
‘n aceeawi zi, a fost anunyatq crearea
Republicii Populare Romknia. Unirea
foryatq dintre P.C.R. wi P.S.D.R. a ‘ncheiat
doar procesul care ‘ncepuse ‘n 1944,
atunci cknd trupele sovietice au ocupat
yara. Din acel moment, mai ‘ncet sau
mai rapid, ‘n funcyie de interesele
sovietice internayionale, comuniwtii
romkni au urmat strategia transqrii,
felie cu felie, a corpului politic wi,
unul dupq altul, au preluat controlul
asupra principalelor centre de putere,
autoritate wi influenyq simbolicq.>
<Pe mqsurq ce Rqzboiul Rece evolua
wi se agrava, comuniwtii au adoptat o
atitudine mai agresivq wi au insistat
ca, din cauza ascuyirii luptei de clasq,
atkt pe plan intern, ckt wi pe plan
extern, yara trebuia sq intre ‘n stadiul
transformqrii socialiste. Revoluyie, nu
reformq a fost rqspunsul pe care Pau\er
wi Gheorghiu-Dej l-au dat problemelor
sociale, economice wi politice ale yqrii.>
4. Stalinismul dezlqnyuit,
1948-1956
<Credinya entuziastq ‘n iminenta
venire a mileniului a fost ‘ntotdeauna
‘nsoyitq de pedeapsq.> (Franz Bor\enau,
{orld Communism)
<Dupq preluarea puterii politice
de cqtre comuniwti ‘n Europa Centralq
wi de Est, conducqtorii sovietici wi
subordonayii lui nu au precupeyit
nici un efort pentru a stabili sisteme
monopoliste, monopartinice, bazate
pe dogmele ideologice izvorkte din
interpretarea pe care Stalin a dat-o
bolwevismului. Din ce ‘n ce mai mult,
comuniwtii wi-au moderat pretenyia
ideologicq de a ‘nfiinya <democrayii
populare> wi au insistat asupra
imperativului de a construi <dictaturi
ale proletariatului> de tip sovietic.
Au fost reprimate orice amintiri care
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
mai persistau ‘n legqturq cu tema de
propagandq accentuatq odinioarq
privind cqile nayionale diferite cqtre
socialism. Planul stalinist pentru Europa
de Est s-a bazat pe o strategie unicq
de transformare a culturilor politice
nayionale ‘n copii la indigo ale celei din
U.R.S.S.>
<Care erau principalele obiective
ale stalinizqrii? “n sfera economicq,
era vorba despre transformarea
unei economii bazate pe piayq wi pe
proprietate privatq ‘ntr-o economie
planificatq de la centru, aflatq ‘n
proprietatea statului. “nainte de
toate, aceasta ‘nsemna nayionalizarea
principalelor mijloace de producyie din
yarq, un punct important al programului
comunist de dinainte de rqzboi.>
>”n al doilea rknd, stalinizarea
‘nsemna dezvoltarea industriei grele, ‘n
special a celei constructoare de mawini.
Stalin, ca wi Lenin, se maturizase ‘ntr-
o epocq ‘n care industria siderurgicq,
cea a mawinilor electrice wi industria
chimicq ajunseserq sq domine
economiile capitaliste occidentale wi
credea cq puterea unui stat se baza pe
aceste industrii-gigant. Pentru o yarq
predominant agrarq cum era Romknia,
dezvoltarea industriei grele ‘nsemna
distrugerea unei surse de crewtere
economicq cu un potenyial ridicat,
precum wi a echilibrului dintre diferitele
ramuri economice.>
<”n al treilea rknd, stalinizarea
a urmqrit distrugerea completq a
societqyii civile wi ‘nregimentarea vieyii
intelectuale wi culturale. Pentru a
distruge relayiile interumane, indivizilor
le-a fost indus un sentiment universal
de teamq, acewtia fiind tratayi ca simple
rotiye ‘n angrenajele mawinqriei statului
totalitar. “ntreaga tradiyie culturalq
a fost reinterpretatq pentru a se
conforma noilor dogme: principalele
personalitqyi din literatura romknq au
fost eliminate din publicayiile oficiale,
cenzura a fost aplicatq drastic pentru a
elimina orice aducea a <nayionalism>,
<cosmopolitism>, <obiectivism> sau alte
forme de <decadenyq burghezq>. “n
1950, cu ocazia centenarului nawterii
poetului nayional, Mihai Eminescu,
propaganda de partid a fqcut tot ce
i-a stat ‘n putinyq pentru a-l prezenta
pe pesimistul poet romantic ca pe un
precursor al luptelor proletariatului
‘mpotriva <capitalismului lipsit de
suflet>. “ntre timp, au fost organizate
campanii nesfkrwite ‘mpotriva celor care
refuzau sq susyinq pe deplin simplistele
wi tendenyioasele dogme oficiale.
Cotidianul partidului, Scknteia, a jucat
un rol important ‘n aceste campanii.
Redactorul-wef al Scknteii, Sorin Toma,
a fost ‘nsqrcinat sq scrie un pamflet
vulgar pentru a-l ataca pe unul dintre
cei mai elogiayi poeyi ai Romkniei,
Tudor Arghezi.>
5. Undele de woc ale Congresului
al XX-lea al P.C.U.S., 1957-1960
<Destalinizarea nu a ‘nceput
cu denunyarea lui Stalin de cqtre
Hrusciov la ‘nceputul lui 1956. Primul
wi, totodatq, cel mai important act al
destalinizqrii l-a reprezentat moartea lui
Stalin.> (Robert C. Tuc\er, The Soviet
Political Mind)
<Schimbqrile care ‘ncepuserq deja
dupq moartea lui Stalin -1953 - au
fost accelerate de faimosul Congres
al XX-lea al P.C.U.S., ‘n timpul cqruia,
la 25 februarie 1956, Ni\ita Hrusciov
a denunyat crimele lui Stalin ‘n faya
unui auditoriu stupefiat, referindu-se
‘n special la persecuyia cadrelor de
partid wi din guvern, la distrugerea
Statului-Major wi a corpului ofiyeresc
al Armatei Rowii, la lipsa de pregqtire
‘n faya atacului lui Hiter din iunie
1941 wi la wocanta <afacere Leningrad>.
Aceste fapte fuseserq fqcute publice
de multq vreme de cqtre Trot\i, Boris
Sauvarine, Bertram {olfe wi de cqtre
alyi antistaliniwti wi erau bine cunoscute
‘n Occident. Noutatea ‘nsq consta
‘n faptul cq atrocitqyile lui Stalin (‘n
realitate, numai o parte dintre ele,
din moment ce Hrusciov nu a amintit
de ororile colectivizqrii, de farsele
judiciare din anii ^30, inclusiv de cele
trei procese-spectacol de la Moscova
sau de exterminarea fowtilor membri ai
Comitetului Evreiesc Antifascist) nu mai
fuseserq recunoscute, fqrq a mai vorbi
de asumarea responsabilitqyii pentru
ele, din perspectiva oficialq comunistq.
“nsq Hrusciov – care, ‘n poziyia sa de
prim-secretar al Comitetului Central
al P.C.U.S., reprezenta instanya cu cea
mai mare autoritate a comunismului
mondial – a denunyat pqcate ce erau,
teoretic, de neiertat din punctul de
vedere leninist.>
<Dupq Congresul al XX-lea al
P.C.U.S., liderii comuniwti romkni erau
dezorientayi, traumatizayi wi indignayi.
Fostul lor idol fusese atacat ca un
monstru criminal, paranoic wi ca o
nulitate din punct de vedere militar:
‘ntreaga lor lume se prqbuwea. Oricare
ar fi fost sentimentele sale fayq de
Hrusciov ‘nainte de februarie 1956, este
evident cq, din acel moment ‘nainte,
Gheorghiu-Dej nu a mai avut nici un
fel de ‘ncredere ‘n primul-secretar
sovietic.>
<Pentru frqmkntata conducere
a P.M.R., neclintitq ‘n credinya ei ‘n
dogmele staliniste, undele de woc
ale Congresului al XX-lea ‘n celelalte
yqri ale blocului estic au reprezentat
19
 argumente pentru ‘nqsprirea politicii
interne pentru a evita ceea ce
mawina propagandisticq a lui Leonte
Rqutu obiwnuia sq numeascq <stihia
liberalist-mic-burghezq>. Partidul
trebuia sq exorcizeze subversivul
<virus intelectualist>, care adusese
nesiguranyq, confuzie, dezordine,
scqderea moralului wi zguduise ‘ntregul
edificiu al socialismului de stat.
Intrigayi wi, ‘n acelawi timp, iritayi de
destalinizare, liderii comuniwti romkni
s-au opus oricqrei ‘ncercqri de a slqbi
<vigilenya ideologicq> sau presiunile
asupra intelighenyiei.>
<Pe plan intern, represiunile de
dupq 1958 i-au asigurat lui Gheorghiu-
Dej o largq colaborare din partea
intelighentiei terifiate. Existau semne de
crewtere a nivelului de trai al populayiei,
baza industrialq se lqrgea, iar
campaniile de colectivizate continuau.
Principalele sarcini pqreau a fi rezumate
prin sintagma <continurea crewterii
bazei tehno-materiale a socialismului>.
Romknia intra ‘n noul deceniu ca un
aliat de ‘ncredere, ‘n aparenyq, al
sovieticilor, condusq de o oligarhie
solidarq, strkns unitq ‘n jurul unui lider
pentru care puterea personalq se situa
deasupra oricqror considerayii morale.
“nsq, dupq ce Moscova a lansat o nouq
campanie ‘mpotriva lui Stalin ‘n 1961,
Gheorghiu-Dej a simyit cq autoritatea
sa devenise suficient de puternicq: el
a provocat wi a surprins |remlinul,
propriul partid wi Occidentul prin
decizia de a provoca un divory, nu lipsit
de neplqceri, de U.R.S.S. “n mai puyin
de cinci ani, Romknia, ckndva satelitul
cel mai loial al Uniunii Sovietice, s-a
transformat ‘ntr-un aliat rebel, iritant
chiar.>
6. Opoziyia fayq de hrusciovism.
Gheorghiu-Dej wi apariyia
comunismului nayional, 1960-
1965
Acest cadru organizayional este
deosebit de favorabil ascensiunii spre
poziyii de conducere a unor indivizi
care aparyin unui tip ce poate fi numit
<personalitate rqzboinicq>. (Robert C.
Tuc\er, The Soviet Political Mind)
<Disputa a devenit deschisq ‘n 1962-
1963, ‘n urma controverselor asupra
strategiilor pe termen lung privind
integrarea economiilor est-europene cu
cea sovieticq wi ‘ncercqrile lui Hrusciov
de a transforma Romknia ‘ntr-o bazq
agricolq pentru yqrile mai dezvoltate din
punct de vedere industrial din cadrul
C.A.E.R., precum wi asupra interpretqrii
unor noyiuni precum <suveranitate
20
nayionalq>, <independenyq economicq>,
<sprijin economic> wi <internayionalism
socialist>. Gheorghiu-Dej wi tovarqwii
sqi au organizat o campanie
propagandisticq de succes ‘ndreptatq
‘mpotriva presiunilor economice
sovietice asupra Romaniei wi, ca urmare,
au reuwit sq creeze o nouq imagine
a P.M.R., care apqrea ca exponentul
intereselor nayionale romknewti
‘mpotriva planurilor Moscovei de a
transforma Romknia ‘ntr-un hinterland
agricol al blocului sovietic.>
<Ceauwescu a devenit unul dintre cei
mai ardenyi avocayi ai infloritoarei <linii
independente> a Romkniei. Trebuie
accentuatq asocierea directq a lui
Ceauwescu cu Gheorghiu-Dej ‘n perioada
1956-1965, pentru cq altfel triumful
squ asupra unor adversari atkt de
puternici precum Gheorghe Apostol sau
Alexandru Drqghici ar fi de ne’nyeles.
Pentru Gheorghiu-Dej, Ceauwescu
reprezenta ‘ncarnarea perfectq al unui
aparatci\ stalinist. Gheorghiu-Dej ‘l
considera un activist modest, dedicat,
rezervat, muncitor wi profund loial.>
<”ncrezqtor ‘n sine wi din ce ‘n ce
mai convins de popularitatea sa printre
romkni, Gheorghiu-Dej wi-a permis
sq abandoneze unele dintre cele mai
violente politici represive. “n 1964, el
s-a simyit destul de puternic pentru a
semna chiar o serie de decrete pentru
eliberarea a mii de prizonieri politici
din ‘nchisori wi locuri de deportare. Cu
toate acestea, relaxarea ideologicq avea
limite stricte, care erau urmqrite cu
atenyie. Portretele ubicue ale celor nouq
oligarhi din Biroul Politic, expuse la
sqrbqtorirea zilei de 23 august din acel
an, le aminteau romknilor cq puterea
se afla ‘ncq ‘n aceleawi mkini. Mai mult,
Gheorghiu-Dej wi tovarqwii sqi nu wi-au
asumat niciodatq vreo responsabilitate
pentru rolul esenyial pe care ‘l jucaserq
‘n satelizarea yqrii la sfkrwitul anilor ^40
wi ‘nceputul anilor ^50.>
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
7. Comunismul dinastic al
Ceauwescu, 1965-1989
Fratele meu, Evgheni Ia\ovlevici,
zicea cq un rol decisiv ‘n strunirea
intelectualitqyii nu l-au jucat nici
frica, nici coruperea, cu toate cq wi
una, wi cealaltq ar fi fost de ajuns, ci
cuvkntul <revoluyie>, la care nu voiau
sq renunye pentru nimic ‘n lume. Cu
un cuvknt cucereau nu numai orawe,
ci wi popoare de multe milioane. Acest
cuvknt poseda o foryq atkt de giganticq,
‘nckt, ‘n realitate, era de ne’nyeles
de ce stqpknitorii mai aveau nevoie
de ‘nchisori wi de execuyii. (Nadejda
Mandelstam, Fqrq speranyq)
<La sfkrwitul anilor
^60 wi ‘n anii ^70, Nicolae
Ceauwescu, secretarul general
al Partidului Comunist Romkn
wi prewedintele Romkniei, era
descris de cqtre mijloacele
de informare occidentale ca
un fel de rebel. Era la modq,
la sfkrwitul anilor ^60, sq fie
recunoscutq <autonomia>
politicii externe a lui
Ceuwescu wi sq se considere
cq acesta avea un atawament
sincer fayq de valorile
nayionale romknewti. Mitul
<comunismului nayional>
romknesc, avkndu-l pe Ceauwescu
drept simbol al contestqrii dominayiei
Moscovei ‘n Europa Centralq wi de Est,
se construia cu rapiditate. Ceauwescu a
urmat cu ‘ncqpqyknare o linie stalinistq
nayionalq dupq moartea mentorului
squ ‘n martie 1965. Asupra acestei
linii, el wi-a pus amprenta propriei sale
personalitqyi, ‘n special extraordinarul
squ apetit pentru autopromovare wi
obyinerea recunoawterii internayionale.
Deseori, demagogia sa a fost luatq
‘n serios, acordkndu-se prea puyinq
atenyie faptului cq ‘n interiorul yqrii
era menyinut un sistem stalinist wi cq
populayia era supusq unor permanente
privayiuni.>
<”nclinayiile staliniste ale lui
Ceauwescu au fost accentuate de o
vizitq pe care a efectuat-o ‘n China wi
Coreea de Nord ‘n mai 1971. Se pare
cq el a luat ‘n considerare posibilitatea
de a importa metodele de ‘ndoctrinare
folosite ‘n timpul Revoluyiei Culturale
a lui Mao. Aceasta nu era numai o
problemq de preferinyq personalq:
Ceauwescu ‘ncerca sq stqvileascq
miwcarea de liberalizare din Romknia,
sq limiteze frqmkntqrile din rkndurile
intelectualitqyii wi sq-i ‘mpiedice pe
studenyi sq-i urmeze pe rebelii lor colegi
din alte state comuniste. El ‘ncerca, de
asemenea, sq-wi consolideze puterea
personalq wi sq se debaraseze de acei
membri ai aparatului care ar fi putut
visa la un <socialism cu faya umanq>. De
aceea, ‘n iulie 1971, el a fqcut publicq
o serie de <propuneri de ‘mbunqtqyire a
activitqyii ideologice>, un monument de
obscurantism jdanovist rqmas ‘n istorie
sub numele de <Tezele din iulie>. Ceea
ce a urmat a fost o restalinizare radicalq
wi apariyia unui cult al personalitqyii
fqrq precedent care ‘nconjura la ‘nceput
numai pe Ceauwescu, iar dupq 1974
wi pe partenerul squ politic cel mai
apropiat, wi anume soyia sa, Elena.>
<Numeroasele publicayii semnate de
Nicolae Ceauwescu dovedesc sterilitatea
rudimentarei sale perspective
ideologice. Stilul squ este imperativ
wi povqyuitor wi lipsesc referinyele
personale la politicieni contemporani.
Nici o urmq, ckt de micq, de umor
nu umanizeazq aceste texte aseptice.
Discursurile secretarului general erau
un lany de incantayii verbale, de parcq
Ceauwescu ar fi gqsit un fel de sursq a
‘ncrederii de sine ‘n aceastq repetiyie
monotonq. Aroganya sa dogmaticq
interzicea competenya intelectualq.
Ignorknd elitismul propriei sale
conduceri, el a atacat fqrq ‘ncetare
‘nsqwi ideea de elite. Cuibqriyi ‘n
piramida lor de privilegii, autocrayii
comuniwti romkni nu puteau tolera
meritocrayia, pe care o percepeau ‘n
mod corect ca pe o ameninyare mortalq
la adresa puterii lor.>
<Prin Nicolae Ceauwescu,
bizantinismul a triumfat ‘n cultura
politicq a comunismului romknesc:
intrigile, eliminarea inamicilor prin
conspirayii de culise, practicarea
duplicitqyii ‘n gkndire wi limbaj,
demagogia ajunsq boalq nayionalq,
respingerea problemelor cu adevqrat
etice, manipularea wi ‘nwelqciunea,
toate aceste caracteristici dezgustqtoare
ale mowtenirii Imperiului de Rqsqrit,
recuperate wi consolidate sub Stalin, au
atins apogeul ‘n cultul personalitqyii lui
Ceauwescu. Poate ca membrii aparatului
de partid au fost uneori iritayi de
aceastq pompq wi de atribuirea tuturor
meritelor istorice lui Ceauwescu ‘nsuwi,
dar s-au bucurat, cu toate acestea, de
efectele psihologice ale cultului, adicq
de asfixierea ‘ntregii gkndiri critice.
Trebuiau doar sq se supunq orbewte
indicayiilor lui Ceauwescu wi, atkt timp
ckt nu-l supqrau, li se ‘ngqduia sq-wi
pqstreze toate (sau cele mai multe
dintre) privilegii. “n acest sens, regimul
romknesc a fost numai o variantq
a ceea ce a fost descris ca dictatura
nomenclaturii.>
<Orice s-ar crede despre revolta
din decembrie 1989 din Romknia,
nu existq nici o ‘ndoialq cq aceasta
a dus la dispariyia entitqyii politice
responsabile pentru mai mult de
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
patru decenii de represiune socialq wi
politicq, conducere grewitq a economiei
wi izolare culturalq. De fapt, o datq ce
romknii au intrat ‘n anii ^90, nu a mai
existat nici un grup politic semnificativ
care sq se declare ‘n mod public
descendentul atotputernicului Partid
Comunist Romkn de altqdatq. “n mod
paradoxal, aceasta poate fi una dintre
cele mai surprinzqtoare mowteniri ale
socialismului lui Ceauwescu: abuzat
de retorica leninistq ‘ntr-o asemenea
mqsurq, ‘nckt a devenit imposibil
chiar wi pentru cei care au rqmas loiali
dogmelor vechii credinye sq admitq
acest lucru fqrq riscul de a fi dispreyuiyi
wi ridiculizayi.>
Epilog: Viaya de apoi a P.C.R.
Ce s-a ‘ntkmplat cu membrii de
partid? 1989-2000
<Este destul de curios faptul cq
momentul ‘n care occidentalii s-au
gkndit, ‘n sfkrwit, cq aveau de-a face cu
o revoluyie a fost acela cknd au vqzut
la televizor imaginile din Romknia:
mulyimi, tancuri, ‘mpuwcqturi, sknge pe
strqzi. Atunci wi-au zis: <Aceasta wtim cq
este o revoluyie> wi, desigur, ironia este
cq aceasta a fost singura care nu a fost.>
(Timoth] Garton Ash, martie 1999)
<Epilogul unei istorii a P.C.R.
trebuie sq discute aspectele tranziyiei
democratice care yine de mowtenirea
acestui partid. De aceea, principala
problemq analizatq aici se referq
la impactul asupra pluralismului
din Romknia. Aceste influenye nu
sunt specifice numai Romkniei; ele
reprezintq tendinye identificabile
wi ‘n alte societqyi postcomuniste.
“ntoarcerea <comuniwtilor recuperayi>
(termen propus de |en Jo[itt) nu este
o particularitate romkneascq, dupq cum
au demonstrat ‘n mod clar alegerile
din noiembrie 1996 wi septembrie 2001
din Polonia. Paradoxala transformare
de regim din Romknia postdecembristq
nu poate fi ‘nyeleasq wi analizatq ‘n
profunzime deckt dacq este privitq ‘n
contextul culturii politice comuniste.
Dewi aflat ‘n declin, climatul remanent
de ne’ncredere, duplicitate wi fricq a
prelungit modelul de conducere wi
dominayie autoritar stabilit de elita
conducatoare ‘n deceniile anterioare.
“ntr-adevqr, natura primului regim
post-1989 din Romknia (Iliescu I) nu
poate fi ‘nyeleasq ‘n ‘ntregime fqrq o
raportare la mowtenirile culturale wi
politice ale trecutului (atkt comunist,
ckt wi precomunist). Cu toate acestea, ‘n
cazul Romkniei nu este vorba despre o
restaurayie completq, ci despre o culturq
politicq hibridq, care ‘ncorporeazq
elemente ale experienyei leniniste,
tendinye nayionaliste, precum wi valori,
grupuri wi partide civic-liberale. A nega
existenya unor schimbqri semnificative
wi a considera cq procesul democratic
romknesc este irelevant ar fi o mare
exagerare. Pe de altq parte, tranziyia
romkneascq, ‘n special dupq alegerile
din 1992, a fost marcatq de lipsa de
voinyq ‘n direcyia reformelor wi de lipsq
de imaginayie.>
P.S. Editorial:
Comunismul nu a reprezentat
numai <un alt sistem politic> ‘ntr-o
societate pluralistq. Pentru milioane
de oameni el a fost un substitut pentru
crewtinism. Privind omul drept un
produs al evoluyiei oarbe wi plaskndu-l
‘n vkrful unei piramide valorice lipsite
de prezenya lui Dumnezeu, comunismul
ateu a fost un afront direct la adresa
divinitqyii. Orice alt sistem a ‘ngqduit o
formq de credinyq ‘ntr-o fiinyq supremq.
Comunismul a fost wi este singura
ideologie care a interzis oamenilor acest
drept, promovknd adorarea <creaturii>
‘n locul <Creatorului>. Steagurile au
‘nlocuit <praporii> din biserici, iar
adunqrile generale, mitingurile wi
discursurile s-au substituit serviciilor
divine.
Privit din acest punct de vedere,
comunismul a fost o foarte accentuatq
formq de idolatrie, cqci a awtepta ca
o fiinyq sau un sistem politic sq facq
ceea ce numai Dumnezeu poate sq facq
pentru tine este chiar esenya wi definiyia
idolatriei.
Cqderea comunismului a produs
nu numai deziluzie politicq, ci
wi o dezamqgire fayq de valorile
propovqduite de el: bunqtatea intrinsecq
a omului, posibilitatea unei conwtiinye
iluminate autosuficiente wi mai ales
credinya ‘ntr-un evoluyionism social wi
personal inspirat de teoria lui Dar[in.
Pericolul este acum ca prqbuwirea
credinyei ‘n aceste valori sq ducq la
o formq de pragmatism materialist,
la nihilism sau la un post modernism
libertin wi doar aparent eliberator.
“nwelarea cu crewtinismul nu trebuie
‘nlocuitq cu alte forme de ‘nwelare.
Imitayia de crewtinism nu trebuie
sq producq o prqbuwire a credinyei , ci
o reorientare a ei spre singura sursq
cu adevqrat demnq de ea: Dumnezeu
‘nsuwi wi Isus Christos.
21
 Perspective profetice

teoria statului islamic, care avea sq

influenyeze nenumqrayi islamiwti
wi constituie wi astqzi un punct de
referinyq pentru organizayii de tipul
aceleia conduse de Osama Bin Laden.
Teoria lui ~utb pleacq de la o
apreciere extrem de controversatq
wi radicalq, aceea cq societatea
egipteanq a momentului era ‘n
Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, aceeawi stare ca peninsula Arabicq
‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale ‘nainte de apariyia Profetului
care prevestesc apropierea venirii Domnului. Mahomed, adicq starea de barbarie,
Site-ul se numewte <|oinonia> wi poate fi accesat la adresa: ‘n limba arabq >jahilia>. Said ~utb
http://[[[.\house.org/strategictrends/ considerq cq musulmanii din epoca
Vom prelua aici articole pe care le socotim de interes general nayionalismelor ignorq Islamul, la
pentru noi toyi. fel ca pqgknii din perioada Jahiliei.
Ei venereazq idoli moderni precum:
nayiunea, partidul, socialismul, etc.
1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:22
El declanweazq astfel o revoluyie
2. Pericolul Islamic Dan. 11 culturalq. Cqryile sale: <La umbra
3. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 21 |oranului>, <Semnale>, <Ce-i de
4. Invazia lui Magog Ezech 38, 39 fqcut?> cheamq la apariyia unei
5. Apariyia superstatului european Dan. 2:7 <noi generayii coranice>, care sq
6. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 19 construiascq o nouq comunitate
7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8 islamicq, pe ruinele nayionalismului.
8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18 La fel ca profetul Mahomed
cu 1300 de ani ‘nainte, Said ~utb
9. Guvernul mondial Apoc. 13
denunyq corupyia wi decadenya
10. Rolul Americii 2 Cron 7:14 societqyii ‘n mijlocul cqreia trqiewte.

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica ~utb - un admirator dezamqgit
specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se
‘ncadreazq.
al Occidentului
Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge <Omenirea trqiewte azi ca ‘ntr-un
‘mpreunq studiile acestui om de excepyie. imens bordel. E suficient sq te uiyi
‘n presq, la filme, parade ale modei,
concursuri de frumuseye, sqli de bal,
baruri wi stayii de radio; sau sq observi
Said ~utb: primul Acest radicalism islamic modern gesturile libidinoase, goliciunea sau
nu a apqrut pe un teren gol, ci aluziile din literaturq, artq wi mass
fundamentalist islamic modern
a prins contur ‘n cu mai bine de media.>
A devenit un lucru obiwnuit sq jumqtate de secol ‘n urmq, ‘n Egipt. <Dacq mai adaugi wi camqta care

2
spui cq atacurile din 11 septembrie
2001 de la Ne[ }or\ wi {ashington,
care au dus la moartea a 3.000
de oameni, au fost comandate
de Osama Bin Laden wi duse la
‘ndeplinire de acoliyi ai tenebroasei
organizayii Al ~aeda.
Atacurile, au schimbat practic
cursul istoriei.
Ele au fost ‘ndreptate ‘mpotriva
simbolului decadenyei lumii
occidentale de vkrful de lance al
islamismului celui mai radical.
Societatea musulmanq a
secolului XX
Egiptul anilor 1940 - 1950 era o
societate ‘n efervescenyq. Influenya
colonialq britanicq era ‘n declin, iar
‘n 1952 puterea a fost preluatq de
colonelul nayionalist arab Gamal Abd
el Nasser, care a abolit monarhia wi
firava democrayie egipteanq.
“n acelawi timp, un mqrunt
funcyionar al Ministerului Educayiei,
Said ~utb, ‘ncepea sq schiyeze
provoacq lqcomia pentru bani a
oamenilor wi dq nawtere la metode
infame de acumulare a bogqyiei,
care se adaugq fraudei, ‘nwelqtoriei
wi wantajului, ascunse sub forma
legii>, descria el societatea egipteanq
contemporanq. Nqscut ‘n Egiptul
superior, ‘n anul 1906, Said ~utb
‘nvqyase |oranul pe dinafarq la zece
ani. “n tinereye a fost un admirator
al Occidentului. Colonialismul
britanic wi francez, precum wi apariyia
statului Israel, sprijinit de Occident
i-au zdruncinat opiniile. Momentul

22 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006

decisiv l-a constituit o cqlqtorie ‘n
Statele Unite la sfkrwitul anilor 1940,
unde a fost oripilat de materialismul
societqyii americane.
Conflictul cu Nasser s-a
terminat pentru ~utb ‘n wtreang
Scrierile sale l-au adus repede
‘n conflict cu Nasser, care vedea ‘n
islamismul radical un pericol pentru
nayionalismul arab wi socialismul pe
care vroia sq-l aplice ‘n Egipt.
Islamul este religia unei singure
comunitqyi: <umma> tuturor
musulmanilor, indiferent de etnie, iar
~utb era extrem de critic la adresa
fragmentqrii lumii musulmane, pe
criteriul nayional.
Nasser nu tolera nici un fel de
opoziyie wi l-a aruncat ‘n puwcqrie ‘n
1954 pe ~utb wi pe alyi membri ai
organizayiei Frqyia Musulmanq, din
care fqcea parte teoreticianul.
Acolo, ruptura sa cu societatea
egipteanq a fost definitivq.
Said ~utb a elaborat wi o teorie
a acyiunii de trecere la o societate
islamistq. Primul pas era >ta\fir>
excomunicarea ‘ntregii societqyi,
acuzatq practic de apostazie, care
constituie ‘n islam un pqcat capital.
Trebuie precizat faptul cq Islamul
nu recunoawte separayia dintre
religie wi stat, legea divinq waria,
este atotcuprinzqtoare, iar |oranul
reprezintq adevqrul absolut wi
imuabil. Ca atare, legea omeneascq
nu are nici o valabilitate ‘n faya celei
revelate de Dumnezeu profetului
Mahomed. Dupq excomunicare,
pasul urmqtor prescris de ~utb ‘n
drumul spre o societate islamicq este
dupq modelul profetului, emigrarea
sau Hijra. “n septembrie 622 dupq
Christos, Mahomed s-a refugiat
din Mecca pqgknq, unde viaya ‘i
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
era ‘n primejdie, la Medina, unde
a ‘ntemeiat >umma> comunitatea
credinciowilor.
Avea sq revinq dupq 8 ani la
Mecca, oraw care i se va ‘nchina fqrq
luptq, consacrknd victoria definitivq
a Islamului ‘n peninsula Arabicq
wi ‘nceputul unei epoci de glorie a
Islamului care avea sq dureze o mie
de ani.
Said ~utb nu a trqit ‘nsq ca sq
‘wi vadq visul realizat. “n 1966 dupq
o scurtq perioadq de libertate el a
fost rearestat la ordinul lui Nasser,
judecat, condamnat la moarte wi
spknzurat.
A]man al Za[ahiri, strategul Al
~aeda, discipolul lui ~utb
Dar teoria statului islamic nu
a dispqrut o datq cu moartea lui
~utb. Au existat ‘n Egipt tentative de
punere a ei ‘n practicq.
“n 1977 {u\ri Mustafa,
care predica Hijra wi Ta\fir -
excomunicarea - a condus o miwcare
extremistq care a sfkrwit prin
luarea unui ostatec din rkndurile
demnitarilor, ulterior executat,
miwcare ‘nqbuwitq ‘n sknge de
urmawul lui Nasser, An[ar el Sadat.
Acelawi Sadat care avea sq
plqteascq cu viaya ‘n 1981, asasinat
de o conspirayie islamistq care
acyiona ‘n numele teoriei lui ~utb.
Şi aceastq miwcare a ewuat, ca
dovadq cq urmawul lui Saddat,
Hosni Mubara\ este wi azi prewedinte
al Egiptului. Unul dintre cei
condamnayi la ‘nchisoare atunci,
‘n urma complotului ‘mpotriva lui
Saddat, a fost medicul A]man al
Za[ahiri. Dintr-o distinsq familie
de intelectuali, A]man al Za[ahiri
a devenit un adept al lui Said ~utb,
mai ales dupq contactul squ cu
fratele acestuia Mohamed ~utb,
profesor de religie islamicq ‘n Arabia
Sauditq.
“n anii optzeci A]man al Za[ahiri
s-a dus la Pesha[ar, ‘n Pa\istan,
unde se adunau toyi aceia care
vroiau sq lupte ‘mpotriva trupelor
sovietice de ocupayie din Afganistan.
Acolo l-a cunoscut pe tknqrul Osama
Bin Laden, venit wi el sq lupte ‘n
>jihad> - rqzboiul sfknt ‘mpotriva
infidelilor comuniwti.
A]man al Za[ahiri avea sq
devinq sfetnicul principal al lui
Osama Bin Laden wi de fapt creierul
organizayiei Al ~aeda; o organizayie
care reia integral principala tezq a lui
~utb wi anume cq Islamul este yinta
unei conspirayii universale din care
fac parte crewtinii, evreii, sioniwtii,
pqgknii wi ateii.
“ncercqri de aplicare ‘n practicq
a teoriei lui Said ~utb au existat
‘n mai multe yqri musulmane, dar
nicqieri teoria nu a fost deformatq wi
dusq la extrem ca ‘n Afghanistan sub
Miwcarea Taliban, ‘n timpul scurtei
perioade ‘n care s-au aflat la putere
din 1994 pknq ‘n 2001.
23

<Pentru acest trio
de romkni, fotbalul
este mai mult deckt
un sport>
Sub acest titlu, Bianca Oros a
publicat ‘n ediyia din 10 Noiembrie
2005 a ziarului <The Chimes> din La
Mirada, California, urmqtorul articol:
Ce au ‘n comun la Biola o minge
de fotbal, trei bqieyi wi cultura
romkneascq ? Toate sunt o foarte
importantq componentq a echipei de
fotbal <Eagles> a Universitqyii.
Andre[ Sarega, Cristian Rus wi
Marius Rus nu sunt de mult timp
jucqtori ai <vulturilor>. Sarega este
‘n anul ‘ntki, Marius a venit ‘n anul
acesta prin transfer, iar Cristian
este ‘n cel de al doilea sezon cu
echipa. Toyi trei wi-au pus ‘nsq foarte
accentuat amprenta asupra jocului.
Dewi cel mai ‘n vkrstq este doar de
23 de ani, experienya lor comunq ‘n
fotbal ‘nsumeazq 41 de ani.
Dincolo de a fi coechipieri, cei trei
au mult mai multe lucruri ‘n comun.
Cristian wi Marius sunt frayi wi sunt
‘mpreunq foarte buni prieteni cu
Sarega. S-au cunoscut wi ‘mprietenit
la ‘ntklnirile bisericilor Romkne,
unde pqrinyii lor se cunowteau deja wi
‘mpqrtqweau pasiunea pentru jocul cu
balonul rotund.
Chiar dacq sunt toyi trei romkni,
bqieyii au povewti diferite. Sarega s-a
nqscut ‘n Los Angeles Count] ‘n timp
ce frayii Rus s-au nqscut ‘n Romknia
wi au emigrat aici abia ‘n decembrie
1999.
Pentru romkni, pasiunea pentru
fotbal este ‘n sknge. Sarega a ‘nceput
fotbalul de competiyie pe cknd era de
5 ani. Pe la vkrsta de 3 ani juca deja
fotbal cu tatql squ wi cu prietenii mai
24 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
mari. Wi bqieyii Rus
au jucat fotbal de
cknd se wtiu wi au
luat primele lecyii
de la tatql lor. <Am
‘nceput serios pe la
9 ani. Toatq lumea
juca, awa cq am vrut
sq vqd wi eu cum
este>.
Sarega
mqrturisewte cq,
pe lkngq tatql squ,
a fost atras spre
competiyii de unul din marii jucqtori
profesioniwti ai Romkniei, George
Hagi. <”mi place fotbalul pentru cq
‘mi dq ocazia sq mq exprim prin ceea
ce fac. Aici poyi sq dai tot ce ai ca sq-yi
atingi scopul, care este ‘ntotdeauna
victoria.>
“nainte de a juca la Biola, Marius
wi Cristian au avut evoluyii strqlucite
la Fullerton Junior College. Sarega
a evoluat la La Mirada High, la
{est Coast Soccer wi chiar a fqcut
ceva antrenamente la una din
marile echipe ale Romkniei, Dinamo
Bucurewti.
“n California de Sud, cei trei bqieyi
au ckwtigat ckteva premii wi distincyii.
Printre ele, Cristian a fost doi ani
la rknd <atacantul anului>, a fost
selecyionat ‘n First Team-All Empire
league, MVP wi cel mai bun atacant la
Loara High School ‘n Anaheim. Cel
mai recent, el a fost votat ‘n echipa
reprezentativq a Californiei, Golden
State Athletic Conference (GSAC).
“n liceu, Marius a obyinut de douq
ori, 2001 wi 2003, titlul de cel mai
bun apqrqtor, a fost MVP ‘n 2002 wi
2003, wi iarqwi cel mai bun apqrqtor
‘n 2004. Dewi mai tknqr, Andre[
a colecyionat wi el o sumedenie de
trofee, printre care <jucqtorul anului>
decernat de ziarul <Long Beach Press
Telegraph>, MVP ‘n divizia ‘n care a
jucat, a fost selecyionat ‘n echipa First
Team All-CIF wi chiar o distincyie ‘n
cadrul unui turneu ‘n Danemarca,
<Cramponul de Aur>.
La vkrsta lor (Andre[ 18, Marius
21 wi Cristian 23) bqieyii sperq sq
joace fotbal profesionist. La sfkrwitul
sezonului, Andre[ plqnuiewte sq se
ducq iar ‘n Romknia wi sq joace pentru
Dinamo. Visul lui ar fi sq joace pentru
clubul spaniol F. C. Barcelona.
Wi Cristian wi Marius ar dori sq
treacq la profesionism, dar dacq nu
vor putea, Cristian va deveni profesor
de sport wi antrenor de fotbal, ‘n timp
ce Marius se pregqtewte sq practice
terapia fizicq.
Energia celor trei tineri nu
izvorqwte numai din fotbal, ci wi din
credinya lor ‘n Dumnezeu. Cknd
pomenewte despre visul squ de a
juca la Barcelona, Andre[ spune
cq fotbalul este mai mult deckt un
sport. <Vreau sq folosesc talentul pe
care ‘l am la fotbal pentru gloria lui
Dumnezeu>, spune el. Cristian Rus a
fost golgeterul echipei cu 11 goluri wi
15 pase decisive, iar Sarega a avut 8
goluri wi 3 pase decisive.
(“n imagine: cei trei jucqtori romkni
‘mpreunq cu <galeria> de suporteri de la
bisericile romkne baptiste din Los Angeles.)

Dialoguri cu Bill] Graham
Din cauza afacerilor, soyul meu
lipsewte de acasq cea mai mare parte
a timpului. Mq sfqtuiyi sq-mi aranjez
o viayq ’n care fericirea mea sq nu
atkrne de el? “n aceastq situayie,
am voie sq ’ntreyin prietenii cu alyi
bqrbayi?
La cqsqtorie, ai promis soyului
tqu cq-i vei rqmkne credincioasq,
indiferent de condiyii. Se pare cq
acum ai ajuns sq regreyi legqmkntul
pe care l-ai fqcut.
Este uimitor sq vezi ckt de mult
poate schimba optica crewtinq
aspectul unor astfel de situayii.
Pentru un crewtin, cqsqtoria este
o unire prin care nu douq, ci trei
persoane se unesc wi devin <una>.
Aceste trei persoane sunt: soyul,
soyia wi Isus Christos. Cei doi soyi
‘i aparyin, ’n primul rknd, lui Isus
Christos wi numai dupq aceea ’wi
aparyin unul altuia. Aceste relayii
sunt singurele ’n stare sq asigure
fericirea ’n familie.
Din pqcate, se pare cq, pknq
acum, fericirea ta a depins numai
de soyul tqu. “n lipsa lui, te gkndewti
acum sq gqsewti un altul care sq-i yinq
locul. Te asigur ’nsq cq toate acestea
nu-yi vor aduce deckt necazuri.
Te sfqtuiesc sq nu-L mai ignori
pe Domnul Isus Christos. Cautq sq-L
faci pqrtaw vieyii tale wi construiewte-
yi ’mpreunq cu El proiectele de
viitor. Biblia spune: <Domnul sq-yi
fie desfqtarea wi El ’yi va da tot ce-yi
dorewte inima> (Ps. 37:4).
Wi ’ncq ceva: dacq ai cunoscut mai
dinainte meseria actualului tqu soy wi
dacq ai fqcut totuwi pasul cununiei,
a venit vremea acum sq-yi pui
dragostea wi credinciowia la ’ncercare.
Mitologia greacq povestewte despre
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
Penelopa, o soyie care a rezistat
tuturor presiunilor rudeniilor de a o
recqsqtori, nqdqjduind pknq la capqt
cq soyul ei, Ulise, se va ’ntoarce, ’ntr-
un tkrziu, viu de pe ckmpul de luptq.
Ai stat de vorbq vreodatq cu soyul
tqu despre aceastq problemq?
Eu vq sugerez trei lucruri:
- vorbewte mai ’ntki deschis cu
soyul tqu despre impasul ’n care te
afli.
- rugayi-vq amkndoi ’mpreunq wi
cereyi Domnului o rezolvare fericitq.
Nici nu-yi ’nchipui ce putere mare are
rugqciunea sincerq!
- ’n sfkrwit, este cazul sq-yi dai
seama cq dorinya ta de a ’ntreyine
’n absenya soyului tqu o relayie de
prietenie cu o altq persoanq de
sex opus nu se va putea lipsi de o
oarecare dozq de intimitate ale cqrei
efecte nedorite nici nu le poyi bqnui
acum.
De curknd, fiul nostru manifestq
un spirit foarte critic fayq de
lucrurile privitoare la credinya
noastrq. L-am ’nvqyat ’ntotdeauna
adevqrul wi pknq acum a acceptat
totul fqrq sq comenteze. Oare am
grewit undeva fayq de el, de a ajuns
sq punq ’n discuyie lucrurile pe care
altqdatq le credea din toatq inima?
Criticile nu ’nseamnq neapqrat
necredinyq. Bqiatul vostru se aflq
acum la vkrsta la care nu-wi mai
poate baza convingerile pe <ceea ce
cred pqrinyii>.
El are nevoie de convingeri
personale. Veyi constata ’n curknd cq
’n strqfundul inimii lui, el dorewte sq
ajungq la convingerea cq tot ceea ce
l-ayi ’nvqyat este adevqrat. De fapt,
Rqspunsul meu
el dorewte sq-wi consolideze credinya
nu sq wi-o piardq. Vrea sq afle cum
ayi crezut ’n Dumnezeu wi cum de ayi
ajuns sq vq puneyi toatq ’ncrederea
’n Domnul Isus. Ayi avea mult mai
multe motive sq vq ’ngrijorayi dacq
fiul vostru ar fi devenit, dintr-o datq,
refractar wi indiferent. Pregqtiyi-vq
sq stayi ’n faya ’ntrebqrilor lui. Biblia
spune: <Sfinyiyi ’n inimile voastre
pe Christos ca Domn. Fiyi totdeauna
gata sq rqspundeyi oricui vq cere
socotealq de nqdejdea care este ’n
voi> (1 Petru 3:15).
Credeyi cq a consuma bquturi
alcoolice este un lucru rqu?
Fqrq nici o ’ndoialq, consumarea
alcoolului este un lucru dqunqtor.
“n orice oraw pe care l-am vizitat,
am ’ntklnit oameni care-mi cereau sq
mq rog fie pentru un soy, fie pentru
o soyie, fie pentru un copil care
deven¬ise alcoolic. Poate cq astqzi yi
se pare cq ai o deplinq stqpknire de
sine, dar dacq vei continua sq bei, ce
vei face cknd vei fi la un necaz sau
’ntr-o mare decepyie?
Ai, deasemenea, o oarecare
rqspundere wi fayq de prietenii tqi.
Pilda pe care le-o dai ’i poate face sq
alunece ’ntr-o patimq nestqpknitq.
Fqrq ’ndoialq cq vei fii vinovat, dacq
’i vei ’ndemna sq apuce pe un drum
care duce spre ruinq.
Corpul nostru este un adevqrat
templu pentru suflet wi trebuie sq-l
tratqm cu un deosebit respect. Biblia
spune: <Deci fie cq mkncayi, fie cq
beyi, fie cq faceyi altceva, sq faceyi
totul pentru slava lui Dumnezeu>
(1 Cor. 10:31), iar aceasta este o
poruncq pe care nici un crewtin nu
trebuie s-o ignore.
25
 Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc
De ce existq Crqciunul?
Era odatq un om care nu credea
‘n Dumnezeu, wi nu ezita sq spunq
wi altora ce simyea el ‘n legqturq cu
religia wi sqrbqtorile crewtine, cum ar
fi Crqciunul. Soyia lui, totuwi, credea,
wi ea wi-a crescut copiii sq aibq, de
asemeni, credinyq ‘n Dumnezeu wi
‘n Isus, ‘n ciuda comentariilor lui
negative wi ‘mpotrivitoare.
“ntr-un Ajun al Crqciunului
‘ncqrcat de zqpadq, soyia lui wi-a luat
copiii la un serviciu crewtin ‘n satul ‘n
care locuiau. L-a invitat wi pe el, dar a
refuzat:
<Povestea asta n-are nici un sens!>
a spus el. <De ce Dumnezeu s-ar fi
smerit atkt pe Sine ca sq vinq pe
pqmknt ca wi om? Este ridicol!>
Awa cq ea wi copiii au plecat wi el a
rqmas acasq. Puyin mai tkrziu, vkntul
a ‘nceput sq batq mai tare wi zqpada
a ‘nceput sq fie viscolitq. “n timp ce
bqrbatul se uita afarq pe fereastrq,
tot ce vedea era o furtunq de zqpadq.
S-a awezat sq se relaxeze ‘nainte de a
aprinde focul pentru noapte. Atunci
a auzit un pocnet puternic. Ceva a
lovit fereastra. Apoi ‘ncq un pocnet.
S-a uitat afarq, dar nu a putut sq vadq
mai mult de ckteva urme de picior.
Cknd vkntul s-a liniwtit putin, el s-a
aventurat afarq sq vadq ce a putut lovi
fereastra. “n ckmpul de lkngq casa lui
el a vqzut un stol de gkwte sqlbatice.
Se pqrea cq ele zburau spre sud
pentru perioada de iarnq cknd au fost
prinse de viscol wi nu au mai putut
‘nainta. Ele s-au pierdut wi au ewuat
la ferma lui, fqrq mkncare wi adqpost.
Ele tocmai ‘wi miwcau aripile wi zburau
‘n jurul terenului ‘n cercuri mici,
orbite wi fqrq nici un scop. Ckteva din
ele se pare cq s-au izbit de geam.
Bqrbatul a simyit milq pentru
gkwte wi a vrut sq le ajute. <Ferma ar
fi un loc grozav pentru ele sq stea>,
s-a gkndit el. <Este cqlduroasq wi
sigurq; cu siguranyq ele ar putea sq-
wi petreacq noaptea aici wi sq awtepte
sfkrwitul furtunii.>
Awa cq el a mers pknq la fermq
wi a deschis larg uwile, apoi se uita wi
awtepta, sperknd cq ele vor observa
26 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
hambarul deschis wi vor intra.
Dar gkwtele doar dqdeau din aripi
‘nvkrtindu-se fqrq nici un scop wi se
pqrea cq nu au observat ferma wi nici
cq wi-au dat seama ce ar ‘nsemna ea
pentru ele.
Bqrbatul a ‘ncercat sq le atragq
atenyia, dar se pqrea cq a reuwit
doar sq le sperie wi ele s-au mutat
mai departe. El a intrat ‘n casq wi a
iewit apoi cu ceva pkine, a rupt-o wi
a fqcut o dkrq de fkrkmituri care sq
le conducq spre fermq. Dar ele tot
nu au ‘nyeles. Acum el a ‘nceput sq
fie frustat. S-a dus ‘n spatele lor wi a
‘ncercat sq le fugqreascq spre fermq,
dar ele au devenit mai speriate wi s-au
rqspkndit ‘n toate direcyiile, numai
spre fermq nu. Nimic din ce a fqcut
nu le-a determinat pe gkwte sq intre
‘n fermq unde le-ar fi fost cald wi ar
fi fost ‘n sigurantq. <De ce nu mq
urmeazq?!> a exclamat bqrbatul. <Nu
pot sq vadq cq acesta este singurul
loc unde ele ar putea supravieyui
furtunii?> El s-a gkndit un moment wi
a realizat cq ele pur wi simplu nu vor
urma un om.
<Doar dacq aw fi gknsac, aw putea
sq le salvez>, a spus el tare.
Atunci i-a venit ideea. A intrat ‘n
fermq, a scos una din propriile lui
gkwte wi a purtat-o ‘n brayele sale pknq
a ajuns ‘n spatele stolului de gkwte
sqlbatice.
Apoi i-a dat drumul. Gksca lui a
zburat printre celelalte direct ‘n fermq
wi, una ckte una, celelalte gkwte au
urmat-o spre acel loc sigur.
Bqrbatul a rqmas tqcut pentru
un moment ‘n timp ce cuvintele pe
care le-a spus cu ckteva minute mai
devreme i-au revenit ‘n minte: <Doar
dacq aw fi gknsac, atunci le-aw putea
salva!> Apoi s-a gkndit la ceea ce i-a
spus soyiei mai devreme: <De ce s-ar
fi smerit Dumnezeu atkt pe Sine ca sq
vinq pe Pqmknt wi sq trqiascq om? E
ridicol!>
Dintr-o datq, totul a avut sens.
Aceasta e ceea ce a fqcut Dumnezeu.
Noi am fost ca wi gkwtele – orbi,
pierduyi, distruwi. Dumnezeu L-a lqsat
pe Fiul Squ sq devinq ca noi pentru
ca sq ne arate calea wi sq ne salveze.
<Aceasta este adevqrata ‘nsemnqtate a
Crqciunului>, wi-a dat el seama.
“n timp ce viscolul se potolea,
sufletul lui a devenit liniwtit wi medita
la acest minunat gknd. Dintr-o
datq wi-a dat seama ce reprezenta
Crqciunul, de ce a venit Christos.
Ani de ‘ndoialq wi necredinyq au
dispqrut ca wi furtuna trecqtoare,
s-a plecat pe genunchi ‘n zqpadq wi a
rostit prima rugqciune din viaya lui:
<Mulyumesc, Doamne, cq ai luat
chip de om wi ai venit sq mq scoyi din
furtunq!>
Maxime
Crqciunul a ‘nceput ‘n inima lui
Dumnezeu wi nu este complet deckt
atunci cknd pqtrunde wi ‘n inima
omului.
Barbara wi-a ’ncheiat discursul
cu aceastq afirmayie profundq:
<Crqciunul nu este doar un eveniment
al istoriei sacre, ci wi o wansq pentru
un viitor divin bazat pe o ordine
spiritualq nouq. Aceastq istorie nouq
poate ’ncepe pentru tine chiar acum.>
Dumnezeu a wocat lumea cu un
copil, nu cu o catastrofq.

Bisericq in Israel
Cu ocazia sqpqturilor efectuate
pe terenul aparyinknd ‘nchisorii
Meghido, ‘n vederea construirii unei
noi anexe, au fost descoperite, dupq
toate probabilitqyile, ruinele celei mai
vechi biserici din lume. Acesta este
rezultatul primelor cercetqri efectuate
de arheologii wi specialiwtii din cadrul
Autoritqyii Antichitqyilor din Israel. Se
pare cq aceastq bisericq dateazq din
perioada romanq ‘n care crewtinismul
era interzis ca religie.
Una dintre cele mai senzayionale
descoperiri evidenyiazq existenya
unui ritual crewtin total diferit de cel
cunoscut astqzi, ceea ce confirmq
denaturarea simplitqyii de rit dupq
oficializarea romanq a crewtinismului.
Potrivit acestui ritual necunoscut
pknq acum, ‘n locul altarului se afla
o simplq masq la care aveau loc
mese rituale, dupq modelul Cinei cea
de tainq la care a participat Isus wi
‘nvqyqceii sqi.
Interesant este faptul cq aceastq
descoperire arheologicq a avut loc la
Meggido (cam la jumqtate drumului
dintre Ierusalim wi Galileea) al cqrui
destin se pare cq este sq devinq un
ckmp de bqtqlie, deoarece Biblia
amplaseazq ultima mare confruntare
a lumii aici.
Cartea Revelayiei ne spune cq ‘n
final foryele binelui vor ‘nvinge rqul
pentru totdeauna la Armaggedon
- acest nume vine de la denumirea
ebraicq Har Meggido, <Dealul
Meggido>.
“n timpul sqpqturilor a fost
descoperitq o pardosealq din mozaic
pe care se aflq trei inscripyii ‘n limba
greacq, limba oficialq din acea
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
perioadq, forme geometrice wi un
medalion pe care sunt desenayi pewti.
Inscripyia nordicq este dedicata
unui ofiyer din armata romanq care
a donat bani pentru construirea
pardoselii. Inscripyia esticq este
dedicata memoriei a patru femei:
Primilia, |iria\a, Dorothea wi |arsta.
Cea de a treia inscripyie, aflatq ‘n
partea de vest a pardoselii amintewte
de o femeie cu numele de Acfatos,
<iubitoare de Dumnezeu>, care,
stq scris <a donat aceastq masq ‘n
memoria lui Isus Cristos>.
Fotografii ale acestor inscripyii au
fost trimise doctorului Lea Digani de
la Universitatea Ebraicq, specialistq ‘n
inscripyii antice.
Doamna Digani a declarat cq a fost
foarte miratq la vederea inscripyiilor.
<Mi s-a spus cq ar fi vorba de
inscripyii bizantine dar aceste
inscripyii mi se par cq dateazq dintr-
o perioadq mult mai ‘naintatq deckt
tot ceea ce am vqzut pknq astqzi din
perioada bizantinq. Ele par sq provinq
din secolul III sau ‘nceputul secolului
IV-lea e.n.> Curqyarea obiectelor de
ceramicq descoperite la faya locului
a ‘ntqrit afirmayia specialistei, dar
numai dupq ce sqpqtorii vor ajunge
sub pardosealq se va putea stabili
vechimea inscripyiilor.
Pknq acum se wtie cq ritualul
crewtin ‘n biserici, care se bazeazq pe
Cina cea de tainq, se desfqwoarq ‘n
jurul altarului.
Cu toate acestea, inscripyia recent
descoperitq ‘ntqrewte posibilitatea
ca la ‘nceputul crewtinismului,
practicanyii sq fi stat la o masq simplq,
ca wi Isus wi ‘nvqyqceii sqi la Cina cea
de tainq. De menyionat cq aceastq
construcyie este simplq wi nu conyine
componentele de bazq ale unei
biserici wi nici nu este orientatq spre
rqsqrit. <Nu wtiu dacq poate fi numitq
aceastq construcyie bisericq>, susyine
dr. Disgani.
“n cadrul sqpqturilor efectuate ‘n
partea superioarq a site-ului ‘nchisorii
de la Meghido au mai fost descoperite
case wi o serie de facilitqyi datknd din
perioada bizantinq, secolele IV-VI e.n.
Au fost descoperite de asemenea
vestigii din perioada romanq. “n
Wtiri de pretutindeni
plus, a fost evidenyiatq wi o baie
ritualq evreiascq (mi\ve) din
perioada romanq. Aceasta valideazq
practicarea botezului la adulyi.
Cercetqrile au dovedit cq ‘n
perioada bizantinq, peste aceastq baie
ritualq s-au ridicat clqdiri wi s-au pus
pardoseli.
Nashville
O duminicq aurie de toamnq va
rqmkne pentru totdeauna ‘ntipqritq
‘n memoria a patru tineri din
Nashville, TN, ca fiind sqrbqtoarea
unicq a botezului lor. “n data de 16
octombrie 2005 Sarai Gal-Chis, Mi\e
Maralescu, Johnn] Moga si Steven
|e] au mqrturisit public cq Isus
Cristos este Domnul wi Mkntuitorul
lor, identifickndu-se cu moartea wi
‘nvierea Lui ‘n apa botezului.
Dupq programul copiilor wi al
tinerilor, Cuvkntul lui Dumnezeu a
fost vestit de fratele Teodor Balta,
pqstor ‘n comunitatea de Arad, ‘n
localitatea Covqskny, Romania wi
de fratele Jim Cross, pqstor al First
Baptist Church of Donelson. Actul
botezului a fost oficiat de fratele
Ciprian Balta, pqstorul Bisericii
Romkne Baptiste din Nashville. Celor
patru le dorim sq lupte lupta cea bunq
wi sq isprqveascq cu cinste alergarea,
pqzind credinya, pentru a primi
cununa neprihqnirii.
,,Cqci, dacq este cineva ‘n Christos,
este o fqpturq nouq. Cele vechi s-au
dus: iatq cq toate lucrurile s-au fqcut
noi.>
27

Sfknt sau warlatan
De wase luni, un puwti indian
mediteazq neclintit sub un copac. Mii
de pelerini ‘nfruntq jungla densq din
sudul Nepalului pentru a se prosterna
la picioarele unui adolescent de 15
ani, considerat a fi o re’ncarnare a lui
Buddha. Credinciowii susyin ca Ram
Bomjon, care mediteazq ‘n tqcere sub
un copac, nu a mai mkncat sau bqut
nimic de cknd s-a awezat ‘n acel loc, ‘n
urmq cu wase luni.
Unii martori afirmq cq ar fi observat
o luminq emanknd din zona frunyii
bqiatului. „Aratq ca wi cknd pui o
sursq de luminq sub podul palmei>,
povestewte Te\ Bahadur Lama, un
membru al comitetului care se ocupq
de primirea vizitatorilor veniyi din
India wi Nepal.
Fotografii ale lui Ram Bomjon, care
pot fi cumpqrate la preyul de 5 rupii
de la altarul squ improvizat, sunt
tratate ca niwte adevqrate icoane ‘n
regiune. Pknq acum nu existq nici cel
mai mic zvon cq „micul Buddha> wi-ar
fi ‘ntrerupt postul sau s-ar fi miwcat
din poziyia sa, chiar wi pentru a se
uwura.
Popularitatea enormq de care se
bucurq fenomenul se datoreazq
wi faptului cq seamqnq izbitor cu
un episod din viaya lui Buddha,
care, se spune, a atins momentul
iluminqrii la finalul a 49 de zile
28 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
de meditayie solitarq sub ramurile
unui ficus. Mama lui Ram, pe care
o cheamq Ma]a Devi, exact ca pe
mama lui Buddha, admite cq-i este
teamq pentru viaya fiului, ‘nsq se
‘mbqrbqteazq singurq: „Divinitatea
l-a dus ‘n pqdure wi am credinya cq
atotputernicul ‘l va hrqni>. „A slqbit,
‘n mod clar. “nainte de rqsqrit e foarte
palid, ca wi cknd nu mai are sknge ‘n
el, ‘nsq dupq primele raze de soare
devine din ce ‘n ce mai strqlucitor>,
mai spune femeia.
Fervoarea pelerinilor a crescut
spectaculos sqptqmkna trecutq,
dupq ce Ram a fost muwcat de
un warpe. “n jurul squ a fost
ridicatq o draperie, care, dupq
cinci zile, s-a dat la o parte,
iar adolescentul a vorbit:
„Spuneyi-le oamenilor sq nu-
mi mai spunq Buddha. Nu am
energia lui Buddha. Sunt la
nivelul de rinpoche (o divinitate
inferioarq)>. „M-a muwcat un
warpe, dar n-am nevoie de
tratament. Am nevoie de wase
ani de meditayie profundq>, a
‘ncheiat el.
Botez la Betania
Biserica Betania din Los Angeles a
avut bucuria sq celebreze duminicq,
20 octombrie 2005, intrarea ‘n
familia lui Dumnezeu a unui grup
de cinci tineri, care au fost botezayi
de pqstorul bisericii, Liviu Yiplea. La
sqrbqtoarea aceasta a fost invitat wi
pqstorul Nelu Brisc din Portland, care
a ‘mpqrtqwit cuvkntul lui Dumnezeu
cu multq cqldurq wi pasiune. Pqstorul
Liviu Yiplea a avut bucuria sq-wi
boteze pe fiul cel mai mare, Titus.
Poza: (de la stknga la dreapta)
Cristian Rayq - pqstor asistent Betania,
Jerem] Stquceanu, Titus Yiplea,
Liviu Yiplea - pqstor Betania, Oana
Sigheartqu, Tara Rqdulescu, Oana
Olariu, Moise Filipescu - diacon
Betania, Nelu Brisc - Pqstor Portland.
China
Participarea lui George {. Bush
la slujba de duminicq ‘ntr-o bisericq
din China ‘ntqrewte simbolic mesajul
squ din discuyiile cu prewedintele Hu
Jintao: <E important ca libertqyile
sociale, politice wi religioase sq
creascq ‘n China>.
<Domnul sq-i binecuvinteze pe
crewtinii din China>, nota George
{. Bush ‘n cartea de oaspeyi a
Bisericii Gang[ashi, una dintre cele
cinci lqcawuri de cult protestante
recunoscute oficial de Beijing.
<Speranya mea e cq guvernul chinez
nu se va teme de crewtinii care se
strkng sq se roage ‘mpreunq>, a
declarat Bush reporterilor Reuters, la
iewirea din bisericq. “n acest timp, cel
puyin 30 de oameni care doreau sq i
se plkngq prewedintelui american erau
arestayi ‘n faya bisericii.
Vizita prewedintelui american
are loc la nici douq sqptqmkni de la
condamnarea la trei ani de ‘nchisoare
a pastorului Cai Zhuohua, acuzat
de tipqrirea Bibliei fqrq a obyine
permisiunea guvernului chinez.
Oficial, libertatea credinyei e
cuprinsq ‘n constituyia chinezq, ‘nsq
Biserica Catolicq este interzisq. Cele
aproape 80 de milioane de crewtini
din China au de ales ‘ntre a merge
la cele cinci biserici protestante
patronate de stat sau a se ‘ntklni
pe ascuns ‘n case particulare
transformate ‘n lqcawuri de cult.
 Anul Nou
Din cirewul vewniciei
S-a mai scuturat o floare
Dupq ce-a visat sub lunq
Dupq ce-a surks sub soare.
Wi-n clipita-n care floarea
A cqzut pierind ‘n vknt,
Ckte visuri ne’mplinite,
Ckte doruri nu s-au frknt!
Dar ‘n locul celei duse,
Altq floare vine acum,
Sufletul sq ni-l ‘mbete
Cu nemaigustat parfum.
Wi cum primqvara codrul
Muguri mii desface-n rouq,
Floarea nouq ne aduce
Muguri de nqdejde nouq.
“mbrqcayi al vostru suflet
“n vewmknt de sqrbqtoare
Wi primiyi cu imn de slavq
Noua vewniciei floare.
Iar dacq-ntre voi iubirea
Va cknta fqrq sq plkngq,
Nici un vis n-o fi himera,
Nici un dor n-o sq se frkngq.
Din Atlanta a plecat la Domnul
Ana Mircu. Nqscutq ‘n 1 Martie
1937 ‘n comuna Obreja, s-a cqsqtorit
‘n 1954 cu Ioan Mircu wi au trqit
‘mpreunq 51 de ani. Din 1983 au
emigrat la Chicago, iar ‘n 2002 s-au
mutat la Atlanta. Fratele Mircu a fost
un diacon destoinic, iar soyia sa a fost
un ajutor nepreyuit ‘n luicrare.
Serviciul de ‘nmormkntare a avut
loc skmbqtq 11 Noiembrie ‘ntr-o
atmosferq deosebitq ‘n care s-a vestit
Cuvkntul Domnului de pqstorii din
Atlanta: Petru Popovici, Beni Cocar,
Matei Istudor, Cristian Cocian wi Teofil
Cocian. Sicriul cu trupul neinsufleyit
a fost depus ‘n mormknt ‘n timp ce
famfara intona marwuri funebre.
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
A fost <promovat> la ceruri!
Aici pe pqmknt, slujitorul credincios
este recompensat cu ‘ncredinyarea unei noi
responsabilitqyi. Vine ‘nsq vremea cknd ajunge
sq fie cu adevqrat promovat….promovat la cele
vewnice!
La data de 4 octombrie 2005 a fost
promovat la cele vewnice un veritabil si
credincios slujitor al Domnului: Pqstorul Ioan Lupulescu.
Nqscut la data 16 aprilie 1920, ‘n com. Sintewti, jud. Timiw, fr. Lupulescu
a fqcut parte dintre cei pe care Sfknta Scripturq ‘n considerq <tari>. De fapt,
aceastq descriere i se potrivewte nu doar ‘n ceea ce privewte vkrsta, ci se aplicq
‘ntregii sale vieyi.
Convertit sub ploia de gloanye ‘n lupta de la <Cotul Donului>, unde a fost
chiar ‘n linia ‘ntki, ‘wi mqrturisewte public credinya ‘n Domnul Isus ‘n apa
botezului ‘n august 1946. Un an mai tkrziu intrq la Seminarul Teologic din
Bucurewti al cqrui absolvent devine ‘n 1950.
“n anul 1952 se cqsqtorewte cu Aurelia Yepew wi este ordinat pqstor ‘n
cercul de biserici care include localitqyile Crivina, Jdioara, Criciova, Gqvojdia,
Cirewul wi Zgribewti. Ca un slujitor credincios ce este ajunge din nou ‘n linia
‘ntki wi autoritqyile comuniste hotqrqsc destituirea sa din funcyia de pqstor.
Aceasta nu ‘l ‘mpiedicq ‘nsq sq continue slujirea Domnului wi a bisericilor
Sale. Din anul 1965 a pqstorit bisericile din Fkrdea, Mitnicul-Mic, Bucovqy,
Gladna Montanq, Gladna Romknq, Zolt, Surduc, Sqrqzani, Traianu Vuia,
Susani, wi Oliciova pe care le-a slujit cu credinciowie wi sacrificiu ‘ntr-o vreme
dificilq wi fqrq avantajele modernitqyii.
“n anul 1989 emigreazq ‘n Detroit, SUA, unde se integreazq cu ‘ntreaga
familie ‘n Prima Bisericq Baptistq din Detroit.
A fost un om deosebit, caracterizat de blkndeye wi bun simy, o fire
protocolarq dar prietenoasq, o inimq mare wi plinq de dragoste fayq de
toyi oamenii. Credincios lui Dumnezeu, nici chiar suferinya fizicq, grea wi
‘ndelungatq, nu l-a ‘mpiedicat sq frecventeze regulat biserica. Zkmbitor wi
plin de bunqvoinyq binecuvknta pe cei din jur cu ckte un verset din Scritpurq
sau o vorbq de ‘ncurajare.
S-a stins din viaya de aici pentru a fi promovat ‘n viayq vewnicq rostind
crezul slujirii sale: 2Timotei 4:7-8.
La serviciile de priveghi wi ‘nmormkntare, alqturi soyia Aurelia, cei wapte
copii wi zece nepoyi, au participat frayi wi surori din zona Detroit, pqstorii
Ionicq Buia, Cornel Drqgoi, Ilie Tqrqbugq wi Sorin Covaci. Amintirile familiei,
ckntqrile corului wi ale fanfarei, precum wi predicile frayilor pqstori au
mkngkiat wi ‘ncurajat pe cei prezenyi, celebrknd o viayq model, caracterizatq
de credinciowie wi dedicare.
Domnul sq-i mkngqie pe cei rqmawi!
Pastor Sorin Covaci
29
 Doi bebelawi ‘n Iesle
Liviu Yiplea
Ja] Ra]nes povestewte experienya
a doi americani ‘ntr-un orfelinat din
Rusia. “n 1994, doi americani au
rqspuns invitayiei Departamentului
de Educayie al Rusiei pentru a preda
eticq crewtinq ‘n wcolile publice. Pe
lkngq wcoli, ei au avut uwi dechise wi
la alte instituyii, ‘nchisori, companii,
departamente de pompieri wi poliyie
wi un orfelinat mare. “n acest orfelinat
erau ‘n jur de 100 de copii, bqieyi
wi fete, care au fost abandonayi
wi abuzayi, wi apoi lqsayi ‘n grija
guvernului. Acewti doi americani
mqrturisesc o experienya unicq
avutq la acest orfelinat, ‘n contextul
istorisirii nawterii Mkntuitorului.
Acestea sunt cuvintele lor:
Era ‘n preajma Crqciunului, 1994,
timpul cknd orfanii nowtri vor auzi
pentru prima datq istoria nawterii
Mkntuitorului. Le-am spus despre
Iosif wi Maria care au cqlqtorit la
Betleem. Pentru cq nu au gqsit nici
un loc de gqzduire, au ajuns la un loc
unde erau adqpostite animalele, wi
acolo s-a nqscut pruncul Isus wi a fost
pus ‘ntr-o iesle.
Pe tot parcursul povestirii copiii
wi personalul orfelinatului stqteau
nemiwcayi wi ascultau cu uimire. Dupq
ce am ‘ncheiat istorisirea, le-am dat
copiilor trei bucqyi mici de carton ca
sq confecyioneze o iesle. Fiecare copil
a primit o bucqyicq pqtratq de h’rtie,
tqiatq din werveyele galbene care le-
am adus cu noi, pentru cq nu se gqsea
nicqieri hkrtie coloratq.
Urmknd instrucyiunile, copiii au
rupt aceastq bucatq de werveyel ‘n
fkwii subyiri, wi le-au awezat ‘n iesle,
ca pe niwte paie. Bucqyi mici de
flanel au fost tqiate dintr-o pijama
abandonatq de o doamnq americanq
care pqrqsea Rusia, folosite ca
pqturicq pentru pruncul Isus. Apoi
30 LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006
au fost confecyionate pqpuwi dintr-un
material uwor de lucrat pe care l-am
adus din State. Orfanii erau ocupayi
sq-wi fqureascq ieslea ‘n timp ce eu
mq plimbam printre ei sq vqd dacq au
nevoie de ajutor.
Totul a mers bine pknq cknd am
ajuns la o masq unde stqtea micuyul
Miwa. Pqrea sq aibq ‘n jur de 6 ani
wi era gata cu proiectul. “n timp ce
priveam la ieslea micuyq fqcutq de
acest bqieyaw, am rqmas uimit sq vqd
nu un bebe, ci doi bebelawi. Repede,
am chemat pe translator sq-l ‘ntrebe
pe Miwa de ce sunt doi bebelawi ‘n
iesle? “ncruciwkndu-wi brayele wi
uitkndu-se la ieslea lui, bqieyawul
a ‘nceput sq repete istoria nawterii
pe un ton serios. Pentru un bqieyel
la vkrsta aceasta, care a auzit doar
odatq istoria nawterii Mkntuitorului,
sq relatezi faptele cu atkta acurateye,
a fost ceva iewit din comun. Totul a
fost precis ‘n relatarea lui Miwa, pknq
la momentul cknd Maria a pus pe
pruncul Isus ‘ntr-o iesle.
Din acest punct al istorisirii,
bqieyawul a ‘nceput sq-wi spunq
povestirea lui. A conceput un sfkrwit
al nawterii ‘n felul urmqtor: <Şi cknd
Maria l-a pus pe bebelaw ‘n iesle, Isus
s-a uitat la mine wi m-a ‘ntrebat dacq
am un loc unde sq locuiesc. I-am spus
cq eu nu am mamq wi nu am tatq, awa
cq nu am unde sq locuiesc. Şi atunci
Isus mi-a spus cq pot sq locuiesc cu
El. Dar eu i-am rqspuns cq nu pot,
pentru cq eu nu-i pot oferi un cadou,
awa cum fac toyi ceilalyi. Totuwi, am
dorit awa de mult sq stau cu Isus, wi
m-am gkndit la ce i-aw putea oferi ca
dar. Mi-am zis, dacq aw putea sq-I yin
cald, aceasta ar putea fi un dar bun.
Deci, L-am ‘ntrebat pe Isus, <Dacq o
sq-yi yin de cald, va fi acesta un cadou
bun?> Şi Isus mi-a spus: <Dacq ‘mi vei
yine de cald, acesta va fi cel mai bun
cadou care mi l-a fqcut cineva.> Awa cq
m-am suit ‘n iesle wi Isus s-a uitat la
mine wi mi-a spus cq pot sq stau cu El
pentru totdeauna.> “n timp ce micuyul
Miwa wi-a ‘ncheiat istorisirea, ochii lui
s-au umplut de lacrimi, care curgeau
pe obraji. Cu mkinile la fayq, capul
lui Miwa a cqzut pe masq, wi umerii
lui se scuturau ‘n timp ce el suspina.
Micuyul orfan a gqsit pe cineva care
nu-l va abandona niciodatq, cineva
care va sta cu el pentru totdeauna.
Am ‘nvqyat atunci cq nu ceea ce ai
conteazq ‘n viayq, ci pe cine ai ‘n viaya
ta.
Micuyul Miwa a descoperit un
adevqr foarte adknc, adevqr pe
care Dumnezeu ni-l repetq de mai
multe ori ‘n Scripturi: El dorewte
sq locuiascq cu oamenii. Nawterea
Mkntuitorului subliniazq acest
adevqr, pentru cq Christos, Cuvkntul
<s-a fqcut trup wi a locuit printre
noi plin de har wi de adevqr> (Ioan
1:14). Vedem aceastq dorinyq a lui
Dumnezeu ‘ncq din Eden, apoi ‘n
cortul ‘ntklnirii wi Templu. Minunea
mare este cq Dumnezeu, Tatql Fiul
wi Duhul Sfknt, poate sq locuiascq
chiar ‘n inimile noastre. Pentru toyi
aceia care wi-au pus ‘ncrederea ‘n Isus
Christos ca Mkntuitor wi Stqpkn al lor,
existq aceastq promisiune frumoasq:
<Şi iatq cq Eu sunt cu voi, pknq la
sfkrwitul veacului> (Matei 28:20). Isus
Christos nu a venit pe pqmknt ca sq
petreacq puyin timp cu noi wi apoi sq
ne abandoneze, ci El a venit ca sq ne
deschidq o cale spre Dumnezeu, ca
noi sq putem locui ‘mpreunq cu El
pentru totdeauna. Cartea Apocalipsa
are la sfkrwitul ei aceastq promisiune
mare: <Iatq cortul lui Dumnezeu cu
oamenii! El va locui cu ei, wi ei vor fi
poporul Lui, wi Dumnezeu ‘nsuwi va fi
cu ei> (Apocalipsa 21:3).
LUMINQTORUL - Decembrie 2005 ‑ ­Ianuarie 2006 31
 Ioan 1:1-18

Ce ne-a adus Domnul Isus ?

A auds viaya ‘n valea moryii v. 4
Daniel Warlea
A adus lumina ‘n valea ‘ntunerecului v.5
A adus slava ‘n valea gunoiului v. 14
A adus harul ‘n valea Legii v. 17
A adus pe Dumnezeu ‘ntr-o lume fqrq
Dumnezeu v.18